Sunteți pe pagina 1din 49

1.

Accidente si avarii din cauze geologice ale unor lucrari ingineresti

In lume exista 9000 baraje mari cu (H>15m)


90 (1%) s-au rupt
200 stricaciuni majore
10% incidente surprinzatoare
>40% cauze geologice

2.Starea de eforturi in masivele de roci


Scara studierii starii de eforturi in geologia inginereasca:
Cel mai adanc foraj: 12.345 m offshore Sahalin – Rusia, 2011
Cea mai adanca mina: Tau Tona in Carletonville, Africa de Sud: 3.900 m, 2008
Cea mai adanca fundatie: Petronas Towers – 104 piloti de beton de 60-114 m adancime, 1999

2.1. Ipoteze asupra starii naturale de eforturi:

Starea de eforturi într-un masiv de roci


K0 = coeficientul presiunii laterale in stare de repaus

2.1.1. Ipoteza efortului litostatic


2.1.2. Ipoteza comportarii elastice
E
G
21  
Constantele elastice principale: E = modulul de elasticitate
n = coeficientul lui Poisson
G = modulul de forfecare (rigiditate
2.1.3. Ipoteza comportarii plastice

 v  h v  v  v (1  2 )  (1  2 )
 max   1    z  Kz
2 2 2(1  ) 2(1  )

2.2. Campuri de eforturi; Variatia starii naturale de eforturi cu adancimea si cauzele


starilor anomale de eforturi.
2.3. Metode de tehnici de masurare in situ a starii de eforturi.
2.3.1. Tehnica deformatiilot de relaxare

2.3.2. Tehnica eforturilor de compensare

2.3.3. Starea de eforturi rezultata din incercarile in situ


3. Analiza stabilitatii taluzurilor
Aplicatii: constructii ingineresti la suprafata, in excavatie si in umplutura
Versant - taluz
Geometria unui versant (taluz): inaltimea (H), panta (a)
Analize de stabilitate pe termen scurt (taluzuri temporare) = eforturi totale
si pe termen lung (taluzuri definitive) = eforturi efective
Forte:
a) forte de instabilitate: - greutatea proprie (prin geometrie si greutatea volumica)
- forte de antrenare hidrodinamica
- forte seismice
- sarcini exterioare
b) forte de rezistenta: - rezistenta la forfecare a rocilor
 c tg
Fs  ; Fs  ; Fs 
c cc tgc

3.1. Taluzuri in roci moi


Caracteristica dupa tipul de rupere si deplasare:
- suprafete de alunecare cilindrice, parabolice (in sectiuni = arce de cerc)

3.1.1. Metoda fasiilor verticale

Fs 
M r

M a
Factorul de stabilitate: n

A i
Fs  n
1

B  E
1
i n  E1


unde: Ai   fi xi 1 tg i
2

Bi   pi  vi xi tgi
iar: Gi vi
pi  vi 
xi xi
 p  vi  ui tgi  ci
Rezistenta la forfecare:  f  i
i
tg i tgi
1
Fs
3.1.2.Influenta presiunii din pori asupra stabilitatii

a) cazul unui acvifer cu suprafata orizontala


b) cazul unui curent acvifer
3.1.3. Cazul unui taluz infinit
Alunecare de translatie

Modelul analizei de stabilitate pentru un taluz infinit cu nivel piezometric (Bromhead)

Factorul de stabilitate: Fs 
G cos   U tg  cl
G sin 

unde G  zl cos  u   w hw cos 2  U  ul   w hwl cos 2 

Înlocuind, rezultă:
F 
zl cos 2

  ul tg  cl z   w h w  cos 2 tg  c

zl cos  sin  z sin  cos 
s

 w hw
Notând:  ru
z
(coeficientul apei din pori) ltă:
Rezulta: 1  ru cos 2 tg  c
z
Fs 
sin  cos 

tg
Iar pt roci necoezive (c=0): Fs  1  ru 
tg

3.1.4. Influenta seismelor asupra stabilitatii

G aH
GA  tg A  K
cos  A g

I
lg a   0,5
3

1230e0,8M
a
( R  25) 2
n n

 GAi cos(i   A )tgi  cili   GAi (cos i cos  A  sin i sin  A )tgi  cili 
Fs  i 1
n
 i 1
n

