Sunteți pe pagina 1din 8

PORTOFOLIU

LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA


PENTRU COPII

TEME/ SARCINI DE LUCRU PENTRU PORTOFOLIUL


DISCIPLINEI

Profesor : Conf.dr. Mircea Breaz


Asist.dr. Nicoleta Ciocian
Student: _________________________
An III, sem. I, PIPP-ID_Cluj

2019-2020

1
LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII_ PIPP_2019-2020

TEMA NR. 1 PENTRU PORTOFOLIU


EVALUAREA NOȚIUNILOR DE TEORIE LITERARĂ ACHIZIȚIONATE ANTERIOR ȘI
A NIVELULUI COMPETENȚEI DE LECTURĂ

 Citiți cu atenție poezia Copilărie de Valentina Teclici și răspundeți la cerinţele următoare,


realizând o analiză literară a textului propus:

a. (2 p.) Menţionați patru argumente care să demonstreze apartenenţa textului dat la un anumit gen
literar.
b. (1,5 p.) Indicați cel puţin trei particularităţi de compoziţie şi de ordin structural pe care le-ați
identificat în textul dat.
c. (1,5 p.) Stabiliți tema şi cel puțin două motive literare identificabile în poezie, cu referire la
legătura dintre titlu și text.
d. (0,75 p.) Indicați cel puţin trei tipuri diferite de imagini artistice, pe care le-ați recunoscut în
textul poeziei.
e. (1,5 p.) Motivați folosirea modurilor şi a timpurilor verbale, pentru transmiterea anumitor stări
sufleteşti și trăiri emoționale.
f. (0,75 p.) Transcrieți din textul poeziei trei figuri de stil diferite, specificând felul lor.
g. (2 p.) Comentați în minimum 5 rânduri/ maximum 15 rânduri mesajul transmis de text.

Copilăria e un capitol Ca monedele pe-asfaltul O prinde cu dinţii,


La care viața mea lunii O înfăşoară aripă
Continuă să scrie. Și el suie și coboară-n În jurul umerilor
Gustul fructelor neștire îngenuncheaţi
Din livada bunicilor Treptele zilei Şi-mi cântă:
Se prelinge ca un curcubeu Cu buzunarele doldora „Hai la culcare, Tina,
Pe buzele cuvintelor. De idei fosforescente. Să creştem mari, ca mâine
Șoaptele sângerii ale Copilul din mine Să învăţăm noi trucuri
cireșelor Se zbenguie inocent Să câştigăm la loteria
Și vinețiul dudelor Cu mieii şi lupii pe platoul soarelui
Pictează cerul gurii cu- amiezii. Dacă vom juca
amintiri. Mirosul de lapte şi sânge De-a viaţa-ascunselea”.
Copilul din mine râde Umflă nările vântului. În zori simt pe obraz
Fără grija timpului Zmeul copilăriei Sărutul copilului din mine.
Și-a pâinii de mâine. Spintecă norii prezentului. Inspirat, condeiul vieţii
Clipele se rostogolesc la Mâna încordată Continuă să scrie
picioarele lui Eliberează sfoara, Capitolul numit copilărie.
Dar copilul din mine
(Valentina Teclici, Copilărie)

2
LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII_ PIPP_2019-2020

TEMA NR. 2 PENTRU PORTOFOLIU


CONDIŢIA LITERATURII PENTRU COPII – „SUNTEM CEEA CE CITIM!”
Literatura pentru copii, o literatură a începutului de drum lectoral

 PLANUL TRATĂRII TEMEI (9 p. + 1 p. OFICIU = 10):


1. Un motto de cititor (1 p.)
o Alegeți și indicați un motto de cititor pe care-l considerați reprezentativ pentru calea proprie de
lectură – pe care aţi urmat-o deja sau pe care credeţi că veţi merge de acum înainte (spre exemplu:
„Pietre pentru templul meu” – Lucian Blaga; „Cărțile care ne-au făcut oameni” – Dan C.
Mihăilescu; „Acasă, adică în lumea cărților” – Alex Ștefănescu; Spune-mi ce citeşti, ca să-ţi spun
cine eşti!” – Nicolae Manolescu; „Atâta doar că literatura nu salvează decât pe cei gata să se lase
salvaţi.” – Ana Blandiana; „Grădina cărților în floare” etc. ).
o Explicați pe scurt (1-3 rânduri) alegerea făcută, arătând de ce considerați că motto-ul respectiv este
reprezentativ pentru itinerarul lectoral personal.

