Sunteți pe pagina 1din 12

MEMORIU DE PREZENTARE

- CIRCULAŢII -

2.6. CIRCULAŢIA - Situatia existenta


a) Caracteristici ale circulaţiei rutiere :
Municipiul Drobeta Turnu Severin, este străbătut de fluxurile de circulaţie
rutieră pe drumurile naţionale DN 6 ( E 70 ) Bucureşti – Timişoara , DN 56 A Calafat
– Şimian , DN 67 Drobeta Turnu Severin - Tg. Jiu şi drumurile judeţene DJ 607 A
Drobeta Turnu Severin – Husnicioara, DJ 607 B Drobeta Turnu Severin - Orşova, DJ
670 Malovat – Baia de Aramă, fluxuri care colectează pe artera majoră de circulaţie
în intravilan, B-dul Tudor Vladimirescu ( identificare cu E 70 în zona urbană ),
suprapunându-se peste circulaţia internă a oraşului, cu un trafic estimat la 10 – 15%
din total înregistrat.
Preluarea traficului de penetraţie în B-dul Tudor Vladimirescu, prin aceleaşi
noduri de circulaţie ( sens Giratoriu Calea Craiovei, Tudor Vladimirescu – Smîrdan – I.
C. Brătianu, Tudor Vladimirescu - Cicero, Tudor Vladimirescu -
B-dul Aluniş ) cu preluarea traficului intern pe direcţia nord-sud, implică dificultăţile
de circulaţie rutieră pe B-dul Tudor Vladimirescu.
Caracteristică pentru oraş este suprapunerea în B-dul I. C. Brătianu ( cu 4
benzi ) peste traficul de penetrare din DN 67 a traficului intern de pe Splai Mihai
Viteazu prin nodul Podul Gruii - str. Independenţei si mai ales a traficului din B-dul
Revolutiei si Banatului, o circulatie intensa mai ales pe relatia str. Banatului,
Independenţei, în lipsa unei continuări a str. Banatului la Splai Mihai Viteazu pentru
trecere spre Calea Craiovei.
Oraşul nu are organizată o circulaţie de ocolire a zonei urbane pentru traficul
greu ( acum se desfăşoară pe Splaiul M. Viteazu - B-dul Aluniş – Calea Timişoarei ).
Lungimea reţelei de străzi din Drobeta Turnu Severin şi localitatea Schela
Cladovei este de 83.649 m din care categoria II-a a 13.732 ml (16,41%) cu o
suprafaţă de 646.708 mp, din care asfaltate 643.000 mp (99,42%) şi circa 3.000 mp cu
pavele.

b) Circulaţia majoră - Disfuncţionalităţi, priorităţi


Circulaţia majoră, reprezentată prin categoria străzilor principale se identifică în
planşa ,,Circulaţie şi transport’’.

Concluziile studiului de circulaţie subliniază :


- oraşul vechi, cu zona centrală şi cartierele Aluniş şi Independenţei, având o
tramă stradală rectangulară densă şi gabarite corespunzătoare categoriei a 3-a,
poate să preia traficul existent şi viitor, cu direcţionarea traficului pe străzile
Topolniţei, Independenţei, Smîrdan, Cicero, respectiv B-dul Tudor Vladimirescu, B-dul
Carol, Mrs. Averescu, ajung foarte aglomerate, unele la situaţia de a fi trecute la
străzi de categoria a II-a ;
- zona centrală, cu circulaţie intensă la ore de vârf şi aglomerările din zonele
instituţiilor publice şi comerciale, are asigurată o circulaţie fluentă prin cele două
inele perimetrale zonei centrale ( T. Vladimirescu, Cicero, Smîrdan) şi centrul civic
( B-dul Carol, Smîrdan, Saidac, Cicero ) cu disfuncţiuni în zonele strangulate
( la 2 benzi ) pe str. Smîrdan între Numa Pompiliu şi Carol si str. Saidac în zona
Castelului de apă ;
- o intensă circulaţie pe străzile Independenţei şi Kiseleff din lipsa fluenţei
circulaţiei spre străzile cu continuitate între cartierul Kiseleff şi Independenţei ;
- circulaţia majoră pentru cartierul Crihala Nord şi Sud ;
- cimitirul Ortodox vechi şi cimitirul nou sunt lipsite de un acces
corespunzător pentru cortegiul mortuar ;
- localitatea Schela Cladovei are străzi nemodernizate, cu declivităţi mari, fără
echipare tehnico-edilitară ;
- deservire rutieră dificilă a Platformei industriale Sud – Vest, din cauza
pasajului la nivel peste linia CF Bucureşti - Timişoara, cu bariera deschisă sub 7
ore/zi ;
- platforma industrială Nord –Est cu drumuri perimetrale nemodernizate şi
interioare platformei înfundate necorespunzător, fără canalizare pluvială ;
- str. Banoviţa, de acces principal în unităţile industriale din platforma Est şi
la locuinţele din Banoviţa, nemodernizate, în prezent, în starea rea de întreţinere.
- Calea Craiovei este traversată de racordul de cale ferată în platforma Est,
în zona str. Banoviţa şi a sensului giratoriu, conflict major pentru drumul european
E 70.
- faleza Dunării, nu are accese şi circulaţii rutiere corespunzătoare, accesul în
portul de călători făcându-se prin pasaj la nivel peste calea ferată Bucureşti -
Timişoara.
- în cartierul Aeroport, preconizat ca fiind zona de extindere unidirecţională
spre vest, nu a mai fost posibilă păstrarea tramei stradale trasate în PUG 1998,
datorită punerii masive în posesie a terenurilor cu forme geometrice neregulate şi
orientate diferit, a rezultat astfel o tramă stradală haotică ce nu a mai permis o
continuitate firească a străzilor din restul oraşului : Splai M. Viteazu, străzile Tudor
Arghezi, Sadoveanu, I. L. Caragiale, Crihalei.

