REFLEXIA SI REFRACTIA UNDELOR MECANICE

Sonarul- cum funcționează Sonarele sunt dispozitive electronice prevazute cu un senzor,

denumit si traductor, de obicei dublu-cristal, care contine mai multe foite de cristal de cuartz
suprapuse. Cuartzul se bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent
electric prin masa acestuia si, invers, genereaza curent cand asupra sa se exercita o presiune
exterioara. Atunci cand il alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza cu acea
frecventa luand nastere o unda elastica - ultrasunetele. Undele emise prin apa lovesc obstacolele,
corpuri cu densitati diferite de cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea
ajung din nou la traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz (receptor) in semnal
electric. Semnalul electric este prelucrat rezultand o imagine electronica, afisata pe display-ul
sonarului. Mai facem precizarea ca undele folosite sunt numai unde longitudinale, emise in plan
normal la suprafata traductorului.

Ecolocaţia – termenul de ecolocaţie se referă la o capacitate, pe care odontocetele, dar şi alte

mamifere marine sau terestre, o posedă şi care le permite, în mod esenţial, „să vadă” cu urechile,
prin recepţionarea sunetelor subacvatice şi a ecourilor. Ecolocaţia se produce, prin emiterea unor
unde sonore, sub formă de clicuri, urmate de recepţionarea şi interpretarea ecoului. Clicurile sunt
produse, în valuri, fiecare având o durată între 10 – 128 microsecunde.

Undele Mecanice

Def : Unda mecanica reprezinta forma de propagare a perturbatiei im mediu.

Forma - unde plane
- unde sferice
Foarte important : Unda constituie transport de energie.Propagarea se face cu o anumita
intarziere (nu se transmite instantaneu)

II. unde intr-un mediu unidimensional

a) Unde transversale (oscilatia se produce perpendicular pe directia de propagare)
Vt = v T / µ ; µ = m / l
t = tensiunea ; µ=masa unitatii de lungime

b) Unde longitudinale
Ve = v E / f
E - unde de elasticitate ; f - densitate

Fenomenul de propagare depinde de sursa prin FRECVENTA si de mediu prin VITEZA.

o viteza de propagare depinde de natura mediului
Mediu omogen si izotrop
Pentru mediu omogen unda se propaga cu viteza constanta.
In acest mediu unda se propaga identic dupa toate directile.

III. Suprafata de unda. Front de unda

 Def : Suprafata de unda reprezinta multimea punctelor care oscileaza in faza.
Def : Frontul de unda reprezinta locul geometric al punctelor la care perturbarea a ajuns
la un moment dat.
Unde - plane
- sferice

Sonarul
Sonarul sau hidrolocator, este un aparat destinat descoperirii și determinării de la
suprafață a poziției obiectelor (epavelor) aflate sub apă, funcționarea sa fiind bazată pe
fenomenul de reflexie a undelor ultrascurte. Una din primele funcții a fost determinarea adâncimii
(distanței până la fundul apei). Este folosit pe larg în navigație și la pescuitul industrial.

Sonar pentru navă militară

Navele militare le au în dotare pentru supravegherea situației subacvatice în special

pentru depistarea submarinelor și vice-versa - submarinele folosesc sonarele pentru a evita o
eventuală apropiere de locuri periculoase și pentru a determina direcția și distanța spre țintă.
Unul din posturile importante pe submarin este cel hidroacustic.

Există mai multe tipuri de sonare, a căror funcționare depinde de modul în care operează
traductorul ultrason:

 într-un singur plan (fie orizontal, fie vertical sau perpendicular pe direcția de
deplasare)
 în două plane (unul orizontal sau fix și altul vertical sau rotativ).

Sonarele moderne utilizează o frecvență normală de lucru de 100 kHz dar, datorită
cerințelor diferite privind utilizarea acestora, au fost concepute și sonare cu frecvențe de 50 kHz
sau de 500 kHz, acestea din urmă oferind o rezoluție mai înaltă și detalii mai fine. Indiferent de
tipul său, un sistem sonar este alcătuit din câteva elemente de bază și anume:

 traductor ultrason remorcabil

 cablu de remorcare
 înregistrator grafic aflat pe ambarcațiunea de la suprafață.

