Sunteți pe pagina 1din 10

Drept procesual civil- C1(Saptamana 1, 6.02.

2019)

Activitatea premergatoare sedintei de judecata

-Rolul principal revine grefierului de sedinta (*exista mai multe categorii de grefieri). Grefierul de sedinta
face parte din constituirea instantei, in sensul de complet.

-Cu aprox. 1 sapt.(termen de recomandare) inainte de termen, sa preia dosarele din arhiva(cele
programate pentru sedinta urmatoare). Verifica:

-dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor si a altor acte de procedura

-daca au sosit la dosar relatiile solicitate de instant de la diversele pj/institutii(ex: adresa la


evidenta populatiei pt. date referitoare la una din parti; adresa la Arhivele Nationale pentru a confirma
date)

pe baza acestor informari, presedintele sa sties i c ace il asteapta la sedinta de judecata, sa vada care
dosare se prefigureaza a fi in amanare si care in judecare.

-Apoi, grefierul intocmeste lista de procese pentru sedintele de judecata, afisata pe portalul instant4ei si
la usa salii de judecata **un fel contradictie intre CPC (cu o ora inainte de sedinta) si ROI(cu o zi inainte
de sedinta sau o ora cand in aceasi sala sunt mai multe sedinte in aceeasi zi)rezolvare simpla:
intotdeauna ROI este mai aproape de judecator decat codul, dpdv practic, se va respecta ROI in concret.
Nu incalca strict vorbind CPC, pt ca acesta zce sa nu fie mai putin de 1h, iar ROI ofera chiar o plaja mai
larga-1 zi.

**DISCUTIE: ordinea judecarii proceselorva rebui sa se respecte, de pp, respectiva ordine. CPC da o
anumita orientare: mai intai cauzele in care sunt parti detinuti sau arstati la domiciliu, cele pt care legea
prevede ca judecata se face de urgenta sau cele pt care legea prevede ca se dezbat cu prioritate. Legea
spune ca se dezbat cu prioritate cauzele ramase in divergenta sau cele care au primit termen in
continuare(din anumite motive, dezbaterile au inceput, dar nu au mai putu continua in ziua respectiva-
de ex, s-a ajuns pana la 00:00, se continua „maine”). Restul dosarelor, care nu au fost in aceste
circumstante, criteriul este vechimea lor.

-De asemenea, se va tine cont daca in anumite procese s-au stabilit anumite ore(Judecatorul poate
stabili in legatura cu anumite cauze ore pt desfasurare- de ex: persoane care vin din alta localitate. Daca
se fixeaza, ele trebuie mentionate in lista de sedinta si vor trebui respectate.)

-Dupa ce face aceste operatiuni, grefierul preda dosarele presedintelui de completstudiul acestora pt
pregatirea sedintei.

-Inainte de inceputul sedintei(cu jum de ora), grefierul se prezinta si pune la dispozitie dosarele, astfel
incat, daca au aparut acte intre timp, persoana interesata sa le poata studia(pt ca intrasera intr-un
circuit neaccesibil partilor) pun ela dispoz partilor, avocatilor, procurorului.

1
Sedinta de judecata

-REG: sedinta publica- cu participarea oricarei persoane

-EXC: sedinta fara prezenta publicului, adica in camera de consiliu

 **OBS: NCPC a dorit o schimbare de conceptie a procesului civil care nu a reusit. S-a dorit ca partea
de cercetare a procesului sa aiba loc in camera de consiliu, iar partea de dezbateri sa aiba loc public.
Ratiune: partea de cercetare inseamna rezolvarea exc de procedura, discutii de procedura, admiterea si
administrarea probelor, rezolvarea oricaror incidente in vederea poregatirii dezbaterii finalecaracter
prepond. procedural-tehnic si nu este prea „placuta” publicului. Ceea ce intr-adevar confera procesului
solemnitatea specifica este momentul pledoariilor. De aceea, NCPC: ducem cercetarea in camera de
consiliu, toata lumea discuta chestiuni tehnice intr-un birou, fara public, se dau termene scurte pt ca nu
mia esti legat de partea publica, de sala; sa nu mai fii tinut de sedinta publica, stabilita la inceputul
anului pt tot anul. Astfel, discutia era tehnica, desprinsa de pp de solemnitate care dau si o anumita
rigiditate si sa fie mult mai eficienta, centrata nu pe imaginea, proiectia sedintei, ci pe caracterul practic.

