Sunteți pe pagina 1din 32

Problema 1 – Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune de

230V prin care trece un curent de 0.3 A, dacă ea funcţionează timp de 15 minute.

Notam cu:

 W – energia consumată [Watt];


 U – tensiune de alimentare [Volt];
 I – curentul absorbit de consumator [Amper]
 t – timpul [secunde / ore]
Becul nostru absoarbe o putere de 69W. Daca acesta functioneaza 15 minute va consuma o energie
de:

Problema 2 – Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220V


consumă un curent I = 5A şi funcţionează la un cosφ = 0.85. Să se determine puterea activă
consumată de electromotor.

Problema 3 – Un radiator electric având rezistenţa R = 20Ω este străbătut de un curent I = 10A şi
funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?

Problema 4 – Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi
electrice conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa
unui conductor al circuitului este R4 = 0.25 Ω.
– rezistenta echivalenta a celor 3 lămpi montate in paralel

– rezistenta conductorului

Problema 5 – Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se


determine rezistenţa electrică interioară a radiatorului.

Problema 6 – La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de putere
Pfier = 690 W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat rezistenţa reşoului,
ştiind că cele două receptoare absorb un curent total It = 5 A.
Problema 7 – Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit
monofazat având rezistenţa de 0.5 Ω, prin care trece un curent de 8A, tensiunea de alimentare a
circuitului fiind U = 230 V.

Caderea de tensiune procentuala, raportată la o tensiune a alimentare a circuitului de 230V este:


Problema 8 – Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul în
conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la bornele circuitului şi curentul
din fiecare derivaţie.
Circuitul are 3 derivații, rezultă faptul că rezistențele in paralel.

Calculam rezistenta echivalenta a celor 3 rezistențe in paralel, dupa care aplicam legea lui Ohm
pentru a afla U.

Rezistentele aflate in paralel sunt supuse aceleiasi tensiuni U=120V, curentul ce se stabileste prin
fiecare dintre acestea diferă in funcție de valoarea rezistenței.

Problema 9 – Un electromotor monofazat având randamentul η = 80% şi cosφ = 0.89 este parcurs
de un curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din reţea şi
puterea utilă ale electromotorului, în kW şi CP.

Notă:
Puterea activă absorbită din

rețea:

Puterea utilă a motorului:


Observație: La un motor puterea activă servește la acoperirea pierderilor din motor (materializate sub
forma de căldură) si la asigurarea unei puteri mecanice la arborele acestuia, iar puterea reactivă
servește la crearea câmpurilor magnetice utile si de dispersie.

Problema 10 – Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul η= 90 %,


alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea motorului care pune în
mişcare rotorul generatorului.
Primul pas este să stabilim puterea absorbită de catre circuitul nostru.
Avem un circuit cu o rezistentă R = 2.76 Ω alimentat la 230V.

Circuitul va consuma 19.166kW. Avem nevoie de un generator care sa ne genereze la bornele


acestuia o putere de 19.166kW. Așa cum s-a văzut si la problema anterioră există pierderi intr-o
mașină electrică (atât generator sau motor), puterea absorbită (putere mecanică in cazul
generatorului) fiind intotdeaună mai mare decât cea oferită (putere electrică in cazul generatorului).

Problema 11 – Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile nominale


U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar şi respectiv curentul nominal
secundar.

Transformatorul are rolul de a modifica cei doi parametri U si I ai puterii vehiculate. In acest caz, avem
un transformator cu o putere de transformare de 10MVA, putere ce trebuie regăsită atât in primar cât
si in secundar, acolo unde tensiunea va fi mai mare, vom avea curenți mai mici.. și invers.
Problema 12 – La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini
electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului creşte la valoarea
R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că bobinajul
este făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 (1/°C).

°C
Observație: Rezistența electrică a metalelor crește cu temperatura iar a cărbunelui și a lichidelor scade
cu cât temperatura lor crește. Rezistența electrică a cuprului crește cu 4% la o încălzire de 10 °C.

Problema 13 – Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are
cosφ = 0.83. Tensiunea la bornele generatorului este U=240V iar curentul în circuit I=120A. Să se
determine puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.

Puterea aparenta:

Puterea activă:

Puterea reactivă:
sau

Problema 14 – Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn=2kW,
In=5A, cosφn=0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest electromotor.