După principiul de funcționare ele se împart în două categorii: active și pasive.

Sonarul activ emite unde de scurtă durată care, întâlnind în calea sa diverse obstacole, sunt
reflectate și recepționate de sonar.
Sonarele pasive nu emană unde ci doar recepționează undele care se răspândesc prin apă. Sursa
sunetelor în apă poate fi nu numai artificială - rotațiile elicelor (contactul paletelor cu apa),
turațiile motoarelor ambarcațiunilor ci și naturală - pescuitul delfinilor, perturbațiile apei.
 Printre informatile de care putem beneficia daca utilizam un sonar se numara:

 adancimea apei
 temperatura apei
 existenta corpurilor subacvatice (pesti, scafandri, epave)
 dimensiunea si forma aproximativa a obiectelor scufundate

In functie de modul in care functioneaza exista doua categorii de sonare:

Sonarul activ foloseste un emitator pentru a lansa unde scrute ce se propaga prin apa
pana intalnesc un obstacol si un “receptor” care capteaza undele sonore reflectate de obiectele
submersate. Sonarele comerciale, destinate pescuitului si explorarii sunt sonare active.

Unghiul conului unui sonar

Unghiul conului unui transductor determina zona de acoperire a sonarului, zona prin care
trec undele sonore. Cu cat unghiul conului este mai mare cu atat sonarul poate sa acopere o
suprafata mai mare, dezavantajul fiind ca undele sonore se propaga mai mult pe orizontala si nu
ajung la adancimi foarte mari. La fel si invers, cu cat unghiul conului este mai mic cu atat sonarul
poate penetra la adancimi mai mari insa suprafata ce poate fi scanata este mai ingusta.

Alegerea unui sonar se face tinandu-se cont de tipul de ape pe care pescuiti mai des,
daca preferati pescuitul pe ape mai putin adanci atunci este recomandat un transductor cu un
unghi mai larg si frecventa mare iar daca preferati pescuitul in ape adanci va va fi mai util un
sonar ce foloseste un unghi al conului mai ingust. Daca apreciati pescuitul in ambele feluri de apa
atunci poate ca este mai bine sa mai asteptati putin si sa investiti intr-un sonar cu frecventa
dubla.

Ecolocatia liliecilor
Liliecii insectivori vaneaza prin emiterea foarte rapida a unor pulsuri de semnale
sonore, care intercepteaza obstacolele, iar ecoul acestora este captat si procesat de
liliecii emitatori. Comparatia acestui sistem cu sistemele radar construite de om
poate da informatii asupra semnificatiei adaptative a unui astfel de sistem de
comunicare.De ex.pentru realizarea unui astfel de sonar, omul ar trebui sa utilizeze
cel putin cateva din caracteristicile de design de mai jos:

1. sunete de frecventa inalta (obiectele atinse de sunetele trimise pot produce

ecouri rezonabile numai daca sunetele in cauza au o lungime mai scurta de unda decat
diametrul acestora);

2. aparate cu ultrasunete (sunete de intensitate foarte inalta);

 3. un ritm foarte alert de emitere a sunetelor, pentru a putea atinge tintele in
miscare rapida;

4. o separare a caii de receptie a sunetelor fata de sursa emitatoare, astfel incat se

se evite interferentele

Sonarul are mai multe funcţii, pe lângă cea principală a sa, el produce un prodil complet
al fundului oceanului, pe care îl prezintă cu acurateţe.
Sunetele produse de sonar sunt atât de apropriate între ele, încât adâncimea se schimbă
foarte puţin între un sunet şi altul. Dacă vasul trece peste un munte subacvatic, sonarul
înregistrează forma exactă a muntelui. Dacă fundul oceanului este plat, sunetul înregistrat
va arăta plat. Sonarul nu ratează nici măcar un cucui, chiar şi de la înălţime.

Ecolocatia la delfini
Cu ajutorul undelor sonore pe care le emit, delfinii se pot deplasa, vâna şi comunica, între
ei. În astfel de condiţii, vederea nu le este de foarte mare ajutor. Iată unul dintre motivele pentru
care delfinii trăiesc, într-o adevărată lume a sunetelor.