c) Locuri parcare - garaje


Creşterea numărului de autovehicule explică dificultăţile actuale de parcare în
zonele de locuinţe colective şi în vecinătatea instituţiilor publice şi a spaţiilor
comerciale mari sau stradale comasate.
Studii pentru extinderea parcajelor în marile cartiere Crihala, Kiseleff şi zona
Centru, au identificat posibilităţi de amenajare parcaje noi în detrimentrul altor spaţii,
prin care numărul parcajelor pot creşte cu 3 % - 40%.
Sunt evidente dificultăţile de parcare din zonele instituţiilor, obiectivelor şi
pieţelor de interes public, în ultimul timp odată cu specializarea străzilor pe sensuri
unice, prevăzându-se parcări de-a lungul străzilor pe o bandă.
Sunt insuficiente locurile de parcare în vecinătatea unor instituţii cu mari
aglomerări de persoane : Direcţia Muncii, Tribunal, Autogară, preuzinal Cildro,
Celrom, Uzina de vagoane, Severnav, a stadioanelor, a bazarelor din Crihala .
Se constată disponibilităţi de spaţii de parcare în Piaţa Prefecturii, adiacent
parcului Central.
Studiile de parcaje evidenţiază necesitatea unui parcaj subteran de peste 500
locuri şi în cartierele de blocuri, garaje colective cu mai multe nivele.
d) Circulaţia pietonală
Circulaţiile pietonale majore urmăresc amplasamentele obiectivelor de
Interes public, arterele comerciale, direcţiile marilor bazare comerciale şi a spaţiilor
de agrement, amplasamentele şcolilor generale şi a liceelor, însoţind de regulă,
circulaţia majoră rutieră.
Traseele pietonale majore, preferenţiale str. Crişan, B-dul Revoluţiei, Splai
Mihai Viteazu, str. Şincai, str. Independenţei, B-dul Tudor Vladimirescu în zona de
Est, sunt mult mai frecvente, mai dense decât cele din centrul oraşului vechi.
Prin amenajarea str. Crişan între B-dul T. Vladimirescu şi B-dul Revoluţiei în
exclusivitate pietonal, cu revitalizarea spaţiilor verzi, a devenit centrul nou.
Principalele disfuncţiuni şi conflicte ale circulaţiei pietonale sunt urmtoarele :
- numeroase treceri de pietoni în conflict cu circulaţia rutieră, pe B-dul
Tudor Vladimirescu cu străzile Crişan, Mrs. Antonescu, Smîrdan, Kiseleff,
Independenţei, Topolniţei ;
- circulaţie rutieră intensă pe străzi comerciale cu trotuare subdimensionate -
str. Numa Pompiliu, Unirii, Independenţei, Cicero, Smîrdan, Topolniţei ;
- trotuare defecte, trasee neambientate, fără mobilier corespunzător, spaţii
publice anoste ;
- faleza Dunării neamenajată, neatractivă pentru circulaţie pietonală de
recreere şi odihnă, în conflict cu calea ferată ;
- nu sunt piste pentru biciclete ;
Remarcând comasarea obiectivelor de interes public în vecinătatea străzii
Crişan, este de evident interes un exclusiv pietonal pe str. Crişan până la portul de
călători.

e) Transportul în comun
Transportul în comun, de interes judeţean, se organizează prin Autogara
Drobeta Turnu Severin pe toate direcţiile necesare ( Şimian, Cerneţi, Orşova,
Brezniţa Ocol, Izvoru Bîrzii, etc.).
Transportul comun în municipiu este organizat cu autobuze în principal 6
trasee.

