Nr 1:

5. Erori de neliniaritate pentru caracteristicile statice ale aparatelor de măsurat şi ale traductoarelor
13. Indicatori de precizie pentru aparate de măsurat şi traductoare. Eroarea admisibilă absolută, eroarea
admisibilă (tolerată) sub formă relativă, eroarea admisibilă raportată, eroarea admisibilă (tolerată)
combinată sub formă relativă.
19. Calculul erorilor de justețe (maximale) la măsurări directe. Calculul erorii de aparat (eroarea
instrumentală).
28. Interpretarea rezultatelor la trasarea graficelor.
L1: - Aparate de măsurat magnetoelectrice.
L4: - Instrumentaţie virtuală

Nr 2:

4. Caracteristici statice tipice pentru aparate de măsurat analogice şi numerice.

14. Indicatori de precizie pentru aparate de măsurat şi traductoare. Clasa de precizie.
17. Determinarea erorii de bază a unui aparat de măsurat analogic
25. Testarea normalităţii repartiţiei Gauss. Metoda histogramei.
L1: - Aparate de măsurat electrodinamice.
32. Sistem de monitorizare a datelor pe calculator
pentru punctele termice din rețeaua de termoficare a municipiului Iași.

Nr 3:

1.Cauzele erorilor de măsurare - Valoarea reală sau adevărată X; Valoarea disponibilă VD, Valoarea
detectată VS, Valoarea măsurată VM, Valoarea corectată VC
8. Sensibilitatea.
12. Indicatori de precizie pentru aparate de măsurat şi traductoare. Erori de bază (erori intrinseci) şi
erori suplimentare (erori de influenţă).
21. Calculul erorilor de fidelitate cu modelul Gauss. Eroarea maximă (Xmax) a unei măsurări
individuale.
L1: - Aparate de măsurat feromagnetice
L4: - Placa de achiziţie de date LabPC+
Numarul 1

1.Erori de neliniaritate pentru caracteristicile statice ale aparatelor de măsurat şi ale

traductoarelor

Caracteristicile statice liniare reprezinta o aproximare a caracteristicilor reale

neliniare,aceasta aproximare exprimandu-se printr-o abatere de la liniaritate sau eroare de
neliniaritate.

Dreapta AB reprezinta caracteristica liniarizata si trasarea sa se poate face prin procedee grafice
sau determinand parametrii sai prin calcul,pe baza valorilor citite pe curba reala.
Cea mai mare dintre diferentele ΔY’ si ΔY’’ reprezinta abaterea absoluta de la liniaritate:
εn=[ ΔYmax / (Ymax-Ymin) ] * 100%
Erorile de neliniaritate in cazul traductoarelor trebuie reduse la valori minime,astfel incat
insumate cu celelalte erori sa nu depaseasca in total eroarea admisibila.
Stabilirea finala a caracteristicii statice a unui aparat de masurat sau traductor se face
experimental prin operatia de etalonare.

2.Indicatori de precizie pentru aparate de măsurat şi traductoare. Eroarea admisibilă

absolută, eroarea admisibilă (tolerată) sub formă relativă, eroarea admisibilă raportată,
eroarea admisibilă (tolerată) combinată sub formă relativa

*Eroarea admisibila absoluta se practica la etaloane fixe si se exprima:

ΔXad = ± a , unde a este o marime constanta a carei valori este data in aceleasi unitati cu
masurandul X
*Exprimarea erorii admisibile sub forma relativa se aplica atunci cand eroarea absoluta variaza
in functie de valoarea masurandului, de regula fiind proportionala cu acesta. In aceste situatii
eroarea relativa este constanta pe intreg domeniul de masurare desi eroarea absoulta variaza.
Eroarea admisibila sub forma relativa:
ΔXadr = ± ΔXad/X *100 = ± a/X *100 = ± b[%] , b=nr adimensional si constant
*Eroarea admisibila raportata se exprima prin raportarea erorii absolute la o valoare Xc:
ΔXadR = ± ΔXad/Xc *100 = ± a/Xc *100 = ± c[%] ,c=nr adimensional
*Expresia eroarii admisibile combinate sub forma relativa:
ΔXadR = ± (b+ c*Xmax/X)[%] ,b si c au semnificatii similar cu cele de mai sus

3.Calculul erorilor de justețe (maximale) la măsurări directe.