  GAi sin( i   A )
i 1
G i 1
Ai (sin  i cos  A  sin  A cos  i )

cos  A

aH GAi cos  A  Gi
tg A  K
g
n

 G (cos 
i i  K sin  i )tgi  ci li
Fs  i 1
n

  G (sin 
i 1
i i  K cos  i )
3.2.Taluzuri in roci tari
Discontinuitati
Termenul discontinuitate reprezintã un termen colectiv care defineste diferite tipuri
de fisuri, fracturi, falii, suprafete de stratificatie sau de sistozitate (suprafete S) cu rezistente
reduse.
Din punct de vedere geomecanic, o discontinuitate are rezistenta la întindere nulã sau
foarte scãzutã pe directia normalã la planul discontinuitãtii, iar rezistenta la forfecare mai redusã
decât a rocii intacte.
Configuratia discontinuitatilor determina rezistenta si comportarea masivelor de
roci (actionand conform principiului “verigii celei mai slabe”)

3.2.1.Efectul de scara si anizotropie al discontinuitatilor


3.2.2. Elementele cantitative si calitative ale discontinuitatilor
Metode directe
(masurare directa in aflorimente sau deschideri la suprafata sau in subteran, sau pe carote
orientate)
a) Orientarea
a/b = azimutul inclinarii/inclinare; reteaua Schmidt, emisfera inferioara
1
d
K
d  d cos 

K n
K
K 
cos 
K   cos
i 1
i

1 1 1
Vb   d1d 2 d 3
K1 K 2 K 3

d1  d 2  d 3
Ib 
3
n
J v   Ki
i 1

Clasificarea masei de roci dupa forma geometrica a blocurilor:


- Masiva
- Echidimensionala (a)
- Tabulara (c)
- Columnara (d)
- Neregulata (b)
- Sfaramata
  1  L
Ai
 1 i

A L

1  1   1i ;  2  1   2i ;   1  2
L L
L1 L2
4. Alunecari de teren
Termenul generic de alunecări de teren defineşte diferite tipuri de procese de deplasare
gravitaţională a unor mase de roci în pantă şi formaţiunile rezultate.
Au loc in toate continentele, inclusiv submarine, si in toate tipurile de formatiuni geologice
Alunecari majore: volum > 10 mil. m3

Nu toate alunecarile au caracter de hazard

4.1. Elementele si dinamica alunecarilor de teren


4.2.Cauzele alunecarilor de teren
4.3. Criterii de clasificare a alunecarilor de teren
5. Probemele geologice-ingineresti ale amenajarilor hidrotehnice
AHE folosesc energia hidraulica a cursurilor de apa (maree, curenti marini) pentru a
produce energie electrica

5.1. Scheme de amenajari hidroenergetice


5.2. Baraje
B
  0,7  0,8
H

L B
  1,5   0,4
H H
5.2.2. Distributia eforturilor sub barajele de greutate
 2 p  0  B
 z  cos3  
 r 
 2 p  
 x  sin  cos 
2 p  p
 r  B
 2 p 2 
 xz  sin  cos  
r
 
r x   2  z 2
z
 2 pz 3
B
 cos  
 z 

 
B 0 x   2  z 2 2
d

r

 x 
 2 pz
B
  x   2 sin  

 x   h 
 B 0 x   2  z 2 2 d
 
r


  2 pz
2 B
 x   
 xz
 B      2
 2 2
d

 0 x z

x xB
px  arctg px  arctg
pz x  B 
 z  v z z 
B B  z  2 Bx  z 2  B 2 
2

x xB x 2  2 Bx  z 2  B 2
px  arctg px  arctg
pz x  B 
pz ln
x h  z z  x2  z 2 
B B B 
 x  2 Bx  z 2  B 2
2

xB x
pz  arctg pz  arctg
pz 2
 xz  z  z
B B  z 2  2 Bx  z 2  B 2 

5.2.3. Stabilitatea barajelor de greutate si a barajelor in arc


f  Fv
Fs 
F h
II. Stabilitatea barajelor in arc

= economice d.p.d.v. al materialelor de constructie, dar necesita conditii geologice si


morfologice speciale:
- versanti alcatuiti din roci tari, rezistente, nedeformabile, impermeabile si stabile la
actiunea apei si a alterarii;
- structura geologica nu trebuie sa fie orizontala sau cu inclinari catre aval;
- sectiunea vaii apropiata de litera V si respectarea raportului L/H.

Presiunea arcului barajului creeaza in zona de incastrare eforturi de compresiune, intindere si


forfecare

5.3. Etanseitatea rocilor din amplasamentul barajelor


5.3.1. Infiltratii pe sub baraj
5.3.2. Permeabilitatea rocilor fisurate

Q
q
l t  p
1 Q
qs 
10 l  t  p

5.3.3. Impermeabilizarea rocilor prin cimentare – voaluri de etansare

5.3.4. Drenajul rocii de fundare


5.4. Cercetari geologice ingineresti pe amplasamentul barajelor si lacurilor de
acumulare
5.5. Supravegherea seismica a marilor baraje

S-ar putea să vă placă și