2.6.1. CIRCULAŢIA RUTIERĂ - LOCALITĂŢI şi TRUPURI COMPONENTE


DUDAŞUL SCHELEI - este deservit de drumul vicinal Schela Cladovei –
Brezniţa Ocol, nemodernizat.
GURA VĂII - este posibilă pe direcţia est-vest de drum naţional DN 6 cu
relaţie peste barajul Porţile de Fier spre Beograd şi pe direcţia nord-sud de drumul
vicinal de pe Valea Jidoştiţei spre localitatea Jidoştiţa din comuna Brezniţa Ocol,
circulaţii magistrale din care se desprind accese de incintă, străzi, uliţe care sunt
parţial degradate.
Se menţionează următoarele disfuncţionalităţi şi priorităţi :
- între Drobeta Turnu Severin şi vama Gura Văii se constată o circulaţie
intensă, aglomerată, cu strangulări în zona vamă Gura Văii. De aceea s-au prevăzut
supralărgirea la 4 benzi a lui DN 6.
- drumul naţional DN 6 (E 70) este traversat de două ori de cale ferată
uzinală a Hidrocentralei.
- drumul pe Valea Jidoştiţei nu are profilul unei străzi de categoria a
III-a, are traseu de vizibilitate, este nemodernizat, este neadecvat funcţiei turistice
actuale şi viitoare.
Trupurile SLĂTINIC şi VÎRCIOROVA - au accese din DN 6,
nemodernizate, fără disfuncţiuni în prezent.
Trupul VODIŢA - este racordat în DN 6 cu un drum vicinal cu lăţimea
De 5,00 m, modernizat până la biserica Vodiţa, continuând cu un drum forestier spre
Jidoştiţa.
Nu sunt executate podurile peste pârâul Vodiţa de acces în incinta monahală
şi drumurile de acces spre vestigiile mânăstirii Vodiţa, fără de care nu poate intra
în circuitul turistic.
Trupul BAHNA - cu acces din DN 6 pentru trupul de bază şi prin
DJ 607 C (spre Iloviţa) pentru trupul 2. Drumuri necorespunzătoare, cu declivitate
mare ce necesită refacere odată cu restructurarea zonei.

Trupul BANOVIŢA - cu acces la str. Banoviţa şi Calea Cerneţului, în


deservire prioritară a unităţilor industriale.
Trupul DEALUL VIILOR - cu acces la drumul vicinal Dealul Viilor,
nemodernizat şi acces la Drobeta Turnu Severin prin Calea Tg. Jiului şi Walter
Mărăcineanu.

2.6.2. CIRCULAŢIA FEROVIARĂ


Municipiul Drobeta Turnu Severin este străbătut, pe faleza Dunării de
magistrala de cale ferată ( CF 900 ) Bucureşti – Craiova – Timişoara, linie electrificată
dublă, pentru trafic de călători şi de marfă.
Pentru deservirea feroviară a municipiului funcţionează în prezent
următoarele staţii :
- Gara Centrală - pentru călători şi mărfuri, cu depou, construcţii şi
instalaţii anexe şi echipare pentru racord CF în platforma industrială Sud-Vest
( în construcţie ) ;
- Gara de EST - pentru transport călători ;
- Halta Schela Cladovei - pentru transport călători ;
- Gara Gura Văii - pentru călători şi marfă cu echipare anexa pentru
racord CF pe faleza Dunării la platforma industrială şi Hidrocentrala Porţile de Fier;
- Gara Şimian - din comuna Şimian, în fapt Gara de mărfuri a
Municipiului Drobeta Turnu Severin, care preia cea mai mare parte a transportului
de marfă.
Deservirea feroviară a municipiului se face în colaborare cu liniile CF
pentru Intreprinderea Minieră şi CET Halînga şi Romag, având triaj la Cerneţi, linie
amplasată pe malul stâng al râului Topolniţa, prin Staţia Şimian, unde această linie
ar fi punct de racord.
Platformele industriale ale oraşului Drobeta Turnu Severin, sunt echipate
cu linii CF uzinale astfel :
- platforma Sud-Vest pentru zubzona Calea Timişoarei - Dunăre cu racord
pentru toate unităţile industriale cu deservire Port de mărfuri şi ramificaţii pe faleza
Dunării în zona urbană, pentru depozite combustibili pentru nave
- platformele din Est, cu racord din magistrala din staţia Şimian, pentru
platforma Sud-Est ( Cildro, Celrom ) cu racorduri tehnologice ;
- platformele Est cu linie CF comună ;
- platforma Nord-Est cu racord numai pentru bazele de producţie ale unor
unităţi de construcţii şi depozit de combustibil pentru populaţie şi depozit FRE.
Privind deservirea feroviară, potrivit studiilor de specialitate şi a constatărilor în
relaţiile de comunicaţii urbane, se subliniază :
- amplasament linie CF pe faleză, cu prevederi de linie dublă, în conflict cu
deschiderea la faleza Dunării a zonei urbane, mai ales cu zona vestigiilor romane
( Castrul Drobeta, termele romane, Piciorul Podului Traian ) ;
- racorduri CF pentru alimentare combustibil nave, incompatibilitate cu
funcţiunea de agrement a falezei ;
- treceri la nivel, carosabile, la Portul de călători şi mai multe treceri pietonale
nesupravegheate spre faleza Dunării ;
- trecere la nivel din Calea Timişoarei în platforma Sud-Vest cu numai
7 h/zi barieră deschisă, situaţie care justifică oportunitatea unui pasaj denivelat ;
- traversări al DN 6 a racordurilor uzinale CF, cu disfunctţuni de circulaţie şi
evenimente rutiere numeroase.
- Gara de călători – EUROGARA – in constructie, spre finalizare.
Se menţionează dificultăţi de întreţinere şi menţinere în siguranţă de circulaţie
a magistralei CF amplasată pe malul Dunării, din cauza infrastructurii, fiind
înregistrate mai multe accidente CF.
Municipiul Drobeta Turnu Severin deţine 22,5 km de linie magistrală şi circa
90 km de linie CF uzinală.