-In concret, cand sa intre in vigoare NCPC, s-a spus ca nu se poate pt ca nu avem Sali de consiliu. S-a dat
legea 2/2013 pt amanarea intrarii in vig a acestor dispozitii. Si dupa respectivii doi ani, tot nu s-a rezolvat
si s-au tot dat cate 2 ani. Si s-a ajuns la ianuarie 2019. Legea 310/2018a clarificat in sensul ca
dispozitiile s-au abrogat aceste dispozitii si s-a inchis discutia.

-Vor ramane situatiile de exceptie in care se va desfasura etapa in camera de consiliu. Aceste situatii de
EXC:

cand dispune instanta (art. 213 CPC)-de ex: daca ar participa si public la un proces care il
vizeaza, atunci un minor ar putea sa fie lezat sau divorteaza persoane f importante, situatii in care se
discuta secrete comerciale

cand legea prevede judecarea in camera de consiliu (ex: cererile de recuzare/declaratiile de


abtinere; cererea de reexaminare; sechestrul asigurator(nu is sechestrul judiciar-sedinta publica); toate
procedurile necontencioase; mai sunt si in legislatia speciala, in materia societatilor, de ex). Ratiunile:
unele vizeaza urgenta, altele vizeaza secretul pe care se presupune ca il poarta litigiul respectiv. Trebuie
sa fie o dispoz speciala, altfel intri pe ipoteza de la 213 CPC.

**ATENTIE! „In camera de consiliu” nu inseamna si fara participarea partilor, daca nu se precizeaza asta
expres. 213 (2) CPC, cand se desfasoara fara participarea publicului, in camera de consiliu, in sala au
acces partile, cei care ii asista, iar instanta poate permite si altor persoane indicate de partisedinta
este inchisa DOAR pt public. Daca se mentioneaza si „fara participarea partilor”, atunci se va aplica si
aceasta. -Daca trebuia sa se judece public si s-a juecat in camera de consiliu=> nulitate neconditionata
de vatamare, 176 CPC.

2
Conducerea si politia sedintei de judecata

-Rol primordial: presedintele de complet. Se distinge fata de ceilalti, in ipoteza in care avem complete
colegiale. El deschide sedinta, suspenda cand aperciaza ca este cazul si ridica sedinta. Tot el acorda
cuvantul partilor in ordinea stabilita de lege. Ceilalti judecatori i se adreseaza pt a pune intrebari sau,
daca partilor le este incuviintat, se pot puneintrebari directe.

-Presedintele de complet exercita politia sedintei (217 CPC):

-prezenta in sala de sedinta;

-tinuta in sala de sedinta

-poate lua masura parasirii salii de sedinta(indepartarea din sala de sedinta)- minori sau
persoane cu tinuta necuviincioasa sau cand este sala prea aglomerata cu persoane care nu participa mla
cauza respectiva;

-adresarea in sedinta publica (sa se incadreze cu solemnitatea si cu buna cuviinta, dar si faptul
ca, in sedinta publica (NU si in camera de consiliu), partile se adreseaza instantei si participantilo in
picioare, cu situatii exceptionale in care se poate incuviinta adresarea din pozitie de sedere);

-daca una din pati are o atitudine ireverentioasa, tulbura sedinta etc presedintele de complet
atrage atentia pers respective si, daca nu o va putea aduce la ordine, va dispune indepartarea acesteia
din sala+amenda

**AT! Exista o deosebire intre a da afara o pers care nu are treaba cu sedinta respectiva si daca dai afara
din sala chiar pe una din partile participante la proces. Daca dai afara una dintre parti si procesul
continua fara prezenta ei, 217(8) CPC spune ca aceasta va fi chemata in sala dupa dezbatere pt a i se
pune in vedere cele intamplate in absenta saNU se plica si cand partea are reprezetant.** Daca cel
care tulbura sedinta este chiar avocatul partii, atunci presedintele va incerca sa il cheme la ordine si,
daca nu reuseste, va lua masura indepartarii din sala, dar va AMANA dezbaterile, procesul nu va
continua+amenda.

