Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vecernia
La : Doamne, strigat-am…
Stih: Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie (Ps
141,7b).
Astăzi Hristos, moartea călcând, a înviat, precum a zis, şi bucurie lumii
a dăruit; că toţi glăsuind cântarea, aşa să zicem: Izvorule al vieţii,
Lumina cea neapropiată, Atotputernice Mântuitorule, îndură-Te spre noi.
Stih: Dintru adâncuri am strigat către Tine; Doamne! Doamne, auzi
glasul meu! (Ps 129,1).
De Tine, Doamne, Cel ce eşti în toată făptura, unde vom fugi noi
păcătoșii? În cer? Însuţi locuieşti. În iad ? Moartea ai călcat. Întru
adâncurile mării? Acolo este mâna Ta, Stăpâne. La Tine scăpăm,
înaintea Ta căzând, ne rugăm: Cel ce ai înviat din morţi, indură-Te spre
noi.
Stih: Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele (Ps
129,2).
În crucea Ta, Hristoase, ne lăudăm şi învierea Ta o cântăm şi o
preamărim; că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim.
La Stihoavnă
După Ectenia celor șase cereri se cântă îndată Stihirile Stihoavnei, pe
tropar vers 6.
Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri; şi pe noi,
cei de pe pământ, învredniceşte-ne cu inimă curată să Te preamărim.
Stih: Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile (Ps
92,7b).
Răstignindu-Te, precum ai voit, Hristoase, şi moartea cu îngroparea Ta
prădând, a treia zi ai înviat cu mărire, ca un Dumnezeu,dăruind lumii
viaţă fără de sfârșit şi mare milă.
La Tropare
Troparul Învierii, vers 6.
Puterile îngereşti la mormântul Tău şi străjerii au amorţit. Şi sta Maria la
mormânt, căutând preacurat trupul Tău. Prădat-ai iadul, nefiind ispitit de
dânsul; întimpinat-ai pe Fecioara, dăruind viaţa, Cel ce ai Înviat din
morţi, Doamne, mărire Ție.
Utrenia
Mărire…, a Treimii.
Închinămu-ne Tatălui și Fiului acestuia și Spiritului celui Sfânt, Sfintei
Treimi întru o ființă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești,
Doamne.
Și acum…, a Născătoarei.
Pe Dătătorul de viață născându-L, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai
mântuit și bucurie Evei în locul întristării i-ai dăruit, și pe cei căzuți din
viață la aceeași i-a îndreptat, Cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu și
om.
Aliluia, Aliluia, Aliluia. Mărire Ție, Dumnezeule!
Treptele, vers 6.
Antifonul I.
Spre cer ridic ochii mei către Tine, Cuvinte: Miluieşte-mă, că să viez Ție.
Ai milă de noi nevrednicii, făcându-ne vase de folos, Ție, Cuvinte.
Mărire…, Şi acum…,
Prin Sfântul Spirit este începutul a toată mântuirea: de suflă spre cineva
Acesta, după vrednicie, curând îl ridică din cele ale pământului, îl
avântă, îl înalţă, şi sus îl aşează.
Antifonul II.
De n-ar fi Domnul întru noi, nimenea nu ar putea învinge viclenia
vrăjmașului; că cei ce biruiesc, de aici se înalță.
Cu dinţii lor să nu fie apucat sufletul meu, ca o pasăre, Cuvinte. Vai mie!
Cum voi scăpa de vrăjmași, iubitor de păcate fiind?
Mărire…, Şi acum…
Prin Sfântul Spirit este îndumnezeirea tuturor, bunăvoirea, înţelegerea,
pacea şi binecuvântarea; că întocmai lucrător este cu Tatăl şi cu
Cuvântul.
Antifonul III.
Cei ce nădăjduiesc în Domnul, vrăjmașilor le sunt înfricoșători, şi tuturor
spre minunare; că spre cele de sus privesc.
Spre fărădelegi mâinile nu şi le întinde cel ce are partea drepţilor, ajutor
pe Tine avându-Te, Mântuitorule.
Mărire…, Şi acum…,
Sfântului Spirit se cuvine stăpânirea peste toţi. Acestuia se închină oştile
cele de sus cu toată suflarea celor de jos.
Prohimen, vers 6.
Doamne, deșteaptă puterea Ta și vino ca să ne mântuiești pe noi (Ps
79,2).
Stih: Cel ce paști pe Israel ia aminte (Ps 79,1).
Doamne, deșteaptă puterea Ta și vino ca să ne mântuiești pe noi.