2.6.3. CIRCULAŢIE NAVALĂ


Centru industrial şi portuar, municipiul Drobeta Turnu Severin, recunoscut prin
importanţa în circulaţia navală pe fluviul Dunărea prin amenajările hidroenergetice de
navigaţie Porţile de Fier 1 şi 2, îşi amplifică ponderea în circulaţie navală prin
integrare în linia Marea Nordului - Rihn - Dunăre - Marea Neagră.
Viabilitatea senalului navigabil pentru judeţul Mehedinţi, a profilării platformei
industriale pe transport naval, a relaţiei directe cu calea ferată şi drumurile
magistrale, dotarea portului de mărfuri şi cu nave de transport susţin perspectiva
dezvoltării circulaţiei navale în beneficiul activităţilor industriale, turistice şi de
agrement.
Principala circulaţie navală aparţine transportului de marfă, transportului de
călători şi pentru agrement turistic fiind foarte redus.
Principalele amenajări portuare sunt :
- în Drobeta Turnu Severin - portul de pasageri, portul de mărfuri şi
debarcadere pentru Muzeul Porţile de Fier şi Insula Şimian şi portul Romag pentru
utilaje agabaritice ;
- în Gura Văii - port de mărfuri ;
- în Golful Bahna - chei pentru ambarcaţiuni grăniceri.
Disfuncţiunile actuale sunt :
- distribuţie activităţi navale pe faleza aferentă zonei urbane, incompatibile cu
deschiderea spre Dunăre a oraşului. Este prioritară restructurarea ocupării falezei în
această zonă în favoarea amenajărilor de agrement şi sporturi nautice ;
- nu sunt dezafectate o serie de construcţii din zona port de pasageri ;
- portul de mărfuri nu poate prelua containere de capacitate mare, prioritară
fiind extinderea lui spre Vest ;
- nu este amenajat Portul Romag, pentru activităţi permanente .
- se menţionează disponibilitatea valorificării acestui port pentru valorificarea
turistică a zonei de faleză, din vecinătate ;
- portul Gura Văii, profilat pentru transport materiale este incompatibil cu zona
turistică Gura Văii.
- nu sunt funcţionale debarcaderele pentru Muzeul Porţile de Fier şi Insula
Şimian ;
- nu sunt amenajări de chei pentru acostare pentru Insula Golu, întârziind
integrarea acesteia în circuitul turistic.
2.6.3. CIRCULAŢIE AERIANĂ
Judeţul Mehedinţi nu are amenajat aeroport.
Transporturile autoutilitare, sanitare, pentru tratări agricole, utilizează terenul
situat la Estul localităţii Schela Cladovei, denumit impropriu ’’aeroport’’.
Spitalul judeţean are posibilitatea deservirii cu helicopter.
Aeroporturile cele mai apropiate sunt : Craiova ( 120 km ) şi aeroportul militar
Caransebeş ( 130 km ).
Lipsa unui aeroport în municipiul Drobeta Turnu Severin, respectiv în judeţul
Mehedinţi, constituie o mare disfuncţionalitate în perspectiva dezvoltării sale
economice în special a turismului internaţional.
Demersurile pentru aeroport în judeţul Mehedinţi au rămas la recomandarea
amenajării între localităţile Izvoral şi Izvoralul de Jos, la 30 km de Drobeta Turnu
Severin, cu acces din DJ 606 A.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONIFICARE. BILANŢ TERITORIAL