-infractiuni de audienta(instanta va putea face un p-v pe care il va remite procurorului, putand


sa dispuna chiar si retinerea faptuitorului);

-fotografierea si inregistrarea sedintei (nu audioinregistrarea obligatorie care se ffaec de


instanta, ci cea de catre parti sau alte persoane- fotografierea si inregistrarea vieo se fac numai cu
aprobarea presedintelui de complet, cererile se adreseaza in prealabil biroului de informare etc);

*Sedinta se inregistreaza oricum de catre instanta, aceasta se pastreaza, iar partile/procurorul pot cere
copie de pe aceasta inregistrare electronica.

3
Momentele principale in desfasurarea sedintei de judecata

Ordinea in care se examineaza cauzele

-In pp, in ordinea listei.

-Cu toate acestea, art 215 CPC: in procesele in care partea/partile sunt reprez/asistate de
avocat/consilier juridica, se iau cu prioritate, respectand ordinea listei. O norma speciala fata de cea de
intocmire a listei de sedinta. 215 (4) CPC: la cererea partilor interesate, pt motive temeinice, judecatorul
poate schimba ordinea de pe lista(de ex: o parte solicita sa i se incuviinteze ca dosarul sa se strige mai
tarziu pt ca e avocat si are o cauza concomitenta; pot fi incuviintate, dar sa nu afecteze drepturile
celorlalti- de ex, daca unul cere sa fie luat cu prioritate, celalalt ar putea sa fie afectat, deci sa fie cu mare
grija, ca altfel apar cauze de nulitate din incalcare pp contradictorialitati, pp dr la aparare). ROI: la
cererea partilor, instanta va putea lasa cauza mai la urma, fixand o anumita ora cand dosarul va fi strigat
din nou=> daca ambele parti vor, e ok si mai devreme, daca numai una solicita, atunci, caregula, e mai
tarziu.

-Apelul cauzei se face de grefierul de sedinta, ce anunta obiectul cauzi, partile si daca exista vreun viciu
privind citarea.

**Daca la apel nu rapunde niciuna din parti. SITUATIA ABSENTEI PARTILOR:

1)partile sunt absente, iar cel putin un adin ele nu a fost legal citata sau nu a fost citata deloc instanta
dispune citarea aceleia

2)partile lipsesc, dar au fost citate sau nu trebuiau sa fie citate pt ca aveau termen in cunotinta, iar cel
putin una din parti a cerut judecraea in lipsainstanta va judeca pe baza a ceea ce partile au facut in
scirs, in limitele acelor aparari. Faptul ca una din parti lipseste nu inseamna ca nu pot sa fie respinse
aparari ale acesteia facute inscris, dar nu sa fie respinse pe motivul absentei sale, ofc. REGULA: cererea
de judecare in lipsa este valabil facuta numai in fatainstantei respective, ea nu valoreaza si in caile de
atac!

3) partile, desi sunt legal citate sau au termen in cunostinta, nu se prezinta la proces si niciuna din ele nu
a cerut judecarea in lipsaavem o lipsa de contradictorialitate si instanta va dispune suspendarea
procesului. Va putea fi repus pe rol in termen de 6 luni, la cererea oricarei din parti, cu plata a ½ din taxa
de timbru pt introducerea ccj(ca un fel de sanctiune). Daca se pastraeaza pasivitatea mai mult de 6 luni,
intervine perimarea.

**Aceasta regula a suspendarii are si o EXC: in materia divortului-art 922 CPC- cererea va fi respinsa ca
nesustinuta, nu va fi suspendat procesul.

