Sunteți pe pagina 1din 15

1. Aria de interes in abordarea structurilor urb.

aria de interes-supraf. din terit. inclusa unei limite


tipuri de arii de interes: a. izocrona (?!)-raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare 5. Abordarea complexa, filosofico-analitica a restructurarii urbane
cu timpul de parcurs b. de atractie- rap. exclusiv la centrul de interes in raport elem. de factura
subiectiva c. de influenta- rap. exclusiv la centrul de interes in raport cu raza de influenta 1. Abordarea operational-analitica; determina functional solutia, pornind de la existent si
teoretica a centrului respectiv. d. de convergenta – raportata la centre de interes resp. si folosind experienta drept model ; este incompleta, deoarece renovarea (parte a
totodata la centrele de interes vecine, de acelasi nivel restructurarii) se sprijina pe obiective care nu sunt definite rigid, nu sunt determinate clar
Princ. suparapunerilor ariilor de interes si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta
ex.: Bucuresti-centrul istoric-in toate sectoarele, urbana viitoare.
suprapunere ineficienta si ilogica a unei limite
administrative peste o limita cu caracter structural 2. Abordarea filosofica- restruct. trebuie sa realizeza un echilibru intre valorle materiale si
Structura urbana- totalitatea rel.ce se stabilesc in terit. urban intre elem. constitutive ale org. cele spirituale, umaniste; problema calitatii vietii, in cadrul procesului de modernizare, o
urban. atrage dupa sine pe cea a calit. omului, ceea ce implica completarea metodologiei
aria de interes a limitei-determinata de de obiectivul limitei (scopul)-reprezinta coerenta/lipsa de analitice opaerationale cu o metoda filosofica; apare, in plus, problema abordarii etice
coerenta a sistemului
• Exista o coerenta si la nivel grafic 3. Abordarea etica- se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care sunt
• daca dantelarea este perfecta => exista o stare de coerenta minima obligate sa ia in considerare necesiatile reale ale societatii, sa nu impuna o solutie straina
• limite care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care de spiritul locului si al oamenilor; arhitectii au o responsabilitate deosebita pe linia
influenteaza foarte mult. intelegerii societatii existente. ; este un aspect al politicii urbane
• Aria de interes (a limitei) este dependenta de centru apar mai multe probleme: echilibrul centru-periferie , utilizarea terenului, centrul raportat la
populatie
Unitati de echipament modernizarea este dependenta de nevoile populatiei – studiul de urbanism trebuie sa cuprinda
un studiu asupra populatiei.
• Elemente subiective – ambianta, cultura, elem. socio-econom motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheol., artistica; utilizarea
insuficienta a terit.; necesit. imbunat. cond. de viata
actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, sprijinindu-se pe
Cumpana de interese integrare ca mijloc de reorg. a vietii in cadrul urban.

- aria de competenta functionala – aria in care ar pute aexista respectivul teren

6. Analiza matriciala-instrument de lucru in studiul


de structura urbana
2.Abordarea in variante a studiului urbanistic (Principiul de functionare/continut/situatie)
studiul de tema- etapa in procesul de cercet./proiectare - in urbanismul functionalist – principiul separarii/zonificarii functionale;
metodologie de studiu- se analiz. caract. retelei de elem. => MORFOLOGIA/SCARA DE - in ubanismul modern – princ. separarii intre activitati;
CRESTERE/MATRICE DE CRESTERE - ORASUL:- sistem complex;
studiul trece la texturi -> analiza calitativa a ocuparii terenului-scari de ordonare - cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel. dintre
scheme funct-pe categ. de funct. (retele de dotari)-concretizari ale diverselor posibilitati-rez. parti.
scheme funct. cu variante
MODEL FUNCTIONAL- coroborarea tuturor schemelor functionale coresp. funct. –prin - ANALIZA MATRICIALA – analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii
suprapunerea div. variante-rez. o multitudine de modele functionale(ANALIZA LA NIV. DE (sistematizare:
MODEL) • ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la
INFO-verific. si analiza comparativa a variantelor de dezv. urbana propuse pe parcurs. desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in
abordarea metdologica trebuia sa cuprinda: * analiza functiunii urbane ** analiza comparativa a scopul asigurarii unor cond. de viata optime;
variantelor • ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si
MODEL FUNCTIONAL OPTIM- model funct sau de echipare care se releva ca valoare globala a rura
starii de funct. partiala si efectiva • - punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al
MODEL SPATIAL- se trece la analizarea ocuparii spatiului-rez. MODELE DE OCUPARE A modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului.
SPATIULUI, care, pt. fiecare var. in parte se releva ca evaluare globala a starii de efectiva Elem. de cadru urban: cadru natural / unitati econ. / dotarile urbane / forta de munca / populatia /
functionalitate locuintele / spatiile plantate / echipamentele…
MODEL. FUNCT. + MODEL. SP.=PARTIU URBANISTIC - in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte elemente ale
1. analiza efectiva asupra existentului sist. =>
2. in variante-structura urbana restructurabila sau noua - RELATII: - CALITATIVE (dotari urb. / populatie)
- variantele de dezvoltare reprez. o imagine intuitiva cu privire la posibil. de dezv. ale orasului, sa - SPATIALE (dotari urb. / locuinte)
se verifice coerenta lor, sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza A. MATRICEA PATRATICA:
comparativa;
- pe fiecare latura – activitati (A,B,C,D…) => tablou de rel. intre activitati, notate cu
- variantele de dezvoltare, verificare cu modele matematice, sunt supuse procesului de decizie;
simboluri.

B. MATRICEA NEPATRATICA:
3, Ambianta in cadru urban
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
elem. de cadru urban transpun in teritoriul urban sist. de activ. urbane, se constituie cu o anumita
A,B,C,D,… - activitati; 1,2,3,4,… - spatii.
config. a spatiului in rap. cu activ. pe care le inglobeaza, cu conditiile si nevoile ambientale; sp.
aferent unei activit. este deci o adecvare coresp. a sp.  ce fel de activitati pot pune in
Adaptarea spatiala nu este numai functionala, ci si sociala, econom., biol. in plan spatio- spatiul x? unde pot pune
receptor (?) se exercita nevoia estetica, etica psihol.→nevoia de ambient- impune calit. complexa spatiul B? (simboluri “+”, “-“
a sp. urban ca factor in formarea si definirea unui comport. (?) compatibile sau incompatibile)
ambianta- (mediu fizic/moral/social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este
creeat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp.
Urban.
str. sp. urban=exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social/uman in care se
constituie. – raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui - evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea
ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psiho-social. spatiului la idee; adapt. functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la
Daca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire intre spatiu; adapt. spatiului la activ.
functie si ambianta, luata ca forma); sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate.
neutre; o alta conditiona a spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa corespunda in ACTIVIT. DE MUNCA – obiective
timp. Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.;
Structura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
functionale, si indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp. OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist.
Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp. urban.
urbane-condusa de o legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat si
intereselor subiective (omul-producator si beneficiar)

4.Aditionalul in restructurarea urbana


actiunile de (re) structurare sunt actiuni de (re)ordonare a elementelor intr-un sistem.
sprijinindu-se pe zonificarea multifunctionala, procesul de restructurare pretinde introducerea
integrarii ca mijloc de organizare a vietii in cadrul urban.
ADITIONAL- orice aport constitutiv care apare la nivelul structurii functionale sau configurative, in
urma operatiei de modernizare, mai ales in urma constructiei urbane.
aditionalul este situat distinct fata de existent in organismul urban restructurat – se concretizeaza
cantitativ si calitativ (in sine sau in raport cu existentul)
aditionalul este un subsistem; organizarea este influentata de pozitia in teritoriu astfel:
- CENTRAL-un nou ansamblu central;
- PERIFERIC- zona marginla restructurata;
- ADIACENT-PERIMETRAL-cartier care se realizeaza in continuarea perimetrului construit;

- EXPERIMENTAL- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)


Zonificare – in acceptul de astazi, stare de cooperare a act.-integrare; produs struct. al
suprapunerii si intrepatrunderii (pana la integrare) a diferitelor tipuri de elem.
de viata urbana, ceea ce nu infirma notiunea de ordine
• model analogic-material: se refera la esenta situatiei; reprezinta o situatie
sau un fenomen (ex. model gravitational)

• model urbanistic de indiferenta – model matematic-se studiaza un anumit


terit. si se determina curbe pt. fiecare dintre caracteristici. ex: in cazul
studilui poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a
noxelor; se unesc punctele cu aceeasi densitate si se obtine in plan o
posibila disp. de org. a terit.
7. Cerinta functionala si echilibrul organismului urban- situatii caracteristice
2. in raport cu exprimarea
functia-trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem si ca rezultand dintr-o
anumita caracteristica a sistemului respectiv. Astfel rezulta cerinta functionala • model iconic- model formal; imagini f. clare


functionalitatea- capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare); de pastrare a
trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege trasatura care contribuie la mentinerea starii sitemului model real-obiectiv-ia in considerare ca model un obiect care exista sau
respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu) care este creat in scopul de a fi utilizat (Le Corbusier-Unite d’Habitation a
cerinta functionala – implica, in realitate, atat mentinerea dar si modificarea unei functii. modul Marseille)
de interpretare a cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul
cadrului urban si al culturii urbane.
cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis
• m. analitic- foloseste o schema pt. a exprima o situatie(ierarhizare,
cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in restrangere); nu poate fi exhaustiv
contextul existent si posibil in viitor)
ea apare intr-un anumit terit. urban si rezulta din starea acelui teritoriu. Ea nu poate fi impusa • m. matematic-reprezentare printr-o formula


terit. printr-o simpla decizie, deoarece:

- ca ipostaza a mobilului urban angajta in dezv. organismului urb., c.f. este si un 3.


m. vorbit-apare probl. limbajului
in raport cu tipul de valabilitate
produs al starii de echilibru a sistemului de elem. de viata urbana, semnaland o iminenta
modificare a echilibrului intr-o anumita directie. ; • model static- nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp. in

- desi cerinta functionala apare in cadrul elem. de viata urbana determinate


urbanism-ordinul ideal; contemp-BRASILIA

functional, ea opereaza prin intermediul elem. de viata urbana determinate functional-


ambiental si vizeaza cadrul urban;
• m. de echilibru momentan – se bazeaza pe modelul static.; studii in ideea
transf. in crestere si descrestere; se refera la PUD
cerinta functionala are un caracter activ
echilibrul organismului urban- superficial, prin pastrarea fortata a unei trasaturi; intrega
activitate de sistemat. conduce dezbateri pt. pastrarea unor astfel de trasat . pozitive sau pt. • m. dinamic de comportament- reflecta transformarea
introducerea unora noi, deci modificarea unor functii; pot aparea posibile erori in cursul dezv.
urbane, datorita unei cunoasteri superficiale a aspectelor ext. ale faptelor si starilor. rez. decizii 10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara. metode de analiza
care cauta EFECTUL si nu CAUZA; prezenta artificiala a unor stari care nu mai corespund (ex: ZONA- are un anumit caracter, depinzand de dozajul diferit al functiilor
spatiul urban pietonal intr-o zona urbana de mare interes – zona NV a Pietei Unirii). caracteristicile zonei-
pot fi cerinte functionale: • calitativ-categorii de texturi;
• CENTRIPETE: care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o • cantitativ- valoare de utilizare a terenului
reasezare a alem. sale - se leaga de FUNCTIA PRIORITARA in zona respectiva (sprijina si conlucreaza cu
celelalte functii)
• CENTRIFUGE: care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin - F. URBANA PRIORITARA- se detaseaza din functionalitatea structurii urbane si defineste
caracterul de organism urban
acapararea de noi elem. sau prin integrarea cu un alt sistem. integrarea la niv. vietii
urbane, a unor sist. existnte, impune modif. structurii funct.-rez. restructurarea - apare 1. LEG. FCT. PRIORITARA-ZONIFIC.
cand satissatisfacerea problemei se poate face in afara sist. respectiv-rez. ca sist. org. necontemporana- zonificarea stricta-nu constituie un impediment in afirmarea functiei
respectiv dispare, nu mai are nici o valoare. prioritare
motive:
• CENTRIF.-CENTRIPETE- traieste in afara sist., dar se intoarce in centrul lui
• modul de viata al societatii este zonificat
cladire cu val. f. mare care trebuie absorbita de • supraf. restransa a organizarii-rez. ca functiile gaseau usor relatiii
centru intre ele
org. contemporana- crestere nemasurata :
elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate • tinde sa estompeze functiile prioriare
percepe din centru, prin reconsid. compozitiei • nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)
centrale care sa permita perceperea elem. direct - transformare continua :
din piata • functia prioritara-elem. transformabil, generat de transformarea de ansamblu a
cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea si organismului urban
antrenarea unor functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a). - nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.
afirmare
trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a Rolul orasului in terit. –se adreseaza ext. + f. urbana prioritara-rez. prin raportarea lor
procesului reformativ PROCESUL DE DEZV. A ORASULUI.
cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban, prin
intermediul unei reorientari a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv. 2. FCT. PRIORITARA-principal FACTOR DE OMOGENIZARE
intr-o zona F. PRIORITARA = prod. structural si functionalist ; se asigura
• sp.eterogen;
• zona omogena (activitati complementare)

CARACT. ORG. URBAN pt. ansamblu/zona/oras


afirmare(mat., spirit.) esenta a structurii organismului urban / mediului inconjurator
- se exprima prin prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul
dintre ansamblu si detaliu;
8. Categorii de modele utilizate in sistematizare in raport cu gradul de generalitate si
scopul utilizarii lor. MET. DE ANALIZA-STUDIU COMPARATIV
- analiza multicriteriala (a),
grad de generalitate - abordare matriciala (b).
1. in funct. de intinderea modelului –M. SPECIFIC; M. GENERAL a – operatia de clasificare care ia in calcul simultan mai multe caracteristici (mai multi

2. in funct. de profunzimea modelelor – M. GLOBAL; M. PARTIAL-orizontal si vertical


descriptori). Dintre descriptori se aleg cei mai semnificativi (subiectivism, identif. calit. pe elem.
componente)-rez. instr. f. diferite.
Ex.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. global; stud. comparativ pe baza listei de criterii; se pun in evidenta sisteme matriciale diferite
insotit si de un plan de trafic→caract. partial-vert. 1. multitudine de comp. dif. si a unei multimi de descriptori in cazul in care comp. si descript.
in tema-program- studiul M. GLOBAL; studiul M. PARTIAL; analiza solutiei dpdv cantitativ sunt identici
si calitativ 2. o multime de comp. analizate printr-o multime de descript. care insa se schimba de la un
raport intre real si UTOPIC moment la altul
scopul utilizarii modelelor 3. multime de comp. ce se schimba, in timp ce mult. descript. ramane aceeasi

a. M. analitic-descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect ETAPE; 1. listarea criteriilor (documentarea); 2. analiza critica 3. evaluarea critica (scara de
ordonare) 4. analiza de criterii in teritoriu 5. 6. cumularea val. de interval 7. definirea limitelor
b. M. planificativ- implica factorul politic in teritoriu prin decizie

c. M. predictiv- ofera o alternativa

d. M. metodologic- de orientare; de conducere

11.Centrul orasului. Restructurarea urbana.


Restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente intre elementele
orasului la necesitati noi, sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
Dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului;
orice dezechilibru in dezv. orasului se reflecta asupra
centrului si asupra cartierelor, prin aglomerarea excesiva
in centru ( datorita lipsei serviciilor corespunzatoare ).
9. Categorii de modele utilizate in sistematizare, in raport cu continutul, exprimarea si tipul Centrul istoric este o componenta a centrului orasuluichiar daca dpdv spatial, separatia este
de valabilitate. exemplificari neta.
1. in raport cu continutul Este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se

• model formal-se refera la forma (plan, macheta); exprimarea rel. formale


desfasoare operatii de renovare, reconstructie sau constructie.
Motivatii:
• uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea imbunatatirii
• model conceptual- se refera la conceptie; exprimare teoretica si prin schite conditiilor de viata si salubrizare.
• reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica si istorica a centrului.
(ex: orasul liniar)
Probleme:
-accesibilitatea in centrul istoric
-modernizarea locuintelor
-stlistica constructiilor si asocierea lor
-amenajarea ambientala a spatiului
Cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei, confortului, calitatii :

• intensiva – economica, confortabila → intregirea centrului, este


aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate

• extensiva – pentru zone de tip compact → configuratie noua a


14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul
centrului. modelului corespunzator tuturor categoriilor de functiuni
Echilibrul centru-periferie presupune investitii din teritoriul afectat.
complementare locuintelor de la periferie, dar care tind ca Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale → MODELE FUNCTIONALE . Acesta
amplsare spre centru. aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective de functionalitate.
Utilizarea terenului → terenul central are valoare mare, care creste proportional cu marimea Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial – perceptiv → definirea spatialitatii prin
orasului, tendinta de aconstrui locuinte in cazul unei cresteri intensive. modelul spatial.
Raportul centru/populatie: centrul are -dimensiune sociala MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de scheme spatiale:
-semnificatie simbolica si deasemenea contine
activitati reprezentative, elemente semnificative, efecte plastice, de compozitie.
Modernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa) →studiul de
• scheme de sit – trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
urbanism trebuie sa cuprinda si un studiu asupra populatiei. • scheme de evaluare economica a elem. de cadru urban
Importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou-venita, aceasta chiar daca nu • scheme de eveniment – miscare, aglomerare, culoare
locuieste in centrul istoric, accepta si cultiva un mod de viata. Valoarea istorica si ambientala a Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
centrului este un factor cadru de urbanizare. - analiza estetica – compozitie
- analiza economica
- analiza psiho-sociala
Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL
STRUCTURII URBANE → PARTIU URBANISTIC
Coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare
functie in parte, decat in masura in care ea poate constitui
in termeni de animatie urbana.
Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune
probleme – interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-
o simpla punere in legatura a mai multor elemente
( insiruirea unor locuinte cu magazine la parter, de-a lungul
unui element integratotr, nu creeaza un ansamblu cu
functie rezidentiala si comerciala)
Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de
continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o noua
functionalitate.
12. Corelarea intre ocuparea spatiului si utilizarea teritoriului in abordarea structurii Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau
urbane constienta a tesuturilor de elem. in cadrul structurii urbane.
Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului
urban. omul isi desfasoara viata prin exercitatrea unor 15.Decizia in abordarea structurii urbane: momente de baza ale deciziei. Exemple.
activitati pe un anumit teren, sau intr-o anumita forma de In cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se
utilizare a solului →activitatea umana este legata intr-un fel poate intocmi o matrice de crestere pa baza stabilirii retelei
sau altul de modul de utilizare al ternului de elemente manifestate si arel;atiilor dintre ele.
• activitate legata de un amplasament Se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale si puse in planul de ansamblu nu
• activitate independenta de loc corespund dorintelor initiale (ex: noul oras Thamesmead- Anglia, analiza profunda a starii de
Referitor la relatia activitate-spatiu aferent se definesc potential de functionalitate ca baza a detaliului de sistematizare)
termenii : Se ajunge la o metodologie de analiza → aprofundare sistemica a str. urbane, care isi poate
• ocupare: activitate/suprafata teren descoperi trasaturile la nivelul de activitati, de echipament, global.
Aceasta analiza sta la baza studiului de tema. Se intocmesc scari de crestere/ matrici/ grafuri de
• utilizare: activitate/suprafata teren/productivitate
relatii, scheme functionale/ spatiale/ modele functionale/ spatiale
• afectare: activitate/poluare/anexe/circulatii
1. descrierea / analiza situatiei existenta
din cele 3 rel. → rap. activitate/teritoriu f. complex.
Indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru
urbanismul comparatist, permite compararea unor
2. intocmirea unor variante de solutionare prin prelucrarea datelor se reduce din informatia
ansambluri complexe, chiar din zone sau tari diferite. bruta → stiintific
Eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului unei zone 3. analiza de impact/consecinte
este strans legata cu structura urbana → eficienta de 4. evaluarea comparativa a variantelor→ cea optima in vederea deciziei trebuie analizata pe
utilizare a terenului (teritoriului) se constituie in element de functiuni urbane/ analiza comparativa a variantelor.
baza al studiului de partiu. Variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei.
Analogie intre P.O.T si P.U.T. Politica urbana are rol de decizie prin manifestrea infrastructurii societatii.
Sporirea eficientei este o problema de optimizare, intre Prelucrarile stiintifice sunt:
gradul de ocupare al teritoriului si gradul de utilizare al • aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice, pe care le impune teritoriul
terenului exista un raport de interdependenta. Utilizarea • abordare - spatiala, temporala, sectoriala
eficienta a teritoriului de catre individ / colectivitate. Analiza se face: - transversal (analiza secventiala)
Apare necesitatea de ambient. necesitate practica de - longitudinal (analiza de parcurs, de dezvoltare)
convietuire / stapanire activa a spatiului. Nevoia de Problemele ce trebuie abordate privind decizia:
ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca • zonificarea
spatiu de viata organizat multiplu → factor in formarea si • amplasarea
definirea unui anumit concept urban. • alocarea de echipament
• fluxuri/ abordari de trafic
Decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv si sa se bazeze pe evaluarea corecta a
nevoilor.

decizie norma

13.Criterii de apreciere a coerentei unui partiu realizare posibilitate necesitate


urbanistic
partiu urbanistic: este exprimarea complexa a unui mod global de organizare a unui teritoriu evaluare valoare
urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea su utilizarea terenului conform premiselor sale
de dezvoltare, atat in planul cadrului structural cat si socio-economic si estetic, el exprima
carateristicile sistemului:
• eterogenitatea elementelor componente
• existenta structurii ansamblul format din elemente si relatii

• dimensiune ecologica: ambient→configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemul


intra in dialog.
16.Definirea notiunii de cadru urban in sensul abordarii de structura urbana.
• comportamentul dinamic
Intre elementele de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate/ cooperare si de spatialitate;
Existenta structurii sistemului (a ansmablului format din elementele si relatiile sistemului) asigura
aceste relatii constituie STRUCTUTRA URBANA SPATIALA.
coerenta; pot aparea erori dintr-o analiza superficiala de aceea trebuie o cercetara atenta,
CADRU URBAN
multidisciplinara pt. stabilirea corecta a nevoilor si a posibiltatilor de realizare a functiilor
-acumulare spatiala realizata in timp
respective.
-are la baza asocierea de spatii urbane
Partiul urbanistic este un instrument de lucru, reprezinta o etapa distincta a procesului de
-este generat de o legitate concreta (fizico-economica,
cercetare-proiectare.
estetica, geometrica)
Criterii de apreciere a situatiei
Sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul
existente
inconjurator.
-functional – rasouns la o nevoie
analiza situatiei existente
- ca organizare – estetica,etica,administrativa.

In planul spatio-perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul
starea existentului
spatio-functional, si fata de nevoia sociala.

In acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta
definirea premiselor
spatiala urbana.
(date de tema)
Nevoia de ambient

raportare sistemica • impune calitatea complexa a sistemului urban
↓ • spatiu de viata organizat multiplu; factori in formarea si definirea comportamentelor.
definirea variantelor de studiu date externe Ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile
↓ caracteristice ale sistemelor de elementa de cadru urban exprimate.
analiza valorica Structura spatiala urbana:
↓ • exprimare fizica a structurii functionale-urbane
solutia • exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
• rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod:
a)indirect – prin intermediul sist. functionale urbane
b)direct – unui ansamblu de perceptii/ senzatii considerate ( etice, estetice, psiho-sociale) in timp.
CADRU URBAN exprimare in planul spatio- perceptiv
a) elemente det. funct. compozitional
-efecte de plastica urbana, de comportament si relatii intre ele.
b)elem. determinate functional (produse de activitati )
c)elemente det. comportament formal
-mijloace de perceptie
-mijloace estetico- formative
-mijloace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional.

17.Densitatea elementelor morfologice


Fiecare textura se caracterizeaza in sine, in raport cu specificul elementelor sale de viata urbana
printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin
densitatea elem. de viata urbana.
La un anumit palier, elem. de viata urbana ocupa un anumit teritoriu, definind astfel un anumit
grad de ocupare a acestui teritoriu, prin densitatea elementelor de viata urbana. Densitatea
creste cu atat cu cat se refera la un palier de grad inferior
Pe ansamblul sistemului (transpus din retea de relatii, la texturi) prin proiectarea pe un plan
orizontal → densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de
extindere a sistemului – aglomerari/ rarefieri ale elementelor de viata urbana a caror configuratie
poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei de retea ocupate.
In practica configuratia de aglomerari/ rarefieri ale texturii urbane nu este concentrica (ideal) cide
obicei dispersata in teritoriu.
Aceasta configuratie interpretata ca o radiografie prin compararea ei cu alte date privind
organismul urban → diagnostic al alcatuirii urbane, definindu-I o serie de deficiente.
Aglomerarea elementelor de viata urbana = centre de greutate, de interes. Intensitatea populatiei
intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei ( in momentul exercitarii interesului
putem distinge densitate – diurna/ nocturna / de locuit.
Densitatea elementelor de v.u. caracterizeaza textura dar nu poate fi posibila o comparare intre
diferite texturi urbane ( inseamna ca o textura cu densitate mai mica este mai putin importanta
decat una cu dens. mai mare).
Densitatea elem. de viata urbana → activitati + comportamente.
Elemente determinante
• activitatea rezidentiala
• activitatea direct-productiva se afla in rel;ationare (in
• activitatea indirect-productiva contact sistemic)
• comunicationale

18.Echipamentul teritorial. Concept si implicatii in abordarea organismului urban. 20. Functionarea organismului urban. Principii, conditionari
Functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru Mod de abordare
Activitatea se raporteaza la un agent care o produce. FORMA = exprimarea functionalitatii; functionalitatea determina forma
Definirea tripolara a organului – echivalent in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza in teritoriu Organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme.
pentru a-l aduce intr-o stare de confort) Orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d.p.d.v. al:
Activitate
Mobil uman → Functie -ALCATUIRE -FUNCTIONARE -DEZVOLTARE
Institutie Spatiu
FORMA
Spatiu+Institutie = Dotare (parte a echipamentului teritorial); cand dotarea exista, functioneaza →
echipament FUNCTIE FUNCTIONALITATE FUNCTIONARE
Echipament urban – evidentiaza functionalitatea unui teritoriu; se defineste ca fiind ansamblu de gestionare
elemente FIZICE / EXISTENTE IN ORAS si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate planificare
de acestea; echipamentul se traduce fizic, pe sol, prin constructii si spatii amenajate. conjunctura
Ex.- cinematograf, statii metrou, plantatie de protectie.
Echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate; se caracterizeaza prin Functie – in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura
calitate (natura si nivelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o functionalitatea, prin intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea nevoii ca cerinta →impune
componenta a unui teritoriu, care releva ocuparea acestuia de catre o comunitate umana, printr-o o activitate.
grupare (adaptare) a spatiului folosit ca “spatii adaptate” → ADECVARE Functionalitatea – organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment al
Spatiul adecvat – corespunde exercitarii unei activitati urbane; trebuie supus unei gestiuni de existentei lui, printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui
folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare. complex de nevoi care se manifesta in acel moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta
Stabilitatea functiei in cadrul sistemului – instabilitate → contradictie intre : functie si spatiu; unui complex de functiuni; este o caliate a spatiului, o stare a spatiului; un spatiu are o
functie si invest. functionalitate buna sau nu.
Elementele de cadru urban sunt importante in definirea unei asezari (ca oras, in special). Functionarea – exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este dependent de
Densitatea comunicatiilor – auto, telefon, mass-media natura procesului si nu de natura calitatii. Este un proces in timp. Exercitarea dreptului la functia
Configuratia – rarefierea densitatii → omogena (caz ideal); repartizarea densitatii elementelor respectiva, printr-o activitate.
morfologice de v. urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei. Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE.
Densitatea este un indicator calitativ si reflecta modul de viata (ex.- locuinta cu curte interioara Functionarea depinde de resursele financiare, de gradul de civilizatie al oamenilor, de intretinere;
ρ 1,locuinta cu lot 2ρ , ρ 1=ρ 2). ea este influentata de forma.
Indicatori obiectivi – P.O.T. – valabil in zone omogene, functional Functiunea – un spatiu este in activitate (ex: functia –comerciala, functiunea-rezidentiala; spatiul
C.U.T. - magazinului a fost transformat in locuinta).
Zonificarea duce, in mod implicit, la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul functie → functiune → functionalitate → functionare.
teritoriului, deci, la o cooperare a texturii elementelor de v.u. → densitate. Mod de abordare
TEXTURA DE V.U. = ansamblu de elemente de V.U. care pot purta o functie corespunzatoare 1. Conceptia functionalista – explica faptele urbane prin functia lor, prin rolul pe care il joaca
sau ale caror reletii face posibila o functie corespunzatoar necesara satisfacerii cerintelor in sistemul … al culturii, cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului.
functionale intr-un anumit context.
2. Metoda de analiza structural -functionalista – da functiei un sens logic; exclude
semnificatia fizica a functiei; nu este satisfacatoare pentru ca analiza oricarei functii
trebuie sa ajunga la o exprimare fizica.