2. „Plăcerea textului” literar (2 p.)


o Arătaţi pe scurt (1-3 rânduri) ce înseamnă pentru dumneavoastră sintagma „plăcerea textului”
(Roland Barthes).
o Dați cel puțin două exemple de cărți care v-au făcut plăcere în copilărie, la vârstă școlară mică sau
în adolescență.
o Indicați autorul și cartea care v-au făcut să trăiți cea mai mare plăcere de lectură infantilă sau
juvenilă și care, de atunci, vă îndeamnă să o recitiți mereu.

3. Cărțile începutului de drum lectoral personal (2 p.)


o Reconstituiţi-vă lista primelor lecturi literare, indicând atât cărţile care v-au marcat începuturile de
drum lectoral (3-5 autori şi titluri care v-au impresionat în prima copilărie, acasă sau la grădiniță),
cât și cărţile care le-au urmat (3-5 autori şi titluri care v-au impresionat în anii de școală, la ciclul
primar).

4. Itinerare lectorale sau despre „Grădina potecilor care se bifurcă” (Jorge Luis Borges) (2 p.)
o Arătați pe scurt (3-5 rânduri) dacă, în copilărie sau în adolescență, cineva (sau ceva) v-a schimbat
în vreun fel parcursul lectoral şi împrejurările în care s-a întâmplat acest moment de răscruce. Dacă
nu, atunci exprimaţi-vă o atitudine în această privință (o aşteptare, un regret, o preferință, o
apreciere, o impresie etc.), fie în ordine reală, fie în plan imaginar (de ex.: „Un moment de mare
importanță pentru mine/ de neuitat/ de cotitură/ etc. a fost atunci când… ; Nu mi-am închipuit
niciodată că…”; „M-aş fi bucurat să…”; „Îmi pare rău că / Ce păcat că…”; „Ce bine a fost că…;
„Ce bine ar fi/ ar fi fost dacă…”; „Mi-ar fi plăcut ca…” etc.).

5. Lista recomandărilor de lectură suplimentară la sfârșitul clasei a IV-a (pentru cl. a V-a) (2 p.)
o Imaginați-vă că sunteți profesor/ profesoară pentru învățământul primar (învățător/ învățătoare) și
că elevii dumneavoastră sunt la sfârșitul clasei a IV-a. Ei vor intra de la toamnă în ciclul gimnazial.
Pentru că urmează vacanţa mare, aceştia vă roagă să le daţi îndrumări de lectură suplimentară
(pentru clasa a V-a).
Alcătuiţi pentru acești elevi o listă de 5-10 cărți de literatură pentru copii și tineret (autori și titluri),
pe care le-ați recomanda ca lectură de vacanţă.

*1 punct se acordă din oficiu

3
LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII_ PIPP_2019-2020

TEMA NR. 3 PENTRU PORTOFOLIU


PREZENTARE DE CARTE

UNIVERSUL CĂRŢII PENTRU COPII, ASTĂZI


VALORI PERENE ÎN CĂRȚI DE LITERATURĂ PENTRU COPII DIN CREAȚIA
LITERARĂ ROMÂNEASCĂ MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ

1. Plan orientativ pentru tratarea temei: structurarea unei prezentări de carte de literatură
pentru copii din creația literară românească modernă și contemporană
(2 p. + 7 p. + 1 p. OFICIU = 10):

1. Argument/ Introducere (2 p.)


O prezentare de carte se adresează unui public larg și are cu precădere unul informativ, iar dimensiunile
ei sunt mai mici decât ale cronicii literare, limbajul fiind accesibil. Ea are scopul de a trezi interesul cititorului
pentru cartea respectivă, poate reprezenta o formă de promovare cultural-artistică și poate fi organizată, de
exemplu, ca un „pariu literar” sau ca o activitate de dezbatere de tipul „licitației de carte”:
 Cum ai ajuns să alegi această carte? (lectură recomandată, sugerată, la modă, descoperire întâmplătoare etc.)
 Povesteşte despre protagonist (proză)/ Referă-te la condiția „eroului liric”, la mesaj (poezie).
 Relatează o situaţie cu care s-a confruntat protagonistul/ Exprimă o trăire afectivă referitoare la mesajul
poeziei sau la o imagine artistică impresionantă (poezie).
 Indică referinţe critice, bibliografice, editoriale, culturale etc. care recomandă cartea aleasă pentru prezentare.
 Formulează o recomandare, o observație personală, o concluzie:
 De ce ar cred că ar trebui citită această carte de proză / De ce cred că v-ar plăcea să citiți această carte
de poezie această carte de proză?
 Pentru ce calități literare recomanzi această carte? (este emoționantă, formativ-educativă, bogată în
conținut, frumoasă în exprimare, amuzantă, misterioasă, inspirat ilustrată etc.)