Calculul erorii de aparat (eroarea instrumentală)

*Calculul difera dupa cum aparatele de masurat sunt statice sau dinamice.La aparatele de
masurat statice indicatia nu depinde de timp ci variaza continuu in timp, astfel ca in momentul
citirii indicatiei aparatul de masura se afla in echilibru static.
Eroarea ce apare la masurarea unei marimi cu ajutorul unui aparat de masurat analogic se
calculeaza : ΔX = ΔXap + ΔXct , ΔXap=eroarea cauzata de aparatul de masurat , ΔXct=eroarea de
citire.
La aparate de masurat obisnuite : ΔX = ΔXap
La aparate de masurat numerice : ΔXct=0

*La aparatele de masurat magnetoelectrice eroarea de aparat se calculeaza:

ΔXap = ±c*Xn/X (%) , c=indice de clasa , X=valoarea citita pe scara gradata , Xn=limita superioara
de masura.

4.Interpretarea rezultatelor la trasarea graficelor

Operatia de masurare se incheie cu prezentarea rezultatelor si cu interpretarea acestora

la trasarea graficelor in scopul utilizarii acestora in activitatea practica.
X = Xm ± ΔX este rezultatul masurarii care informeaza utilizatorul ca valoarea adevarata X
a marimii masurate nu este cunoscuta,ci se afla intr-un interval de incredere:
Xm – ΔX < X < Xm + ΔX
In cazul unei functii de forma Y=f(X),orice punct de pe curba respectiva are coordonatele
Xm ± ΔX
Ym ± ΔY
Pozitia unui punct de pe curba se afla in interiorul unei elipse de incredere, cu centrul in
(Xm,Ym) si cu axele 2ΔX si 2ΔY.
Daca erorile relative ΔXr= ΔX/X si ΔYr= ΔY/Y sunt constante, dimensiunile elipsei de incredere
cresc la cresterea lui X si Y iar curba Y=f(X) se afla in interiorul unui con de incredere.
5. Aparate de măsurat magnetoelectrice

Funcţionarea aparatelor magnetoelectrice se bazează pe interacţiunea dintre câmpul

magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curent continuu.In urma
interacţiunii apare cuplul activ Ma care pune in mişcare bobina mobila împreuna cu echipajul
mobil. La echilibru Ma=Mr (cuplul rezistent), unde Mr=D*α
α = S*I este indicaţia aparatului
S= constanta de proporţionalitate , I= intensitatea curentului electric
Forţa magnetoelectrică elementară ce se exercită asupra unui element dl al conductoarelor

bobinei este: iar forţa Laplace ce acţionează asupra unui conductor este:
Fcond=B*I*l
Daca Um este tensiunea măsurată, iar Re rezistenta echivalenta:
I=Um/Re=D/k * α
în care D este cuplul rezistent specific, α unghiul de deviaţie al sistemului mobil, iar
k = N ⋅ B ⋅ l ⋅ d este constanta dinamica a aparatului, în care N este numărul de spire al bobinei

6. Instrumentaţie virtuală

Prin termenul de Instrumentaţie Virtuală se înţelege utilizarea unui computer, dotat cu

echipamente periferice de intrare şi ieşire specializate, pentru a simula caracteristicile şi
funcţionarea unui instrument sau sistem de masurare, de testare sau de înregistrare a datelor.
Instrumentele virtuale utilizeaza traductoare şi senzori pentru a intra în contact cu marimea
fizica masurata, eventuale sisteme de condiţionare a semnalelor, precum şi circuite pentru
conversia analog – digitala.
Unul din programele care s-au impus în domeniul instrumentaţiei virtuale este LabVIEW.
LabVIEW diferă de toate celelalte aplicaţii printr-un aspect foarte important: pe când celelalte
sisteme de programare utilizează limbaje bazate pe text pentru a crea linii de cod, LabVIEW
foloseşte un limbaj grafic de programare G, pentru a crea programe în formă de diagrame bloc.
Numarul 2
1.Caracteristici statice tipice pentru aparate de măsurat analogice şi numerice(inversate ult2)
2. Indicatori de precizie pentru aparate de măsurat şi traductoare. Clasa de precizie

In scopul unificarii reprezentarii cantitative a preciziei aparatelor de masura, indiferent

de modul in care este exprimata eroarea admisibila, se utilizeaza clasa de precizie.
La aparatele la care se normeaza eroarea relativa sau eroarea raportata, clasa de precizie are
semnificatia erorii admisibile intrinseci.
Clasa de precizie este data in procente. Valorile uzuale sunt : 0.1 ,0.2, 0.5, 1, 2, 2.5.
Valorile mai mici sunt specifice aparatelor de laborator pentru masurari de inalta precizie, iar
cele mai mare sunt representative pentru aparatele industriale si traductoare.
Pentru aparatele cu compensare se defineste clasa de precizie:
ΔXadr = ±b*(c/b *Xmax + X)[%]