Problema 15 – Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp t = 2


ore şi 45 de minute, consumând în acest timp o energie W = 4.850 kWh. Să se calculeze rezistenţa
electrică a acestui fier de călcat.

Problema 16 – Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare


electrice:
 un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute
 o lampă având rezistenţa R = 200Ω, prin care trece un curent I=1A şi funcţionează un timp
t2=15 minute
Notă:

Electromotorul va consuma o energie electrică activă totală de:

Fierul de călcat va consuma o energie electrică activă totală de:

Problema 17 – Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un


ampermetru şi un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14.1 kW. Să se determine factorul
de putere, impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.
Avem o putere activă de 14.1kW, un curent 80A si un racord monofazat 220V.

Puterea aparentă:

Factorul de putere:

Impedanța:

Rezistența:

Reactanța:

Observație ! Când discutam despre curentul alternativ avem următoarea regulă . Doar in
situația unui circuit pur rezistiv ( ), vom avea , deci .

Problema 18 – Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa R1 = 529


Ω şi un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia electrică pe care o
consumă cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi 45 de
minute.
Vom calcula rezistența echivalenta a celor 2 receptoare:

O alta formula pentru calculul rezistenței echivalente a doua rezistențe in

paralel:

Puterea celor doua receptoare:

Energia consumată:

Problema 19 – Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de către


o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W, un aparat TV de 30
W şi un frigider de 100 W ? Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ=1).

Puterea totala a echipamentelor este de:

Problema 20 – Să se determine:
a). rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32 W mm2/m, cu lungimea l=228m şi
diametrul d=6mm;
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent electric I=50A o
perioadă de timp t=10 ore.

Notă: Aria unui cerc este dată de formula , unde r este raza cercului.

Răspunsul la punctul a:

Raspunsul la punctul b:
Problema 21 – La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V, sunt conectate în paralel:

 un radiator electric de putere Pr=1100 W


 un ciocan de lipit având Rc=110 Ω
 un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent total IT = 11 A

Știind că prin circuit avem


un curent total IT = 11 A si tensiune 220V putem afla rezistenta totala a circuitului:
Vom calcula rezistența radiatorului electric:

Rezistenta fierului de călcat o vom află cu ajutorul formulei:

Problema 22 – Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230


V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0.2 mm2 şi rezistivitatea ρ = 5
Ωmm2/m. Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.

Vom calcula valoarea rezistenței:

Energia=Putere * Timp; avem formula:


Problema 23 – Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R=1.5Ω şi cu reactanţa X=2Ω,
precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul se va exprima printr-
o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

Problema 24 – Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn=1500W absoarbe un curent In=4.9A


la un factor de putere . Să se determine tensiunea nominală Un (dintre faze) la care
funcţionează electromotorul.

Problema 25 – Să se determine curenţii în reţeaua din figura de mai jos, cunoscând: E1 = 48V, E2 =
19V, R1 = 2Ω, R2 = 3Ω, R3 = 4Ω. Să se întocmească bilanţul energetic.
Vom aplica legile lui Kirchhoff:

Avem un sistem de 3 ecuatii cu 3 necunoscute.

Pe il vom inlocui in celalalte două ecuatii cu .

Am redus sistemul la unul cu 2 ecuatii si 2 necunoscute.

(1)
(2)

Il scoatem pe din prima ecuatie:

Si-l utilizăm in a doua ecuație:

Pentru stim că

Si pentru știm că

Semnul “-” de la ne arată faptul că acesta circulă in sens invers schemei initiale.
Observație: Sursa este parcursă in sens invers de către curentul .
Bilantul puterilor spune ca puterea debitată in circuit să fie egală cu cea consumată (Semnul “+” putere
debitată, semnul “-” putere consumată).

Problema 26 – Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de s=6mmp, strâns într-un colac,
are o rezistenţă electrică R=4Ω şi ρ=1/32mmp/m. Să se determine lungimea conductorului din colac,
fără a-l desfăşura şi măsura.
mmp = milimetri pătrați

Problema 27 – Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu
rezistenţa de 30Ω ce absoarbe un curent electric de 8A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75W,
funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală consumată de
acest consumator în intervalul de timp menţionat.