-Apel, dar care presupune o amanare: la inceputul seidntei de judecata, se face o lista de amanari.
Pastrandu-se ordinea listei, se permite sa se ia mai intai cauzele care se amana fara dezbateri (adica nu
mai intra in discuti contradictorii) in completele colegiale, poate fi dispusa masura amanarii si pot fi
luate mai intai cauzele a cestea de catre alt membru al completului decat presedintele completului. Deci

4
amanarea fara dezbateri poate fi dispusa de un singur juecator. In aceasta categorie: amanarea prin
invoiala partilor (discuti, insa, daca sunt de acord partile principale, dar nu si intervenientul accesoriu
el nu ar putea sa actioneze contrar). Daca dupa o astfel de amanare, partile nu staruiesc in judecata,
instanta va constatat ca procesul nu mai prezinta contradictorialitate si va dispune suspendarea
procesului. Reluarea, la fel, cu ½ taxe de timbru din cuantumul pt cererea initiala.

221 (3) CPCinstanta va trebui sa cerceteze in ce masura o alta amanare ceruta dupa o amanare prin
conventia partilor daca nu cumva, in realitate, au vrut sa amane tot prin conventia partilor si au ales
mijloace de disimulare si poate sa nu mai amane, ci suspenda.

-Amanarea pt lipsa apararii (de ex: imposibilitate fizica a avocatului de a veni la proces sau o renuntare
intempestiva). Se poate amana in acest caz pt motive temeinice+care sa nu fie imputabile partii sau
reprezentantului. Pe NCPC, poate fi data de mai multe ori in timpul procesului, daca se indeplinesc
conditiile, nu mai e limitarea la o singura astfel de amanare. Daca instanta constata ca motivele nu sunt
temeinice, instanta va amana, la cererea partii pronuntarea hotararii, dand posibilitatea partii a carei
reprezentant nu a fost, sa depuna concluzii scrise.

-Mai sunt si multe alte cauze de amanare care decurg din cercetarea prcesului sau unele chiar din
dezbatere.

-Daca nu exista cauza de amanare, ajungem in zona Discutiilor.

Incercarea de impacare a partilor

-Judecatorul e obligat sa o faca. Aceasta incercare se materializeaza de la caz la caz, legea spune doar ca
judecatorul sa incerce, sa atraga atentia partior, poate inclusiv sa le orienteze catre un mediator

-CCR: Orcie procedura de impunere a medierii este neconstitutionala.

-Daca insa partile dau curs unei proceduri de mediere, exista unele avantaje reale(pe langa faptul ca
acesta e un motiv de amanare in sine): pot suspenda procesul pe durata medierii, timp in care nu curge
termenul de perimare; daca reuseste medierea si stingi litigiul prin mediere, se pot recupera taxele de
tibru etc.

-Daca nu are loc nici impacarea: examinare exceptii, administrare probe, acordare cuv asupra dezbaterii
in fond

Ordinea in care sa da cuvantul

**PB: Judecatorul da cuv, dar cui? Art 216 CPC: Mai intai i se da cuv reclamantului, apoi vorbeste paratul
pt ca el se apara(logica se cam termina aici ). Intervenientul voluntar pp va vorbi imed dupa reclamant
pt ca are poz de reclamant. Intervenientul accesoriu va vbi imediat dupa partea in favoarea careia a
intervenit. Chematul in garantie va vorbi dupa partea care l-a chemat in judecata pt ca rasounde acelei
parti Chemarea in jud a altei prsoane, aceasta pers va fi reclamant i va vorbi dupa reclamantul initial. Cel
aratat ca titular al unui drept, daca a luat locul paratului, va vorbi in locul paratului. Daca e din cele 3

5
categorii care nu a luat locul paratului, atunci va vorbi dupa reclamantul principal. Dca e procuror, va
vorbi ultimul, daca nu cumva el a pornit actiunea, caz in care va vorbi asemenea unui reclamnt.

Cat vorbesc?

