PSIHOLOGIA RISCULUI ȘI SIGURANȚA ÎN TRAFIC

Corneliu HĂVÂRNEANU
8.1 Introducere
În cap. 4:
Perceperea și asumarea riscului diferă în funcție de:
 specificul domeniilor de conținut în care se manifestă
 particularitățile specifice persoanei.
Deciziile personale diferă în funcție de obiectivele și preocupările persoanei:
 Sănătate/securitate (fumat, consum de alcool, utilizarea centurii de siguranță).
 Sociale (confruntarea cuiva cu membrii familiei sau cu cei din colectivul de muncă).
 Deciziile etice (a copia la un examen, a înșela într- relație).
Deciziile luate în trafic diferă cardinal de situațiile ordinare, de aceea relația cost-beneficiu în acest
domeniu are o pondere considerabilă.
Consecințele comportamentului sunt foarte diferite din punctul de vedere:
 al gravității
 al persoanelor care pot fi afectate (de comportamente și momentul apariției lor).
Comportamentele nocive cu impact asupra sănătății (consum de alcool, fumat, alimentație nesănătoasă)
NU au un efect imediat asupra stării de sănătate, pe când cel al unui accident în trafic are efect imediat
și ireversibil (provocarea decesului sau a invalidității, victime fiind chiar persoanele apropiate).
Siguranța în trafic constituie o problemă mondială foarte importantă, pe când în România aceasta este
abordată la nivel declarativ.
8.2 Operaționalizarea comportamentului riscant în trafic
Cercetările elucidează frecvent PATRU comportamente cu risc major:
1. Excesul de viteză.
2. Conducerea sub influența alcoolului și a drogurilor.
3. Neutilizarea centurii de siguranță și a dispozitivelor de siguranță pentru copii.
4. Trecerea pe culoarea roșie a semaforului sau nerespectarea semnalelor de oprire.
Unii autori includ și alte manifestări asociate riscului de producere a accidentelor.

a) Viteza – factor care contribuie substanțial la producerea accidentelor rutere.

Viteza explică:
 Circa 10% din numărul total de accidente;
 Circa 30% din numărul de accidente mortale.
Viteza excesivă (depășirea limitei de viteză admisă) – depășirea cu aprox. 20 km/oră se constată la aprox.
15% de șoferi.
Viteza neadecvată (viteza mai mare decât permit condițiile existente).
Efect negativ al vitezei asupra mediului - poluare.
Efect pozitiv - micșorarea timpului de deplasare.
Șoferii nu observă efectele negative, ci în special doar pe cele pozitive.
b) Șofatul după consumul de alcool.
 Scăderea nivelului de concentrare a atenției.
 Creșterea timpului de reacție
 Distorsionarea capacității de luare a deciziilor.
În perioada 2000-2013, în România ????
c) Evitarea utilizării centurii de siguranță și a dispozitivelor de siguranță pentru copii.
!!! deși NU provoacă în mod direct accidente, duce la o creștere a riscului de accident pentru șofer
și pasagerii din autovehicul.

d) Trecerea pe culoarea roșie a semaforului sau nerespectarea semnalelor de oprire.

e) Conducerea în stare de oboseală contribuie substanțial la producerea accidentelor.

Oboseala rezultă fie din privarea de somn, fie din cauza timpului prelungit de conducere, fără
pauze suficiente, și determină:
 Scădere a vigilenței.
 Diminuarea capacității decizionale.
 Diminuarea concentrării.
 Scăderea timpilor de reacție.

f) Distragerea atenției și lipsa de concentrare sunt critice pentru siguranța rutieră.