2. Componentele prezentării (7 p.)


I. Componenta informativă (2 p.):
 Prezentarea unor date despre autor;
 Menţionarea altor lucrări cu o tematică asemănătoare sau a altor lucrări ale aceluiaşi autor cu care se pot face
conexiuni;
 Prezentarea coordonatelor generale ale problematicii, fără detalii;
II. Componenta subiectiv-persuasivă (redactare în termeni personali, cu intenția de a convinge) (5 p.):
 Formularea textului la persoana I singular;
 Susţinerea unor afirmaţii prin citate din carte;
 Referiri la conținutul cărții, la mesajul transmis (funcții literare, semnificații, valori, atitudini, comportamente
etc.);
 Consideraţii despre stilul şi limbajul cărţii;
 Exprimarea gândurilor şi a sentimentelor faţă de carte;
 Formularea unei concluzii/ a unei aprecieri personale;
 Menţionarea categoriilor de cititori cărora le-ar plăcea cartea şi de ce.

3. Paşii de urmat în realizarea unei prezentări de carte:


I. Intrarea în text şi abordarea problematicii:
 Cartea pe care doresc să v-o prezint este...
 Cartea lui..., intitulată...prezintă, înfăţişează...
II. Provocarea auditoriului cititorului pe parcursul prezentării scrise (sau al expunerii orale):
 Am citit puţine cărţi atât de interesante/ documentate despre...
 Nu am mai citit ceva atât de interesant/ frumos exprimat despre...
III. Ieşirea din text:
 Cartea merită să fie citită, pentru că...
 Vă invit să citiţi cartea, pentru…/ pentru că…