-Presedintele poate sa limiteze in timp interventia fiecarei parti. 216(4) CPC. Daca decide asta, el trebuie
sa-i puna in vedere partii inainte timpul pe care il are la dispozitie. Aceasta limitare va fi in fucntie de
complexitatea cauzei, de nr partilor, de problematica spetei etc.

-Instanta poate sa acorde si posibilitatea replicii.

Concluzii scrise

-Se pot face in 2 ipotee: fie inainte de dezbateri, fie dupa inchiderea dezbaterilor

-Inainte de dezbateri: juecatorul, constatand prin incheiere incetarea cercetarii, da un termen in vederea
dezbaterilor

-Daca se termina cercetarea si, in aceeasi sedinta, au loc si dezbaterile. Aici judecatorul poate amana
pronuntarea si pana atunci se vor putea pune concluzi scrise.

-INSA: concluziile scirs eNU trebuie sa introduca mijloace de aparare noi, pretentii noi, mijloace de proba
noi, ele trebuie sa se limiteze la ceea ce ai spus in sedinta, sa fie o continuare a acestora, sa fie in bza
acestora (despre ce ai afirmat-opinia prof. X, ca era din lucrarea Y). Daca vor fi facute probe, motive sau
mijloace de aparare noi, ele nu vor fi luate in considerare.

Repunere pe rol

-Dupa inchiderea dezbaterilor, exista si situatia in care instanta repune cauza pe rol si deschide fie
cercetarea, fie dezbaterile.

-Caz de reluare a dezbaterilor, cand exista divergenta: Judecatorii au opinii divergente=>repunerea


cauzei pe rol si reluarea cauze, complet nou compus din 2 din judecatorii initiali si un membru

-Alt caz: instanta mai are nevoie de lamuriri sau isi da seama ca nu a solutionat o exc, ca nu s-a
pronuntat asupra unei probe etc: redeschidere cercetare, repunerea cauzei pe rol pt lamuririle
respective

-Sau in cazul recuzarii

-Alt caz: situatia in care pana la ponuntare, judecatorul isi pierde calitatea de judecator.

Primul termen la care partile sunt legal citate

-Pentru parat,

este mom-limita pana la care poate sa atraga tert in proces, mai putin cand intampinarea e
obligatorie, caz in care trebuia sa atraga prin intampinare

6
invocarea competentei relative, daca intampinarea nu era obligatorie

invocarea oricaror nulitati relative cu privire la neregularitati savarsite pana la primul


termen, desigur, daca intampinarea nu era obligatorie

cererea reconventionala, , daca intampinarea nu era obligatorie

***MODIFICARE PRIN L 310/2018: competenta materiala si teritoriala exclusiva: pot fi invocate pana la
primul termen la care partile sunt legal citate si pot pune concluzii: legiuitorul a prevazut o dubla
limitare, deci termenul de invocare s-a relativizat putin, a fost adaugata o conditie care are natura
subiectiva (sa fie in masura sa ouna ocnckluzii). Per a contrario, daca nu sunt in masura sa puna concluzi,
termenul se proroga. Acest „pot pune concluzii”, exemple- mpartile sunt legal citate, dar judec este
incompatibil, nu se poate decta daca ar fi o cerere de recuzare, care se poate discuta; parti legal citate,
dar una din parti, paratul invoca amanare pentru lipsa apararii si instanta ii acorda acest termen…;
partile sunt legal citate, dar se depune o cerere completatoare ccj, paratul ar trebui sa faca intampinare,
trebuie acordat termen, dar problema nu vizeaza competenta…; deci din alte motive, partile nu ar putea
pune concluzii inclusiv pe problema competentei. Prin asta se duce mai departe, chiar cu un termen-
doua, momentul in care s einvoca incompetenta exclusiva sub aspect material si teritorial.