2.7.1. Oraş Drobeta Turnu Severin şi localitatea Schela Cladovei
a) Intravilan existent. Bilanţ teritorial
Intravilanul existent în anul 2002, completat prin cartări şi cadastru ca
fenomen continuu, în anul 1998 este confirmat de Oficiul judeţean de cadastru
Mehedinţi şi se identifică în planşa ,, Situaţie existentă’’ .
Intravilanul existent comun închide 1854,00 ha din care 1663,70 ha pentru oraş
Drobeta Turnu Severin repartizate în 3 zone distincte : oraşul Drobeta Turnu Severin
1619,51 ha , Banoviţa cu 38 ha , trupul Dealul Viilor cu 2,40 ha şi localitatea Schela
Cladovei cu 132,2 ha.
Se subliniază situaţia subtrupurilor Banoviţa, care reprezintă gospodării ale
populaţiei cu locuinţe parter care nu sunt compatibile cu funcţiunea dominantă şi
sunt lipsite de utilităţi.
În situaţie similară se află trupul Dealul Viilor.
Trupurile de locuinţe de pe Calea Tg. Jiului pot fi integrate în extinderea
urbană şi în reţeaua de utilităţi a oraşului.
Teritoriul intravilanului se subîmparte în 7 zone funcţionale :
- ponderea de peste 36% a zonei de locuit, locuinţa fiind funcţiunea
dominantă pentru zona urbană a municipiului ;
- ponderea de peste 23%, în scădere faţă de PUG 1998, a zonelor
industriale, pondere mare faţă de eficienţa economică şi ocuparea forţei de muncă,
zone pretabile la restructurări şi disponibilităţi de teren ;
- ponderea redusă a spaţiilor verzi şi agrement faţă de zonele neconstruite.
Considerând împreună zona centrală , zona de locuinţe şi zona spaţii verzi –
agrement – sport şi gospodăria comunală şi cimitire ca funcţiuni direct
complementare, delimităm ceea ce în vorbirea curentă numim ’’zona urbană’’
distinctă prin funcţiune de ’’zona industrială’’ şi ’’zona cu destinaţie specială şi
echipare teritorială’’.

Intersecţia DN 6 cu intravilanul existent :


- la sud-est, Km 334 + 400 ;
- la sud-vest, Km 344 + 160 .

Intersecţia centurii ocolitoare cu intravilanul existent :


- la sud-est, Km 334 + 635 = Km 0,00
- la est , Km 1 + 812,05
- la sud-vest, Km 344 + 160 .
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI - Situatia propusa

Municipiul Drobeta Turnu Severin, Circulatie in teritoriul administrativ

Intersecţia DN 6 cu intravilanul propus :


- la sud-est, Km 334 + 400 ;
- la sud-vest, Km 358 + 0,00 .

Intersecţia centurii ocolitoare cu intravilanul propus :


- la sud-est, Km 334 + 635 = Km 0,00 ( cu DN 6 )
- la est , Km 1 + 812,05 ( cu DJ 607 A )
- la nord-est, Km 4 + 061,34 ( cu DN 67 )
- la nord , Km 7 + 200 ( cu strada W. Maracineanu )
- la nord , Km 7 + 978,46 ( cu DJ 607 B )
- la vest , Km 10 + 110,20 ( cu Calea Dudasului )
- la vest , Km 344 + 160 ( cu DN 6 )

Tranzitarea municipiului Drobeta Turnu Severin de Centura grea pe traseul


Bucureşti - Craiova - Orşova - Timişoara cu amplasamentele stabilite prin studii de
fundamentare aprobate de Consiliul Local este prezentata in plansa IT 1, mai în
detaliu în planşele ‘’Reglementări’’ .
Se specifică în aceste planşe, desfăşurarea în teren ( amplasament, profil)
faţă de căile actuale de circulaţie.

Se subliniază următoarele prevederi de rezervare de teren :


- centura de nord – urbană se dezvoltă pe o fâşie de 30 m lăţime la
nordul oraşului Drobeta Turnu Severin ;
- nodurile de circulaţie pentru acces de pe centură identifică terenurile
necesare restricţionate pentru alte construcţii ;
- pentru conflictele de circulaţie între centură , linie CF şi drumurile
existente ( naţionale, judeţene, vicinale ) marcate în planşe, se reţin terenurile
( se restricţionează pentru alte construcţii ) necesare.
- pentru protecţia zonei de locuit faţă de centură se realizează perdea de
protecţie cu ocupare a terenului conform planşe ‘’Reglementări’’.

Se supralărgeşte la 4 benzi DN 6 (E 70) între localitatea Schela Cladovei


şi barajul Porţile de Fier, simetric faţă de axul drumului actual.
- racord CF în platforma Est din municipiu din linia CF Simian – Cerneţi – Romag.

Privind circulaţia rutieră în extravilan se menţionează :


- creşterea traficului rutier de tranzit, peste capacităţile de preluare ale
bulevardului Tudor Vladimirescu şi al splai Mihai Viteazu, de pe splai Mihai Viteazu
fiind obligatoriu ; eliminarea traficului greu.