3. Determinarea erorii de bază a unui aparat de măsurat analogic

Se compara indicatia aparatului de masurat X cu cea a unui aparat de masurat etalon X0

si se determina eroarea ΔX=X-X0 pentru 5-10 diviziuni principale pe scara primului aparat.
Din sirul acestor valori ale erorii ΔX se alege cea maxima deoarece ΔX nu ramane constanta ci
variaza aleator: ΔXmax=(X-X0)max
Eroarea de baza se calculeaza : ΔXb = ΔXmax/Xn *100 (%) , unde Xn = limita superioara de
masura a aparatului de masurat.
Eroarea de baza se mai numeste si eroare raportata sau eroare de cap de scara.
Relatia de mai sus este valabila doar in cazul aparatelor de masurat cu scara uniforma.
Pentru aparatele de masurat cu scara neuniforma:
ΔXb = Δαmax/αn *100 (%)

4. Testarea normalităţii repartiţiei Gauss. Metoda histogramei

Metoda histogramei consta in obtinerea unui grup de date.Grupul de n date obtinute

prin masurare se imparte intre un numar de k clase de egala latime l.Se grupeaza cele n date in
clasele respective ,se alege o scara convenabila si se reprezinta grafic fiecare clasa sub forma
unor dreptunghiuri,avand latimea proportionala cu l si inaltime proportionala cu numarul 𝑛𝑖 de
date care cad in clasa respectiva.
Σni = n
Standardele indica si relatii de calcul pentru numarul de clase k.
k≥ √𝑛

5. Aparate de măsurat electrodinamice

Funcţionarea aparatelor electrodinamice se bazează pe acţiunea forţelor

electrodinamice ce se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curent. Din această
interacţiune ia naştere cuplul activ care tinde sa rotească bobina mobila. La echilibru Ma=Mr ,
unde Mr=D*α.
In c.c. α = K*I1*I2 si in c.a. α = K*I1*I2*cos(fi) unde:
α =indicatia aparatului , K= constanta de proporţionalitate; I1,I2= intensitatea curentului
electric prin cele doua bobine. fi =defazajul dintre cei doi curenţi
Funcţionarea aparatelor electrodinamice se bazează pe acţiunea forţelor electrodinamice ce se
exercita între conductoare parcurse de curenţi electrici de conductie.
Din punctul de vedere constructiv, un dispozitiv electrodinamic este alcătuit din doua bobine
fixe cilindrice identice si dintr-o bobina mobila rotunda sau dreptunghiulara.
Dacă I1=I2=Um/Re (unde Um este tensiunea de măsurat, iar Re – rezistenta echivalenta a bobinei),
atunci:
α = k/D * Um^2/Re^2
Numarul 3

1.Cauzele erorilor de măsurare - Valoarea reală sau adevărată X; Valoarea disponibilă VD,
Valoarea detectată VS, Valoarea măsurată VM, Valoarea corectată VC

Cauzele care determina aparitia erorilor de masurare pot fi puse in evidenta prin analiza
operatiei de masurare, tinand seama de functiile aparatelor de masurat si de modalitatile de
utilizare a acestora.
* Valoarea reală sau adevărată X: este valoarea marimii de masurat care exista in absenta
oricarei influente asupra obiectului masurarii, exercitate de aparate sau mijloace prin care se
realizeaza operatia de masurare.
* Valoarea disponibilă VD: se obtine pentru marimea de masurat, tinandu-se seama de
efectele introduce de elementele sensibile ale aparatelor de masurat sau traductoarelor.
In cazul unei instalatii de reglare automata, abatarea negativa initiala este sesizata si se
actioneaza asupra agentului de incalzire a fluidului care determina o incalzire a temperaturii
pana la valoarea la care se anuleaza abaterea.Temperatura reala este mai ridicata decat cea
dorita, si astfel apare o abatere prin adaos.
Valoarea detectată VS (sau sesizata) : este valoarea reprezentata prin semnalul de la iesirea
elementului sensibil, obtinut in timpul masurarii potrivit caracteristicilor reale de functionare
ale acestuia.
Valoarea măsurată VM : este valoarea corespunzatoare informatiei date de aparatul de
masurat prin intermediul marimii perceptibile, respective de traductor prin semnalul unificat de
iesire.
Valoarea corectată VC : se obtine prin evaluarea unora dintre erori si corectarea valorii
masurate prin calcule ulterioare masurarii sau automat prin dispositive special incluse in
structura aparatelor.