Ecolocaţia – termenul de ecolocaţie se referă la o capacitate, pe care odontocetele, dar şi

alte mamifere marine sau terestre, o posedă şi care le permite, în mod esenţial, „să vadă” cu
urechile, prin recepţionarea sunetelor subacvatice şi a ecourilor. Ecolocaţia se produce, prin
emiterea unor unde sonore, sub formă de clicuri, urmate de recepţionarea şi interpretarea
ecoului. Clicurile sunt produse, în valuri, fiecare având o durată între 10 – 128 microsecunde.

Unda sonoră iese prin melon, care joacă rolul unei camere de rezonanţă, în care se
focalizează ultrasunetele într-un „mănunchi”, care este proiectat, în apă, în faţa animalului. Undele
sonore străbat apa cu o viteză de 1,5 km/ sec, adică de aproximativ 3 ori mai mare decât viteza
sunetului, în aer.

Undele sonore, odată emise, se lovesc de orice obiect aflat, în apă, pe traiectoria
lor. Apoi, apare fenomenul reflecţiei undelor sonore, care se vor întoarce la delfini, deci la
emiţător, sub forma unui ecou. Creierul primeşte undele sonore sub forma unor impulsuri
nervoase, care permit delfinilor să interpreteze mesajul.

După modul în care ultrasunetele se întorc la delfin, acesta îşi poate localiza, cu uşurinţă,
spre exemplu, hrana. Mai mult, el poate identifica, tot cu ajutorul ultrasunetelor, structura internă
a obiectului plutitor sau submers, putând astfel dinstinge între hrana preferată de cea obişnuită,
sau dacă acel obiect este sau nu comestibil.

Delfinii folosesc ecolocaţia pentru deplasare şi orientare. Uneori apar defecţiuni

funcţionale ale sistemului de ecolocaţie, ceea ce duce la migraţii dezorientate şi chiar eşuări.

Deplasarea – delfinii îşi folosesc sonarul nu numai pentru a se orienta şi identifica hrana,
ci şi pentru a se deplasa. Deplasarea joacă un rol important pentru că, dacă nu ar exista acest
sistem, un delfin şi-ar putea pierde complet simţul orientării şi noţiunea locului în care se află.
 Însă, câteodată se întâmplă – dar nu şi fără un motiv – ca un delfin, sau chiar un grup, să
se abată de la poziţia iniţială, sau de la ruta, pe care o urmează. Dacă ar fi vorba de o deviere de
câţiva kilometri, de la ruta iniţială, atunci nu ar constitui, cu adevărat, o problemă, însă, atunci
când ajung, în ape de mică adâncime, eşuarea este inevitabilă.
Comunicarea – delfinii comunică, între ei, prin folosirea unor ultrasunte, însă cu o
frecvenţă mai joasă decât cele folosite, în ecolocaţie. Sunetele variază în volum, lungime a undei,
frecvenţă, tonalitate. Delfinii se identifică reciproc, prin semnale de recunoaştere. Delfinii posedă
un „limbaj”, prin intermediul căruia comunică. Aceştia fluieră foarte mult. Rolul lor nu este foarte
cunoscut, însă, aproximativ jumătate dintre ele, sunt fluierături de recunoaştere, de identificare.
Fluieratul de identificare al unui delfin diferă, de cel al celorlalţi delfini, prin contur, variaţie a
frecvenţei etc. Puii îşi dezvoltă propriul fluierat de identificare, între primele 2 luni de viaţă şi un
an. Aceste fluierături rămân neschimbate pentru aproape 12 ani şi, foarte probabil, pentru toată
viaţa.

Se pare că delfinii fluieră pentru a menţine contactul, în cadrul grupului, sau când se
întâlnesc cu alte grupuri de delfini. De exemplu, există fluierături când se schimbă direcţia de
mers.

Femelele fluieră pentru puii lor, în mod continuu, câteva zile după naştere. Această
întipărire acustică îi va ajuta, pe aceştia, să-şi poată recunoaşte mama. Masculii fluieră sau cântă
pentru a atrage femelele, în timpul sezonului de împerechere, sau pentru a preveni grupul, în caz
de pericol.

Sonarul- cum funcționează

Sonarele sunt dispozitive electronice prevazute cu un senzor, denumit si traductor, de
obicei dublu-cristal, care contine mai multe foite de cristal de cuartz suprapuse. Cuartzul se
bucura de proprietatea ca isi modifica volumul la trecerea unui curent electric prin masa acestuia
si, invers, genereaza curent cand asupra sa se exercita o presiune exterioara. Atunci cand il
alimentam la un curent de inalta frecventa cristalul vibreaza cu acea frecventa luand nastere o
unda elastica - ultrasunetele. Undele emise prin apa lovesc obstacolele, corpuri cu densitati
diferite de cea a apei, fiind reflectate. Odata reflectate, o parte din acestea ajung din nou la
traductor unde sunt tranformate de cristalul de cuartz (receptor) in semnal electric. Semnalul
electric este prelucrat rezultand o imagine electronica, afisata pe display-ul sonarului. Mai facem
precizarea ca undele folosite sunt numai unde longitudinale, emise in plan normal la suprafata
traductorului.

Aplicatii ale sonarului

-Pentru a masura distanta la care se afla obiectul, receiver-ul interpreteaza datele in
functie de durata calatoriei undei sonore si de viteza cu care aceasta a parcurs distanta.
-Pentru marile nave de razboi sunt folosite atat sonarele pasive, cat si sonarele active.
Submarinele sunt nave de razboi si nu numai ce folosesc pentru navigarea sub apa si pentru
comunicarea cu alte nave aceasta tehnica a undelor sonore.
-Operatorul sonarului poate detecta obstacolele, dar si mine de razboi si alte arme
deosebit de periculoase. Marile companii din industria pescuitului si-au procurat astfel de sonare
pentru a satisface cererea mare de peste.
-Navsonarele de pescuit folosesc si sonarele active pentru a afla in mod exact adancimea
apelor deasupra carora se afla, textura adancului, dar si compozitia lui. Afland compozitia si
textura ei pot afla ce tipuri de pesti traiesc in aceste ape si se pot adapta in functie de aceste
criterii.
-Hidrofonul este un tip de microfon ce functioneaza sub apa. Acesta este folosit pentru a
emite semnale acustice sub apa, si deobicei este amplasat acolo unde este nevoie de un reper
stabil pentru a se putea intoarce mai tarziu.
-Sonarul dispune de un ecran, al carui grafic este interpretat de un operator specializat.
Transmitatorul si receiver-ul sunt celelalte doua elemente importante din ansamblul sonarului.

Reflexia si refractia undelor

Obs. La suprafata de separare a 2 medii pot aparea fenomene specifice :

1) unda se poate intoarce in mediul de provenienta cu schimbarea directiei de propagare.
2) unda poate patrunde prin suprafata in celalalt mediu tot cu schimbarea directiei de
propagare.
Obs. In functie de natura suprafetei de separare , fenomenele pot avea loc separat sau
simultan.

Reflexia undelor

Definitie : intoarcerea undelor in mediul de provenienta, cu schimbarea directiei de

propagare.
Consideram : 2 medii separate printr-o suprafata plana.Viteza de propagare a undei in
acelasi mediu este aceeasi.
Consideram o unda plana care intalneste suprafata de separare a 2 medii.

Legile reflexiei :
1) Incidenta normala si reflectata se gasesc in acelasi plan.
2) Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie.

Refractia undelor

Definitie : Fenomenul de patrundere a undei in alt mediu cu schimbarea directiei de

propagare.
Consideram : suprafata de separare a 2 medii caracterizate prin indicii de refractie
diferiti (n1,n2).Unda va avea viteze diferite de propagare in cele 2 medii.

Principiul lui Huygens

 Orice punct de pe o suprafata de unda poate deveni o noua sursa de unde de la care se
propaga unde elementare.
Frontul de unda rezultat reprezinta infasuratoarea fronturilor de unda elementare.

Ecolocația
Ecolocația este o metodă de orientare în mediu și de detectare a obiectelor folosită de
unele animale (cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări) prin care acestea își găsesc drumul, hrana
sau evită obstacolele în timpul deplasării lor. Animalul emite o serie de sunetecu frecvență înaltă
(adesea inaudibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole și revin sub formă de ecou
(ultrasunete), fiind detectate de urechi sau alți receptori senzoriali. Obiectul este localizat cu mare
precizie cu ajutorul direcției ecoului și timpului scurs între emisia și recepția sunetului.