Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Una dintre cele mai largi acceptate viziuni asupra aparitiei organizatiilor este cea a limitelor
tehnologiei. Potrivit acesteia unele aspecte nu pot fi realizate la nivel individual, motiv pentru care
este necesar concursul mai multor indivizi care sa isi cumuleze fortele pentru indeplinirea acestora.
O alta abordare este cea a scopului comun potrivit careia organizatia reprezinta efortul
concentrat al unor indivizi in vederea atingerii unor obiective comune, acest scop constituind
ratiunea de a fi a organizatiei. Acest scop comun diferentiaza organizatia in mod fundamental de alte
institutii sociale, precum familia sau grupul de prieteni a caror coeziune este pastrata mai degraba
prin legaturile de sange sau aspecte de natura emotionala decat de aspecte relationale. Printre
sustinatorii aceste viziuni se numara si Shein care ofera o definitie mai ampla a organizatiei : ,,O
organizatie reprezinta coordonarea rationala a activitatii unui numar de oameni in vederea atingerii
unui scop printr-o diviziune a muncii sau a functiilor si o ierarhie a autoritatii si a responsabilitatii”
(Shein 1970).
Asadar pe langa scopul comun, definitia mai aduce in discutie si problema de diviziune a
munci si a ierarhiei.
Evident definitiile date organizatiei sunt numeroase insa varietatea si complexitatea acestora
difera de la un autor la altul dar mai ales de la un curent la altul.
Cea mai larg acceptata categorie de definitii este cea care marseaza pe dimensiunea
rationala a organizatiilor si care vede organizatia ca o entitate creata si dezvoltata in vederea
atingerii unor obiective specifice.
Avand in vedere aceste neajunsuri a fost dezvoltata o noua abordare a organizatiei cea
natural sistemica. Aceasta pune accent mai pronuntat pe aspectele informale din cadrul organizatiei
si mai putin pe scopul formal al organizatiei , ca factor determinant al acesteia, asadar daca
abordarea rationala vede organizatia formalizata si ghidata de un element comun al membrilor sai,
perspectiva natural sistemica vede organizatia mai degraba de structuri si relatii informale decat
formale, si ca avand scopuri multiple si variate chiar concurentiale decat unul singur si impartasit de
toti membrii organizatiei.
Principalul punct de originalitate al acestei scoli este perspectiva conform careia organizatiile
sunt sisteme ,iar echilibrul elementelor componente ale sistemului este definitoriu in vederea
atingerii obiectivelor si a supravietuirii organizatiei.
Pornind de la perspectiva natural sistemica, cea din urma abordare denumita sistemic,
abordarea sistemelor deschise, vede organizatia asemeni unui organism care urmareste
supravietuirea,dar care in vederea atingerii acestui obiectiv, nu adopta o conduita pasiva fata de
mediu si incearca sa il influenteze,manifestand asadar o atitudine proactiva fata de mediu.
Importanta interactiunii cu mediu si a schimbului cu acesta reprezinta punctul esential al teoriei si
elementul principal de originalitate fata de celelalte 3 modele prezentate anterior.
De ce studiem organizatia ?!
Importanta studiului rezida si in faptul ca fiecare dintre noi suntem implicati intr-o forma sau
alta intr-o organizatie sau intram in contact cu organizatii in fiecare zi.Contemporaneitatea este
caracterizata de o explozie a numarului de organizatii, intelegerea ratiunii aparitiei acestora, a
mecanismelor de functionare si supravietuire a relatiilor dintre ele si mediu este fundamentala
pentru a putea pe de o parte anticipa evolutii viitoare,iar pe de alta parte pentru a putea incuraja sau
descuraja anumite forme organizationale.
Un alt argument important il reprezinta puterea din ce in ce mai mare pe care anumite
organizatii o dobandesc la nivel societal sau chiar global.Criza economica inceputa in 2008 isi are
originea in disfunctionalitatile sistemului financiar si a fost incurajata de crearea unor situatii in care
sectorul bancar detinea resurse considerabil mai importante decat statul care il gazduia.Intelegerea
mecanismelor de functionare interne precum si a influentelor mediului care au permis aparitia unei
asemenea situatii nu se poate face in absenta unei analiza temeinice a acestor organizatii.
Un alt argument rezida din dorinta de eficientizare a activitatii, sau de realizare a unor
deziderate precum eficacitate, echitate, etc., lucruri care nu pot fi atinse in absenta intelegerii
mecanismelor si a factorilor care conditioneaza asemenea performante.Asadar este putin probabila
sau de neinteles o crestere a performantelor organizationale in absenta unei analize detaliate a
mecanismelor organizationale indiferent ca vorbim de aspecte de management operational sau
management tactic sau strategic.