In planşele ‘’Reglementari’’ se identifică un traseu de tranzit prin


valorificarea drumului ROMAG pentru utilaje agabaritice. Această variantă poate fi
acceptată până la realizarea în zona ‘’Craioviţa’’ a locuinţelor.
- pentru tranzitul greu spre Tîrgu Jiu din Craiova / la Craiova din Tîrgu
Jiu se prevede modernizarea drumului prin Dudaşu Cerneţului şi a străzii Banoviţa,
ocolindu-se Drobeta Turnu Severin ;
- pentru rocada segmentului DN 6 ( E 70) Drobeta Turnu Severin –
localitatea Şimian, în eventualitatea blocării periodice a circulaţiei (se înregistrează
mai multe cazuri ) şi a interesului de protecţie a zonei turistice viitoare pe faleza
Dunării – insula Şimian, se produce modernizarea traseului calea Cerneţului,
DJ 607 A din Cerneţi drum vicinal la DN 6 cu pasaj peste linia CF la Şimian ;
- prevederea unui drum expres, în nordul judeţului Mehedinţi pe traseul
prelungire str. Cicero – DJ 607 B Magheru / Cireşu / Marga / Balta / Baia de Aramă,
creşte traficul pe strada Cicero fără posibilitate de supralărgire la 4 benzi, fiind de
interes să se studieze şi alte relaţii - din b-dul Aluniş, sau din localitatea Gura Văii
pe Valea Jidoştiţei ;
- racordurile la trupul Vodiţa şi Bahna, din DN 6 (E 70) ca şi drumurile
de acces la aceste trupuri nu sunt de gabaritele şi desfăşurarea corespunzătoare,
fiind prioritară modernizarea lor ;
- drum vicinal, între localitatea Dudaşu Schelei şi localitatea Schela
Cladovei, ca şi drumul principal ce străbate localitatea pe direcţia sere silvicultură,
trebuie modernizat ;
- în perspectiva executării depozitului de deşeuri menajere şi stradale al
municipiului, vecin localităţii Dudaşu Cerneţi, devine prioritară modrenizarea drumului
vicinal de acces din DN 67 spre Halânga şi depozit deşeuri ;
- în perspectiva unor circulaţii auto, de interes turistic direct spre
localităţile Brezniţa Ocol – Jidoştiţa, din Dudaşu Schelei, Gura Văii şi Vodiţa, potrivit
prevederilor din P.A.T-urile acestor comune se impune modernizareea acestor
drumuri.

Pentru modernizările şi dezvoltările de linie de cale ferată, se reţin


următoarele :
- trecerea centurii peste râul Topolniţa în zona Halînga, trebuie să fie
revăzută pentru corelare cu amplasamentul depozitului de deşeuri menajere ;
Centura ocolitoare a municipiului Drobeta Turnu Severin traverseaza pe
traseul ei din intravilan 212 unitati teritoriale de referinta ( UTR-uri ) : 20, 21, 22, 25,
27, 28, 33, 45, 46, 47, 48, 50.
Pentru UTR-urile 20 – 27 si 48 se va prevedea strada colectoare numai pe
partea de sud a centurii, iar pentru UTR-urile 28, 33, 45, 46, 47 se va prevede si pe
partea de nord si pe partea de sud. Planurile Urbanistice Zonale care se vor
elabora pe aceste UTR-uri vor prevedea in detaliu traseele acestor strazi colectoare
si conexiunea lor cu celelalte artere de circulatie. Nu s-au mai propus intersectii cu
sens giratoriu in afara de cele propuse in proiect - Calea Cernetiului, Dudasul
Cernetiului, Calea Thg Jiului, Cicero, si Schela Cladovei.

- creşterea capacităţii de transport a căii ferate, obligă la dublarea liniei faţă


de existent şi executarea de-a lungul liniei CF existent, potrivit planşelor anexate,
implicaţiile asupra reliefului fiind deosebite, situaţie care impune un studiu de impact
prealabil studiului de fezabilitate.

Organizarea circulaţiei rutiere şi transport comun în


oraş Drobeta Turnu Severin şi localitatea Schela Cladovei

În aprecierea circulaţiei rutiere şi pietonale prezentată în planşe se


menţionează următoarele :
- trama stradală a oraşului vechi ( la sud de b-dul T. Vladimirescu )
având valoare de patrimoniu nu se modifică ( cu excepţia segmentului Smîrdan între
T. Vladimirescu şi Numa Pompiliu ), dar are capacitatea de preluare a traficului
existent şi viitor, prin specializarea circulaţiei ( sensuri unice ) corelat cu extinderea
parcajelor în carosabilul existent ;
- trama stradală a oraşului nou ( la nord de b-dul T. Vladimirescu ) este
existent cu posibilităţi reduse de intervenţii, pentru trecere de la categoria a III-a,
chiar dacă traficul existent pe str. Cicero şi b-dul Revoluţiei (Cerna) o recomandă.