-Pentru reclamant,

reclamantul poate modifica ccj pana la acest termen(si la acest termen, ofc). Aceasta
se comunica paratului, ce face intampinare intr-un termen mai scurt. Intampinarea nu semai comunica
reclamantului.

poate propune noi dovezi, noi probe (numia daca vrei sa completezi probatoriul; daca
nub ai cerut probe, nu mai ai ce sa mai ceri, esti decazut din dr de a mai propune probe)

poate invoca exc de necompetenta exclusiva teritoriala sau materiala;

***prin legea 310/2018, legiuitorul a dilatar termenul pt invocarea necompetentei exclusive materiale si
teritoriale, insa nu a procedat la fel si in ceea ce priveste ccj. Aceatsa con cesie a fost facuta exclusiv pt
competenta.

-Pentru instanta,

moment-limita pt verificarea competentei materiale si teritoriale exclusive

instanta verifica identitatea partilor si calitatea de reprezentant(daca are procura


forma procurii continutul procurii; daca nu are procura si are imputernicire, sa vezi ca e data pt acel
proces si sa vezi ca ala e avocat si nu e un infractor care se da avocat)

instanta face un act pe crae NCPC il prevede pt prima data: estimarea duratei
procesului; In logica asigurarii unui termen nu numai rezonabil, ci si optim, dar mai ales previzibil,
instantaprocedeaza, la primul termen, la estimarea aceasta (pt faza respectiva, ofc, ca nu are de unde sa
stei ca vor fi/nu si cai de atac) si, pt motive temeinice, ascultand partile, va putea reconsidera pe

7
parcursul procesului aceasta estimare. Este importanta dpdv al obligatiilor statului in legatura cu un
termen rezonabil, optim si previzibil al proceselor. Proces de o luna, pare scurt, dar ar putea fi f lung
daca e vba de ordonanta prezidentiala, de exemplu. Judecatorul nu ese tinut de aceasta reevaluare, dar
reevaluarea tebuie sa fie motivata, trebuie sa souna ce s-a intamplat. Dac insa nu are un motiv
intemeiat, partea ar putea sa obtina mai lesne succes in fata instrantelor internationale in acest context,
deci este si o masura de transparenta.

Terminarea sedintei de judecata

Incheierea de sedinta

-De obicei, sunt mai multe incheieri. dUpa fiecare termen, se redacteaza cate o incheiere, are regimul
unei hot jud, dar e pregatitoare, intermediara fata de aceasta.

-Atunci cand dezbaterile au loc in aceeasizi in care are loc si pronuntarea, nu se mai face o incheiere pt
ca vor face parte chiar din corpul hotarari.

-Daca sunt ile diferite, instanta dispunand amanarea pronuntarii, se face o incheiere pt sedinta
respectiva, ina in hotarare nu mai reiau, ci va cuprinde numai considerentele si dispozitivul si o trimitere
;la incheierea pronuntata in data de…, iar incheierea respectiva va face corp comun cu hotaraea si se vor
comunica impreuna si vor fi dependente dpdv al nulitatii.

-In timoul sedintei, grefierul de sedinta isi ia notite ce sta la baza incheierii. Judecatorul verifica
incheierea facua de grefier, in unele cazuri ii da sa corecteze/completeze si apoi o semneaa si
judecatorul, alaturi de grefier, care semneaza si el. Partile pot cere insa

-Incheieri interlocutorii: se rezolva exceptii procesuale, incidente procedurale sau alte chestiuni
litigioase.(ex: icheierea prin care instanta respinge exc prescriptiei, incheierea prin care s-a rspins exc
lipsei calitatii pocesuale, incheierea de admitere in pp a unei cereri de partaj etc.)asupra celor decise,
instanta nu mai poate reveni in cursul respectivei faz(ar putea fi infirmate prin apel).

-Incheieri preparatorii: se iau masuri administrative fara a se dezlega chestiuni litigioase (ex:incheierea
de estimare a duratei, incheiere de acrdare unui termen pt lipsa de aparare, acordarea unui termen
partilor pt incheierea unei tranzactii, incheierea deincuviintare a probelor-poate reveni asupra lor cand
isi da semaa ca prin administrarea unora, pb a fost elucidata si nu e nevoie sa le mai administreze si pe
celelalte etc.) instanta nu este legata si poate reveni asupra lor.