Puterea totală consumată de plită:

Puterea totala consumată de cele 4 lămpi:

Puterea totala consumată:

Energia electrica consumată:


Problema 28 – O plită electrică având rezistenţa Rp = 22Ω este alimentată printr-un circuit cu
conductoare din aluminiu cu ρ = 1/32 Ωmm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l=40m. Tensiunea
la plecarea din tablou este U=230V. Să se calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

a). rezistenţa electrică Rc a circuitului:

b).

c) Legea lui Ohm:

Caderea de tensiune pe circuit:

Valoarea tensiunii la bornele plitei:

Problema 29 – Un circuit electric monofazat cu lungimea l=32m, cu conductoare din aluminiu cu


rezistivitate ρ=1/32 Ωmm2/m şi secţiune s=2.5 mm2, este alimentat de la tablou cu o tensiune U=230V.
Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I=5A.
Să se determine:

 rezistenţa electrică R a circuitului;


 puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
 energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20 minute.

Rezistența electrica a circuitului:

Caderea de tensiune pe circuit:

Valoarea tensiunii la bornele receptorului:

Puterea electrică a receptorului:

Energia electrică consumata in 20minute (1/3h):

Problema 30 – Într-un circuit cu tensiunea U=230V în care sunt alimentate în serie, o rezistenţă
R=40Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X=30Ω, se montează un ampermetru şi
un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele rezistenţei,

respectiv la bornele bobinei.


Valoarea impedanței

circuitului:

Curentul ce parcurge circuitul nostru:

Valoarea tensiunii la bornele bobinei:

Valoarea tensiunii la bornele rezistentei:

Cele două tensiuni si sunt defazate intre ele cu 90 de grade.

Tensiunea si curent sunt in faza. Tensiunea față de curent este defazata cu 90


de grade. Tensiunea rezultata la bornele ansamblului serie “bobina-rezistenta” fiind defazată față de
curent cu un unghi φ. Daca vrem sa aflam valoarea unghiului facem “arccos φ”, in acest
caz:
Problema 31 – Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor
care are o rezistenţă activă R=8Ω şi o reactanţă X=6Ω. Tensiunea la bornele generatorului U=2000V.
Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit (activă şi reactivă).

Impedanța receptorului:

Puterea aparentă:

cos φ este:

Puterea activă consumată:


Puterea reactivă
consumată:

Problema 32 – Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30m şi secţiunea de 4mm 2 , din
aluminiu cu ρ=1/34Ωmm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220V, un radiator cu
rezistenţa Rr = 20Ω şi o lampă cu puterea Pl = 330W.
Să se calculeze:

 pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul dinspre sursă
al circuitului;
 energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
 pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.
Rezistența circuitului:
Problema ne spune faptul că avem o tensiune de U=220V la extremitatea circuitului, deci la bornele
lampii si a rezistentei !

Curentul parcurs prin lampă:

Curentul parcurs prin rezistență:

Curentul total parcurs prin circuit:

Caderea totala de tensiune pe circuit

Deci tensiune la inceputul circuitului va fi:

Pierderea de tensiune in procente:


Energia consumată de către receptoare intr-o ora si 15 minute (1.25h):

Pierderea de energie electrică pe conductoarele circuitului intr-o ora si 15 minute:


Problema 33 – Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U lampi = 220 V trei lămpi
având fiecare P1=200W şi şapte lămpi având fiecare P2=40W. conectate în paralel. Pierderea de
tensiune din circuit fiind de 2.5%, să se calculeze:

 rezistenţa electrică a circuitului, Rc;


 pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de
funcţionare simultană a lămpilor.

Puterea absorbită de către lămpi

Deci știm:

Aplicăm regula de trei simplă, rezultă

Deci există o cădere de tensiune pe circuit de:

Curentul absorbit de lămpi va fi:

Rezistența electrică a circuitului:


Pierderea de energie electrică din circuit intr-o perioadă de 100

ore:
Problema 34 – O lampă electrică cu Pl = 363W şi un radiator având rezistenţa R = 17Ω
funcţionează în paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.

Se se afle:

 secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32 W mm2/m, în lungime de l = 20 m, care


alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de tensiune pe circuit ΔU =
3%;
 energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

Vom folosi că notații tensiunea de la inceputul liniei, si de la bornele receptoarelor.


Stim că:

Rezultă, prin regula de trei simplă:

Deci avem o cadere de tensiune in circuit de:

Curentul ce trece prin lampă:

Curentul ce trece prin rezistență:

Curentul prin circuit:

Rezistenta circuitului:
Si mai stim ca rezistenta circuitului are formula:
Din cele două relatii anterioare aflăm sectiunea:

Stim că:

Energia electrică consumată de cele două receptoare in timpul t=105minute, va fi:

Problema 35 – Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu
tensiunea pe fază Uf=220V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile
activă şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cosφ=0.72.