Îmbunătăţirea circulaţiei rutiere impune organizarea circulaţiei prin distribuirea


traficului în reţea specializându-se circulaţia cu completări (prelungiri de străzi) de
predare trafic în străzi de categoria a II-a :
a) prelungirea b-dului Aluniş pentru legătura drum ROMAG şi strada
C. D. Ionescu şi prelungiri de străzi din cartierul Crihala nord şi
Kiseleff ;
b) completarea traseului pentru rocada oraş între splai M. Viteazu şi drumul
Dealul Viilor ;
c) drum ocolitor pentru circulaţia de tranzit trafic greu, la Centura municipiului.
d) strazi propuse in cartierul Alunis, in UTR-urile nou create, care vor fi
trasate in cadrul viitoarelor PUZ-uri.
e) traversarea b-dului T. Vladimirescu, în specificaţiile de mai sus sau
ale distribuţiei circulaţiei majore pe mai multe străzi pe direcţia Nord-Sud, obligă la
mai multe intersecţii cu bulevardul, situaţie care decongestionează str. Smîrdan,
Cicero şi Topolniţa, cu trafic actual foarte intens, dar care obligă la reorganizarea
intersecţiilor şi a semaforizării lor.
Intervenţiile actuale prin str. Mrs. Averescu (Prahova) şi Şincai, cu efect
benefic pentru circulaţie susţin prevederea menţionată :
- supralărgirea b-dului Revoluţiei pentru parcare şi banda de relaţii cu
străzile existente pe direcţia Nord-Sud, supralărgirea str. Walter Mărăcineanu ;
- extinderea tramei stradale pentru dezvoltarea urbană spre vest ( oraş
viitor) în influenţa de circulaţie cu trama stradală a cartierelor Cicero şi Crihala Nord
şi în legătură cu oraşul vechi prin prelungirea str. Traian cu o eventual pasarela
denivelată la ogaşul Aluniş şi desfăşurarea pe cornişa spre Schela Cladovei.
Prelungirea splai M. Viteazu la categoria existent cu 4 benzi (categoria a II-a)
este stradă cu rol colector de trafic pentru relaţie rutieră cu centura şi este
prioritară pentru realizare ;
- peste circulaţia auto se suprapune viitorul transport cu troleibuzul, cu
trasee de prima etapă ( T. Vladimirescu – giratoriu – splai M. Viteazu, I. C. Brătianu şi
SEVERNAV – calea Timişoarei – b-dul Aluniş – splai M. Viteazu – I. C. Brătianu – W.
Mărăcineanu ).
Circulaţia troleibuzului impune aprofundarea conflictelor de circulaţie la
întoarcerea troleibuzelor, la SEVERNAV şi sensul giratoriu existent ( în vest) şi
retragere în depoul din b-dul T. Vladimirescu ;
- odată cu executarea de noi autogări, pe calea Timişoarei (între ACR
şi UGIRA) se rezolvă şi relaţia de acces din Calea Timişoarei, cu deosebite implicaţii
în circulaţia rutieră pe această magistrală (E 70) ce se decongestionează prin
denivelarea traficului greu pe noul traseu ;
- accesul rutier fluent în platforma Sud-Vest, prin eliminare aşteptare la
pasaj nivel la CF magistrală se prevede cu pasaj denivelat peste calea Timişoarei şi
pachet de linii CF , cu rampă în bucla dezvoltată pe terenul din faţa Intreprinderii
de aparate de măsură şi control ;
- modernizarea drumurilor industriale şi legătura la circulaţia perimetrală
pentru platformele Est şi Nord-Est se stabileşte prin PUZ odată cu restructurarea
platformelor ;
- modernizarea (semaforizarea) unor noduri de circulaţie între care se
menţioneaza : intersecţiile Kiseleff şi Independenţei cu Mrs. Averescu ;
Mrs. Averescu cu str. Topolnita sau str. Călăraşi ; str. Independenţei cu str. Iuliu
Maniu şi str. Cicero cu Calea Traian ;

- odată cu creşterea traficului pe b-dul T. Vladimirescu - Calea Craiovei


se menţionează oportunitatea pasării denivelate pe această direcţie a sensului
giratoriu actual ;

- se impune aprofundarea relaţiei centură - DN 6 a oraşului Drobeta


Turnu Severin cu Dudaşu Schelei în prima etapă, a nodului de acces DN 6 - drum
ROMAG agabaritice, pentru o mai bună vizibilitate din zona ştrand Schela, eventual
prin decaparea terenului (azi balastieră în exploatare) ;
- odată cu organizarea, faleza zona port ROMAG, stabilirea acceselor din
DN 6 prin pasare denivelata linie CF (eventual pe sub podul actual lângă linia CF
spre Timişoara şi pe malul Dunării spre Drobeta Turnu Severin).

Privind creşterea numarului de parcaje se menţionează :


- aplicarea studiului de extindere parcaje în zone locuinţe colective, prin
care se identifică terenuri corelate cu racordurile la utilităţi ;
- extinderea parcajelor în zona obiectivelor publice din centru civic prin
parcaj subteran în pietele Radu Negru, Stirbei Voda si Cuza Ostroveni ( str.
Smochinului ) ;
- amenajări parcaje mari pentru stadion municipal, pieţe agroalimentare
Mircea şi Crihala, Tribunal, bazarele Crihala şi Meva ;
- amenajări parcaje, corelat cu trecerea la sensuri unice pe străzile
principale şi secundare.