Catavasia I
Pământul cel din adâncul mării uscat l-a trecut oarecând soarele; căci
ca un zid s-a închegat apa de amândouă părţile, trecând poporul marea
pedestru şi plăcut lui Dumnezeu cântând: Să cântăm Domnului, căci cu
mărire s-a preamărit.
Catavasia III
Întărirea celor ce nădăjduiesc întru Tine, întăreşte, Doamne, Biserica
Ta, pe care ai câștigat-o cu scump sângele Tău.
Și acum…, a Născătoarei.
Înoit-ai, Preacurată, cu dumnezeiască nașterea ta, firea cea muritoare a
pământenilor stricată de patimi și ne-ai ridicat pe toți din moarte la viață
nestricăcioasă. Pentru aceasta, după datorie, toți te fericim, Fecioară
preamărită, precum însați ai prorocit.
Catavasia IV
Acoperit-au cerurile bunătatea Ta, Hristoase; că ieşind din chivotul
sfinţirii Tale, din preacurata Maică, în biserica măririi Tale Te-ai arătat
ca un prunc, în braţe fiind purtat; şi s-au umplut toate de lauda Ta.
Catavasia V
Când a văzut Isaia, în vedenie, pe Dumnezeu pe scaun preaînalt, de
îngerii măririi fiind înconjurat, a strigat: O, ticălosul de mine! Că am văzut
mai înainte pe Dumnezeu întrupat, pe Cel ce stăpâneşte pacea şi lumina
cea neînserată.
Catavasia VI
Strigat-a Ție bătrânul văzând cu ochii mântuirea, care a venit oamenilor
de la Dumnezeu: Hristoase, Tu eşti Dumnezeul meu.
Catavasia VII
Pe Tine, Cel ce ai răcorit în foc pe tinerii cei ce Te-au numit Dumnezeu,
şi în Fecioară neîntinată Te-ai sălășluit, Te lăudăm, Dumnezeu-
Cuvântul, cu bună credinţă, cântând: Binecuvântat ești Dumnezeul
părinţilor noştri.
Catavasia VIII
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântând,
şi să-L preaînălţăm pe Dânsul întru toţi vecii.
În focul cel mistuitor împreunându-se tinerii cei aleşi ai bunei credinţe,
iar de văpaie nefiind vătămaţi, dumnezeiască cântare au cântat:
Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul, şi-L preaînălţaţi întru
toţi vecii.
Ectenia mică,
Apoi Luminătorile (a 9-a), pe melodie specială.
Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru (Ps 98,10c) (de două ori).
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului
picioarelor Lui, că sfânt este (Ps 98,5).
Uşile fiind încuiate, Stăpâne, dacă ai intrat pe Apostoli de Spirit
preasfânt ai umplut, în chip de pace suflând peste ei; cărora le-ai dat și
a lega şi a dezlega păcatele. Și după opt zile coasta şi mâinile Tale le-
ai arătat lui Toma, cu care strigăm: Domn şi Dumnezeu Tu eşti.
Mărire..., a sfinților.
Doimea cea cu chip prealuminos, Timotei apostolul, cel împreună-
șezător pe scaun cu Apostolii, și dumnezeiescul Anastasie, desfătarea
sihaștrilor și lauda mucenicilor, strălucind astăzi mai luminat decât
soarele, luminează toată lumea.
Şi acum..., a Născătoarei.
Pe Fiul tău dacă L-ai văzut înviat din mormânt a treia zi, dumnezeiască
mireasă, Preasfântă Fecioară, ai lepădat toată durerea pe care, ca o
Maică, ai suferit, când L-ai văzut pătimind. Și de bucurie umplându-te,
cu învățăceii Lui cinstindu-L, îl auzi pe El. Pentru aceasta, pe cei ce te
mărturisesc pe tine de Dumnezeu Născătoare, miluiește-i.
Se pun Stihirile pe 8.
Ale Învierii 4, ale lui Anatolie 4, pe vers 6.
Stih: Ca să facă între ei judecată scrisă. Mărirea aceasta este dată
tuturor cuvioşilor Lui (Ps 149,9).
Crucea Ta, Doamne, viaţă şi înviere este poporului Tău; și într-însa
nădăjduind, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat, Te lăudăm;
îndură-Te spre noi.
Stih: Lăudaţi-L pe Domnul întru sfinţii Lui; lăudaţi-L întru tăria puterii Lui
(Ps 150,1).
Îngroparea Ta, Stăpâne, raiul a deschis neamului omenesc; şi din
stricăciune mântuindu-ne, pe Tine, Dumnezeul nostru, Cel ce ai înviat,
Te lăudăm; îndură-Te spre noi.