-Incheierile au fost hotararii judecatoresti. Incheierile se adopta dupa aceleasi reguli si au o forma
similara, putin mai simplificata pt ca hotararile sunt de 3 tipuri: incheieri-se iau decizii pregatitoare de
solutionare a procesului, sentinte-dezinvestire instana, decizii-se rezolva caile de atac.

-Regimul cailor de atac: REGULA: incheierile intermediare se ataca odata cu fondul!

EXC: atacarea separata a incheierilor, cand prevede legea-incheierile date


asupracecerilor de suspendare a judecatii(de ex). ***mai era un caz: respingerea cererii de interventie

8
ca inadmisibila, ea se ataca separat, dar pe legea 310/2018, nu mai ese valabila aceasta prevedere, ea se
va ataca odata cu fondul, ca si cererea e admitere a cererii de interventie

-Dosarul se inainteaza in copie certificata.

-Daca exsta o chestiune litigioasa asupra admisibilitatii separate-234 CPC (=legea nu prevede atacarea
separata, dar partea a gasit o ratiune pt care s-ar putea), aceasta e o chestiune litigioasa, instanta nu va
trimite copie de pe dosar, ci va trimite doar incheierea si, numai daca va aprecia instanta ca e admisibila
calea de atac, atunci va trimite tot dosarul in copie certificata.

-Ipoteza incheierilor fara cale de atac: incheierea prin care se admite cererea de recuzare, incheierea
prin care instanta admite/respinge cererea de abtinere, incheierea prin care instanta investitta cu o
cerere de stramutare, dispune suspendarea judecarii cauzei in legatura cu care se cere stramutarea.

-CE AM DISCUTAT AICI: INCHEIERI PREMERGATOARE. Sunt si situatii in care actul final al judecatii se
cheama incheiere-atunci incheierea finalizeaza un proces(de regula, procese ce se finalizeaza fara a se
analiza fondul, de ex: in materie necontencioasa- 533 CPC-„instanta se pronunta prin incheiere”-deci
cand zice legea expres; sechestrul asigurator/sechestrul judiciar- nu mai e o incheiere premergatoare pt
ca nu urmeaza nimic dupa ea, nu reprez analize ale fondului, deic tot incheiere dinasta finala este). ***in
materie de executare silita, incheieri prin care se transeaza fondul, dar reprezinta rezolvarea unui
incident in cursul executarii.

Cercetarea procesului

-cuprinde tot ce inseamna pregatirea dezbaterilor finale- in primul rand trebuie sa inlaturi toate exc ce
stau in calea analizei fondului si, de asemenea, trebuie sa administrezi toate probele.

-tot in cercetare intra incercarile de impacare

-situatia in care se ridica alte incidente: exc de neconstitutionalitate, exc de nelegalitate a actului
administrativ

-uneori, ar putea sa se preasca pricina in fata cercetarii. Daca admiti o exc peremptorie, procesul
cedeaza in faza cercetarii. Sau in cazul in care partile incheie o tranzactie/reclamatul renunta la judecata
sau la drept

***Administrarea probelor de catre avocati/consilieri juridici, deic nu la sediul instantei, ci la sediul


acestoraacest text nu a primit o aplicare practica

-Regula privind cercetarea pricesului: regula e ca termenel sa fie scurte si, numai in cazuri cu motive
intemeiate, se pot acorda termene mai indelungate

-Daca judecatorul se considera multumit, prin incheiere, declara cercetarea inchisa. S-a pastrat
segregarea intre cercetare si dezbateri, dar poate chiar la termenul la care inchide cercetarile, sa judece
si dezbaterile, dar poate sa fixeze, la aprecierea lui, un alt termen pt dezbaterea fondului. Deci
segregarea dezbaterilor numai daca apreciaza, dupa complexitate si alte circumstante, ca este necesar.

9
Segregare doar dpdv temporal, dar nu si juridic. Daca stabileste un alt termen pt dezbateri, instanta
poate pun ein vedere partilor sa depuna si concluzii scrise, cu 5 zile inainte de dezbateri.

10