3. Abordarea moderna diferentiat-cumulativa – in oras exista mai multe manifestari ce se


suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp a aceste manifestari
sunt diferite, dar efectul rezultat este de suprapunere a lor.

ABORDARE (dpdv al cerintelor functionale)

19. Eficienta de utilizare a teritoriului. Criterii de judecata a partiului SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA
Partiul – proces dialectic al cercetarii; punct final / punct de efecte de loc comun ef. de concomitenta ef. de structuralitate ef. de continuitate
plecare / mijloc de verifivare a rezultatelor cerute /
instrumente de lucru flexibile / proces integrator al
cercetarii. STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEME
Eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic (in
cadrul unui partiu urbanistic – privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric) → ABORDAREA DIFERENTIAT-CUMULATIVA
criteriul de apreciere a coerentei ca obiect cercetat global, ca structura. - sincretism – contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite; reunire a
- Valorificarea caracteristicilor + pastrarea specificului unei zone unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite;
- Mod de tratare nou-vechi - sincronic – care exista sau se produc in acelasi timp, in aceeasi peroiada;
- Ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale - sinergie – asociere a mai multor organe sau tesuturi, indeplinirea aceleeasi functii;
- Asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea repartitiei dotarilor diacronic – evolutiv, istoric.
- Salubrizarea totala a zonelor centrale si istorice
- O mai buna circulatie carosabila si pietonala
Este un proces integrator al cercetarii, care impune, prin cumularea unor informatii de natura
foarte diferita, si reductia lor la aspecte esentiale
Prin el insusi → un mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor, impunand, prin cumularea unor
informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspecte esentiale.
PARTIUL URBANISTIC – exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui
teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform 21. Grad superior de organizare in procesul de restructurare urbana
premizelor sale de dezvoltare atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului socio- restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau
economic si estetic. de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban => modalitati prin care relatiile
Utilizarea eficienta sau neeficienta a teritoriului unei zone devine caracteristic pentru zona si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului => sistemul va suferi
respectiva alaturi de functia si specificul ei → dependenta foarte stransa cu structura urbana.
modificari in urma aparitiei unor cerinte, rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai buna comcluzii privind concentrarea existenta in teritoriu-> apropiere de normalitate + indrumare a
si implicit, un grad de organizare superior. dezvoltarii
S-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor, ci asocierea lor (de cele
maidiferite compatibilitati).
Deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de
ponderea pe care o au, ci tocmai asocierea lor – mijloc de coordonare functionala, ceea ce duce
la cresterea interesului fata de sistemul respectiv.
Coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte, in masura in care ea se poate
constitui in termeni de animatie urbana; in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente
urbane, apargermenii unei ambiante urbane.
Integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu, se ajunge la ansamblul multifunctional
integrat, ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator, iar integrand mai multe
astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din: 24. Indicele de ocupare in teritoriu. folosire si mod de determinare
• Traseu urban integrator; mod de determinare: pt. un anumit teritoriu se poate face, in urma unui recensamant, o impartire
• Ansambluri multifunctionale integrate; in zone de omogenitate; fiecare zone este caract. de supraf. S, de populatia P si de densitatea D.
• Zona cadru (teritoriu restructurat); etapele sunt:
1)determinarea numarului de zone;
2) det. S,P,D pt fiecare zona;
3) listarea supraf in ordine descresc. a D;
4) alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura);
pe Oy – P in procente in ordinea determinarii de la pct 3); pe Ox – S, procentual);

5) construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective => o curba;


6) se duce diagonala graficului;
indicele de ocupare in terit. este dublul supraf. dintre curba obtinuta si diagonala patratului.
Avem 0=< ic>=1;
ic=1 cand curba se suprapune pe linia graficului (pop. concentrata intr-un singur
punct);
ic=0.5 cand pop. este perf. distribuita in terit.;
ic=0 cand graficul coincide cu terit.;
10000 ic= nΣi=1 (yi – yi-1) xi +- nΣi=1(xi - xi-1) y1 (10000 este ipoteza simplificatoare)
rezolvari caracteristice
fuctia rezidentiala-integratoare: 1. functii integrate; 2. functii integratoare;3. functii
auxiliare
1. 2. 3.
f. rezidentiala + f. comerciala + f. de productie -> c. comercial
f. comerciala + f. rezidentiala + f. de productie -> ans. rezidential
f. comerciala + f. de productie + f. rezidentiala -> complex industrial
7)+8) obstacolele cele mai dificile invocand obisnuinte de viata, obisnuinte tehnologice,
reglementari existente ce nu corespund integrarii

22. Ierahizarea structurala a schemelor functionale


se defineste ca principiu de baza – cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare
ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane I-ar corespunde o anumita
tipologie.
Idei transpuse – configuratie arborescenta -> noi orase si cartiere mari de locuinte.
25. structura urbana. integrarea spatio-functionala a activitatilor in terit.
1. configuratie arborescenta(dendromorfica) – variaza numarul palierelor, numarul relatiilor
• ansamblul elem morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se
pe element;
- exemple: Chandigarh, Brasil; poate face astfel
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii socialisti -> primul oras – Harlow – prezenta spatial
Anglia) functionale a necesitati de exist. A temporala
- practicarea metodei adovedit eroarea comisa in modul de gandire -> tranformarea unui
principiu de ordonare a elementelor structurii urbane, intr-o gama de uniformizare a fizice b b
acestora, transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar.
psiho-sociale necesitati de ambianta c ambianta urbana
- C. Alexander considera ca , configuratia necesara este cea de copac pe care s-au
“aloit”alemente ale configuratiei in retea => relatiile care se stabilesc intre
elementele organismului urban nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la • rel. dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la “pentru om” la “in
element. raport pentru om” in sensul trecerii raportului functional-uman in rap. fizic-uman; nu este
Io rel de interdependenta prin interpolare => sist. integrat de elem. de viata urbana si
12345 elem. de cadru urban;


345 6
3456 12 deci, struct. urbana este constituita din totalitatea rel ce se stabilesc, in terit. urban, intre
12 345 6 elem. constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale,fizic-spatiale,
concretizate in dif. forme de manifestare si in rap. mediul natural, prin integrarea structurii
1 2 3 4 5 functionale cu structura spatiala.
• analiza organismului urban impune analiza structurii sale
2. Configuratia in constelatie – exprima cadrul asezarii planimetrice a elementelor interitoriul
orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul
spatio- functional, cat si a unei suprapuneri fizicespatiale.
• o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in
calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sist. organismului urban si formarea lui pe cele
- apare pericolul amestecului intamplator;
doua planuri
- o problema a urbanismului actual – este de recomandat sau nu dispersarea uniforma a
elementelor de viata urbana in teritoriu => trebuie realizata dispersarea uniforma pe • pornind de la existenta acestor doua planuri, analiza organismului uraban va trebui sa
fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei
elementele altei texturi => caracterul uniform al dispersarii interitoriu a elementelor de • str. spatial-urbana: exprim. fizica a str. functionale+expr. fizica a contextului social-uman
viata urbanaeste valabil la numai la nivelul fiecarui palier in parte. in care se constituie care este variabilain timp (social – pol.)

• adaptarea spatiului nu e numai functionala, ci si estetica-psiho-sociala; in plan spatio-


perceptiv se exercita nevoia estetica, etica, psiho, urbana =>nevoia de ambient; in plan
spatio-functional, se exercita nevoia organica-biologica,economica urbana, nevoia
tehnologica, instructiv-educationala => nevoia de existenta
nevoia sociala-> pric. in ambele planuri
spatiul urban – insuficienta in a prelua sensul unei adaptari integrate a spatiului in rap. cu
23. INTEGRAREA URBANA. PROBLEME DE CADRU SI REZOLVARI CARACT. activitatea pe care o inglobeaza si nevoia de ambient => categoria de ambianta spatiala urbana
care include si nu infirma categoria de spatiu urban
- probl. de cadru ale integrarii urbane: deci, ambianta urbana = instr. creat pt exercitarea mai multor functii, suportul nevoilor
1) detectarea si studierea in raport cu aspiratiile grupurilor interesate existentiale, moral-estetice (nevoia de ambient), sociale.
2) alegerea functiilor necesare si definirea lor in termeni de coeziune – relatii >fel, ordonare ambient- esentializare, particularizare la niv. individului a ambiantei.

3) analiza gruparii posibile a functiilor: descompunerea echipamentelor supuse integrarii


(analiza functionalitatii echipamentelor); regruparea componentelor functionale in una sau
mai multe variante pe baza unei logici topologice
4) localizarea integrarii in teritoriu: suprapunere a integrarii la nivelul functiei de obiect si la
niv. functiei urbane in rap cu cond existente si cu dezv viitoare
5) definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita;
urmarirea si mentinerea caract simbolic al experientei acumulate
6) precizarea unui mod de gestiune si exploatare a ans. multifunct. integrat: se impun masuri
specifice administrative privind progr. de funct. si privind personalul; este de evitat
integrarea unor activitati cu aceeasi arie
7) analiza costurilor: raportate le eficienta, costurile reflecta: rap nevoie / posibilitate si rap 26=73. integrare urbana. avantaje si implicatii in abordarea structurii urbane
dintre costuri si posibilitatile financiare +starea tehnologica
avantajele privesc calitataea si eficienta activitatilor umane implicate
8) realizarea ansamblului: consens final al beneficiarilor; capac. d erealizare si etapizare a 1. avantaje economice:
investitiilor • economia de teren: definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a terenului in timp ce
Folosire: valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea cond. existente pe terenul
IC- indicele de ocupare se fol la comparerea de teritorii dpdv al raspandirii populatiei; se poate respectiv). Exemple: indicele de utilizare a terenului in rap. cu costul realizarii; urcarea
constitui un indice similar folosind, in loc de populatie, elem. de viata urbana => comparand pietonalelor pe nivel de sol “artificial” -> avantaje: economie de teren, functionale (pt nevoi
considerate corect ca convergente si nu ca suprapuneri; dezavanataje: pret ridicat al 4. limite functionale
investitiei; nejustificare daca nu este un rezultat firesc al suprapunerii pe platforma • reflecta unitatea structurala
respectiva si daca, fiind suprapusa unei functiuni, nu este coroborata cu aceasta. obs: • se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
eficienta investitiei rezulta dint-o tripla conexiune: functionalitate-spatialitate-exploatare. • rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu
• economie de retele tehnico-edilitatre si servicii->definirea conceptului
• econ. de energie->comparativ cu consumul pt desf. aceleiasi activitati
• econ. de efort uman->activit. situate adiacent organizatoric
2. avantaje sociale:

• avantaje pt viata sociala – nevoi economice > nevoi lucrative + nevoi sociale > activ. 30. MODELE INTERPRETATIVE PENTRU ORAS
CA SISTEM SOCIO-SPATIAL
nelucrative }= prin imbinare => cadru de sprijin mai eficient. Exemplu: un ansamblu
multifunctional integrat: mod eficient de mobilizare a spatiului; ofera o succesiune de I. SNELL- SHULDMER - la sfirsitul anilor ‘50 • componente: obiecte
spatii mult mai antrenante pt miscare, pt contacte; miscarea este incitata un continuu (popuIatii,drumuri,vehicule,)activitati(rezidenta, munca. educatie. servicii). teritoriu (teritorii cu
interes pt spatiul in care te afli;echipamentul este determinant pt nr si calitatea activitatilor diferitefolosinte) infrastructuri (cladiri si cai de transport).• se pune accentul pe activitatile facute
=> bogatia spatiului public pentru prima data,ele urmand sa fie suportul structurii spatiului.
• implicatiile: procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii, permitand o 2. REGULSKY • sfera fizica: omul-individ biologic, studii fizice de analogie. fluxuri de
utiliz. functionala si sociala evolutiva a spatiului => intervine si asupra structurii urbane; nu aprovizionare • sfera informatiei: omul — individ psiho-social. structurile de informare
poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de rel. existent, pe care nu-l poate (sociologica. economica. institutionaIa. familiala), fluxuri de informare
subtitui si caruia va trebui sa i se supuna pt a realiza, treptat, alt mediu; spatiul urban 3. GRANAI
integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional, de a include si o latura simbolica. • ansamblu de produse sociale
• societate Iocalizata
4. BEER
S—social
Pop. - populatie
E – economic
Pol - politic
A - activitati

5. CARDARELLI •model morfologic/organizatoric


27. integrarea urbana. determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu 6. BANER. RUPPERT. VEGENER

initiata la niv. activitatilor umane de catre ….