*1 punct se acordă din oficiu
4
UNIVERSUL CĂRŢII PENTRU COPII, ASTĂZI
PROPUNERI PENTRU PREZENTARE DE CARTE DE LITERATURĂ PENTRU COPII DIN CREAȚIA
LITERARĂ ROMÂNEASCĂ MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ
 Olga Delia Mateescu, Basme cu O-Glinda, Editura Tracus Arte, 2017 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2017)
 Horia Gârbea, Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună, Editura Neuma, 2016 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2016).
 Carmen Firan, Poți să fugi în papuci de turte dulci?, Editura Scrisul Românesc, 2016) (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2016).
 Petre Crăciun, Cu Andersen în regatul poveştilor, Editura Zorio, 2015 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret –2015).
 Arcadie Suceveanu, În cămaşă de cireaşă (Premiul USR: literatura pentru copii şi tineret – 2014); Lumea ca o poveste (2012).
 Passionaria Stoicescu, Povestioare cu ploaie şi soare (Premiul USR: literatura pentru copii şi tineret – 2013);
 Passionaria Stoicescu, Când paronimele preferă rimele, Editura Carminis, 2015 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii
şi tineret, pe anul 2015). Cartea înaripată, Editura Carminis, 2014 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2014).
 Constanţa Buzea, Cărticică de doi ani, Cărticică de trei ani, Cărticică de patru ani, Cărticică de cinci ani, Cărticică de şase ani, Cluj-Napoca,
Editura ASCR, 2012 (la alegere).
 Petre Crăciun, Fetiţa din Floare, coperta şi ilustraţiile de Anca Smărăndache, Bucureşti, Editura Zorio, 2014.
 Ana Blandiana, Cartea albă a lui Arpagic Editura Du Style, 1998, Poezii cu şi fără Arpagici pentru copii şi bunici Societatea Română de
Radiodifuziune, 2004 (volum cu CD); Întoarcerea lui Arpagic, Humanitas, 2010; Întâmplări cu Arpagic, Editura Ştiinţa, 2002.
 Ioan Mihai Cochinescu, Micul veneţian. Ilustraţii: Sidonia Călin, București, Didactica Publishing House, 2014.
 Vasile Igna, Pisoi mai mari, pisici mai mici şi un castel cu cinci pitici, Cluj-Napoca, Editura Limes 2009; Poveştile ariciului Păpădie şi alte poezii
pentru arici ori pentru copii mai mari, Cluj Napoca, Editura Dacia, 1997.
 Silvia Kerim, Poveştile Bunicii Albe, Editura Carminis, 2014; Povestiri despre prietenii mei (2009); O poveste cu nouă poveşti (2007), Poarta de
sticlă, Semnul din iarbă (2004), Moşul din oglindă (2005), Zânele nu bat la uşă, Editura Coresi, 2000.
 Ştefan Mitroi, Povestea copilului care a salvat poveştile – teatru pentru copii. Editura Neverland, 2011.
 Mircea Opriţă, Călătoriile din balansoar, Versuri pentru copii. Cluj-Napoca, Editura Limes, 2012.
 Adina Popescu, Miriapodul hoinar şi alte poveşti, Editura CD Press, 2007; Mari poveşti româneşti pe înţelesul celor mici, CD Press, 2008; O istorie
secretă a Ţării Vampirilor. 1. Cartea pricoliciului. Bucureşti, Editura Arthur, 2015.
 Sânziana Popescu, Istorioare cu cosiţe: Poveşti din tărâmul lui Andilandi (2013); Teatru pentru prichindei: mari, mici şi mititei, Editura
Mediamorphosis, 2008.
 Iuliu Raţiu, Anotimpul clipei, Editura Semne, 2003; Rivalii lui Harry Potter, Urmaşii lui Harry Potter, Editura USR, 2004.
 Adina Rosetti, Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul, ilustraţii: Cristiana Radu, București, Editura Curtea Veche, 2014.
 Anamaria Smigelschi, seria Luna-Betiluna şi Dora-Minodora. Copertă şi ilustraţii Anamaria Smigelschi, 2009, 2010.
 Valentina Teclici, De la noi din grădiniță, versuri (București, Editura Ion Creangă, 1986 (Premiul USR, în 1987), Mama mea e cea mai bună,
versuri (București, Editura Ion Creangă, 1988), Fetița cu nume de cântec, povești (București, Editura Ion Creangă, 1990); Jocurile verii, versuri
(București Editura Coresi, 1991), Caseta cu video-povești, Daruri de Moș Crăciun, povești (București Editura Coresi, 1992); Gioconda nimănui,
Editura Oscar Print, 2011.
 Stelian Ţurlea, Cavalerul spaţial (aventuri cu Daniel), Bucureşti, Editura Fundaţiei PRO, 1999; Planeta portocalie. Teatru pentru copii, Bucureşti,
Editura Fundaţiei Pro, 2003; Daniel şi Dracula – teatru pentru copii, Editura Fundaţiei Pro, 2001; Magicianul în Pădurea Uitării – teatru pentru
copii, Editura Fundaţiei Pro, 2002; Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, Editura Fundaţiei PRO, 2000.

Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2017


 Olga Delia Mateescu, Basme cu O-Glinda, Editura Tracus Arte, 2017 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2017).
o Grigorie M. Croitoru, Vânătoarea lui Dragoş, Editura Școala Ardeleană, 2017 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii
şi tineret, pe anul 2017).
o Maria Postu, Leonor şi zânele (ediția bilingvă), Editura Școala Ardeleană, 2017 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 2017).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2016
 Horia Gârbea, Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună, Editura Neuma, 2016 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2016). Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2016).
o Carmen Firan, Poți să fugi în papuci de turte dulci?, Editura Scrisul Românesc, 2016) (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2016).
o Horia Gârbea, Uimitoarele aventuri ale lui Făt-Frumos din Lună, Editura Neuma, 2016 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2016).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2015
 Petre Crăciun, Cu Andersen în regatul poveştilor, Editura Zorio, 2015 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2015).
o Ana Andreescu, Minunata aventură, Editura Curtea Veche, 2015) (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2015).
o Passionaria Stoicescu, Când paronimele preferă rimele, Editura Carminis, 2015 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 2015).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2014
 Arcadie Suceveanu, În cămaşă de cireaşă, Editura Litera, 2014 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2014).
o Ioan Mihai Cochinescu, Micul veneţian, Editura DPH, 2014) (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2014).
o Silvia Kerim, Poveştile Bunicii Albe, Editura Carminis, 2014 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2014).
o Valentin Nicolau, Basmania. Răspântia gândurilor, Editura Nemira, 2014 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi
tineret, pe anul 2014).
o Passionaria Stoicescu, Cartea înaripată, Editura Carminis, 2014 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2014).

Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2013

5
 Passionaria Stoicescu, Povestioare cu ploaie şi soare, Editura Carminis, 2013 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2013).
o Petre Crăciun, Cruciada pisicilor, Editura Zorio, 2013 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2013).
o Petre Crăciun, Basme, Editura Zorio, 2013 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2013).
o Mariana Filimon, La broscotecă, într-o seară de vară, Editura Tracus Arte, 2013 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 2013).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2012
 Nu s-a atribuit Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2012.
o Ștefan Mitroi, Jocuri de nenoroc, Editura Detectiv, 2012 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2012) (Reeditare: Editura RAO, 2015)
o Mircea Opriță, Călătoriile din balansoar. Versuri pentru copii, Editura Limes, 2012 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 2012).
o Anastasia Popa, Zânuța Dora-Li și vrăjitoarea Ciumfi, Editura Carminis, 2012 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii
şi tineret, pe anul 2012).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2011
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2011.
 Nu s-au făcut nominalizări.
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2010
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2010.
o Sînziana Popescu, Drumul Anei prin Valea Plângerii, Editura Mediamorphosis, 2010 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2010).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2009
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2009.
o Vasile Igna, Pisoi mai mari, pisici mai mici şi un castel cu cinci pitici, Editura Limes (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură
pentru copii şi tineret, pe anul 2009).
o Liviu Radu, O după-amiază cu bere și zâne, Editura Tritonic (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2009).
o Arcadie Suceveanu, Lumea ca o poveste, Editura Silvius Libri (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2009) (Reeditare: 2012).
Premiile USR pe anii 2005-2008
 La aceste ediţii nu au fost făcute nominalizări/nu au fost acordate premiile pentru Literatură pentru copii şi tineret.
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2004
 Nu a fost acordat Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2004.
o Leo Butnaru, Căruţul cu îngeri, Editura Prut Internaţional, 2004 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2004).
o Ioana Diaconescu, Roni cel viteaz şi prinţesa cu ghete, Editura Vivaldi, 2004 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii
şi tineret, pe anul 2004).
o Iuliu Raţiu, Rivalii lui Harry Potter, Editura USR, 2004 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2004); din aceeaşi serie: Urmaşii lui Harry Potter, Editura USR, 2004
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2003
 Stelian Ţurlea, Planeta portocalie. Teatru pentru copii, Editura Fundaţiei Pro. (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
2003).
o Leo Butnaru, Cu ce seamănă norii, Editura Prut Internaţional, 2003 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2003).
o Iuliu Raţiu, Anotimpul clipei, Editura Semne, 2003 (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2003).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2002
 Doina Cetea, Binoclul motanului Potifar, Editura Societăţii Culturale „Lucian Blaga” (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret,
pe anul 2002).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2001
o Alexandru D. Lungu, Duminicile unei veri, Editura Axa, Botoșani (Ediția a II-a) (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe
anul 2001).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 2000
o Pavel Şuşară, Opt poveşti adevărate cu fiinţe minunate colorate viu şi tandru de Icodin Alexandru, Editura Aritmos (Premiul USR pentru
Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2000).
o Silvia Kerim, Zânele nu bat la uşă, Editura Coresi (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2000).
o Pavel Şuşară, Opt poveşti adevărate cu fiinţe minunate colorate viu şi tandru de Icodin Alexandru, Editura Aritmos (Nominalizare la Premiul
USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 2000).
o Stelian Ţurlea, Călătorie fantastică în vreme de eclipsă, Editura Fundaţiei PRO (Nominalizare la Premiul USR pentru Literatură pentru
copii şi tineret, pe anul 2000).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1999
 Grete Tartler, Râsul ocrotit de lege, Editura Cartea Românească (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 1999).
 Lidia Handabura, Povestiri din anul cometei, Editura Hestia, Timișoara, 1999 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
1999).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1998
 Ana Blandiana, Cartea albă a lui Arpagic, Editura DU Style. Ilustraţii: Anamaria Smigelschi. (Premiul USR pentru Literatură pentru copii
şi tineret, pe anul 1998).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1992
 Monica Săvulescu-Voudouris, Un alt glob, vă rog! Editura Ion Creangă, 1992 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul
1992).
Premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) – 1991
 Florenţa Albu, Copilărinde, Editura Ion Creangă, 1991 (Premiul USR pentru Literatură pentru copii şi tineret, pe anul 1991).

LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA PENTRU COPII_ PIPP_2019-2020


6
TEMA NR. 4 PENTRU PORTOFOLIU
FUNCŢII SAU VALORI ALE LITERATURII PENTRU COPII ÎN LUMEA
POVEŞTILOR DE ION VLASIU
PLANUL ORIENTATIV AL TRATĂRII TEMEI:
I. INTRODUCERE
 Evidenţierea importanței literaturii pentru copii în formarea identităţii de sine şi culturale a cititorului de
vârstă şcolară mică (universul copilului şi ipostaze ale lumii copilăriei în literatura română pentru copii, cărțile
începutului de drum lectoral, dimensiuni textual-tematice şi funcţionale specifice formării identităţii de sine şi culturale
la şcolarii mici, vârste şi anotimpuri ale lecturii, exemple, referinţe etc.);
 Tradiţie şi modernitate în creaţia lui Ion Vlasiu. Tripla vocaţie creatoare a maestrului Ion Vlasiu: scriitor,
sculptor, pictor;
 Valori interculturale în literatura pentru copii din creaţia lui Ion Vlasiu:
o Vlasiu, Ion (2014). Lumea poveştilor. Ediţia a treia. Ilustraţii de Cristiana Radu. Prefaţă de Irina Petraş. Ediţie
îngrijită, notă asupra ediţiei şi cronologie de Mircea Breaz, Cluj-Napoca: Editura ASCR.
o Vlasiu, Ion (2014). Mese, mese, móka. Második kiadás. Fordította: Kerekes György. Illusztráció: Cristiana Radu.
A kiadást gondozta: Mircea Breaz. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
o Vlasiu, Ion (2014). Welt der Märchen. Zweite Auflage. Deutsch von Lotte Roth. Illustrationen: C. Radu.
Überarbeitete Auflage: Mircea Breaz. Cluj-Napoca: ASCR.

II. CUPRINS
 Realizarea unei prezentări succinte (povestire, expunere scrisă, rezumat) a conţinutului textelor propuse (temă,
personaje, mesaj transmis: idei, concepţii, semnificaţii, caracterizări);
 Dezvoltarea unui comentariu literar (analiză, interpretare de text) referitor la textele propuse din volumul
Lumea poveştilor de Ion Vlasiu (2014), în care să fie evidențiate, în ordine argumentativă, cel puţin trei funcţii
generale sau particulare ale literaturii pentru copii:
o Funcţii generale şi particulare ale literaturii pentru copii: funcţia cognitivă, funcţia afectivă (expresivă, subiectivă,
emoţională etc.), funcţia ludică, funcţia iniţiatică, funcţia identitară, funcţia formativă (educativă, didactică etc.), funcţia
estetică (artistică), funcţia etică (morală), funcţia axiologică (educarea valorilor), funcţia (inter)culturală (recunoașterea
valorilor celorlalți), funcţia terapeutică (integrativă, relaţională, interpersonală, compensativă, incluzivă, profilactică etc.),
funcţia de orientare existenţială ş.a.;
 Evidenţierea relaţiei dintre Titlu – Text – Imagine (ilustraţia cărţii), în creațiile literare din volumul Lumea
poveștilor:
o Comentariul (analiza, interpretarea, prezentarea) textelor poate să se refere şi la relaţia de sens dintre textele,
imaginile (ilustraţiile) şi titlurile textelor respective, după cum urmează: lectura textului şi lectura ilustraţiilor cărţii;
funcţii verbale şi funcţii iconice; întrepătrunderea dintre limbajul verbal şi limbajul vizual; interferenţa codurilor: cod
iconic – cod verbal; relaţia de susţinere reciprocă dintre funcţiile textuale – funcţiile semnelor vizuale – funcţiile titlurilor:
funcţia apelativă, referenţială şi retorică etc.
 Realizarea unor comparații din punct de vedere stilistic (asemănări și deosebiri) între variantele în limba
română și în limba maghiară sau în limba germană ale textelor din volumul Lumea poveștilor (2014): figuri de
stil, caracteristici generale ale stilului (claritate, corectitudine, precizie, puritate, proprietate a termenilor),
particularități de exprimare artistică: putere de sugestie, expresivitate etc.
 Comparația dintre variantele în limba română, pe de o parte, respectiv în limba maghiară sau în limba
germană, pe de altă parte, se poate realiza după următorul plan orientativ:

