Drone sau sateliți?

Aeronavă fără pilot (engleză unmanned aerial vehicle - UAV), denumită și dronă, este
un aparat de zbor care nu are nevoie de un pilot uman la bord, fiind comandat fie de către un pilot
automat digital aflat la bordul său, fie prin telecomandă de la un centru de control care poate fi
situate la sol sau chiar in aer în alta aeronavă pilotată.
Dronele există într-o gamă largă de forme și
dimensiuni. Din punct de vedere al utilizării, dronele
sunt împărțite în următoarele categorii:
- Vehiculul aerian fără pilot (UAV).
- Vehicul de suprafață fără pilot (USV).
- Vehicul subacvatic fără pilot (UUV).
- Vehicul terestru fără pilot (UGV).
- Pseudo sateliți de înaltă altitudine (HAPS).

Prima utilizare a dronelor într-un conflict militar a avut loc în 1982, în războiul din
Liban, când armata israeliană a trimis astfel de aeronave fără pilot pentru a studia sistemele de
apărare siriene şi pentru a acumula datele necesare distrugerii lor.
Succesul campaniei israeliene
a reaprins pasiunea armatei americane
pentru UAV-uri (unmanned aerial
vehicles, denumirea oficială a
dronelor). De altfel, una dintre cele
mai cunoscute drone folosite de azi de
armata SUA, Predator, este inspirată
de un design israelian.
Ca urmare a dezvoltării

sistemului GPS (Global Positioning System), ce permite

navigarea cu acurateţe oriunde pe glob, dronele pot fi
folosite pe toată planeta, fiind controlate de piloţi aflaţi în
bazele militare de pe teritoriul SUA.
Pentru că dronele prezintă numeroase avantaje faţă
de aeronavele cu pilot, ele au devenit o armă esenţială în
arsenalul armatei americane. În 2001, când SUA a declarat
starea de război în urma atacului terorist din 11 septembrie,
armata americană deţinea 50 de drone. Astăzi, numărul
acestora se ridică la 7.500, iar oficialii americani
intenţionează să extindă reţeaua globală de drone, urmând să finanţeze acest proiect în dauna
programelor convenţionale.
În ultimul deceniu, dronele au devenit un instrument cheie al forţelor armate americane şi
al CIA. Rolul lor e dovedit de faptul că în 2009, primul an din mandatul de preşedinte al lui

1
Barack Obama, acesta a ordonat mai multe atacuri cu drone decât predecesorul său George W.
Bush în toţi cei 8 ani de mandat.
Astăzi, 40 de drone Predator sunt în aer în orice moment, survolând zonele fierbinţi ale
globului (precum Afganistan, Pakistan sau Yemen).
Pentagonul va cheltui 5 miliarde de dolari în acest an pe drone, iar numărul piloţilor
antrenaţi să conducă de la sol aceste UAV-uri este deja mai mare decât cel al piloţilor specializaţi
în avioane de luptă şi bombardiere.
Ţări din întreaga lume urmează modelul american, dronele devenind o componentă
esenţială a forţelor armate. Domeniul militar nu este, însă, singurul ce înregistrează transformări
importante ca urmare a apariţiei dronelor. Aceste aeronave fără pilot încep să fie folosite în tot
mai multe domenii.
În Uniunea Europeană există deja planuri pentru folosirea dronelor în scopul
monitorizării modului de utilizare a subvenţiilor de către agricultori. În 2011, Uniunea
Europeană a plătit 44 de miliarde euro ca subvenţii agricole, iar conform legilor comunitare
trebuie inspectate anual cel puţin 5% din suprafeţele cultivate cu ajutorul acestor fonduri.
Dacă iniţial aceste inspecţii erau efectuate de personal autorizat, tot mai multe ţări au
apelat la imaginile din satelit pentru a verifica dacă fermierii îndeplinesc condiţiile pentru
acordarea subvenţiilor şi apoi dacă le folosesc conform condiţiilor stabilite. Inspecţiile din satelit
sunt de 3 ori mai ieftine decât cele efectuate la faţa locului de inspectori, astfel că în 2010 peste
70% dintre verificări au fost realizate cu ajutorul imaginilor surprinse de sateliţi. Acestea pot fi
uneori înşelătoare, însp, fiind totodată greu de obţinut în ţările cu vreme în general nefavorabilă.
Acum, dronele încep să fie văzute ca o potenţială soluţie pentru inspecţiile agricole. Spre
deosebire de sateliţi, acestea pot fotografia din diferite unghiuri, iar imaginile surprinse sunt mai
detaliate. Dronele au început deja să fie testate în Catalonia, în sudul Franţei şi în Italia, urmând
să fie folosite la scară largă în anii următori. Pentru aceasta, însă, va fi nevoie de schimbarea
legislaţiei europene, momentan fiind permisă utilizarea dronelor doar până la o distanţă de 500
de metri de operator.
Dronele au început să fie folosite şi în Japonia, dovedindu-se utile atât în agricultură,
unde au ajutat la automatizarea procesului de stropire a recoltelor cu pesticide, cât şi în
investigarea accidentelor, precum în cazul centralei nucleare de la Fukushima, unde au fost
folosite pentru a evalua în condiţii de siguranţă problemele întâmpinate.
O altă întrebuinţare a dronelor vine din Rusia, unde arheologii folosesc aceste aeronave
pentru a filma siturile cu ajutorul camerelor cu infraroşii, materialele obţinute fiind utilizate
pentru crearea unor modele 3D computerizate ale structurilor identificate sub sol.
Sea Shepherd, o organizaţie ecologistă ce militează împotriva vânătorii de balene, foloseşte
începând cu acest an drone pentru a identifica vasele japoneze ce capturează şi ucid cetaceele.
Noua tehnologie le-a permis ecologiştilor să descopere anul acesta flota japoneză înainte ca
aceasta să-şi înceapă misiunea de cercetare. "Putem acoperi sute de kilometri de ocean cu aceste
drone, ce s-au dovedit a fi un instrument esenţial", a explicat Paul Watson, comandantul vasului
Steve Irwin, folosit de Sea Shepherd pentru a împiedica vânătoarea de balene.
Un alt domeniu pe care dronele promit să-l transforme este cel al jurnalismului. În Statele
Unite, ţara cu cele mai multe drone,
facultăţile de jurnalism au început deja să
pregătească studenţii pentru această nouă
etapă a meseriei de ziarist.
"Ideea «jurnalismului cu drone»
nu datează de mai mult de un an. Prima
oară când am văzut această idee aplicată a