-nevoi cu caract. integrator (> integrare urbana) +tehnologia de informare (> factor integrator.)
=>integrarea tinde catre constituirea unei totalitati urbane
-integrarea urbana reflecta capac. sinergica a organismului urban; aduce o organiz.
multifunctionala superioara a organismului urban (nu vecinatati ci rel de coexistenta)
-integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane 31.Metodologia de studiu structural-comparativ multifunctional
-determinarea urbana se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si
avantajoasa. obs.:o functie nu poate fi inclusa intr-una din cele tre categorii (f. integrate, f. Utilizarea modelelor matematice in sistematizare trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine
integratoare, f. auxiliare) decat raportata la contextul general al integrarii. definita.- metodologia ….urbana complexa, care are ca scop studiul variantelor de dezvoltare
-det functionala asigura o noua functionalitate a sistemului > dezv. integrata a fiecarei functii. urbana propuse pe parcursul studiului solutiei de sistematizare:
-det. configurativa: sp urban (in rap cu functionalitatea): sp. unifunctional; sp multifuctional (mai A) analiza pe functiuni urbane.
multe func concomitente sau intermitente) – integrat sau complex; sp functional (el insusi functie
simbolica)
B) analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei.
-ipostazele integrarii functionale: 1) la nivelul programelor – se opresc la o faza prima si se A)zonificare functionala/ date demografice/ forta de munca/ fondul locuibil;
rezuma la rel functionale care se suprapun partial (ac punct rezulta din constrangeri admin); 2) la -ia in studiu fiecare element al sistemului urban, corespunzator functiunii respective, determina
nivelul functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta, terit este ocupat unitar, spatialitatea- necesitatile sale de dezvoltare, le compare cu posibilitatile de realizare si determina propuneri
volumetrie continua; 3) la niv functiunilor urbane: dispersarea elem. in terit urban, tesatura de pentru viitor.
trasee integratoare, imbinare multidirectionala aactivitatilor > sp utilizat in dif. forme integratoare B)variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti, formandu-se astfel o
local. imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului.
-variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul modelelor matematice sunt supuse procesului de
decizie.
-pt a se deduce procesul constitutiv al organizarii urbane,
trebuie analizata structura sa , abordata sincronic si
diacronic.
ABORDARE

Sincretica sinergica sincronica diacronica

Studiu de suprapunere in comparatism sistemic

28. locuirea – concept si implicare in determinarea structurii urbane


Abordare diferentiat cumulata
-conceptul de locuire > fenom. care se prod. in int unui terit , implicand amenajarea terit.
respectiv; detasare de la simpla ocupare a unui sp. int. la un sp. general/ terit. insusit de catre o 32 Modernizare urbana, motivatii calitati:
colectivitate
-locuinta: elem. esential pt definirea calitatii locuitului; celelalte elem contribuie la imbunatatirea -modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului
calitatii locuirii urban, la cerintele prezentului la realitate.
-locuitul: spatiu adecvat; activit.pt care acest spatiu este adecvat; confortul-variabil in timp; I)Necesitatea reevaluarii – istorice arhitecturale arheologice, artistice
conditionarea unui sp. prin ocupare /folosire /amenajarea lui de catre o colectivitate in rap cu -personalitatea orasului este legata de trecut
modul de viata /dezv social-economica /org politica / cond materiale. -situatii: 1) Cadrul este valoros in sine ; 2) Cadrul este oarecare, dar de interes istoric; 3)
-implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif. texturi urbane; eficienta de utilizare a terit: * cadrul contine opere si spatii foarte valoroase .
gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire substantiala -modalitati: 1) izolare valori – numai in cazuri exceptionale (izolarea cu verdeata este o
a calitatii vietii in terit respectiv; *nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii mecanice a solutie imediata, dar simplista); 2) integrarea valorilor in organismul urban(intervine
terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv. de viata, calitatea amenajarilor, a serviciilor, maiestria arhitectului);
cond de accesibilitate) -probleme: 1)evaluarea valorilor:
-conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de (1) in raport cu orasul ;
activitati, spatii, informatii, manifestate prin intretaiere. (2) in context unitar
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult din care rezulta valoarea :
mai eficienta decat dezv ei separata > pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor. -de obiect;
vezi tabel -de ansamblu
-calitati: 1) realizare continuitate vechi-nou, 2) evidentierea unor monumente existente; 3)
refacere functionala a spatiului; 4) ordonarea circulatiei
II) Necesitati imbunatatire conditii de viata:
-uzura fizica si morala a fondului construit
-necesitatea salubrizarii (cu inteles mai larg)
-calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea
29. Limite in definirea structurii urbane. Rol. Continut. Tipuri amenajarilor insalubre si nocive.
III) Necesitati de a utiliza cat mai eficient terenul:
limita- marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in -in directa relatie cu caracterul orasului
sensul modificarii niv. calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate, -probleme:1) rezolvarea circulatiei; 2) modul de ocupare al teritoriului in raport cu
caracter, tip de proprietate) destinatia constructiei;
zonificarea- stare de integrare in teritioriu; consecinta structurala a teritoriului→impune limite de -calitati: proces integrator spatial si social- trebuie tinut cont de relatia intre zona
structura respectiva si centrul orasului.
limite de structura: determ. spatial sau temporal -trebuie sa aiba limite care sa fie bine stabilite pt ca modernizarea unei zone are implicatii
• compartimenteaza spatiul in raport cu cu complexul de activ. care se formeaza in terit. esentiale in zonele inconjuratoare.
• are un caracter spatial
• sunt mobile in spatiu

• are caracter restrictiv/constructiv


33. Mijloace de restructurare urbana:
tipuri de limite Mijloace juridico-administrative, economico-financiare, arhitectural-urbanistice.
1. limite globale de dezv. (de crestere) Desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra mijloacelor arh-urbanistice, el este absolut
• instr. de lucru pe termen lung obligat sa se implice si in celelalte categorii ( econom-financiare si juridico-administrative) astfel,
• in plan macroterit., in evol. de ansamblu a terit. cadrul institutional creeat prin mijloace juridico-administrative trebuie sa fie suficient de suplu
pentru a nu ingradi inovatia , dar si suficient de rigid pentru a putea elimina ne profesionalismul si
2. limite operationale(de control si interventie) abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice .
• ale activit. de control si interventie Pe de alta parte , cadrul material realizat prin mijloace econom.-financiace, are si el nevoie de
• lim. operationale de studiu aportul arhitectului , ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului intre investitia de eficienta
economica si cea orientata spre satisfacerea unor nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice)
3. limite normative Arhitectul trebuie sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor
• sunt limite pe termen scurt prin intermediul politicii urbane.
• definesc natura Politica urbana – profesie de stat democraticp; dezvoltarea este o politica participativa, in care
• tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local, folosind mijloacele enumerate:
• legalizarea planificarii teritoriale;
• coordonarea investitiilor; -s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive o succesiune ( toate
• dezvoltarea potentialului stiintific si tehnologic; elementele sunt de fapt generatoare de munca servicii si informatii )- avantaj pentru
• coordonarea factorilor de decizie; studiul urbanistic (este dificila separarea muncii de servicii si utilitati)
Astfel politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in -un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de
stabilirea solutiilor optime. munca pentru o parte de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui
serviciu pentru o alta parte din populatia orasului.
-apare posibilitatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii
functiunilor in teritoriul urban.
-Exemplu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea
organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic
si dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la
ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati; in concluzie considerarea
34. Modul de stabilire al limitelor in definirea structurii urbane: industriei independenta de organismul urban, a condus in practica urbana, la o
Tipuri de limite: 1) globale de dezvoltare (limite de crestere); 2) operationale; 3) organizare afunctionala; situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatii
normative; 4) functionale activitatiilor, separerea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este
Limite de dezvoltare daunatoare dpdv economic si social
-trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati
OBIECTIVE urbane productive;
-notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie; locul de munca intereseaza
Limite normative specifico-calitativ(domeniul de cultivare si nivelul de pregatire profesionala implicata in
acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statica si capacitate- marime) si
DIMENSIONARE GLOBALA teritorial(localizare si grupare)
-referirea la locul de munca in planul morfologic spatial-functional priveste:
Limite operationale *o activitate productiva in ansamblul ei colectiv
*o activitate productiva la nivelul individului
DELIMITARE TERITORIALA -elemente de legatura, ca elemente de viata urbana cinetic-comunicationala, se refera la
un grup important de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei
Limite normative de lucru urbane.
-fenomenul circulatiei urbane( ca element de legatura,) ia o amploare deosebita, pe langa
LOCALIZARE SOLUTIONARE alte sisteme de legatura (sisteme informationale)
-(BBBB)in afara elemetelor determinate functional, la nivelul vietii urbane se afirma si alte
Limite functionale (efective de structura) elemente care nu sunt continute in insasi activitatile urbane, dar care apar ca rezultat
auxiliar al acestor activitati; aceste elemente se incadreaza in grupa elemente
Limitele functionale au doua ipostaze: determinante functional ambiental; ele influenteaza modalitatile de desfasurare al altor
-limite de operatiune-optimizare activitati.
-limite de evolutie- de dezvoltare -elementele determinate functional-ambiental se refera la : *zona ambientala a vietii
urbane:
variante de optimizare simultana -mediu climatic inconjurator’
-viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor
problema -comportament psiho-social
-obiceiuri ale populatiei si ale locului
variante succesive -experienta si cunoastere in domeniu
-toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitati urbane
in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara.
atingerea limitei se face prin: -aceste elemente se releva ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de
cresterea factorului limita al necesitatii viata urbana.
descresterea cadrului limita, al necesitatii -intre elementele de viata urbana se stabilesc relatiile au o serie de proprietati care se
exercita ca functiuni; ele constituie STRUCTURA FUNCTIONALA URBANA.
-in planul morfologic spatio-functional se manifesta o structura urbana functionala, care
este raspunzatoare pentru existenta organismului urban.
-orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata
urbana , are un rol functional; ea genereaza functionalitatea unui element sau a
elementelor constituente , deci anumite proprietati proprii acestora. Se are in vedere
contributia elementelor la mentinerea sau introducerea unei caracteristici a sistemului.

35. Modul de rezolvare al modernizarii urbane:

modernizarea presupune: reconstructie, renovare, restructurare 37. Structura spatiala urbana elemente de cadru urban:
-restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente
sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent. -elementele de cadru urban se pot clasifica in:
-constructia- constructii noi: 1) dezvoltarea extensiva (ocuparea de terenuri libere); 2) a)elemente determinate functional:
dezvoltare intensiva (cresterea inaltimii constructiei); -construite (spatii si obiecte)
-reconstructia: *nu conduce in mod obligatoriu la modernizare -amenajate (spatii)
*motive: -naturale (spatii si elemente)
b) elemente determinate functional-compozitional:
1) pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv; -plastice urbane (efecte)- zgomotul ca efect comportamental.
-comportamentale (efecte)- dominanta, perspectiva
2) pastrarea infrastructurii;
-renovarea: * renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi c)Elemente determinate compozitional- formal:
spontana sau deliberata) -perceptiv- efective (proprietati)
- constienta : -spatio-temporare (situatii)
1) deliberata; -estetic-formative (mijloace)
2) planificata; -elementele de cadru urban, transpun in teritoriul urban, sistemele de activitati urbane.
3) actiune complexa fizico-sociala -orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu
*isi propune restituirea unei structuri unui cadru de viata; -spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare
* este un proces de selectare in timp a valorilor umane corespunzatoare a spatiului folosit sau printr-o folosire adecvata a spatiului respectiv
* integrare a locuirii, a loisir-ului -fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent
-amenajarea: se face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul) intre elementele de cadru urban determinate functional sau functional-compozitional.
-nevoile ambientale presupun o serie de activitati, care impun la randul lor elemente cu
caracter formativ- elemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin
intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
--relatiile dintre elementele de cadru urban:
1) relatiile intre elementele fiecareia dintre categoriile respective:
-relatii intre volum construite
36. Structura functionala urbana-elemente de viata urbana: -relatii intre un volum construit si spatiul liber
-relatii intre o dominanta si imaginea respectiva;
elementele de viata urbana pot fi clasificate astfel: 2) relatii de interdependenta intre elementele din a si cele din b (o dominanta trebuie
(AAAA)Elemente determinate functional: sa puna in valoare o fctiune importanta si o fct imp se cere pusa in evidenta
-activ: rezidentiale printr-o dominanta)
-activ-direct productive (industrial, comercial) 3) relatia de determinare indeosebi a elementelor din grupa a de catre din grupa c
-activ-indirect productive(instructiv- formativ, cultural- educativ, social-sanitar); -structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
-comunicationale; *de functionalitate/cooperare – elem. Din grupa elem determinate functional.
(BBBB)Elemente determinate functional- ambiental: * de spatialitate –rol caracteristic;
-spatio-ambientale ---- cu manifestare la nivelele abordarii modelului -cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea
-natural ambientale ---- cu manifestare la nivelele abordarii modelului de spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste
-praxeologice ------ cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a atat intereselor obiective de prelucrare , cat si interesele subiective ale omului.
solutiei -sistemul elementelor de cadru urban este independent de capacitatea fiziologica a
-psiho-socio-antropologice---- cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o
solutiei nevoie socio-economica-biologica), ci ca organozare estetica, etica, administrativa.
-PRAXEOLOGIA: disciplina stiintifica, care studiaza structura generala a actiunilor umane -nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata
si a conditiilor eficacitatii lor. organizat multiplu in formarea si definirea unui anumit comportament urban.
-se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat
(AAAA)Aceasta clasificare a elementelor de viata urbana determinate functional (dpdv al prin exercitarea uneia sau mai multora functii.
analizei sistemului ) este mai precisa deoarece: -structura spatiala, urbana ne apare, in parte ca o exprimare fizica a structurii functionale
-cu analiza sistemului trebuie sa realizam o unica clasificare a elementelor morfologice: urbane; de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta,
-clasificarea pentru elementele de viata urbana surprinde activitati urbane intr-o anumita luata ca forma.
relationare a lor (situare in context.
-structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi, transpus , prin intermediul timp, sau ca rezultat de conceptie, caracterizand starea sistemului ca stare fiunctionala
structurii functionale, unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic, estetic, si constructiva sau distructiva.
psiho-social in timp. FU…- exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. Urban, in baza functionalitatii respective si in
raport cu modul de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor, conjuctura social-politica (nivel de
cultura a utilizatorului functionarea).
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban)
de a satisface, in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cerinta functionala si care se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist.
teritorial atat in sens + cat si – fata de stabilitate sistem.

