VARIANTA 2
1. Planul de ocluzie este:
A. un plan virtual, stabilit aleatoriu între cele două
arcade;
B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin şi de
ghidaj;
C. format din cele două curbe de ocluzie sagitală;
D. plan imaginar ce trece pe marginea incizală a
incisivilor mandibulari şi vârfurile cuspizilor disto-
palatinali maxilari;
E. un plan înclinat în zona premolar-molară
7. *În cadrul metodei Ramfjord de determinare a
relației centrice:
A. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în
ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în
sus, iar gâtul întins
B. se utilizează miomonitorul
C. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea
așezată suboccipital, iar spătarul la un unghi de 60 -
70°
D. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona
anterioară a palatului și să execute mișcări lente
E. se utilizează jigul anterior
9. *Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară
sunt:
A. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian
intern
B. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian
C. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter,
temporal pterigoidian intern
D. muşchi retropulsori: temporal, maseter,
pterigoidian extern
E. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal,
maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern
3. Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari și cei
linguali mandibulari sunt:
A. asigură conducția mandibulei în mișcările de
protruzie
B. nu permit migrări ale dinților
C. anulează componentele orizontale ale forțelor
ocluzale, fiind denumiți din acest motiv cuspizi de
echilibru
D. prin versanții lor de ghidaj asigură conducerea
mandibulei în mișcările de lateralitate
E. mențin dimensiunea verticală de ocluzie
4. Concepţia "freedom în centric" presupune:
A. RC ≠ IM
B. RC = IM
C. deglutiția se efectuează în IM
D. deglutiția se efectuează în RC
E. contacte dento-dentare la toți dinții frontali și
laterali
5. Rolurile meniscului articular sunt:
A. separă cavitatea articulară în două compartimente:
superior umplut cu lichid sinovial și inferior fără
lichid sinovial
B. transformă cele două suprafețe articulare în
congruențe
C. facilitează propulsia mandibulei
D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor
exercitate asupra articulațiilor
E. datorită inervației zonei centrale, contribuie la
modularea cinematicii mandibulare
6. Reperele relației centrice sunt:
A. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide
B. muscular:echilibru tonic anti-gravific
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a
etajului mijlociu
D. dentar: evidențierea spațiului minim de vorbire
E. lingual: existența spațiului Donders
14. *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu
face parte:
A. amplitudinea
B. limitele
C. inaltimea crestei edentate
D. inaltimea
E. latimea
8. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan
orizontal, se constată:
A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant)
execută o rotație și o deplasare spre anterior în
cavitatea glenoidă, denumită mișcare bennett (lateral
side shift)
B. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3
mm , în funcție de configurația cavității glenoide și de
laxitatea capsulei atm de partea respectivă
C. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un
con, denumit conul lui Guichet
D. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și
translație înainte, în jos și medial
E. deplasarea condilului pivotant se mai numește și
unghiul lui Bennet
10. Limitarea deschderii gurii ca efect al disuncției
articulare:
A. apare la 25-30 mm
B. se instalează endfeel-ferm la deschiderea pasivă
C. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de
deschidere a gurii
D. se carcterizează prin endfeel elastic.
E. nici una dintre cele de mai sus
2. Conceptul de stabilitate ocluzală implică intricarea
următorilor factori:
A. determinantul anterior (ghidajul anterior)
B. determinantul anterior (dentar)
C. determinantul funcțional (neuro-muscular)
D. determinantul posterior (dinții laterali)
E. determinantul posterior (articular termporo-
mandiular)
12. Programul de modificare a obiceiurilor
maladaptative implicate în sindromul disfuncțional
cranio-mandibular cuprinde:
A. relaxarea musculară progresivă
B. hipnoza
C. bioeedback-ul EMG
D. psihoterapia
E. nici una din cele de mai sus
18. Profilaxia primara:
A. Se adreseaza dintilor indemni
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor
locale si loco-regionale
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii
parodontale
D. Propune o alimentatie rationala
E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si
generale
13. Dispozitivele interocluzale pot fi :
A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala
plana
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu
indentații
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu
indentații
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare
15. Decizia de a nu practica o terapie endodontica
inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii
factori:
A. pacientul este asimptomatic
B. exista sensibilitate doar la stimuli termici
C. nu exista radiotransparente periapicale
D. dintele are un raport coroana/radacina favorabil
E. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea
cavitatii carioase
16. Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de:
A. dintii supusi unei terapii ortodontice
B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari
protetice de amploare
C. parodontopatie
D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase
E. bruxismul
17. Latimea spatiului protetic potential poate fi marita:
A. In atrofii ale crestei alveolare
B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi
C. Prin preparari ale dintilor limitrofi
D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe
dintii limitrofi
E. Prin rotatii in ax a dintilor
19. Plasarea subgingivala a marginilor
microprotezelor nu este dictata de:
A. Considerente fizionomice
B. Considerente biologice
C. Considerente biomecanice
D. Considerente economice
E. Cand coroanele dentare sunt lungi
11. Coloana cervicală influențează poziția și
mobilitatea mandibulei astfel:
A. existența unei relații directe între postura în
extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi
retrognate a mandibulei
B. existența unei relații directe între postura în
extensie a capului și gâtului și adoptarea unei posturi
prognate a mandibulei
C. influențarea motilității mandibulare
D. influențarea închiderii gurii
E. influențarea mișcărilor de lateralitate mandibulară
cu contact dentar
20. Fortele orizontale tangentiale:
A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact
interdentar
B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza
paraaxial la nivel ocluzal
C. Au directie vestibulo-orala
D. Se transmit “in pata de ulei” d.p.d.v. al intensitatii
E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul
edentat
21. Axul de insertie ideal trebuie:
A. Sa nu fie unic
B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie
C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi
D. Sa necesite preparari minime
E. Sa asigure retentia restaurarii fixe
22. Pierderea punctelor de contact prin edentatie
conduce la:
A. Modificarea parametrilor ocluzali
B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau
dinamica
C. Modificarea arhitecturii faciale
D. Extruzii si abraziuni
E. Suprasolicitari mecanice
23. Care sunt avantajele coroanelor ceramice:
A. sunt bine tolerate de parodonţiul marginal
B. oferă protecţie pulpei faţă de agenţii termici
C. rezistenţă la flexiune şi tracţiune
D. tehnologia de realizare este complicată
E. pot reda nuanţele dorite de culoare
27. *Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.