2.Sensibilitatea

Pentru variatii mici ΔY, ΔX, sensibilitatea se defineste prin raportul intre variatia iesirii si
variatia corespunzatoare a intrarii.
S= dY/dX = ΔY/ ΔX =k =tg α
Smedie= Ymax-Ymin/Xmax-Xmin
Facilitatea exprimarii sensibilitatii pentru aparate cu caracteristici statice liniare este aceea ca
sensibilitatea este constanta pe intreg domeniul de masurare.
Pentru o caracterstica statica neliniara se pot define doar sensibilitati de forma:

Sensibilitatea din ultima relatie se numeste sensibilitate diferentiala.

La caracteristicile liniare la care marimile de intrare si de iesire sunt de aceeasi natura , daca
sensibilitatea are valori supraunitare se numeste factor de amplificare, iar daca are valori
subunitare se numeste factor de atenuare.Cand domeniul de intrare este foarte extins,
amplificarea sau atenuarea se reprezinta : A=lg(Y/X).

3. Indicatori de precizie pentru aparate de măsurat şi traductoare. Erori de bază (erori

intrinseci) şi erori suplimentare (erori de influenţă)

*Erorile intrinseci sunt cele care apar in conditii de referinta, adica pentru valori date
ale factorilor de mediu (temperatura, umiditate, campuri electrice, magnetice), efecte de
interactiune redusa, prevederi speciale pentru alimentare, conectare, pozitie.
Ele sunt prevazute in:
-norme sau standarde, cand au caracter general
-documentatia de insotire a aparatelor.
Efectele erorilor de baza sunt reduse si astfel sunt erori sistematice necontrolabile.
*Erorile suplimentare sunt provocate de variatia marimilor de influenta in afara limitelor
prevazute de conditiile de referinta.Sunt normate pentru fiecare marime de influenta si pe
interval de variatie.

4. Calculul erorilor de fidelitate cu modelul Gauss. Eroarea maximă (Xmax) a unei măsurări
individuale

Marimea erorii maxime a unei masurari individuale depinde de nivelul de incredere

adoptat.
Relatie :

Rezultatul unei masurari individuale luata la intamplare din sirul celor n masurari efectuate,
poate fi exprimat:

Eroarea maxima intereseaza:

-la masurari de lot (pe obiecte de acelasi tip)
-la masurari nerepetate cu aparate de masura de mare precizie
-la verificarea metrologica a unor aparate de masura de mare precizie

5. Aparate de măsurat feromagnetice

Funcţionarea aparatelor feromagnetice se bazează pe acţiunea dintre câmpului magnetic

al unei bobine fixe parcursă de curentul de măsurat asupra unor plăcute de material
feromagnetic care sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei. La echilibru Ma=Mr , unde
Mr=D*α
α = K * I^2 , K=constanta de proportionalitate, I=intensitatea curentului electric
Indicatiile sunt influentate de fenomenul de histerezis si de curentii turbionari.
Sunt influentate de campuri magnetice exterioare.
α = 1/2D * I^2 * dL/dα
D=cuplu rezistent specific, L=inductivitatea bobinei, I=valoarea efectiva a curentului alternative
prin bobina.
Existenta factorului I^2 evidentiaza faptul ca scara dispozitivului electromagnetic este patratica,
cu diviziuni mai apropiate la inceput si mai departate spre capatul acesteia.

6. Placa de achiziţie de date LabPC+

Lab-PC+ este o placă de bază pentru PC-uri cu multiple întrebuinţări în aplicaţiile

industriale. Este o placă folosită pentru achiziţia de date, ce are un cost redus. Câteva funcţii pe
care le poate îndeplini în aplicaţii: conversii analogice, conversii digitale, programarea
comenzilor în timp a intrărilor şi ieşirilor diferitelor tipuri de mărimi.
Placa Lab-PC+ este ideală pentru lucrul în laborator, in mediul de cercetare academic şi
industrial.
Pentru programarea plăcii de achiziţie PC-Lab+ există mai multe soluţii care pot satisface
cerinţele aplicaţiilor de cercetare şi testare. Cele mai des folsite sunt: LabVIEW,
LabWindows/CVI, sau programare la nivel de cod sursă.