38.Dialectica proceselor de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea


structurii urbane:

Se pune problema periferiei orasului – situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in
teritoriu urban cat si in cel rural
Cresterea periferiei: fenomen de suburbanizare.. Fenomenul periferiei nu are
aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane…este influentat de stadiul
procesului de urbanizare.
Tendinta de evolutie: tipuri:
1)conditii- grad ridicat de urbanizare: 40. Dialectica procesului de urbanizare – aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers
a -crestere periferica, prin migratia din interior in zona periferica Proces de urbanizare -> dezvoltare continua a modului de viata urbana, urmand concomitent sau
b -exista si miscare in sens inveres, dar majoritatea populatiei se independent 2 directii de crestere:
stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie. • dezv. Extensiva a modului de viata urbana in teritoriu;
a -presupune o populatie saturata de viata urbana, care cu un • dezv. Intensiva a modului de viata urbana in teritoriu;
venit convenabil, migreaza spre periferie. Pt. Configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are
b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un raportul dintre dezvoltarea intensiva si dezvoltarea extensiva.
oras mai mic, cu venituri mici care ajunge in centrul orasului. Aceste raporturi se reduc in fapt la o relatie intre cantitate si calitate.
a+b- proces caracteristic noi orase---scadere conditii de viata in Cantitatea:
nucleu si crestere in zona periferica. - intindere in teritoriu a procesului de urbanizare;
2)conditii- proces de urbanizare in curs de desfasurare => cresterea periferiei prin - crestere a densitatii – populatiei / de procese / de evenimente => se
migrarea din exteriorul orasului spre oras. caracterizeaza procesul de urbanizare;
-este o populatie care provine, in general din mediul rural, care nu are posibilitatea Calitatea -> valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata
de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de oamenilor.
starea din care a plecat) Considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata avem o crestere
3) consecinte: periferie aglomerare, iar nivelul de viata creste in nucleu oras cantitativa => cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial; diferenta de nivel intre:
(localitati inconjuratoare), la periferie teritoriul initial si teritoriul adiacent.
ramanand scazut. Aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si Cresterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, duce la
in aspectul spatial.=> riscul unei mari pierderi pentru mediu/cultura. extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda).
Cresterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in
teritoriul initial in conditiile cresterii in intindere, duce la neglijarea calitatii in detrimentul cantitatii
sau invers => proces de urbanizare cu evolutie negativa.
Neglijarea cresterii cantitative (extindere in teritoriu datorata formei de manifestare a procesului
de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului.
Aglomerarea excesiva => dotare depasita de cerinte lipsa de eficienta
Dispersare excesiva => dotare care depaseste cerintele
Deci relatiile intre calitate si cantitate  relatii intre conservarea spatiului si imbunatatirea
conditiilor de viata urbana.

Intelegerea se poate definii ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate .

39.Definirea functiei urbane.

Functia urbana:reprezinta rolul pe care il joaca in sistemul total , elementul respectiv 41 + 42 MORF. URBANA, IN TERITORIU URBAN #1 O STARE A ELEMENTELOR
-sensul ei …ca variabilite logico-matematica COMPONENTE
-trebuie inteleasa ca: (STARE DE FUNCTIONALITATE) in masura in care acestea se constituie firesc sau partial in
a. producatoare a unei proprietati intr-un sistem; locul respectiv #2
b. rezultand dintr-o anumita carateristici a respectivului sistem. FUNCTIONAREA URBANA –presupune DINAMICA URBANA – exercitare a functiilor intr-un
-orice functie are un rol functional generand functionalitatea unui elemente/elementor constitutive anumit teritoriu
respective, deci anumite proprietati ale acestora. Functia urbana este # 3 de a satisface cerinta functionala printr-o activitate in cadrul unei
Prin analogie cu organismul biologic, s-a inteles prin functionalitate, capacitatea de conservare activitati localizate ( si a unei restaurari a spatiului conducand spre functionalitatea sistemului si
a sistemului respectiv, in sensul de pastrare a trasaturilor pozitive (trasaturi care contribuie la determinand functionarea urbana.)
mentinerea sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu.) KANF –pp. exista structura urbana = relatii care se stabilesc intre elem morfologice constitutive
-Din intelegerea functiei urbane a rezultat:
cerinta functionala; in acceptiunea biologista se retine notiunea de cerinta functionala numai in Functionale |
sensul de a mentine o trasatura pozitiva – un asemenea inteles este insuficient deoarecenu Fizico spatiale | ---…care in pl organizatoric / pl formal au o manifestare #6
poate acoperi notiunea de cerinta functionala. Psiho sociale |
Cerinta funct. Este caractersitica oricarui organism, ansamblu urban, la un moment dat;
inseamna capacitatea struct. Organismului/ ansamblului respectiv de a satisface, in momentul DINAMICA URBANA – suma de principii #7 conjuncturi si conditii de stabilitate a sist respectiv
respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea unei creaza manifestarea urbana
functii. ORGANISM URBAN – FORMA URBANA- #8 ce si exprima formal, obiectiv?
C.F. este data de prezenta in sistemul respectiv a elementelor posibile purtatoare ale functiilor - FENOMEN URBAN – o succesiune in timp a formei urbane
corespunzatoare si de prezenta relatiilor, care fac posibila exercitarea acestor functii
Textura urbana- textura de elemente de V.U., caracteristice intr-un subsistem, in functie de
capacitatea de a raspunde cerintelor functionale. 41 MORFOLOGIE URBANA
Totalitate elem. De V.U.evidentiate la un moment dat in viata organizarii, reflecta starea structurii
functionale => analiza stari functionale se poate determina prin analiza morfologica. VIATA URBANA ↔CADRUL URBAN (relatie de reciproca dependenta – integrare)
Diversitate texturi: intr-o str. Fct. Urb. Este cel putin la fel de mare cu numarul de elemente ce #1 -motor al transformarii imprimata de mobilul uman
alcatuiesc sistemul. -#2 (mobilitate si complexitate a elem morf). – mod de viata
Functionalitatea reflectand o textura situata in anumitae conditii de mediu, este pozitiva -#3(echilibru intre VU si CU) - cadru de viata
(acceptabila) sau negativa (neaccep) in raport cu mediul. #2,#3 = termeni ai echilibrului general urban ( #4)
Functionalitate: oras, o parte din oras, spatiu
SOCIETATE
FUNCTIE -> FUNCTIUNE -> FUNCTIONALITATE-> FUNCTIONARE LOCALIZATA
Exprimare nevoii Un sp. Este in Este rezultatul unui Exercitarea acestei
de cerinta-> activitate (functie complex de functiuni; calitati in spatiu este POPULATIE SIT
impunerea unei comerciala, calitate a spatiului; un de natura procesului
activitati rezidentiala…spatiu spatiu are o si nu a calitatii
magazin a fost functionalitate buna Activitati urbane Spatii urbane (obiecte amenajate)
transformat in sau nu Localizate
locuinta)
- Productie material - politica urbana
-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; Exista legatura intre ele; in practica de spirituala - principii culturale
promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze - manifest culturale - teorie urbanistica
randamentul maxim posibil. - manif social politice - concepte etic-morale
-determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent, premisa, ipoteza. - initiative si manifestari - principii economice
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui ansamblu de cerinte comportamentale - traditie
fct, facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. respective; se poate defini ca rezultat natural in
valori / bunuri/
atitudini / imagini

mod de viata urbana

cultura urbana
44 ORDONAREA ELEM MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TIPOLOGIA LOR
organizare social-economica resurse / tehnologie / stiinta / arta -config de copac – Christopher Alexander “Orasul este un copac?” – contra doctrinei
functionaliste
• ideea de organiz structurala democratica se naste utopica; este aplicata in
inplan spatio functional in plan spatio-perceptiv Anglia (Harlow – satelit al Londrei) si domina constructia urbana a anilor 60 – 70
det. Pe linia mijloace/posibilitati -configuratie in retea
12345
determinari pe linia interese/necesitati componente ale existentului 12 345
biologice fizice/ materiale/ Industriale 1 2 34 5
materiale economice 3 4
spirituale psiho-sociale
sociale administrative -config in constelatie – o configuratie de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea
politice cultural-istorice -exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional ceea ce
poate determina osuprapunere spatiala
-structura negeometrica
- solutia pt viitor -altoirea intre sol ierarhizarii (“copac”) si sol cu structura la jumatate – cat
se poate amesteca? (fara raspuns)

Totalitatea relatiilor dintr elem de VU#1  sistem particular  TEXT. DE ELEM DE VU


Texturi - simple – se constituie pe un singur palier
- complexe – se constit in ansamblul structurii
- au caracteristici definite de factori calitativi / cantitativi
Topologia – stiinta locului, a ocuparii spatiului
Tipologia struct functionale
• configuratie – tot ceea ce este perceptibil in spatiu

42 ORGANISMUL URBAN CA SOC. LOCALIZATA


Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane.
• poate evid geometria structurii geometria relatiilor in cadrul structurii
-Org. urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza • pt evid geometriei relatiilor trebuie avute in vedere:
constituirii sale stau 3 categorii fundamentale:
mobil uman – activitate – spatiu aferent
o intensitatea rel. – evid rel tari si a rel slabe in teritoriu  analiza intensit se face in
in cadrul ideii de subimpartire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului apare cazul de rap conurilor de ierarhizare
instapanire sociala a spatiului respectiv o referitor la geom rel se impune intrebarea: structurii urbane ii este tipica o anumita
-organismul urban se constituie in orice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare asezare?
aspatiului, deci putem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a
spatiului urban
-exista model interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial
-modelul elaborat de GRANAI impune terenul de societate localizata relatiile dintre oameni
sunt legate de un anumit loclegatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)
societate globalaansamblu de produse sociale
45 MODELAREA IN SISTEMATIZARE – ESENTA SI REALIZARE
societate localizate
-esenta – modelarea = abord cibernetica; tratarea
-activitatile urbane localizate se constituie intr-un elem structural esential al org urban si in
organismului urban ca sistem in sens cibernetic
acelasi timp necesita o totalitate de spatii aferente – localizari care se constituie in cadrul urban
-modelul – o imagine construita premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor
org urban viata urbana
instrumente de amplificare si filtrare a capacitatii intuitive
cadru urban -modelarea poate fi – 1.matematica, 2dinamica,
- 1*preexistenta realitatii, 2*postexistenta realitatii
Folosirea experimentului (ca fundament teoretic) – modelele de analiza fiind deductia, sinteza,
observatia, analogia
-experimentul poate fi –
- total (obiectul integral supus cercetarii)
- partial (cercetare incompleta)
-proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a
mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei.
Realizarea modelelor de lucru – stabilirea necesitatilor modelului 
APORTUL MODELULUI:
-se defineste tema program – tema – param caracteristici; program – caracteristici functionale /
cantitative
- se realizeaza o selectie progresiva:
• se def obiectul model ( se pune in evid. ceea ce se cere a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi
modificat)
• ordonarea datelor cunoasterii – teze / ipoteze (modificari multe)
• enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul)
• enuntarea temei – a modelului – suma informatiilor oblinute
43 ORG.URBAN MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV - traducerea modelului – direct (imagine, desen)
-org. urban= sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor sist. subcomplexe - indirect
sau simple - testare + concluzii exprimate de catre urbanisti
=produs social localizat, sist. deschis fundamentat pe un sist. de activitati. - experimentare finale
-conceptii de abordare a orasului -utilizare informare , simulare
1-functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul
in cadrul sistemului, modul de interconditionare); 46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCTURII URBANE
2-structural functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) -nu este exclusiv numerica, inseamna precizarea calitatilor
3-diferentiat cumulativa -moderna-suprapunere in comparatism sistemic Masurarea
• aprecierea si descrierea insusirilor elem constitutive ale unui sistem in rap cu niste
criterii
ABORD. A ORG. URBAN • se masoara orice informatie care se refera la spatiu
| • datele problemei – A primare / B secundare
| | | | o A – constituite ca reprezentari numerice sau simbolic, care caracterizeaza
SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA dimensiuni ale componentei respective
Efectul lor efect de efect de efect de - informatii care privesc strict subiectul respectiv date brute
Comun coincidenta structuralitate continuitate o B - proces de comparatie (combinare, transformare,
(acelasi loc) (acelasi timp) (vecinatate) (miscare) modelare) cu alte elem
______________________________________________________________ - nu sunt prelucrate
| - operatie primara de punere in discutie a masurarii este o inscriere a insusirilor elementului
Studiu de suprapunere in comparatism sistemic Criterii de analiza
| 1. raportul intre componente (entitati)
Abordare diferentiat-cumulativa a. se constituie o scara de raport
(la nivel global sau partial) A B C D

MODEL CONSTITUTIV AL ORGANIZARII URB b. raport de dependenta intre entitati


A B C D
Morf. Urbana functionare urbana dinamica urbana
2. dist. Intre entitatile observate – scara de interval; se masoara exclusiv dist intre
Asig. echil urban functionalitate stabilitate elemente
3. ordinea (scara ordinala / sc de ordonare) – ordinea componentelor
Localizarea activitatii gestionarea sp.