A. refacerea continuităţii arcadelor dentare
B. împiedicarea migrărilor dentare
C. refacerea planului de ocluzie
D. protectia crestei edentate
E. toate variantele sunt corecte
25. Restaurările fixe cu integral metalice sunt indicate:
A. când nu există exigenţe estetice
B. în zona laterală cu PM2 stâlpul cel mai mezial
C. nu necesită preparaţii dentare importante
D. la mandibulă când spaţiul protetic este mai mare de
4mm
E. malpoziţii dentare
26. Intermediarii metalici se recomandă când spaţiul
protetic este:
A. mai mare de 6mm
B. este mai mic de 5mm
C. în zona laterală la mandibulă
D. în realizarea unei punţi suspendate
E. creste exostotice
28. Design-ul intermediarilor într-o proteză fixă
depind de:
A. lungimea, lăţimea şi înălţimea spaţiului edentat
B. forma crestei edentate
C. exigenţe estetice ale pacientului
D. starea ţesuturilor moi care acoperă creasta
E. de statutul socio-economic al pacientului
29. Ce particularităţi prezintă corpul de punte cu
contact puctiform:
A. pe secţiune are formă conică
B. are contact punctiform pe mijlocul crestei
C. indicat în zonele laterale mandibulare
D. indicat în zona frontală maxilară
E. indicat la creste late
30. *Coeficientul de expansiune termică a
elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de
materiale la alta, conform schemei:
A. Silicon > polieter > polisulfide
B. Silicon > polisulfide > polieter
C. Polisulfide > silicon > polieter
D. Polieter > silicon > polisulfide
E. Polieter > polisulfide > silicon
31. Următoarele afirmații cu privire la materialele de
amprentă sunt adevărate, cu excepția:
A. hidrocoloizii reversibili au proprietăți hidrofile și
umectabilitate crescută
B. siliconii cu reacție de adiție prezintă o rezistență la
deformare adecvată
C. polieterii prezintă proprietăți hidrofile și
umectabilitate scăzută
D. siliconii cu reacție de adiție prezintă o stabilitate
dimensională foarte bună (0, 05% în 24 h)
E. polisiloxanii cu vâscozitate ridicată se pot folosi
atât singuri, cât și în asociere cu polivinilsiloxanii cu
vâscozitate redusă
32. Înclinarea pantelor cuspidiene ale restaurărilor
prin punţi dentare diferă în funcţie de :
A. valoarea crescută a unghiului Benett
B. mişcarea Benett;
C. traiectoria mediană Marxkors;
D. distanţa intercondiliană;
E. tipul de malocluzie.
33. Fixarea arcurilor faciale, în funcţie de tipul
constructiv, se poate realiza:
A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezintă planul
Camper;
B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce uneşte
tragusul cu punctul infraorbital;
C. în conductele auditive externe,
D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele
fixate auricular;
E. la arcada maxilară prin furca ocluzală.
34. Diagnosticul diferenţial al disfuncţiilor cranio-
mandibulare cu origine artrogenă, respectiv miogenă,
se stabileşte în funcţie de:
A. evenimentul ce a dus la declanşarea disfuncţiei;
B. particularităţile de dinamică mandibulară fără
contact dento-dentar;
C. blocajul anestezic;
D. rezultatele testelor clinice active şi pasive;
E. apariţia sensibilităţii dureroase articulare la
exercitarea unei forţe normale.
24. Precizaţi care din următoarele afirmaţii sunt
corecte:
A. ceramizarea reprezintă procedeul tehnologic prin
care, în cadrul restaurărilor integral ceramice,
ceramica se aplică strat cu strat;
B. sinterizarea foloseşte doar mase ceramice cu
conţinut ridicat de leucit;
C. calităţile estetice superioare ale sistemului
Cerapearl se datorează capacităţii de refracţie a
luminii în proporţie de 75%;
D. sistemul IPS Empress2 a apărut îmbunătăţi
performenţele optice ale sistemelor integral ceramice;
E. masele ceramice moderne au structură bifazică

35. Avantajele electromiografiei sunt:

A. metodologie de examinare cu o standardizare
riguroasă;
B. aparatura necesară nu ridică probleme deosebite
prin complexitatea sa, fiind relativ uşor accesibilă;
C. oferă informaţii utile privind funcţionalitatea şi
disfuncţionalitatea sistemului neuromuscular
masticator;
D. nu depinde de condiţiile anatomo-fiziologice ale
musculaturii extremităţii cefalice;
E. singura modalitate cunoscută de obiectivizare a
activităţii neuromusculare masticatorii.