Circulaţia pietonală urmează traseul circulaţiei rutiere majore şi a


amplasamentelor obiectivelor publice şi de interes comercial, trasee marcate pe
planşa de ‘’Circulaţii – reglementări’’ şi planşa ‘’Obiective publice – reglementări’’.
Traseele pietonale majore, au fost subliniate şi în capitolul ‘’Zone
funcţionale’’ pentru cartierele aferente.

Se menţionează zonele unor conflicte majore între circulaţia rutieră şi


pietonală :
- Tudor Vladimirescu cu str. Crişan, prevăzându-se trecerea cu pasaj
subteran sau pasarela a bulevardului şi a continuării exclusiv pietonal a străzii
Crişan în piaţa Radu Negru ;
- Tudor Vladimirescu cu str. Prahova, str. I. C. Brătianu, strada Kiseleff,
str. Independenţei, str. Topolniţa (zona autogară) fiind oportun şi pasaj subteran;
- Splai M. Viteazu intersecţie cu str. Crişan, cu trecere pietonală prin pasaj
subteran sau pasarela ;
- Deschidere pietonală spre faleza port călători prin strămutarea unităţii
militare din spatele palatului culturii.

Transportul în comun
Îmbunătăţirea substanţial a transportului în comun se marchează la punerea
în funcţiune a transportului cu troleibuzul (propus pentru un viitor îndepărtat).
În perioada următorilor 5 – 10 ani, transportul în comun se face cu autobuze,
de mare capacitate, posibil de adaptat necesităţilor şi susceptibil îmbunătăţirii calităţii
transportului.
Circulaţie rutieră - localităţi componente
Faţă de situaţia existentă pentru circulaţia rutieră în intravilanul propus se
subliniază următoarele :
DUDAŞU SCHELEI
- modernizarea străzii principale şi a ramificaţiei spre serele silviculturii ;
- clarificarea trecerii drumului de legatură cu Schela faţă de centură.

GURA VĂII
- supralărgirea la 4 benzi a DN 6 (E 70) cu urgeţă în zona vamă şi
parcaje pentru autotrenuri ;
- odată cu reorganizarea localităţii pe valea Jidoştiţei şi regularizare
pârâu, refacerea drumului actual, extindere cu străzi noi ;
- accese parcaje, în zonă faleză, odată cu studiile de amenajare a
falezei.
Trupurile : SLĂTINIC şi VÎRCIOROVA
- modernizare drumuri existente şi accese din DN 6 (E 70).
Trupul VODIŢA
- supralărgirea drumului vicinal spre valea Vodiţa , prevede trotuare, piste
de biciclete ;
- drum, circulaţie turistică la ruinele mânăstirii, poduri peste pârâul Vodiţa
regularizat.
Trupul BAHNA
- noi străzi, alei pietonale odată cu restructurarea zona intravilan prin
PUZ, inclusiv accese carosabile faleză şi punct belvedere.
Trup BANOVIŢA
- restricţionat, se foloseşte de drumul existent în zonă.

CIRCULAŢIE FEROVIARĂ MUNICIPIUL DROBETA TURNU SEVERIN


Privind circulaţia feroviară pentru liniile CF în extravilanul municipiului,
pentru intravilanul municipiului se menţionează următoarele prevederi de perspectivă :
- păstrarea liniei CF de pe faleza Dunării, odată cu renunţarea la linia
CF magistrală, la nordul oraşului Drobeta Turnu Severin, situaţie de extindere a
falezei Dunării ;
- extindere staţia CF Gura Văii, pentru preluare dezvoltare CF
restructurare gara Drobeta Turnu Severin, odată cu păstrarea liniei CF pe faleză;
- restructurarea deservirii feroviare pe platforma Gura Văii, odată cu
restrângere zona industrială şi desfiinţare centrale termice pe cărbuni ;
- desfiinţarea liniilor CF din amplasamentul DN 6 CALEA Craiovei prin
racordul platformelor Est şi Nord-Est din linia CF Şimian – Cerneţi ROMAG.

CIRCULAŢIE NAVALĂ
Faţă de situaţia existentă se prevăd :
- restructurarea cheiului în zona urbană pentru strămutări, dană militară
şi salubrizare chei pentru amenajare faleză zona urbană ;
- chei/debarcader la muzeul Porţile de Fier şi insula Golu din Gura Văii
şi golful Bahna ;

- amenajare port ROMAG şi Gura Văii şi pentru deservire turistică ;

- amenajare port mărfuri pentru preluare transcontaionere şi port ROMAG


pentru transbordare transcontainere peste graniţe.

Intocmit,
Arh. COCOROIU SEVASTIAN