Sunteți pe pagina 1din 1

Biserica

(Str. Puţul cu apă Rece nr. 27, în prezent Ceres 29)

Biserica este atestată documentar la 30 martie 1785, ca biserică de lemn.


A fost refăcută la 8 septembrie 1794 (data sfinţirii) în cărămidă. Suferind avarii
la cutremurul din 1838, este reparată, lărgită şi înzestrată cu trei turle (pridvor
închis, naos treflat şi pronaos). A mai fost renovată în anii 1861, 1909 şi după
cutremurul din 1940, când i se refac cele trei turle. Acestea erau egale ca
înălţime, identice ca stil (octogonale în plan, având coloniţe pe muchiile
octogonului şi cu arce ţâşnind din capiteluri). A mai fost reparată în 1944, 1969
şi 1983 (reparaţii generale). Avea ferestrele alungite, grupate câte trei, cu un
registru continuu în treime superioară a înălţimii. Uşa de la intrare era flancată
cu două panouri pictate. La refacerea bisericii o contribuţie esenţială au avut-o
în decursul vremii locuitorii cartierului; în 1794 sunt amintiţi: GHEORGHE
LUMINARARUL, MIUL ABAGIU, PETCO CROITORUL, STROIE
DULGHER şi CONSTANTIN CIOLUC, CARAMIDAR etc.
Ca urmare a lucrărilor de sistematizare, biserica a fost demolată în zilele
de 4-6 august 1984. ultimul preot al bisericii a fost părintele SILVIU
STANCULESCU. Din biserică s-au mai păstrat catapeteasma din lemn,
sculptată şi aurită, precum şi icoana de hram, lucrată în argint, care au fost
dăruite bisericii din Vălenii de Munte. După unele izvoare narative, altarul fostei
biserici s-ar afla îngropat în partea de N-V a Casei Poporului, de-a lungul
gardului de prefabricate dinspre Str. Izvor, la intersecţia cu Str. B.P. Haşdeu.