Str.urbana manifest urbana


4. situare categoriala – evidentierea apartenentei elem la o categorie sau altascara
nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine.
Spatio-funct institutionalizare
CRITERIUL raportare distanta ordonare clasificare
Sp. Config materializare
SCARA
Forta urbana organism urban fenomen urban de raport x x x x
Succesiune de forme urbane de interval x x x
ordinala x x
nominala x

MASURAREA – etapa a identificarii distributiei in teritoriu


1. poz elem in terit
2. masurarea datelor PB ??
3. regionalizare
4. decizie

50 RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU


-restructurare urbana – proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de
introducere,si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban
-reconstructia - o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o
47 PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SAU IN STUD. URBANISTIC existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia nodernizarii; implica si
Evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a odimensiune sentimentala, de refacere al unui cadru care este suport al
texturilor. traditiilor, al amintirilor
Analiza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare. -renovarea – se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui cadru de viata care, desi
Analiza se sprijina pe o intelegere ampla a structurii urbane; rezulta ca urmare a adaptat cerintelor momentului, sa nu isi nege originea; renovarea se face din
interdisciplinaritatii partiul urbanisticetapa de tranzitie, distincta in studiul urbanistic – se necesitatea reeevaluarii istorice arhitecturale, artistice a unei zone, in sensul
realizeaza prin intocmirea acestei analize de la rationament la imaginea grafica a localizarilor afirmarii si precizarii personalitatii ei
posibile Cadrul – e o valoare in sine – unitate / relatia cu mediul / istorica
- locul partiului urbanistic – intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se
face o trecere directa aspecte negative: Exista doua conceptii – 1. izolarea – numai in cazuri cu totul exceptionale (solutie imediata dar
- dificultati de stapanire a informatiei cu privire la situatia existenta simplista
- aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat 2. integrarea – intervine maiestria arhitectului
- neglijarea unor elem exterioare ansamblului Integrarea – o cladire veche intr-un context nou
- detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a exista o posibilitate de revenire - o cladire noua intr-un context vechi
asupra temei Integrarea se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala; cladirea noua
- efuicienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii trebuie sa reprezinte epoca ei, asigurand insa o buna vecinatate cladirii existente.
unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare “nu edificii de acompaniament ci de buna calitate”
deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetare- - nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrlui istoric daca nu se pot realiza conditii optime de
proiectarestudiul de tema existenta
*locul studiului de PARTIU URBANISTIC este intre activitatea analitica de programare si rel vechi-nou – problema de apropiere a valorilor, de relationare a lor in raport cu
activitatea globalizata de spatializare orasulconstructiile valoroase nu trebuiesc izolate, protejate prin spatii neutre, ci trebuie
integrate intr-un ansamblu in care cladirile aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor
-valoarea de obiect a unei constructii trebuie considerata in relatie cu val de ansamblu a
orasului, protejandu-se reciproc

51. Starea de vecinatate ca efect de suprapunere


48 POLITICA URBANA Spatiu urban eterogen (+sintetic) -> criterii:
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de 1) Importanta decoperirii interrelatiilor diferite
modernizare urbana 1) Necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii;
• mod de manifestare a suprastructurii societatii -> orasul este mobil -> zonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de
fixare -> zonificarea este activa si creatoare -> tendinta de a amplasa alaturat activitati
• urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in
pentru care vecinatatea este un profit (ele se completeaza) si de a izola activitati pentru
modernizarea urbana
care vecinatatea este incomoda, chiar daunatoare ->
-politica urbana poate fi
1. Incovenientul sau avantajul unor activitati vecine
1. unidirectionala – subordonarea arhitectului de catre puterea administrativ-
2. Incovenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine)
1 & 2 => incoveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri:
politicadecizie centralizata a. asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea
2. participativa – in cazul statelor democratice avansate, puterea centrala are doar rol fiecaruia (exemple: recreerea, activitati formative, crecetare + productie)
de a dirija un proces diferentiat local, urmarind b. disocierea relativa -> implica caracteristici proprii la nivelul structurii
a. legalizarea / operativitatea planificarii urbane urbane respective
b. precizarea / coordonarea investitiilor financiare Interactivitatea -> multifunctionalitate si A Activitati combinate
c. sprijinirea dezvoltarii potentialului stiintificsi tehnologic integrare – rezultatul suprapunerii mai multor
d. formarea specialistilor tipuri de activitate Activitati suprapuse
e. mijloacele de coraborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a Starea de vecinatate se remarca printr-un
solutiilor C B Activitati unice
anumit caracter centripet al intereselor si al
3. a puterii manifestarilor.
a. opinia publica , puterea centrala, puterea locala
b. se analizeaza solutii, nu o solutii
c. arhitectul – rol important in stabilirea solutiei optime / mare
responsabilitate profesionala
-politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate la
alta

49 PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PENTRU TIPURI


DE SITUATII
Partiul urbanistic – exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban,
precizand localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea terenului, coform premizelor
sale de dezvoltare 52. Sistem urban integrat. Constituirea sa in teritoriu. Exemple
Metodologia de studiu – informatiile obtinute in urma analizei de textura urbana  posibilitatea - la nivelul organismului urban -> integrare urbana -> se poate constitui intr-un sistem care devine
ordonarii tuturor elem pe o scara de ordonare a relatiilor dintre elem analiza treptat sistem director pentru intreaga dezvoltare a teritoriului urban
grafica determinand gradul de ierarhizare in ansambul sistemului teritorial - sistem director -> sistem integrator
respectiv, grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se sprijina pe - sistem integrator – configuratie caracteristica – zona centrala a orasului;
reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute obtinute prin diferentieri - componente (in ordinea construirii posibile);
cantitative sau calitative intre elem considerate. Aceasta descompunere se face 1. TRASEU URBAN INTEGRAT = element integrator de legatura ex. Circulatia
dupa urmatoarele situatii: pietonala organizata corespunzator –

1. pe fiecare element – luat ca centru al interesului analitic se urmaresc toate


a. contribuie la integrarea difderitelor zone ale orasului;
b. aglomerare de oameni si inetrese;
caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente
2. ANSAMBLU MULTIFUNCTIONAL INTEGRAT
2. pe fiecare grup de elemente asociate – analizat ca focar/centru al unui ansamblu - produs de integrare la nivelul functiilor de obiect;
- elemente de polarizare cu caracter integrator;
se trece la o analiza de ansamblu
Analiza de ansamblu - priveste intreaga textura si pune in evidenta caract sale majore 3. ZONE CADRU – teritoriu afectat prin integrare
1 & 2 exemple:
trasaturile calitative ale elem si ocuparea teritoriului
a. Karlsruhe – dezvoltarea activitatiloruniversitare de-a lungul unui traseu urban
Schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in
integrator;
cadrul unei institutii / intreprinderi / amenajari / dotari / servicii
b. Varsovia – integrare urbana a activitatilor cu caracter formativ, in sistematizarea zonei
Schemele spatiale – scheme de sit
noi a orasului;
- de evaluare economica a efectelor plastice
c. Munchen – extinderea cartierului Perlach -> traseul integrator realizeaza o legatura
- de evaluare economica a elementelor de cadru
fireasca intre: ansamblul propus / ansamblul realizat recent / ansamblul vechi istoric;
- de eveniment
d. New York – Manhattan – traseu urban integrator pe orizontala si pe verticala
Se face o analiza continua la nivelul modelului functional
- cladiri existente;
a. suprapunerea diferitelor variante  modelul functional optimreleva starea de
- spatii noi;
e. Praga – noul cartier Kralowska – grupare de ansamblu rezidential si multifunctionalitate
potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma echipamentului in lungul unui traseu integrator.
b. evaluarea starii de potentiala (efectiva) spatialitate f. Berlin – cartierul Charlottenburg – proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe
a+b modelul global al structurii urbanepartiul urbanistic ideea integrarii;
spatiu integrat -> produce aglomerari in jurul unor activitati catalizatoare / polarizatoare pt.
Partiu urbanistic (situatii) functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv / caracter multifunctional / apare prin:
-efectiv (analiza asupra unui existent) asocierea la un element integrator
-in variante (restructurare / structura urbana restructurabila noua)
independent, asocierea intervine la elementul integrator
• programat – pentru activitati specifice
• neprogramat – pentru activitati nespecifice / aleatorii
Obs: conlucrarea intre functii permanente si ocazionale => conlucrare intre spatiu
programat si spatiu neprogramat => o configuratie simpla / neutra Se disting doua etape mari:
- integrarea propune: a.) analiza starii de functionalitate in teritoriu (1, 2, 3)
• localizare – ocupare programata a disponibilitatii spatiale b.) analize de partiu urbanistic (4, 5, 6)
ale altor functii sau  SOLUTIA
neprogramata a teritoriului liber
• ocuparea spatiului liber ocuparea spatiala
ocuparea temporara

56. Situarea in contemporaneitate a modelelor urbanistice fundamentale, pe linia analizei


perceptiei urbane
53. Situarea in contemporanitate a modelelor fundamentale pe linia reevaluarii umaniste Analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant pentru organizarea spatiului urban;
Se porneste de la instrainarea omului in spatiul construit – chiar in cadrul sau de viata Kevin Linch – analiza ridica o problema tripla
Directii de critica: • a intelegerii spatiului
• Contiuitatea spatio-temporala • a conceperii spatiului
- se renunta la analiza in sine a obiectului de arhitectura • a interventiei asupra spatiului
- pune in evidenta necesitatea de continuitate a locuirii - studiul asupra influentei spatiului, asupra productivitatii individului (ex: studiu
- radacina post-modernismului asupra parcursului de la locuinta la locul de munca – E. Saarinen pt. General
• importanta climatului existential Motors)
- exista un raport intre comortament si calitatea spatiului construit in Orasul se evidentiaza prin:
care traieste omul • intelegere specificitate – complex de trasaturi
- concept fudamental – „climat de existenta”
- critica a segregarii, a zonificarii, a separarii functionale, a densitatilor • conceptie lizibilitate – calitatea spatiului provenita din organizarea lui
mari
• critica modelelor de lucru • interventie semnificatie – calitate care rezulta prin suprafata primelor
- sustine necesitatea participarii in constructia urbana a tuturor celor doua in plan mental
interesati Orasul nu poate fi perceput ca un tablou; geometria in conceptia arhitecturala, nu este esentiala
- J. Jacobs sustine ca un copil care se joaca intr-un spatiu special pentru locuitori. Se pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului – ideea recunoasterii influentei
amenajat este mai inclinat catre delincventa, decat un copil care se joaca in strada pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
Introducerea conceptului de igiena mentala – concept legat de cel de climat de existenta: - analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (in ajutorul
• Modelul functionalist impune un mod de existenta care conduce la o locuitorilor – arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
deviatie mentala – spatiul construit duce la alienare - Kevin Linch – propuneri de rezolvare a problemei -> metode de interventii:
• Strada are un rol social integrator ajutand la dezvoltarea ideii de • negarea modelului preluat
sistem pietonal • promovand modelarea participativ (depinde foarte mult de gradul de informare si
• Acuza uniformitatea caracteristica sistemului functionalist cultura al populatiei)
Preocupare pentru igiena mentala prin diferentiere spatiala realizata printr-o coordonare a
cerintelor functionale cu cele estetice.
Analiza spatiului se face prin intermediere cu ajutorul locuitorilor -> urbanism participativ in care
arhitectul abordeaza nu numai locul ci si populatia.

57. Similaritatea si regionalizarea in abordarea ... urbana


Similaritatea: aprecierea unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta
relatiile de proximitate (apropiere, vecinatate).
Similaritatea poate fi structurala / functionala.
Similaritatea se constituie in doua moduri:
54 Sistemul de activitati urbane. Definitii si implicatii a) dupa felul si numarul proprietatiilor considerate a fi comune
Activitatea - este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman, si transmite o dimensiune b) dupa intensitatea proprietatiilor (apreciere pe o scara de interval)
calitativ-cantitativa spatiului urban Similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor; este o stare ce se manifesta la nivelul
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban, a relatiilor sale cu spatiile relatiilor intre elemente.
aferente. STRUCTURALA (cantitativ-calitativa) caracterizeaza elementele in sistem
Sistem de activitati urbane = totalitatea activitatiilor urbane localizate; elementul structural esential; Similaritatea
asigura transpunerea in organizarea orasului, a mobilului uman; apare pericolul de a concentra FUNCTIONALA – relatii calitative intre elemente
atentia asupra unei singure activitati (ex: orasul dormitor) -> starea de criza in teritoriul urban. Spatiul topologic – spatiu cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ (raportarea
Sistemul de activitati -> functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de elementelor intre ele prin criterii foarte diferite: timp / cost transport / consum de cercetare) cu cel
actiune. absolut (determinat in raport cu un sistem unic de coordonate – viziune statica, descriptiva,
Apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor; indiferent de criteriu => masurare in unitati absolut unice).
.)a stabilirea naturii activitatilor Se poate vorbii de grade de similaritate; ele sunt determinate de:
.)b spatiul aferent si afectat • proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
.)c tipul / natura relatiilor dintre elemente • marimea distantelor in spatiul metric – schema ramificata -> ierarhizare pe baza
1. Situarea in planul preocuparilor a omului, ca fiinta biologica -> 4 activitati: domestice / gradelor de similaritate
de productie / de recreere / formative Regionalizarea –considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu.
2. Situarea in raport cu un loc – legaturi de amplasament / independenta de Restrictii de contingenta (limita dintre acele componente ale sistemului careintra in conditia pura
amplasament de clasificare) => evidentierea regimurilor omogene
3. Functie de mobilitatea desfasurata – pe loc / in miscare Generalizarea coeficientului de utilizare a teritoriului -> variatiile lui se introduc in clase de variatie
4. Functie de raportul de desfasurare – relatii autonome sau comunicative ex. la CUT 0,2 ... 1,1.
5. Functie de natura interrelationarii cu alte activitati – complementare / Se pot introduce 3 intervale 0,2-0,5; 0,5-0,9; 0,9-1,1; deci introducerea principalelor restrictii de
necomplementare contingenta sunt 0,5 si 0,9 => parti din teritoriul urban care se defineste in raport cu acest interval
6. Situare in plan intercolectiv – prim / secund / tert / cuaternar (0,5-0,9) => zone omogene.
Structurarea spatial-functionala – activitati determinate functional si determinate functional- In fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta.
ambiental. Regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (deobicei, in regiune
Clasificarea activitatilor urbane -> elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii omogena pune in evidentaun centru de interes).
concrete, a fiecarui element.
Activitatiile urbane sunt surprinse nu static, ci in contextul sistemic.
Componente de activitate.
Complexitatea dezvoltarii urbane si a dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in
planul componentelor morfologice separat; orice mod de exercitare al activitatiilor, ca functiuni
aliate distincte este nemotivata -> conduce la o organizare afunctionala a organismului urban.
Orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansmblul morfologic si dinamic
unitar; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a
complexitatii activitatilor => duce la echilibrul functional.