2
fost în Polonia, în timpul unui protest, când cineva a folosit un mini-elicopter controlat de la
distanţă pentru a filma evenimentul", a explicat Profesorul Matt Waite, fondatorul Drone
Journalism Lab din cadrul Universităţii din Nebraska.
Cu ajutorul dronelor se pot obţine imagini inaccesibile reporterilor aflaţi la sol, iar preţul
acestor aeronave este unul rezonabil. Recent, dronele au fost folosite pentru a capta imagini în
timpul protestelor desfăşurate în capitala rusă, Moscova, împotriva fraudelor electorale.

Una dintre primele instituţii media care au folosit dronele în cadrul reportajelor a fost
ziarul digital The Daily, care a obţinut cu ajutorul acestora imagini video extraordinare în care se
putea observa efectul devastator al unei tornade ce a lovit Alabama.
Dronele au fost adoptate şi de către paparazzi, care au descoperit că pot obţine cu ajutorul
lor imagini la care altfel nu ar avea acces. Pe Coasta de Azur, unde îşi petrec vara numeroase
celebrităţi, dronele sunt deja un instrument esenţial în arsenalul fotografilor.
Unii activişti se tem că răspândirea dronelor va conduce la încălcarea dreptului la intimitate.
Raoul Felder, un avocat din New York specializat în divorţuri, afirmă că "dacă israelienii pot
folosi dronele pentru a da de urma teroriştilor, atunci cu siguranţă un soţ va putea folosi o dronă
pentru a-şi urmări soţia când aceasta pleacă din casă la ore târzii".
De altfel, specialiştii care lucrează la conceperea dronelor pentru armată se gândesc deja
la modul în care acestea pot fi utilizate de către populaţie.
Missy Cummings, un fost pilot al marinei SUA, actualmente profesor la MIT
(Massachusetts Institute of Technology), lucrează alături de studenţii săi la conceperea unei
drone personale, de dimensiunile unei cutii de pizza. Rolul dronei comandate de compania
Boeing este de a însoţi soldaţii pe câmpul de luptă şi de a-i avertiza atunci când identifică un
potenţial pericol. Cummings afirmă că aceeaşi dronă ar putea avea nenumărate aplicaţii civile.
"Un părinte ar putea să o folosească pentru a urmări copiii în drum spre şcoală, ca să se asigure
că ei ajung acolo în siguranţă, iar şcolile ar putea folosi dronele pentru a-şi supraveghea
perimetrul".
Dacă dronele ar putea afecta dreptul la intimitate prin omniprezenţa lor, acelaşi lucru ar
putea avea şi consecinţe pozitive. Andrew Stobo Sniderman şi Mark Hanis,
cofondatorii Genocide Intervention Network, au argumentat într-un articol publicat recent în
New York Times că dronele ar putea servi la prevenirea genocidelor prin faptul că pot filma din
aer incidentele în care sunt încălcate drepturile omului, făcând imposibil de ascuns masacrele
precum cel petrecut în Srebrenica în 1995.
Următorul pas pe care armata americană îl are în vedere este dotarea dronelor cu
capacitatea de a indentifica singure ţintele inamice, fără asistenţă umană.
Momentan, armele cu care sunt dotate dronele ce patrulează câmpurile de luptă sunt lansate doar
în urma comenzilor piloţilor, însă cercetătorii americani lucrează la conceperea unor sisteme
capabile de a lua decizii autonome.
La graniţa dintre Coreea de Sud şi Coreea de Nord există deja "paznici robotizaţi"
capabili de decizii autonome. Turetele "Super aEgis 2" pot detecta un om de la 2,2 kilometri
distanţă, indiferent de vreme, atacând inamicii cu o mitralieră de calibrul 12,7 milimetri.
Specialiştii consideră că nu va dura mult până când şi dronele vor deveni autonome, urmând să
identifice inamicii cu ajutorul algoritmilor sofisticaţi şi apoi să-i atace cu armele din dotare.
Ronald C. Arkin, autorul studiului "Governing Lethal Behavior in Autonomous Robots"
finanţat de aripa de cercetare a armatei americane, afirmă că "autonomia letală este inevitabilă".
SUA nu este singura ţară în care se desfăşoară cercetări în acest domeniu, China investind de
asemenea sume importante.

3
 Armata SUA estimează că în 2030 drone de dimensiunea insectelor, dotate cu camere şi
senzori, vor fi folosite pentru spionaj. Această previziune ar putea deveni realitate chiar mai
devreme de 2030: o echipă de cercetători de la laboratorul de microrobotică al Harvard a creat,
cu ajutorul unei imprimante 3D, o mini-dronă de dimensiunile unei monede, numită Mobee.
Toate aceste eforturi par să contureze un viitor în care cerul va împânzit de mii de drone, ce vor
fi integrate în viaţa de zi cu zi, în ceea ce se anunţă a fi "epoca dronelor".