o observați caracterul individualizat al stilului în limba română, respectiv în limba maghiară sau germană (unicitatea şi
inovarea expresiei; subiectivitatea exprimării);
o observați libertatea pe care autorul şi-o poate lua în raport cu normele limbii literare: expresivitatea textelor poate fi uneori
întărită uneori chiar și prin unele abateri de la uzul curent al limbii (licențe literare specifice exprimării în limba română,
pe de o parte, sau în limba maghiară sau germană, pe de altă parte);
o observați contrastul dintre sensul denotativ (propriu) şi sensul conotativ (figurat) al cuvintelor (în special prin modul
obișnuit sau neobişnuit în care se folosesc cuvintele în limba română, pe de o parte, respectiv în limba maghiară sau
germană, pe de altă parte);
o observați bogăţia lexicală a exprimării în limba română, pe de o parte, respectiv în limba maghiară sau germană, pe de
altă parte (specificul vocabularului în limba română, respectiv în limba maghiară sau germană; vocabular bogat și complex
sau vocabular de bază, dar expresiv; prezența regionalismelor – „ardelenisme”; sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt etc.),
dată fiind diversitatea tematică a textelor, cât și faptul că fiecare autor are un stil propriu care poate fi recunoscut în măsuri
diferite în limba română, respectiv în limba maghiară sau germană;
o observați complexitatea și bogăția elementelor lexicale, în limba română, respectiv în limba maghiară sau germană:
extinderi semantice, prin utilizarea sinonimiei și a polisemiei unor termeni; cuprinderea unor elemente lexicale din toate

7
stilurile funcţionale, dar şi din afara limbii literare (cuvinte din fondul lexical principal, dar și din restul sau din masa
vocabularului: arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
o observați măsura în care – în limba română, pe de o parte, respectiv în limba maghiară sau germană, pe de altă parte –
mesajul literar are funcţie poetică (centrată asupra lui însuşi), asigurându-i acestuia o structură care îl face perceptibil la
nivelul formei şi uşor de fixat în memorie; observați măsura în care, tocmai datorită funcţiei poetice – în limba română,
respectiv în limba maghiară sau germană – un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaţie, ci un
text interesant în sine: plăcut, frumos, amuzant, comic, satiric etc., datorită folosirii unor expresii şi locuţiuni populare,
proverbe, zicători, ghicitori, versuri rimate și ritmate etc.
o observați măsura în care, în limba română, respectiv în limba maghiară sau germană, folosirea termenilor cu sens figurat
trezește în conștiința micilor cititori imagini plastice, emoții, sentimente, trăiri sufletești puternice etc., datorită anumitor
calități expresive (sugestive) mai mult sau mai puțin manifeste (evidente, proprii, caracteristice) limbii române, respectiv
limbii maghiare sau germane;
o observați măsura în care, în limba română sau în limba maghiară, puterea de impresionare a mesajului (pregnanţa
mesajului) este relevabilă în planul construcției narative, prin simetrii, paralelisme, repetiţii, rime, ritmuri, sensuri figurate
etc.

III. ÎNCHEIERE
o Recunoașterea interferenţei (a amestecului, a întrepătrunderii, a contaminării) genurilor (epic, liric,
dramatic) şi a speciilor accesibile copiilor, în Lumea poveştilor de Ion Vlasiu (elemente sau caracteristici
ale mai multor specii literare: basmul, povestea, povestirea, schița, fabula, snoava, legenda etc.)
o Relevarea importanţei profesorului PIPP în formarea competenţei de lectură a copiilor:
 Ex.: Educatorii PIPP, asemenea scriitorilor înşişi, au misiunea de a-i forma de timpuriu pe micii cititori şi de
a le îndruma constant începuturile drumurilor de lectură, aşa după cum observa şi scriitorul Ion Vlasiu, într-
o foarte inspirată exprimare simbolică:
„Într-o zi un copil mi-a spus: nene, vreau şi eu să fiu mare ca tine! L-am ridicat în braţe şi el s-a bucurat.
Aşa trebuie înţeleşi cititorii. Toţi vor să fie mai mari şi scriitorul îi poate ajuta.”