55. Studiul de tema si locul studiului de partiu urbanistic in cadrul ... 58. Unitatea structurala si nevoia de centru in organizarea urbana a teritoriului
Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare – proiectare a studiului - organismul urban - anatomie - structura
de tema. - fiziologie – gazduieste un proces dinamic
Studiul de partiu -> model global de organizare a unui teritoriu urban prezinta localizarea - autogeneza – are o istorie
functiunilor, ocuparea si utilizarea teritoriului conform premizelor sale de dezvoltare in planul - caracterul urban si calitatea urasului depind de centrul sau; centrul exprima, in esenta, orasul
cadrului natural cat si in planul social, economic, estetic. respectiv, ca utilitate, ca interes estetic si ambiental
Studiul de partiu – etapa distincta de tranzitie intre o etapa analitica de programare si activitatea - din punct de vedere structural:
globalizanta de spatializare (intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare). • orice asezamant isi creeaza un centru sau mai multe ca urmare a nevoilor
Studiul de tema -> aprofundarea structural-functionalista a organismului urban cuprinde 6 etape: materiale si spirituale al convietuirii comune
1. analiza situatiei existente • centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor
2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului) => mare densitate a serviciilor
3. definirea premizelor (definirea starii de potentiala functionalitate) • elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa totodata situate intr-un anume
4. raportarea sistemica sistem functional urban => inglobarea in organismul urban
5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic Informatii
din exterior • este un sistem situat in contextul unui alt sistem mai complex
6. analiza valorica a variantelor - centralitatea - este o stare in terioriu, cu valori sociale, si cu rol integrator pt. diversele grupuri
criterii socialecare constituie populatia orasului
1 Caracteristici + Informatii 2 3 4 - este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban; este o
generale de tema concluzii
concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului
- nevoia de centru – se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriu, respectiv interes care
se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit.
Ipoteze • pt. ca o zona sa functioneze corect, trebuie ca una din texturi sa aiba caracter
de lucru dominant
• rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane
Solutii posibile, 5 - aglomerarea de elemente de vecinatati urbane se constituie ca niste centre de interes definind
variante, ipoteze centralitatea
- centrul trebuie sa asigure conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane

Decizia 6
investitorului

SOLUTIA
Raspuns – procesul de organizare pt. o structura urbana la un moment dat, devine CONSTIENT
=> problema zonificarii urbane ramane, ca mijloc de organizare a elementelor organismului urban
– intr-un nou inteles
Zonificarea urbana complexa – cu conditia ca:
• zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument si ca rezultanta intr-
o structurare multifunctionala a organismului urban
59. Urbanismul si amenajarea teritoriului prin actiuni de ordonare a sistemului ambiental • zonificarea are valoare operationala utila la nivelul analizei situatiei existente
- ambianta urbana – conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete cu caracter de constelatie
intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator structuranta necesara pt. impunerea unitatii in procesul
- se defineste functia „formei” cadrului urban, existenta acesteia ca parte integranta a eficientei de transformare
urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor cu caracter, similar unei multifunctionalitati
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin urbane
intentia urbanismului contemporan de a realiza intreaga dinamica a spatiului, rezultata din nevoia Zonificare operationala – d.p.d.v. al unei operatiuni de interventie; definirea zonei pe care va avea
de a iesi din uniformitate loc un anumit proces (restaurarea zonei respective)
- apare iluzia motivatiei => o „motivare pt. o motivare”, indiferent daca motivarea apeleaza la arta, 1) daca zona ocupata se defineste pe insula -> limita luata in considerare = frontul
stiinta sau tehnologie exterior al insulei
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei 2) daca se raporteaza la spatiul stradal -> limita definita pe segmente de strada, in
de organizare a orasului, materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti; in acelasi timp spatele loturilor care constituie frontul respectiv
cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura, de conciliere continua si necesara a mediului 3) pentru definirea caracterului unei zone (al omogenitatii) limita se stabileste luand in
construit cu omul cosiderare fundurile de loturi de pe frontul de vis-a-vis al ultimei strazi din zona – pentru ca este
- urbanism ordonator vorba de coerenta zonei respective
distrugator
conservator
creator

62. Zonificarea urbana... Scheme functionale


- Charta de la Atena disocierea vietii urbane de mediul sau inconjurator -> uniformizare
Teritoriu pt. munca / locuit / cultura spirituala si a trupului / circulatie =>
60. Varietatea de ansambluri – Factor determinant in structura urbana schema structurala tripartita
- Zonificarea urbana – produs structural al suprapunerii; intrepatrunderea diverselor texturi de - Zonificarea apare din nevoia de ordine functionala
elemente de vecinatati urbane; se poate ajunge chiar la o integrare functionala – cooperarea - Oras ideal -> zonificare pe principii estetice
activitatiilor - Oras radial-concentric -> zonificare dupa venituri
- Se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu, prin integrarea functionala; de exemplu, - Oras functionalist -> Charta de la Atena -> zonificare disociativa, care are la baza disocierea
asocierea mai multorfunctiuni cu specific central, grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu intre activitati -> produce segregare (ex. cartierele cu blocuri inalte din Paris)
central => animatie urbana, cresterea interesului oamenilor pt. ansamblul respectiv. - Oras gradina -> zonificare prin alternanta – locuinte / spatii verzi
- Integrarea urbana – releva, la nivel de model urban, cea mai stransa legatura dintre structura - Oras cu trasatura urbana discontinua -> spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de
functionala si cea spatiala; exista mai multe ipostaze ale integrarii: spatiu pentru viitor => ORAS FEDERATIV
• la nivel de program F. L. Wright -> descentralizarea organica
• la nivelul functiilor de obiect E. Saarinen -> descentralizarea totala nu aplica un principiu al zonificarii
• la nivelul functiilor urbane urbane ( ci principiul ocuparii multinucleare a teritoriului)
- Integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat, care - spatiul interstitial trebuie sa se ofere pt. a fi ocupat de elementele altei texturi
se constituie ca element polarizant cu caracter integrator => avantaje economico-sociale
activitatea 1 activitatea 2
- Varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative
(nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pt. locuire locuire locuire
comunitatea urbana, ofera un permanent interes pt. spatiul alaturat
- Numarul si calitatea activitatiilor sunt determinate prin bogatia spatiului public, dar nu este
suficienta multiplicarea echipamentului, ci este nevoie de o localizare a sa, corespunzatoare, ca sa Spatiu Spatiu
se poata constitui o functionalitate integrata. interstitiar interstitiar

- Spatiul interstitial - fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite
- asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a
structurii urbane

61. Zonificarea urbana ca rezultat structural.


Zonificare urbana din suprapunerile si interrelationarile diferitelor texturi de elemente de viata
urbana. Obs. Aceasta nu infirma notiunea de ORDINE, ci precizeaza, de fapt, sensul 63. Textura urbana. Starea de functionalitate.
Avantaje: Dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane -> adaptare a
1. functionalitate – in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane sistemului la conditiile si nevoile de existenta, astfel incat organismul urban tinde spre a satisface
2. sporirea interesului locuitorilor pt. spatiul urban cresc sansele sporirii nivelului de aceste nevoi .
dezvoltare si al activitatilor Organismul urban are in orice moment capacitatea de a indeplinii anumite functii:
3. premise pt. realizarea varietatii spatiale • Functii urbane esentiale
4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare – eliminarea rigiditatii prin cooperarea • Functii urbane noi(stabilind un model comportamental novator, care va putea
functiilor deveni traditional datorita integrarii;
5. o utilizare mai buna a teritoriului prin: Orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza in orice moment al existentei sale, printr-o
• cooperarea intre diferite activitati urbane anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a satisface un complex de nevoi de
• constituirea organismelor multifunctionale existenta, in momentul respectiv); aceasta insusire vine din prezenta in sistemul respectiv, a
6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice cu teritoriul urban elementelor care pot purta functia corespunzatoare, sau din relatiile care vor face posibila
de la suprafata terenului afectat la materialul consumat exercitarea acestor functii.
energia consumata in exploatatie eficienta constructiei asupra exitentei In functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale elementele de viata urbana
materiale si spirituale umane pot raspunde si constitui un subsistem textura de elemente de viata urbana;
Apare nevoia pt. o anumita ordine functionala -> zonificare urbana. Totalitatea texturilor de elemente de viata urbana evidente la un moment dat in existenta
Principii de zonificare urbana; criticile aduse sunt: organismului (ansamblului urban), reflecta starea structurii functionale in acel moment dat;
1) zonarea activitatilor nu justifica zonarea teritoriului analiza structurii functionale se poate cunoaste (determina) prin analiza morfologica in sectiuni
2) Charta de la Atena caracteristice trecute sau prezente ale texturilor de elemente de viata urbana ->descompunerea
 uniformizare si tehnicizare excesiva lor mentala.
 disocierea vietii umane de mediul sau Diversitatea texturilor este in cadrul unei structuri functionale urbane, este tot atat de mare cate
 situeaza permanent omul intr-un spatiu tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sitemului.
disfunctional, desi justificat de FUNCTIE Nevoia poate pretinde relationare intr-un anume mod a unui grup de elemente -> posibilitatea de
Problema – recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii urbane. alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente;
In anumite conditii functionalitatea poate fi: pozitiva (acceptata) • ca ipoteza a mobilului uman; angajat in dezvoltarea organismului urban, cerinta
negativa (neacceptata) in raport cu mediul functionala este in acelasi timp un produs al starii de echilibru al sistemului de
actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonarein texturi a elemente de viata urbana, semnaland o imineneta modificare a echilibrului intr-io
elementelor de viata urbana; anumita directie;
este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pt. Abordarea corecta a • desi cerinta functionala apare in cadrul elemntelor de viata urbana determinate
procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si functional, ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinate
de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii) functional-ambiental si vizeaza cadrul urban;
in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite , textura de elemente de viata urbana isi cerinta functionala are un caracter activ
asigura prin ordonare o stare de complexitate, corespunzatoare nevoilor care au determinat pot fi cerinte functionale:
modificerea cat si nevoilor sale de lucru.
D.p.d.v. al complexitatii pe care o releva texturile de elemente de viata urbana pot fi: - centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o

1. texturi simple – se realizeaza intr-un singur plan;


reasezare a elementelor sale;

2. texturi complexe – se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele;


- centrifuge – care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin
acapararea de noi elemente, sau integrarea cu un alt sistem)
Caracterizand complexitatea unei texturi, factorii cantativi nu se exclud reciproc.
Starea de functionalitate
Complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este ea insasi o functie a relatiilor dintre
- centrifug-centripete traieste in afara sistemului, dar se intoarce in centrul lui

elemente (calitativ si cantitativ) , diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o
participare insemnata ca diferenta de potential functional; cu cat diferenta este mai mare , cu atat cladire cu valoare foarte mare care trebuie absorbita de centru
este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective.
Complexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii element adus in sistem sp. din centru (el se poate percepe din
complexe (contand numarul lor) centru; prin reconsiderarea compozitiei centrale care sa permita
Relatiile simple sunt relatii univoce; relatiile complexe sunt cel putin biunivoce. perceprrea elem. direct din piata
Intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie obs. Integrarea la nivelul vietii urbane a unor sisteme existente, impune modificarea structurii
matematica; relatia matematica poate fi direct proportionale sau invers proportionale dupa cum la functionale ->restructurarea.
momentul respectiv oprdonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme; Apare cand satisfacerea problemei se face in afara sistemului respectiv =>sistemul respectiv
in descompunerea morfologica a texturii urbane poate consta starea de potentiala functionalitate dispare.
a structurii urbane in raport cu un anumit moment in evolutia sa. Cerinta functionala tinde spre – anulare / dezvoltare – unor functii existente sau spre
In timpul analizei starea de functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de introducerea si antrenarea unor functii noi pentru sistemul / zona respectiva.
efectiva functionalitate. In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la
Apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectural-urbanistice; ea se impune la nivelul vietii afirmare ei bruta;
urbane si are implicatie in functionalitate. Trebuie evitata faza bruta a cerintei functionale, asigurandu-i o evolutie fireasca, prin
Starea de potentiala functionalitate a unei texturise constituie ca moment de trecere de le o stare introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde .
de efectiva functionalitate; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de: O cerinta functionala, indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia i se
Tripla analiza morfologica / sistemica / dialectica adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana - mobilul uman generator fiind individual sau
• caracterul starii ei efective de functionalitate; general.
• situarea ei in context sistemic; Cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urbanprin intermediul
• natura si intensitatea nevoii considerate dialectic; unei reorientari a functiei , a uneia sau mai multor elemente componente ale sistemului respectiv.
O extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii „pozitive” la sensul unei
modificari oricand posibile, fata de care se poate restabili echilibrul sistemului elementelor de
viata urbana, este o necesitate.
NEVOIA
„Functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care
fiintele umane actioneaza in comun, administreaza lucrurile si cosuma bunurile” (Malinovski)
Malinovski distinge in cadrul acestei categorii de nevoi, trei mari grupe:
1. nevoi elementare predominant biologice (de existenta) – somn, hrana,
reproducere;
2. nevoi derivate (de social) – cele cu caracter economic, moral, politic;
3. nevoi integrative (estetice) – religia, stiinta;
avand in vedere elementele de viata urbana determinate functional-ambiental (spatio-socio-
antropologic) structura urbana se caracterizeaza prin;
- relatiile care intervin intre aceste elemente
- relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional
- influenta pe care aceste elemente o au asupra realatiilorintre elem. determinate
functional(activitati rezidentiale, direct-productive, indirect-productive, comunicationale)
Nevoia elementara, indiferent daca este individuala sau colectiva, nu actioneaza asupra unui
unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoie elementara unica.
Privitor la organismul urbantrebuie luat in considerare un complex functional.
Functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul
acestei activitati (functie economica, functie sociala), ea nu poate reflecta specificul sistemelor
complexe sociale.
Poate aparea confuzia intre FUNCTIILE URBANE si FUCTIILE ORASULUI (f. urbane -> functii
posibil de exercitat Iin cadrul organismului urban ca sistem; functiile orasului -> functiile pe care
le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial); diferenta dintre cele doua
notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect
Indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura
provenientei – individuala sau colectiva, si indiferent de natura motivatiei – subiectiva sau
obiectiva – nevoia se situeaza in totdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma
ierarhizat, conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau, conditionata de viata urbana.