Puterea activă:

Puterea aparentă:
Puterea

reactivă:
Problema 36 – Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150m şi alimentată
la tensiunea de 230V va trece un curent neinductiv (cos φ = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă trebuie
să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar ρ = 1/34 Ω mm2/m.

=>

Se va alege sectiunea standardizată de .


Problema 37 – Un circuit electric monofazat, în lungime de 40m şi conductoare de aluminiu cu
secţiunea s=2.5 mm2, având la plecarea din tablou U=230V, alimentează un receptor cu o rezistenţă
neinductivă (cosφ=1) de 5Ω. Se consideră ρ = 1/32 Ωmm2/m. Ce curent indică un ampermetru montat
în circuit?

Rezistenta celor două conductoare ce alcătuiesc circuitul monofazat este:

Rezistenta sarcinii ni se dă in enuntul problemei:

Rezistența totala a circuitului:

Problema 38 – Printr-o LEA 3x400V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32Ωmm2/m, de lungime l=400m
şi având s=95mm2, se transportă o putere electrică P=100kW sub un factor de putere cosφ=0.8. Să
se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.
Știind toate datele despre linie putem calcula rezistența acesteia:

Căderea de tensiune longitudinală:


Vom neglija caderea de tensiune transversală; vom consideră caderea de tensiune egala cu caderea
de tensiune longitudinală.

Din formula cunoastem R,Q și P. Lipseste puterea reactiva – Q.


Caderea de tensiune:

Caderea de tensiune procentuala:

Curent stabilit prin circuit:

Pierderea de putere:
Problema 39 – Să se calculeze secţiunea unui circuit cu U=220V din aluminiu cu ρ=1/32 Ωmm2/m
având lungimea l=50m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere nominală P N =
5CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cosφ = 0.8, randamentul η=0.9, cu
pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔUpa = 14%, o densitate a curentului la
pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP = 5IN . În regim permanent de funcţionare se
admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU=5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:

 încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim admisibil în


regim de durată I se consideră: 23A pentru s=4mm2 , 30A pentru s=6mm2 , 41A pentru
s=10mm2
 densitatea curentului la pornire
 pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului

Calculăm secțiunea cablului pentru pierderea de tensiune in regim normal:

Din formula anterioara rezulta:

=> =>
Verificăm sectiunea de 6mmp la regimul de lungă durată, curentul de lunga durată fiind de 23.2A,
si sectiunea cablului de 6mmp (care suportă conform cerinței 30A) rezultă că acesta este dimensionat
corespunzator pentru regimul de lungă durată.
Verificăm densitatea de curent la pornire. Conform cerintei problemei, se acceptă, la pornire
traversarea conductorului cu o densitatea de curent de până la 20A/mmp. Astfel, conductorul de 6mmp
ar suporta in regim de scurtă de durata (cum ar fi si cel de pornire a motorului) 6mmp*20A/mmp=120A;
la pornire motorul va absorbi următorul curent:

=> Conductorul de 6mmp este dimensionat corespunzator (acesta


permite in regim de scurtă durată 120A).

Verificăm la pornire motorului, utilizând conductoare cu s=6mmp.

As cum se poate vedea in calcul de mai sus conductorul de 6mmp nu asigură o cădere de tensiune
de 14% la pornire motorului, aceasta fiind de 22%. Inuitiv putem spune că este necesară o sectiune
mai mare a conductorului. Vom calcul sectiunea conductorului astfel încât să fie indeplinită și această
condiție.

=>

=>
Se va alegea sectiunea S=16mmp (fiind prima sectiune standardizată). Având un diametru mai mare
al conductorului, aceasta satisface obligatoriu si primele 3 conditii (caderea de tensiune in regim
normal, incălzirea in regim de lunga durată și densitatea curentului la pornire).

Problema 40 – Un electromotor având puterea nominală Pn=15kW, randamentul η=0.9 şi cosφ=0.8


este alimentat la tensiunea nominală Un=3x380V, printr-o linie electrică trifazată, având lungimea
L=100m şi conductoare cu secţiunea S=25mmp şi ρ=1/32Ωmmp/m. Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului automat al
electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între
(1.05 – 1.2) In.