Sunteți pe pagina 1din 4

VARIANTA 2

1. Planul de ocluzie este: E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și


A. un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două laterali
arcade;
B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de 5. Rolurile meniscului articular sunt:
ghidaj; A. separă cavitatea articulară în două compartimente:
C. format din cele două curbe de ocluzie sagitală; superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără
D. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a lichid sinovial
incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto- B. transformă cele două suprafețe articulare în
palatinali maxilari; congruențe
E. un plan înclinat în zona premolar-molară C. facilitează propulsia mandibulei
D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor
7. *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a exercitate asupra articulațiilor
relației centrice: E. datorită inervației zonei centrale, contribuie la
A. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în modularea cinematicii mandibulare
ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în
sus, iar gâtul întins 6. Reperele relației centrice sunt:
B. se utilizează miomonitorul A. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
C. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea B. muscular:echilibru tonic anti-gravific
așezată suboccipital, iar spătarul la un unghi de 60 - C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a
70° etajului mijlociu
D. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona D. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire
anterioară a palatului și să execute mișcări lente E. lingual: existența spațiului Donders
E. se utilizează jigul anterior
14. *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu
9. *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară face parte:
sunt: A. amplitudinea
A. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian B. limitele
intern C. inaltimea crestei edentate
B. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian D. inaltimea
C. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, E. latimea
temporal pterigoidian intern
D. muşchi retropulsori: temporal, maseter, 8. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan
pterigoidian extern orizontal, se constată:
E. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant)
maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern execută o rotație și o deplasare spre anterior în
cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral
3. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei side shift)
linguali mandibulari sunt: B. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3
A. asigură conducția mandibulei în mișcările de mm , în funcție de configurația cavității glenoide și de
protruzie laxitatea capsulei atm de partea respectivă
B. nu permit migrări ale dinților C. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un
C. anulează componentele orizontale ale forțelor con, denumit conul lui Guichet
ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de D. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și
echilibru translație înainte, în jos și medial
D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea E. deplasarea condilului pivotant se mai numește și
mandibulei în mișcările de lateralitate unghiul lui Bennet
E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie

4. Concepţia "freedom în centric" presupune: 10. Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției
A. RC ≠ IM articulare:
B. RC = IM A. apare la 25-30 mm
C. deglutiția se efectuează în IM B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
D. deglutiția se efectuează în RC
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de A. dintii supusi unei terapii ortodontice
deschidere a gurii B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari
D. se carcterizează prin endfeel elastic. protetice de amploare
E. nici una dintre cele de mai sus C. parodontopatie
D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase
E. bruxismul
2. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea
următorilor factori: 17. Latimea spatiului protetic potential poate fi marita:
A. determinantul anterior (ghidajul anterior) A. In atrofii ale crestei alveolare
B. determinantul anterior (dentar) B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi
C. determinantul funcțional (neuro-muscular) C. Prin preparari ale dintilor limitrofi
D. determinantul posterior (dinții laterali) D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe
E. determinantul posterior (articular termporo- dintii limitrofi
mandiular) E. Prin rotatii in ax a dintilor
12. Programul de modificare a obiceiurilor 19. Plasarea subgingivala a marginilor
maladaptative implicate în sindromul disfuncțional microprotezelor nu este dictata de:
cranio-mandibular cuprinde: A. Considerente fizionomice
A. relaxarea musculară progresivă B. Considerente biologice
B. hipnoza C. Considerente biomecanice
C. bioeedback-ul EMG D. Considerente economice
D. psihoterapia E. Cand coroanele dentare sunt lungi
E. nici una din cele de mai sus
11. Coloana cervicală influențează poziția și
18. Profilaxia primara: mobilitatea mandibulei astfel:
A. Se adreseaza dintilor indemni A. existența unei relații directe între postura în
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi
locale si loco-regionale retrognate a mandibulei
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii B. existența unei relații directe între postura în
parodontale extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi
D. Propune o alimentatie rationala prognate a mandibulei
E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si C. influențarea motilității mandibulare
generale D. influențarea închiderii gurii
E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară
13. Dispozitivele interocluzale pot fi : cu contact dentar
A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala
plana 20. Fortele orizontale tangentiale:
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact
indentații interdentar
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza
indentații paraaxial la nivel ocluzal
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană C. Au directie vestibulo-orala
E. de repoziționare D. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii
E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul
15. Decizia de a nu practica o terapie endodontica edentat
inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii
factori: 21. Axul de insertie ideal trebuie:
A. pacientul este asimptomatic A. Sa nu fie unic
B. exista sensibilitate doar la stimuli termici B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie
C. nu exista radiotransparente periapicale C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi
D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil D. Sa necesite preparari minime
E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea E. Sa asigure retentia restaurarii fixe
cavitatii carioase

16. Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de:


22. Pierderea punctelor de contact prin edentatie
conduce la: 30. *Coeficientul de expansiune termică a
A. Modificarea parametrilor ocluzali elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de
B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau materiale la alta, conform schemei:
dinamica A. Silicon > polieter > polisulfide
C. Modificarea arhitecturii faciale B. Silicon > polisulfide > polieter
D. Extruzii si abraziuni C. Polisulfide > silicon > polieter
E. Suprasolicitari mecanice D. Polieter > silicon > polisulfide
E. Polieter > polisulfide > silicon
23. Care sunt avantajele coroanelor ceramice:
A. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal 31. Următoarele afirmații cu privire la materialele de
B. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici amprentă sunt adevărate, cu excepția:
C. rezistenţă la flexiune şi tracţiune A. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și
D. tehnologia de realizare este complicată umectabilitate crescută
E. pot reda nuanţele dorite de culoare B. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la
deformare adecvată
27. *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt. C. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și
A. refacerea continuităţii arcadelor dentare umectabilitate scăzută
B. împiedicarea migrărilor dentare D. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate
C. refacerea planului de ocluzie dimensională foarte bună (0, 05% în 24 h)
D. protectia crestei edentate E. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi
E. toate variantele sunt corecte atât singuri, cât și în asociere cu polivinilsiloxanii cu
vâscozitate redusă
25. Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:
A. când nu există exigenţe estetice 32. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor
B. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial prin punţi dentare diferă în funcţie de :
C. nu necesită preparaţii dentare importante A. valoarea crescută a unghiului Benett
D. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de B. mişcarea Benett;
4mm C. traiectoria mediană Marxkors;
E. malpoziţii dentare D. distanţa intercondiliană;
E. tipul de malocluzie.
26. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul
protetic este: 33. Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul
A. mai mare de 6mm constructiv, se poate realiza:
B. este mai mic de 5mm A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul
C. în zona laterală la mandibulă Camper;
D. în realizarea unei punţi suspendate B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte
E. creste exostotice tragusul cu punctul infraorbital;
C. în conductele auditive externe,
28. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele
depind de: fixate auricular;
A. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat E. la arcada maxilară prin furca ocluzală.
B. forma crestei edentate
C. exigenţe estetice ale pacientului 34. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-
D. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta mandibulare cu origine artrogenă, respectiv miogenă,
E. de statutul socio-economic al pacientului se stabileşte în funcţie de:
A. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;
29. Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu B. particularităţile de dinamică mandibulară fără
contact puctiform: contact dento-dentar;
A. pe secţiune are formă conică C. blocajul anestezic;
B. are contact punctiform pe mijlocul crestei D. rezultatele testelor clinice active şi pasive;
C. indicat în zonele laterale mandibulare E. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la
D. indicat în zona frontală maxilară exercitarea unei forţe normale.
E. indicat la creste late
24. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt
corecte:
A. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin
care, în cadrul restaurărilor integral ceramice,
ceramica se aplică strat cu strat;
B. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu
conţinut ridicat de leucit;
C. calităţile estetice superioare ale sistemului
Cerapearl se datorează capacităţii de refracţie a
luminii în proporţie de 75%;
D. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi
performenţele optice ale sistemelor integral ceramice;
E. masele ceramice moderne au structură bifazică

35. Avantajele electromiografiei sunt:


A. metodologie de examinare cu o standardizare
riguroasă;
B. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite
prin complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă;
C. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi
disfuncţionalitatea sistemului neuromuscular
masticator;
D. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale
musculaturii extremităţii cefalice;
E. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a
activităţii neuromusculare masticatorii.