64. dialectica urbana. Cerinta functionala. Nevoia


O functie trebuie inteleasa:
• ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem;
• ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv 65. metoda in studiul de partiu urbanistic
Functionalitatea - capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare) pastrare a se analizeaza caracteristicile retelei de elemete
trasaturilor „pozitive” (prin „pozitiv” se intelege aici acea trasatura care contribuie la mentinerea La nivel de activitati prin:
starii sistemului respectiv, indiferent daca acesta convine sau nu). - RETEA
Din intelegerea functiei urbane conform celor de mai sus a rezultat cerinta functionala; in • Clasificarea si precizarea elem. morfologice (constatari asupre existentului).
acceptiunea biologista, se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o • Scara de crestere (stare efectiva de functionalitate)
trasatura pozitiva -> un asemenea inteles este insuficient, deoarece nu poate acoperi notiunea • Matrice de crestere (imagine grafica a starii de efectiva functionalitate – urmarind
de cerinta functionala. indosebi relatiile dintre ele)
Cerinta functionala implica in realitate atat mentinerea cat si modificarea unei functii. - TEXTURA (Cuprind punerea in evidenta a trasaturilor de calitate ale elementelor precum si
Activitatea de sistematizare - dezbaterea asupra organismului urban intre pastrarea unor astfel modul de ocupare al teritoriului) ;
de trasaturi „pozitive” sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii; • Scara de relatii (gradul de ierarhizare)
Modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul • Grafuri de relatii (structura urbana functionala)
cadrului urban si al culturii urbane. • Scara de ordine (prin localizare, pozitionare, configurare)
Cercetarea atenta, interdisciplinara sporeste sansele sesisarii corecte a starilor, oferind camp La nivel de echipament prin:
deschis cerinjtelor functionale reale ( in sensul depoistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative - SCHEMA FUNCTIONALA IN VARIANTE
in contextul existent si posibil in viitor).
• Identificarea fiecarui element de viata urbana in cadrul unei intreprinderi –
Cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu
obtinerea prin modelare a schemei functionale;
poate fi impusa unui teritoriu printr-o simpla decizie exterioara deoarece:
- MODEL PARTIAL
• Obtinut prin coroborarea modelelor partiale:modele functionale si modele spatiale
(traseu global optim in structuri urbane =partiu urbanistic) - pentru fiecare posibilitate (pt. mijloace) se face o analiza multicriteriala
Scheme functionale - pe categorii de functiuni (retele de dotari) – concretizari posibile diverse => - cifra de importanta d.p.d.v. al sanselor Є [0,1] =>
multitudine de transpuneri ale grafului de relatii => csheme functionale in variante 0.7 + 0.3 = 1
Model Functional = coroborarea tuturor schemelor functionale => prin suprapunerea diverselor
variante => multitudine de machete functionale.
Modele spatiale (suprapunerea schemelor spatiale face posibila trecerea la analiza ocuparii 1 = 0.7 + 0.3 1 = 0.05 +0.95
spatiului => modele de ocupare a spatiului care pt. fiecare varianta in parte se releva ca evaluare
globala a starii de efectiva /partiala spatialitate.
0.3 x 0.7 = 0.21 0.7 x 0.7 = 0.49 0.05 x 0.3 = 0.015 0.3 x 0.95 = 0.285
Scheme spatiale M.F. + M.S. => partiu urbanistic / model global
1. efectiv analiza existentului
2. in variante – structura urbana restructurabila sau nu
La nivelul organizarii variantelor de dezvoltare reprezinta o imagine intuitive cu privire la
posibilitatile de def. a orasului : sarcinile arborelui de preferinta
- sa se verifice coerenta lor interioara;
- sa se cuantifice elementele care sunt impuse procesului de
analiza comparativa;
Proiectul de urbanism = exprimarea complexa a unui model global de organizare a teritoriului
urban precizand localizarile functionale, ocuparea si utilizarea terenului.

68.Spatiul urban produs de interactivitate si element de interactiune / interrelationare


activitate-spatiu/adecvare
orasul ca organism urban este reprezentat printr-o aglomerare de interese; aceasta aglomerare
duce la un sistem complex de activitati umane.
Activitatea umana pe teren sau intr-o anumita forma de utilizare a terenului => activitatea umana
legata de modul de utilizare a terenului.
66. Drumul in studiul de urbanism Activitatea urbana – activitate umana localizata
1.Analiza starii de functionalitate. Deci ACTIVITATEA -> SPATIU => SPATIU URBAN – produs de interactivitate , activitatea
Realizata prin descompunerea morfologica a teturii de elemente de viata urbana. umana fiind elementul dimensional (cantitate) in definirea spatiului urban si a relatiei sale cu
a. Analiza existentului pe baza unor criterii spatiile adiacente.
- mijloace de analiza: SPATIUL URBAN – element de interrelationare demonstreaza aspectul calitativ al raportului
- experimentale – total / partial / indirect; activitate urbana - spatiu urban.
- abordare toretica Determinarea prin adecvare in sensul invers al firului original (mobil -> activ -> spatiu urban ) de
- deductie ideologie la spatiu la idee/functie/activitati).
etape - observatie – subiecti, subiectivizare Interactivitatea si caracterul relational (interactiune) al spatiului urban, sunt produse si
- analogie producatoare de calitate.
b. Sinteza existentului. Starea de fectiva functionalitate = construirea practica sau abstracta
a unei imagini a sistemului respective. Emiterea de teze.
c. Definirea premizelor - Definirea starii de potentiala functionalitate
- pe baza tezelor globale, pe baza temei;
- emiterea de ipoteze de lucru;
2. Analiza de partiu urbanistic 69. Caracterul unei zone. Analiza multifunctionala
a. Analiza caracteristicilor retelei de elemente. Zona = o parte a orasului – se constituie ca zona, atunci cand are caracter de omogenitate
- morfologie rezultat din combinarea mai multor activitati.
- scara de descrestere In cadrul zonificarii exista zone cu dozaj diferit privind functiunile pe care le cuprinde; astfel
- matrice de crestere caracterul zonei este definit:
b. Analiza calitativa a ocuparii terenului cantitativ – categorii ale texturii pe
- scari de ordonare (3) care le cuprinde;
- scara de relatii (1) 2. calitativ – textura cu cea mai mare
- graf (2) valoare de utilizare a terenului (teritoriului) fara de care zona nu poate functiona in
3. Raportare sistemica +teze globale mod corect;
a.Proces de analiza care: 3. prin comparatie cu zonele
- pune in evidenta caracteristicile existente; corespunzatoare;
- investigarea premizelor (operatie de studiu care necesita inventivitate) pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala ) folosim analiza multicriteriala =
- definirea de ipoteze; operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai multe caracteristici (descriptori).
- presupune si coroborarea dintre comanda si ideea de promovare a locului – vocatia zonei Puterea de discriminare a descriptorilor = alegerea caracteristicilor dupa care se face clasificarea
- evaluare de ambient (confort) Descriptori
- silueta ansamblului - distanta (imensa putere de discriminare)
- relatia cu imaginea generala a cartierului - atractia (nu se poate masura fizic – apar instrumente de lucru)
Alegerea celor mai importanti descriptori -> subiectivism.
Studiu comparativ pe baza criteriilor alese: situatii matriciale diferite
1. multiutdinea de componente diferite si multiudinea de descriptori in cazul in care
componentele si descriptorii sunt identici;
2. o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se schimba de la un
moment la altul al analizei;
3. multimea de componente se schimba, multimea de descriptori ramane aceeasi;
ETAPE PARCURSE:
1. listarea criteriilor (documentarea , dezbaterea de proiect)
2. analiza criteriilor – analiza morfologica;
3. evaluarea criteriilor prin scara de ordonare
4. analiza de criterii in teritoriu;
67. Graful – etapa in studiul de partiu urbanistic / Arbore de preferinta 5. aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor;
Graf - reprezentare a unei stari, fenomen 6. cumularea valorica de interval;
- teorie matematica 7. definirea limitei de zona;
- caracterizat prin - puncte (elemente)
- arce (o functie) 70. Distributia spatiala. Similaritatea.
- reprezentat prin perechi de varfuri si arce Ordonare in cadrul teritoriului.
- „ideea de drum” – continuitate – cand drumul se inchide formand un circuit -> starea Frecventa cu care elementele se intalnesc in spatiu priveste modul in care este realizata textura.
sistemului este inchisa Varietate spariala – diferente de grupare, de densitate a elementelor in teritoriu.
- graf arbore: A Etapele identificarii distributiei in teritoriu
1. pozitia elementelor in teritoriu (decurge din localizari);
2. masurarea datelor problemei;
3. regionalizare;
B C 4. decizie;
A – origine 1. Pozitia elementelor in spatial urban.
D, ..., I – extremitati Spatiu absolut – determinat in raport cu un sit unic de coordonate – viziune statica, descriptive,
D I Elementul A influenteaza pe B si C masurae in unitati unice absolute;
Spatiu relativ – raportare a elementelor intre eleprin criterii foarte directe: timp / categorii de
E F G H
transport / consum de materiale;
- spatial absolut + obiectul se cercetare al subiectului respective;
- utilizat pentru - a expune o analiza de sitem = CONJUNCTIV 2. Masurarea: marime -> (prin analiza de sistem) dimensiune
- a construi un sistem = DISJUNCTIV - date primare (numerice, simbolice) caracterizeaza insusiri ale
- ARBORE DE PREFERINTA = daca exista cel putin un nivel intermediar (la nivelele intermediare componentelor sistemelor, dimensiuni in sine.
se pun in evidenta obiectivele, iar la extremitati, mijloacele -> descompunerea obiectivului pe - Date secundare – date prelucrate prin corelare, combinare – apare relatia
niveluri de aprofundare) unei dimensiuni cu alta. Operatia rezulta prin raportarea elementelor la
- pentru obiective se da o cifra de importanta criteriu.
- pt. mijloace se da o cifra de pertinenta • raportare – raport intre doua entitati (scara de raport)
aprecieri cantitative in cazul analizei si sintezei proiectului • distantare – distanta efectiva dintre entitati (scara de
interval)
PREFERINTA urbana obiectiv • ordonare – ordinea - (scara de ordonare)
• clasificare - situarea – (scara nominala)
3. Regionalizare + similaritate – masuarare a datelor utile pentru regionalizare.
- capacitatea specifica de clasificare a locurilor in teritoriu dupa un anumit criteriu + restrictiile de
contingenta = liita dintre componentele sistemuluicare intra in conditia pusa de clasificare;
Demolare + Renovare mijloace - se realizeaza in raport cu un lucru cu o apreciere de timp sau de destinatie => subordonarea
constructie teritoriului fata de centru printr-o limita.
1. marimea fortelor
2. functii sunt proportionale (intre 2 noduri exista o opozitie
3. camp de influenta datorata puterii celor 2 noduri, limita fiind mai
Demolare Demolare Traditional Inegrala aproape
totala progresiva -istorica (reconditionare) 4. raza de actiune a nodului de cel slab.
A. Impulsul unei schimbari economice (politice) se transmite ierarhic de sus in jos -
schimbarea dintr-un centru nodal va produce schimbarea in nodurile subordonate.
B. Dezvoltarea in teritoriu este functie de nodul principal.
Metode de interventie
C. Potentialul de dezvoltare in lungul unei axe este functie de intensitatea
interactiunilor dintre cele 2 puncte (daca intre puncte apare relatia de mare
interes- potential de dezvoltare mare).
4. Formularea deciziei = pe baza unui process de analiza de prelucrare a datelor.
- optiune = intentie constienta
= este premergatoare solutiei

DECIZIE NORMA
determina
REALIZAREA POSIB. NECESIT.
Obiect VALOARE
EVALUARE

71. Limite de timp si spatiu ale structurii urbane/aria de interes


Limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in
sensul modificarii nivelului calitatii ei, ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de
activitate, caracter, tip de proprietate).
Limita de structura – determinata spatial si temporal
- compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeaza in
teritoriu;
- are un caracter spatial;
- sunt mobile in spatiu;
Rol - exprima un impuls – natural, obligat/neconditionat, logic (pe baza unei decizii)
- are caracter restrictiv (termeni exclusiv negativi)
constructivi
Aria de interes – suprafata din teritoriu inclusa intr-o limita structurala – dureaza atata timp cat se
manifesta acea structura in teritoriu.
1. a. Izocronala – raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul
de parcurs;
2. a. de atractie – raportare exclusiva la un centru de interesin raport cu elementele
exclusiv de natura ambientala;
3. a. de influenta – definita de raza de influenta – raportare exclusiva la un centru de
interes;
4. a. de convergenta – raportata la centrul de interes respectiv si totodata la centrele
de interes vecine, de acelasi nivel;
B

A
C

5. a. de competenta
- zone in care echipamentul poate fi amplasat
- are o baza de obiectivism;

72. Zonificarea urbana preocupare cu caracter istoric. Un inteles nou al zonificarii.


Motivele zonificarii – (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala)
+ interese de natura economico-sociala
+ securitatea populatiei si a serviciilor
+ interesul de a impune autoritatea regionala
Etapele istorice ale zonificarii:
2. zonificarea logica, functionala, simplista;
3. zonificarea functionalist-analitica (Charta de la Atena) + scoaterea orasului de sub
dominatia haosului + impartire in mod sever: zona de locuit, zona pentru munca,
zona pentru circulatie;
4. zonificarea dupa logica functionalista complex-simetrica = Model urban eterogen;

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate