See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/264422408

ACȚIUNI DE DEZVOLTARE ȘI EXPLOATARE A PATRIMONIULUI PASTORAL ÎN

PERSPECTIVA PAC 2014-2020 ACTIONS FOR DEVELOPEMENT AND
EXPLOITATION OF PASTORAL HERITAGE IN THE PERSPECTIVE OF CAP 2...

Technical Report · October 2012

DOI: 10.13140/2.1.4865.8565

CITATIONS READS

0 174

5 authors, including:

Lucian Ciprian Melut

Maisadour Semences Romania
14 PUBLICATIONS   3 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Grain Field Drying of a Set of Maize Hybrids Released in Romania View project

All content following this page was uploaded by Lucian Ciprian Melut on 03 August 2014.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 ACȚIUNI DE DEZVOLTARE ȘI EXPLOATARE A PATRIMONIULUI PASTORAL
ÎN PERSPECTIVA PAC 2014-2020

ACTIONS FOR DEVELOPEMENT AND EXPLOITATION OF PASTORAL

HERITAGE IN THE PERSPECTIVE OF CAP 2014 - 2020

Drd. ing. agr. Lucian Ciprian MELUT1*, ing. agr. Florin MATRESCU2,
ing. hort. Aurelia Elena ROSCA3
1
Facultatea de Agricultură - Iași, 2SC Mandra SA, Târgu Frumos,
3
Facultatea de Horticultură – Iași

*lucian.melut@gmail.com

Rezumat

An important component of the Romanian land is the 4.8 million hectares area of permanent grassland,
which represent more than 20% of our country and 35% of the agricultural land, being a ''real national wealth''
[Cozma Catalina, 2009].
This paper aims to identify the problems which the lawn is facing as agronomic unit, searching solutions for
the development and the operation for medium and long period. Due to the restrictive factors which are limiting the
pastoral heritage potential, is necessary the development of the scientific research, to create a beneficial pastoral
impprovement, for the animals grazing and also for people relax.
Creating a sustainable and multiple operating concept of pastoral heritage, including the agronomic function
(their production), the biodiversity conservation of flora and fauna, the soil protection, increasing the quality of the
environment (the quality) and tourism development. There by using the grassland and its resources , the man`s actions
should complete and harmonize all the interests respecting the environment and the grassland-animal-man relation.

Cuvinte cheie: Pastoral heritage, exploitation, development, CAP 2014-2020.

Material și metodă
Ipoteza de la care am început această lucrare a fost analiza principiilor de funcționare a politicilor pe
piața agrară privind exploatarea și rolul pajiștilor, precum și alinierea la drepturile și obligațiile privind
gospodărirea fondului pastoral, la fel ca toate celelalte state membre ale UE (Uniunea Europeană).
Pornind de la realitatea din teren am dedus că metodele de structură și axele de finanțare a acestora stau
la baza dezvoltării și exploatării fondului pastoral. Astfel, pentru a atinge obiectivele acestei lucrări metoda de
lucru a fost următoarea: colectarea datelor, analiza, prelucrarea și interpretarea lor, acordându-se o mare atenție
formulării interpretărilor astfel încât să asigure integritate lucrării.
În ceea ce privește managementul dezvoltării și exploatării fondului pastoral românesc, au fost elaborate
direcții cheie aprobate atât de cercetătorii în domeniu, cât și de fermieri, dar și de organismele de decizie la
nivelul MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

Introducere
Patrimoniul pastoral al României reprezintă o comoară de care multe țări membre ale
comunității nu au parte. Exploatarea acestuia a fost deficitară, mai ales după reformele
politice din 1989, situația actuală fiind caracterizată de deteriorarea pajiștilor și până de
curând de haosul de acordare a suprafețelor de pășunat, situație reglementată de Legea
214/2011.
Repartiția fondului funciar al României după modul de folosință denotă faptul că 33%
din suprafață este ocupată cu pășuni și fânețe, însumând cca. 4,8 mil ha (tabelul nr. 1).
Repartiția generală a pajiștilor ne arată că cele mai mari suprafețe se găsesc în regiunile de
deal și podiș (42,1%) și în regiunea de munte (27,4%), iar cele mai mici în zonele de câmpie
și luncă, văi și depresiuni.
 Fondul pastoral reprezintă sursa a peste 70% din masa verde și a 55% din fânul
necesar furajării animalelor, cu perspectiva creșterii la 80% pentru masă verde și la 75%
pentru fân, în condițiile unei exploatări raționale și aplicarea unor măsuri ameliorative
continue [Iacob T., 1988].

Tabelul nr. 1
Structura fondului pastoral
Specificare Suprafața (mii ha)
1991 2001 2007 2008 2009
Pășuni 3309,8 3421,4 3330,0 3330,0 3380,7
Fânețe 1457,9 1510,0 1531,4 1532,4 1526,7
Total pajiști 3309,8 3421,4 3330 3330 3380,7
Sursa: Institutul Național de Statistică al României, 2011

Rolul pajiştilor este unul complex şi reglează multiple aspecte de ordin economic,
ecologic şi social, contribuind la asigurarea necesarului de furaje suculente şi fibroase, la
prevenirea şi combaterea eroziunii solului şi la repartiţia pe zone a creşterii animalelor.
Pentru zootehnie pajiștile asigură peste 70% din necesarul anual de furaje în
echivalent masă verde, în special la speciile de taurine și ovine. Producția de carne ce se poate
realiza de pe pajiști reprezintă 400-600 kg/ha la tineret taurin, iar cea de lapte de 3500-4000
l/ha, fiind cel mai redus cost de producție. [Vîntu V., 2004]
Astăzi, efectele degradării pajiștilor se reflectă în cantitatea de masă verde recoltabilă,
situându-se în jurul valorii de 5-7 tone m.v./ha, permițând o încărcătură de 0,2-0,5 U.V.M.
Pajiștile permanente au un rol deosebit de important în conservarea solului, prevenirea
și combaterea acestuia. Plantele din pajiști fixează solul și rețin o cantitate importantă de apă
și sporesc infiltrarea apei în sol, contribuind astfel la stoparea eroziunii solului.
De asemeni, pajiștile permanente creează ecosisteme ce asigură supraviețuirea
animalelor și a speciilor de plante rare, constituind principalul habitat pentru conservarea
speciilor vegetale și animale pe cale de dispariție. [Dumitrescu N. și colab., 1979] [Teaci D. și
colab., 1980] [Iacob T. și colab., 1988]
Documentele elaborate de CE și de MADR prezintă importanța pajiștilor permanente
la nivelul comunității, precum și obligațiile și drepturile fermierilor privind exploatarea
acestora. În lucrarea de față sunt prezentate direcțiile de dezvoltare în domeniul fondului
pastoral aliniate la cerințele comunității, dar și unele aspecte referitoare la crearea
amenajamentelor pastorale, în perspectiva PAC 2014-2020.

Cuprinsul lucrării
Comunicările Comisiei Europene cuprind o serie simplificată de măsuri și propuneri
legale privind funcționarea sectorului agricol și dezvoltarea rurală în perioada 2014-2020.
Una din măsurile ce urmează a fi puse în aplicare este pentru îmbogățirea și
menținerea pajiștilor, ca urmare a condițiilor naturale și a modului de organizare a
patrimoniului pastoral. Astfel, organismele UE au decis să plătească fonduri substanțiale
pentru menținerea pajiștilor de origine primară (alpine, subalpine, silvostepă și stepă) dar și a
celor secundare, care s-au format după defrișarea pădurilor și au avut de suferit modificări
profunde prin reînsămânțare și fertilizare intensivă.
Inființarea pajiștilor semănate și fertilizarea lor la nivel mediu de 200-300 kg/ha N,
deci un nivel de intensivizare a producției de furaje, a dus la dispariția multor specii din flora
spontană. [Cozma Cătălina, 2009].
 Se impune reducerea cantității de îngrășăminte minerale până la valoarea de
30 kg/ha/an pentru a menține biodiversitatea. Fermierii sunt de acord cu această propunere,
dar pun problema producției mai mici ca urmare a reducerii fertilizanților, situație în care se
impune acordarea unor subvenții compensatorii.
Literatura de specialitate aduce argumente solide pentru a valorifica potențialul
productiv al pajiștilor. Din numeroasele surse bibliografice studiate, am identificat și propus
mai multe acțiuni, care puse în aplicare aduc un plus de valoare sistemului agrar din România,
dar mai ales asupra pajiștilor, atât pe termen mediu cât și pe termen lung.
O primă măsură în vederea dezvoltării și exploatării fondului pastoral o reprezintă
inventarierea acestuia în scopul stabilirii măsurilor de îmbunătățire și valorificare a pajiștilor
în contextul noilor provocări climatice și a organizării sistemului agrar.
Acțiunile de dezvoltare trebuie îndreptate în vederea menținerii și îmbogățirii colecției
de germoplasmă la speciile de graminee și leguminoase pentru pajiști. Această măsură se
regăsește și în planul național de protejare a materialului inițial pentru diferitele specii de
plante și are importanță mai ales în lucrările de ameliorare în vederea obținerii unor noi
cultivare, de înaltă productivitate și valoare nutritivă pentru a satisface cerințele condițiilor
locale specifice și sistemului de utilizare prin pășunat, cosit sau mixt, care să facă față din ce
în ce mai bine la încălzirea climatică și la intensivizare. [Vîntu V. și colab., 2004]
Băncile de gene și grădinile botanice trebuie să intervină în direcția menținerii
autenticității soiurilor create și multiplicarea semințelor din categoriile biologice superioare.
Exploatațiile agricole specializate în producerea de sămânță certificată trebuie să se
concentreze nu numai pe semințele cerealelor din cultura mare, ci și în direcția producerii de
sămânță din verigile biologice superioare SA (sămânța amelioratorului), PB și B (sămânță
prebază și bază) la speciile de graminee și leguminoase perene de pajiști, în vederea asigurării
necesarului de sămânță furajeră. [Săbădean P., 1988]. Astfel, se vor cultiva soiuri autohtone,
mult mai bine adaptate condițiilor de climă și relief din țara noastră și importurile de sămânță
comercială nu vor mai înregistra cantități enorme.
Institul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) împreună cu
SCDP-urile (Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare pentru Pajiști) trebuie să aibă în vedere
stabilirea și testarea unor noi amestecuri de specii și soiuri de graminee și leguminoase perene
în vederea standardizării. Această măsură trebuie să se completeze prin implementarea noilor
tehnologii și a amestecurilor de soiuri și specii nou concepute, pentru a crea un cadru
economic și cu impact minim asupra mediului înconjurător, care să satisfacă cerințele actuale
ale fermierilor producători de furaje.
Spectrul culorilor și arhitectura morfologică a pajiștilor permanente predominante din
țara noastră, îmbunătățesc calitatea peisagistică a covorului vegetal, cu consecințe directe
asupra turismului ecologic. O mare parte din flora covorului vegetal încă nu este utilizată.
Astfel, se impune realizarea unei cartări floristice în vederea identificării plantelor medicinale
și a celor melifere.
Pajiştile permanente din România mai păstreză încă una din cele mai complexe
biodiversităţi floristice din Europa. În această structură floristică intră numeroase specii de
plante cu o valoare pastorală ridicată, ce formează producţia de furaj a pajiştilor. De
asemenea, pajiştile româneşti pot fi considerate adevărate bănci naturale de germoplasmă din
care, prin diferite metode de ameliorare, se creează genotipuri noi, formate din soiuri şi hibrizi
performanţi.
Specialiștii biologi din cadrul proiectului Natura 2000 au declarat habitatul de Nardus
stricta L. (țepoșică) bogat în specii pe substrat silicos. Această măsură avea scopul de a
proteja habitatele alpine, subalpine și forestiere în România unde această specie concurează și
domină covorul vegetal, ajungându-se la un procent de participare de până la 90%. Acest
lucru nu era cunoscut de specialiștii din cadrul proiectului și nu a fost cerută intervenția unui
pratolog pentru a lămuri lucrurile. De aceea, supunem atenției prin această lucrare revizuirea
situației reale a pajiștilor de Nardus stricta L. și a biodiversității pajiștilor unde aceasta este
dominantă și recomandăm aplicarea unor măsuri de îmbunătățire, în special fertilizare
organică, pentru a reduce gradul de acoperire a acestei specii și îmbogățirea covorului vegetal
în specii valoroase, mai ales din punct de vedere furajer.

În acțiunile noii Politici Agricole Comune 2014-2020 refacerea ecologică a

ecosistemelor de pajiști din diverse zone afectate de eroziune, exces de umiditate și alunecări
de suprafață, trebuie să aibă loc printr-un complex de lucrări prato-silvice. Această măsură
reprezintă primul pas spre protejarea naturii, a animalelor și a speciilor de plante pe cale de
dispariție din zonele mai sus menționate.
Intensivizarea agriculturii prin utilizarea a numeroase inputuri și a gamei largi de
utilaje agricole a dus la poluarea acesteia. În ceea ce privește patrimoniul pastoral,
promovarea unui sistem de mașini specifice mecanizării lucrărilor agricole pe pajiști trebuie
să aibă loc pentru a asigura continuitatea unei agriculturi ecologice (ecotillage system).[Vîntu
V. și colab.,2004]
Tendința pe plan european este uilizarea sistemului cu inputuri minime (LIN-S) pentru
a produce bio. Promovarea aplicării acestui sistem pe plan național, mai ales în zonele
montane, va avea drept urmare practicarea unei agriculturi biologice, cu menținerea
biodiversității și a compoziției floristice a covorului ierbos.
Fertilizarea minerală a dus la dispariția unor specii din flora spontană, astfel încât se
impune utilizarea posibilităților de fertilizare organică (târllire) [Teaci D. și colab., 1980]
[Rotar I., 2006]. Îmbogățirea covorului ierbos trebuie completată și prin corectarea acidității
solului, acolo unde se impune, prin aplicarea amendamentelor calcaroase, aplicarea fosforului
și chiar supraînsămânțare. [Cozma Cătălina, 2009]
Pentru o agricultură performantă și o exploatare rațională a pajiștilor, continuarea
activității de diseminare a rezultatelor cercetării în domeniul pajiștilor, îmbunătățirea fluxului
de informații științifice la nivelul fermierilor și asigurarea feed-back-ului pozitiv, a orientării
cercetărilor către cerințele fermierilor reprezintă liantul dintre cercetare și dezvoltare, pe de o
parte și producție de cealaltă parte.
În regiunile de deal şi munte, unde există multe tipuri de pajişti permanente
productive, este contraindicat să se recurgă la înfiinţarea de pajişti temporare fără o
documentare prealabilă temeinică. Sunt situaţii când investiţiile reclamate de înfiinţarea
pajiştilor temporare nu se justifică prin producţiile realizate, producţii care de multe ori nu
depăşesc nivelul pajiştilor permanente. [Rotar I., 2006]
Cu toate acestea, îmbunătăţirea şi folosirea raţională a întregului fond pastoral al ţării
reprezintă o necesitate determinată de asigurarea unor cantităţi sporite de furaje, de calitate
mai bună, precum şi de conservarea şi ameliorarea fondului funciar. [Iacob T. și colab, 1988]
Referitor la Legea 214/2011 care stabilește normele juridice de organizare,
administrare și exploatare a pajiștilor și având în vedere diversitatea tipurilor de pajiști din
România, ar trebui, în primul rând, realizarea unor amenajamente ecologice, pe zone de
dezvoltare, avizate atât de unitățile de învățământ superior care desfășoară activități de
cercetare în domeniul pratologiei, cât și stațiunile de cercetare din subordinea Academiei de
Științe Agricole și Silvice, (ASAS) iar prin Serviciul Public de la nivelul fiecărui județ să se
elaboreze sistemul special de lucrări tehnologice pentru fiecare trup de pajiște în parte în
funcție de condițiile locale. [Dragomir N., 2011].
Introducerea conceptului de multifuncţionalitate a pajiştilor permanente, așa cum este
în țările occidentale, va armoniza atât funcţia agronomică (de producţie) a acestora, cât şi
altele, tot atât de importante, cum sunt: folosirea şi conservarea biodiversităţii florei şi faunei
specifice, protecţia solului, creşterea calităţii mediului (calitatea peisajului), dezvoltarea
turismului agroecologic.
Prin această nouă modalitate de folosire a resurselor oferite de covorul vegetal al
pajiștilor permanente, omul trebuie să respecte şi să-şi armonizeze interesele respectând legile
naturii, deoarece aplicarea necontrolată a tehonologiilor şi exploatarea abuzivă a resurselor
duce la dezechilibre ireversibile în relaţia sol-covorul vegeatal al pajiştii-animal-om.

Concluzii

Provocarea la care este supusă întreg patrimoniul pastoral autohton, în perioada

2014 – 2020, este de creștere a competitivității economice, dar în același timp de a-și menține
funcțiile de protecție a mediului înconjurător.
Așa cum am menționat în nenumărate rânduri, pajiștile reprezintă principala sursă de
furajare a animalelor, deci intră în procesul de producere a alimentelor, având rol economic.
Managementul durabilității resurselor pastorale poate avea un rol deosebit de
important în acțiunile climatice, prin reducerea emisiilor de carbon care conduc la încălzirea
globală și crearea efectului de seră, care inhibă atât viețuitoarele cât și omul.
Din punct de vedere al biodiversității, pajiștile noastre reprezintă acum o valoare
inestimabilă pentru UE, a căror pajiști și-au pierdut această calitate de bază pentru practicarea
agriculturii durabile și ca resursă genetică pentru biotehnologiile viitorului. De aceea în noua
structură a PAC 2014 – 2020 este imperios necesar ca fondurile din subvenții pentru zone
defavorizate și agromediu să fie acordate pentru gospodărirea și îmbunătățirea permanentă a
acestora.
Ținând seama de specificitatea țării noastre, ar fi o imensă greșeală neglijarea
dezvoltării patrimoniului pastoral autohton, precum și exploatarea irațională, fără a ține seama
de argumentele științifice menționate în această lucrare.
Acest demers este cu atât mai imperios cu cât încălzirea globală este o realitate și
patrimoniul pastoral bine gospodărit poate deveni un spațiu de supraviețuire pentru noi toți.
În consecință, sistemul folosirii patrimoniului pastoral stă la baza unei gestionări
integrate a covorului vegetal, racordată sistemului de dezvoltare durabilă. Totodată, ’’modul
de utilizare multifuncțională a patrimoniului pastoral poate constitui și un etalon de apreciere
a gradului de integrare a agriculturii românești în structurile europene’’ [Vîntu V., 2004]

Referințe bibliografice

1. Cozma Cătălina, 2009, Reconstrucția ecologică a pajiștilor permanente

degradate de salinitatea solului din NE Silvostepei Moldovei, Iași:
USAMV Ion Ionescu de la Brad, Teză de Doctorat
2. Dragomir N., 2011, Specificitatea fondului pastoral autohton, București:
Revista Lumea Satului, Nr. 15-16, pag. 25-27
3. Dumitrescu N. și colab., 1979, Pajiști degradate de eroziune și ameliorarea
lor, București: Editura CERES
4. Iacob T., Vîntu V., Dumitrescu N., Samuil C., 1988, Îmbunătățirea și
folosirea pajiștilor, Iași: Editura Ion Ionescu de la Brad
5. Săbădean P., 1988, Organizarea fermelor specializate pentru producerea de
semințe la plantele furajere, București: Editura CERES
6. Rotar I., 2006, Manualul sistemelor de producție ecologică, Cluj - Napoca:
Editura Riso Print
7. Teaci D. și colab., 1980, Resursele de terenuri de pajiști din RS România și
 problemele principale ale productivității actuale și de perspectivă,
Brașov: Lucr. șt. SCCCP Măgurele Brașov, Vol. VI
8. Vîntu V. (coord), Moisuc A., Motcă Gh., Rotar I., 2004, Cultura pajiștilor
și a plantelor furajere, Iași: Editura Ion Ionescu de la Brad
9. ***, 2011, Legea 214 privind normele de organizare, administrare și
exploatare a pajiștilor din România
10. ***, 2011, Institutul Național de Statistică al României, www.insse.ro
11. ***, 2012, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, www.madr.ro
12. ***, 2009, Proiect Life 05, NAT/RO/000176: ,,Habitate prioritare alpine,
subalpine și forestiere din România’’
http://www.lifenatura2000.ro/doc/Raport%20monitorizare%206230%20fina
l.pdf

View publication stats