*** OBSERVAŢII:
1. În vederea realizării lucrării pentru portofoliu, studenţii îşi pot alege un text sau mai multe texte, după cum optează ca tratarea temei
să fie analitică (vizând un text sau un grup restrâns de texte) sau sintetică (vizând mai multe grupuri de texte sau chiar toate textele
volumului Lumea poveştilor de Ion Vlasiu).
2. Tratarea temei lucrării presupune realizarea unui comentariu textual (analiză, interpretare, prezentare, caracterizare, eseu argumentativ
etc.);
3. Planul orientativ al tratării temei lucrării are doar un caracter orientativ şi de sprijin;
4. În mod obligatoriu, la sfârşitul lucrării, va fi menţionată bibliografia (sau webografia) consultată, iar, în lucrare, referinţele
bibliografice (citatele, trimiterile, notele etc.) vor fi marcate ca atare;
5. Potrivit baremului de mai jos, pe lângă gradul de informare şi de corectitudine în exprimare, în evaluarea lucrării pentru portofoliu,
vor fi apreciate elementele de noutate, de originalitate, în tratarea temei, respectiv contribuţiile personale ale studenţilor (opinii şi
contribuţii proprii, puncte de vedere personale argumentate/ ilustrate textual: cu citate etc.).

BAREM DE CORECTARE A LUCRĂRII (TOTAL: 10):


1. Conţinut (încadrarea în subiect – 1 p.; identificarea şi analiza funcţiilor literare, cu menţionarea referinţelor
critice – 3 p., elementele de noutate, de originalitate – 1 p., exemplificările din texte – 1 p.) – 6 p.
2. Exprimare scrisă (gradul de structurare argumentativă a lucrării, logica exprimării: fluenţă, coerenţă, coeziune
– 1p.; corectitudine gramaticală – 1p.; design, redactare: aspect, așezare în pagină, (tehno)redactare – 1p.) – 3 p.
3. Oficiu: 1 p. se acordă din oficiu.

REPERE BIBLIOGRAFICE ORIENTATIVE

Ailincăi, Cornel (2000). Gramatica formelor vizuale. Piteşti: Editura Paralela 45


Breaz, Mircea (2013). Literatura pentru copii: repere teoretice şi metodologice. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Breaz, Mircea (2014). Cu Ion Vlasiu în lumea poveştilor, Notă asupra ediţiei şi cronologie la: Ion Vlasiu, Lumea poveştilor (pp. 120-
131). Cluj- Napoca: Editura ASCR.
Cordoş, Sanda (2004). Ce rost are să mai citim literatură ? Bucureşti: Compania.
Florea, Vasile (2007). Ion Vlasiu, în: Istoria artei româneşti (pp. 757-758). Bucureşti, Chişinău: Editura Litera Internaţional.
Maşek, Victor Ernest (1989). Arta naivă. Bucureşti: Editura Meridiane (Cap. În căutarea propriei identităţi: arta copiilor, pp. 35-56).
Mih, Viorel (2004). Înţelegerea textelor. Strategii şi mecanisme cognitive. Aplicaţii în domeniul educaţional. Cluj-Napoca: ASCR.
Petraş, Irina (2014). Ion Vlasiu şi poveştile care cântă. Prefaţă la: Ion Vlasiu, Ion, Lumea poveştilor. (pp. 8-13). Cluj-Napoca: ASCR.
Prut, Constantin (1982). Ion Vlasiu, în: Dicţionar de artă modernă (pp. 469-470). Bucureşti: Editura Albatros.
Rovenţa-Frumuşani, Daniela (1987). Literă – text – imagine, interferenţe semiotice – pentru o mai bună înţelegere a textului literar, în:
Revista de pedagogie nr. 4, aprilie 1987. Bucureşti: EDP.
Sâmihăian, Florentina (2007). Investigarea şi stimularea interesului pentru lectură al elevilor. Bucureşti: MEC.
Vlasiu, Ion (2014). Lumea poveştilor. Ediţie îngrijită, notă asupra ediţiei şi cronologie de Mircea Breaz, Cluj-Napoca: Editura ASCR.
Zaciu, Mircea (1995). Ion Vlasiu. În: Dicţionar de scriitori români. Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Române.