 Sunt critice pentru siguranța rutieră.
 Factori majori ce contribuie la producerea accidentelor.
 Mai periculoase decât consumul de droguri și alcool. (Klauer & all, 2006)
 Alți factori în context situațional – încărcare cognitivă (work load):
 Conversațiile cu pasagerii
 Convorbirile telefonice
 Conținutul informațiilor primite.

g) Conducerea agresivă, adică comportamentul agresiv în trafic se distinge prin:

 Depășirea limitei de viteză permisă.
 Conducerea prea rapidă pentru condițiile de drum.
 Frecvență excesivă de schimbare a benzii de rulare fără un motiv rezonabil.
 Depășire necorespunzătoare
 Conducere foarte aproape în spatele unui alt autoturism
Limita studiilor despre cele menționate mai sus constau în referirea strict asupra comportamentelor
agresive asociate conducerii riscate, fiind omise manifestările grave orientate spre ceilalți
participanți la trafic:
 Gesturi obscene
 Insulte
 Înjurături
 Loviri etc.

h) Anxietatea, depresia, furia și stresul sunt recunoscute de majoritatea cercetătorilor ca având un

efect negativ asupra comportamentului și a performanțelor cognitive. Aceste stări pot determina
activare comportamentelor riscante.
– furia experimentată în timpul conducerii poate afecta siguranța în diverse moduri, prin
manifestarea unor comportamente agresive (Deffenbacher & col., 1994):
 Viteza excesivă
 Slalom printre mașinile aflate în trafic
 Conducere „bară-în-bară”
 Oprirea bruscă în fața altui vehicul.
Ceilalți factori la fel au un impact semnificativ asupra stilulii de conducere.

i) Comportamentele riscante legate de locul de muncă

Între ¼ -1/3 din totalul deceselor sunt cauzate de comportamente riscante:
 Transportatori
 Mașini de serviciu.

8.3 Riscul în trafic în relație cu vârsta, genul ți experiența de conducere

Diferențele de vârstă:
Tinerii – categoria cea mai predispusă de vârstă spre accidente, în special de gen masculin.
Adolescenții – categoria cea mai vulnerabilă -lipsa de experiență.
Vârstnicii - - deteriorarea unor funcții esențiale pentru șofat.

Frecvența accidentelor: vârsta până la 25 de ani și după 63 de ani.

Opinie generală: riscul producerii accidentelor scade odată cu înaintarea în vârstă.

Rata accidentelor: 19-39 de ani > 56-88 de ani. 40-55 de ani – rata între cele două extreme.
 Tipuri de Cauze Alte cauze Perioada cu Part-ți de
erori importante cel mai mare vârstă
risc de
accident
Tineri Frecvența Dezvoltarea Capacitățile În primele 6 Stare mai
înaltă de târzie a unor și luni de accentuată
încălcare a formațiuni deprinderile condus de
normelor cerebrale. insuficient independent somnolență,
rutiere Cortexul consolidate. când
(Lawton) prefrontal Risc sporit: conduc pe
dorsolateral este când sunt timp de
responsabil de însoțiți de noapte;
luarea deciziilor pasageri Sunt mai
și controlul tineri, în puțini
impulsurilor se comparație capabili să
dezvoltă în jurul când sunt reziste
vârstei de 20 de însoțiți de oboselii.
ani (Glendon, adulți.
2011).
Persoane Confuzie în Diferite forme
în vârstă utilizarea de demență
pedalelor (Alzheimer,
(frână Parkinson), care
accelerație). provoacă o serie
Erori de de tulburări
cedare a neurovegetative
trecerii și motricitatea.

Bărbați Femei
Pease și Pease, Mai multe probleme în blocaj la
2009 volan
Se aventurează în manevre periculoase.
Dificultăți de gestionare a emoțiilor în
trafic (de ex. furia, din cauza
testosteronului)
Percepție vizuală periferică mai
amplă.
Implicare mai frecventă în accidentele
fatale la toate categoriile devârstă. 73%
Waller, Elliot, Risc sporit de a comite o infracțiune pe
Shope, an.
Raghunathan și
Little, 2001
Lajunen, 2006 Conducerea sub influența alcoolului este
– sondaj printre mai acceptată printre bărbați.
adolescenți Băieților le place mai puțin să poarte
centura de siguranță.
Lawton, 1997 Tendință să comită încălcări.
 Există o relație directă dintre experiență și manevrarea automobilului:
odată cu acumularea de experiență, crește și capacitatea de a manevra eficient autovehiculul.
Factori care contribuie la producerea accidentelor:
 Lipsa de experiență.
 Abilități cognitive și motorii insuficiente (pot cauza erori neintenționate în timpul
șofatului).

8.4. Personalitate și risc în trafic

Relația personalitate și comportament în implicarea în accident și asumarea riscului

Nume Abordări teoretice Limite

1. Farmer & Teoria „predispoziției pentru accident” Teorie
Chambers inadecvată
(1939)
2. Hilakivi et. al. Trăsăturile de personalitate sunt slab, dar constant
1989; West și asociate cu implicarea în accidente rutiere (în căutarea
Hall 1997) senzațiilor tari, agresivitate, devianță)
3. Dahlen et al. Factorii de personalitate sunt direct implicați în predicția
2005; comportamentelor de conducere riscantă
Schwebel et al.
2006; Ulleberg
și Rundmo,
2003
4. Rundmo și
Personalitatea este în legătură și cu perceperea riscului,
Iversen, 2004 aspect ce are efect asupra comportamentului manifest.
5. Vassallo și col.Predictori ai comportamentelor riscante la tinerii
2007 conducători auto:
 Agresivitatea.
 Comportamentul social.
 Nivelul scăzut de empatie.
 Condusul cu viteză excesivă.
 Încălcări riscante ale normelor rutiere.
6. Machin și Anxietate scăzută asociată cu depășirea limitei de viteză.
Sankey, 2007 Excesul de viteză asociat cu:
 căutarea de senzații;
 altruismul;
 aversiunea față de risc.
Probabilitatea de a avea un accident este în relație negativă
moderată cu:
 altruismul;
 aversiunea față de risc.
7. Friedstom et Trăsăturile de personalitate sunt predictori slabi pentru Teorie care
al., 1995 accidentele în trafic, deoarece accidentele sunt rare și subestimează
influențate de numeroși factori precum: rolul
 expunerea (nr. de km parcurși anual); trăsăturilor de
 aglomerația; personalitate
 condițiile meteorologice. în implicarea
 în accidente
rutiere
8. Epstein, 1979 O cumulare a diferitor comportamente indiferent de
situație este un criteriu mai
 adecvat
 de încredere
când se studiază influența personalității asupra
comportamentului.
Trăsăturile de personalitate este un predictor mai bun
pentru comportamentul de asumare a riscului în trafic
9. Booth-Kewley Constatare privind creșterea corelației dintre trăsăturile de
și Vichers, personalitate și comportamentul riscant atunci când se
1994 aplică un criteriu cumulat.
10. Ulleberg și Rolul personalității în promovarea siguranței rutiere NU ar
Rundmo, 2003 trebui ignorat.

Hatfield și Cu șofatul riscant se asociază următorii factori:

Fernandes,  Experimentarea senzațiilor.
2009  Excitarea.
 Căutarea de senzații.
 Căutarea prestigiului.
 Influența socială.
 Subestimarea riscului
 Irelevanța riscului.
Există diferențe între:
 șofatul riscant și
 șofatul agresiv
în care șoferul Nu intenționează să facă rău unei alte
persoane.
 Nume Abordări teoretice Limite
Arnett, 2000 Comportamentul de conducere riscant poate avea
funcție asociată:
 Căutării de senzații tari.
 Nevoii de autorealizare.
 Dorinței de afiliere cu persoanele din grup.
Dula și Șofatul periculos cuprinde aspecte cognitive și Nu este clar cât de
Ballard, 2003 emoționale negative, care includ urătoarele emoții mult duce emoția
asociate cu: negativă la un
Furia. comportament
Frustrarea. agresiv
Iritarea.
Dahlen et al., Persoanele care raportează o incidență mai mare a
2005; emoțiilor negative în timp ce conduc manifestă mai
Deffenbacher multe comportamente negative
et al., 2001
Delhomme și Și raportează mai multe încălcări ale legislații rutiere.
Villieux, 2005

Studii în care trăsăturile de personalitate și perceperea riscului au identificat corelații slabe și

moderate

Sjoberg și Au inclus trăsăturile de personalitate ca predictori

Wahlberg, pentru perceperea riscului.
2002 Dintre cele 5 trăsături de personalitate investigate,
doar stabilitatea emoțională a corelat pozitiv moderat
cu nivelul perceput al riscului.
Corelațiile au fost negative , indicând faptul că
stabilitatea emoțională crescută este legată de un risc
perceput redus.
Bouyer și Prin prisma perceperii riscului, au făcut o distincție
colab., 2001 între anxietate ca:
 stare de tranziție;
 stare de durată,
constatând că anxietatea de tranziție contribuie în mod
semnificativ la perceperea mai multor factori de risc.
Corelațiile au fost atât negative, cât și pozitive.

Paul Ulleberg (2002) a aplicat:

1. Inventarul de personalitate NEO, măsurând 4 trăsături de personalitate:
 căutarea senzațiilor;
 agresivitatea;
 anxietatea;
 altruismul.

2. Scala pentru determinarea furiei în trafic.

3. Chestionarul pentru măsurarea unei trăsături de personalitate NORMLESSNESS.

 Analiza datelor a identificat existența a 6 grupuri:

Caracteristici Scoruri mici Scoruri mari Comportament

Grupul 1 Relativ calmi Anxietate  responsabil;
Stabil emoțional Agresivitate  filantropic;
Manifestări de  cu risc scăzut în
furie în șofat trafic.
Grad ridicat de Normlessness altruism Respectarea legilor și
conformism și a regulilor de
convenționalism. circulație.
Se preocupă de
ceilalți participanți la
trafic.
Grupul 2 Grad ridicat de non- altruism Normlessness Relativ iresponsabil.
conformism și Cu risc sporit în
egoism. trafic.
Reci Anxietate Căutare de Toleranță
încăpăținați Toleranță la senzații.
frustrare Tendință de a
conduce
nervos
Grupul 3

Concluzii privind rolul trăsăturilor de personalitate asupra comportamentului în trafic:

1. Persoanele care produc accidente rutiere sau nu respectă normele care reglementează circulația
rutieră reprezintă structuri de personalitate eterogene cu profiluri de personalitate foarte
variate, fapt care NU permite stabilirea unei structuri de personalitate cu risc de accident.
2. Existența unei mari diversități de instrumente care măsoară factorii de personalitate:
 Unele chestionare sau inventare de personalitate măsoară constructe identice, fără ca
între acestea să existe o validitate convergentă, adică rezultatele nu corelează.
 O altă limită este referințele frecvente a acestor itemi la aspectele generale ale vieții
cotidiene și mai puțin la cele specifice, adică cele legate de trafic.
3. Indispensabilitatea construirii unor instrumente specifice care să facă referiri la
comportamentul în trafic, prin raportare la situațiile specifice participării în trafic.
4. Un anumit profil de personalitate NU presupune în mod necesar că persoana va produce un
accident sau va încălca flagrant normele rutiere. Aceste trăsături pot sugera prezența unei
potențialități care poate sau nu fi transformată în realitate.
5. Potențialitatea poate transforma în realitate și provoca apariția unui comportament manifest în
interacțiune cu alți factori declanșatori ai comportamentului, fie situaționali, fie dispoziționali.
6. Intenția comportamentală nu întotdeauna se materializează într-un comportament manifest.
7. Relația dintre trăsăturile de personalitate și comportamentul din trafic poate fi mediată și de
alți factori cum ar fi:
 starea subiectului;
 strategiile adoptate în rezolvarea unor situații din trafic;
 modul de planificare a deplasărilor etc.
8. Doar interacțiunea dintre trăsăturile de personalitate și contextul situațional poate prezice într-
o manieră adecvată comportamentul manifest în trafic.

8.5 Atitudini și credințe asociate conducerii riscante și implicarea în accidente rutiere

...

Teoria acțiunii motivante și Teoria comportamentului planificat (Ajzen și Fishbein, 2005)

După dezvoltarea teoriei comportamentului planificat accentul se pune în mare măsură pe

studiul ATITUDINILOR.

CONCLUZII FINALE