UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică

___________________________________________________________________________________________________________________
Str. Universității nr.13, 720 229, Suceava
Administrarea afacerii – ID – An I

Rolul și importanța IMM-urilor în dezvoltarea economică

Student: Pînzar Emima

1
 Rolul și importanța IMM-urilor în dezvoltarea economica

I. Introducere:
Întreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM-uri) au o importanţă vitală în orice economie de
piaţă. Ele antrenează populaţia în activitatea economică, creează noi locuri de muncă, pot satura
piaţă cu mărfuri şi servicii, cultivă spiritul de întreprinzător, dezvoltarea regională şi reducerea
sărăciei. IMM-urile sunt mai dinamice şi mai flexibile, astfel încât pot să reziste mai uşor presiunii
concurenţiale.
Principalele caracteristici ale întreprinderilor mici şi mijlocii sunt: oferă noi locuri de
muncă, favorizează inovarea şi flexibilitatea, stimulează concurenţa, ajută la buna funcţionare a
întreprinderilor mari, pentru care efectuează diferite servicii sau produc diferite subansamble.
În România, ca şi în cele mai multe ţări ale lumii, majoritatea noilor întreprinderi sunt mici
şi mijlocii (90% din totalul firmelor active). Ele reprezintă un sector care cuprinde o mare parte a
forţei de muncă disponibilizate şi contribuie, în acelaşi timp, la formarea unei noi generaţii de
patroni şi angajaţi.

II. Numărul IMM-urilor din domeniul non-financiar:

România are peste 430.000 de microîntreprinderi și alte peste 50.000 de afaceri mici și
mijlocii. Prin comparație, sunt doar 1667 de afaceri mari, adica 0,3% din totalul din economie,
arată o analiză a Comisiei Europene. IMM-urile angajeaza aproape doua treimi din totalul
salariaților, restul fiin pe statele de plată ale marilor jucători.

“Numarul de angajați din IMM-urile din România a crescut cu 7% în ultimii cinci ani,
respectiv în perioada 2014-2018. Totuși, productivitatea medie a acestor afaceri mici și mijlocii
este de 15 100 de euro, mult sub media UE, care se situează la circa 44.600 de euro”, se arată
într-un raport al Comisiei Europene.

Trebuie ținut însă cont de faptul că în perioada 2017-2018 valoarea adaugată a IMM-urilor
a crescut cu 14,6%, iar numarul de salariați s-a majorat cu 2,6%. Diferența de ritm între angajări
și valoarea daaugată dovedește faptul că firmele s-au bazat mai mult pe tehnologie și inovație, nu
pe muncă fizică.

2
 În următorii ani(2018-2020) ritmul de creștere pe zona de angajați este de așteptat să se
mențină la 2,6% astfel că urmează să fie create 70.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului
acesta.

III. Introducerea impozitului forferar in 2009 și efectele lui:

“Până la apariția impozitului forfetar multe firme erau «în adormire». Nu te costa nimic
să ții o companie, chiar dacă ea nu avea activitate. Impozitul forfetar a făcut, într-un fel, curățenie.
Ceea ce avea șanse a mers înainte și acum lucrurile încep să se echilibreze. Faptul că numărul
firmelor care au fost înregistrate este mai mare decât cel din 2009 poate arăta că avem de-a face
cu un al doilea val de antreprenori sau mici antreprenori care văd anumite oportunitîți pe piață
și pe care încearca să le exploateze.” – declară analistul Aurelian Dochia la început de an 2011,
dupa o analiză a statisticilor.

Numărul firmelor care au intrat sub protecția legii insolvenței a crescut in 2010 cu 9%
comparativ cu anul 2009, iar cel al radierilor voluntare cu 292%, scăzând, în schimb, cu 78%
numarul dizolvărilor voluntare și cu oeste 50% numărul suspendărilor de activitate.

La 31 decembrie 2010 în România erau înregistrați 888.584 de comercianți activi – 256.595

de persoane fizice și 631.989 de firme, potrivit datelor Oficiului Național al Refistrului Comerțului
(ONRC).

Anul extrem de dificil s-a reflectat în dinamica restructurării activităţii sau a ieşirii de pe
piaţă a firmelor - insolvenţă, radieri sau dizolvări voluntare - numărul companiilor care şi-au închis
porţile fiind mai mult decât dublul celor intrate pe piaţă.

Astfel, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea, au fost radiate sau dizolvate
voluntar a fost anul trecut de peste 245.000, faţă de 119.000 de firme înmatriculate. Un semn mai
bun este că numărul firmelor înmatriculate a fost cu aproape 7.000 mai mare decât în 2009, la
finele lui 2010 numărul total de agenţie conomici înregistraţi în România fiind de peste 888.000.

IV.Finanțarea IMM-urilor:

IMM-urile au la dispoziție diverse surse de finanțare ale afacerii, în funcție de necesarul

determinat pe baza planului de afaceri.

3
Finanțarea IMM prin:

 Capitalul propriu

 Creditul bancar

 Finanțări obținute prin programe de promovare a IMM-urilor

 Fonduri structurale

 Fonduri de capital de risc

 Leasing

 Credite de la furnizori și de la clienți

 Credite pe efecte de comert( factoringul și scontarea).

Un studiu organizat de Banca Națională Română pe perioada aprilie 2017 - martie 2018 ne
arată, conform graficului de mai jos, preferințele de finanțare a IMM-urilor în comparație cu marile
corporații.

Pe lângă posibilitățile de finanțare dedicate lor, întreprinderile mici și mijlocii au la

dispoziție și alte programe, cu spectru mai larg, dar care se adresează și acestui profil.

 Comisia Europeană oferă granturi pentru a sprijini proiecte sau organizații care
promovează interesele UE. IMM-urile și alte părți interesate pot solicita granturi

4
 răspunzând la cereri de propuneri. În același timp, ele pot participa la procedurile de
ofertare lansate de Comisie pentru a achiziționa bunuri și servicii.
 Anumite forme ale sprijinului pentru antreprenori și întreprinderi se încadrează în
programele UE, dar se acordă prin intermediul instituțiilor financiare locale. Portalul
„Acces la finanțare” vă ajută să găsiți finanțare UE sub formă de împrumuturi, garanții,
finanțare prin capitaluri proprii și multe altele.
 Instrumentul de microfinanțare din cadrul Programului pentru ocuparea forței de muncă și
inovare socială (EaSI) sprijină sectorul IMM-urilor acordând împrumuturi de până la
25 000 EUR persoanelor fizice care înființează sau dezvoltă întreprinderi mici.
 Fondul social european (FSE) oferă IMM-urilor sprijin pentru ca acestea să-și poată
îmbunătăți competitivitatea, de exemplu prin formare.
 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) le permite IMM-urilor să
beneficieze de un nivel mai ridicat de sprijin, întrucât marea majoritate a întreprinderilor
din domeniul pescuitului și al acvaculturii sunt IMM-uri.
 Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă credite pentru IMM-uri prin programul LIFE
pentru mediu și politici climatice.
 Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare oferă oportunități de finanțare în
domeniul dezvoltării.
 Programul de formare a managerilor încurajează IMM-urile să-și extindă activitățile în
Japonia și Coreea.

V. Rolurile pozitive ale IMM-urilor în economie:

În România, ca în oricare economie de piață, IMM-urile au efecte benefice pentru sistemul

economic, prin rolurile pe care le îndeplinesc. Dintre ele menționăm

 Întreprinderile mici și mijlocii sunt importante creatoare de locuri de muncă, prin aceasta
ele contribuind la stabilitatea socială a zonei respective.
 Sectorul IMM-urilor este principala sursă de formare a clasei de mijloc, ce are un rol
decisiv în asigurarea stabilități socio-politice a țării. Acest lucru este posibil datorită
faptului că distribuția puterii economice prin sistemul firmelor mici și mijlocii conduce la
repartizarea favorabilă a puterii în societate.

5
  Un alt rol important este acela că sporesc caracterul concurențial al nor piețe, ele inseși
fiind surse de concurență.
 IMM-urile contribuie la formarea ofertei de bunuri și servicii, în acest fel, la formarea PIB,
la creșterea exporturilor și a investițiilor mondiale.
 Se asigură combinări ale unor factori de producție care, în alte condiții, probabil nu ar fi
folosiți: resurse locale, produse secundare ale firmelor mari și altele. Cu întreprinderile
mari, IMM-urile au relații de cooperare care se prezintă fie sub forma acordurilor de
parteneriat (financiar, tehnologis ș.a.), fie sub forma unor subfurnituri (de specialitate, de
capacitate ș.a.).
 Faptul ca IMM-urile sunt administrate direct de către proprietari face ca sistemul de liuare
a deciziilor să fie foarte simplu și să depindă de talentul și capacitățile manageriale ale
acestora. De aceea, firmele mici și mijlocii prezintă o flexibilitate și rezistență în perioadele
de recesiune, dată de capacitatea de adaptare la modificările pieței.
 Ele asigură potențialul de dezvoltare al viitoarelor mari întreprinderi, grație proceselor de
creștere și dezvoltare la care vorr lua parte
 Accentul pe procesele de inovație, atât în privința tehnologiilor, cât și a managementului,
reprezintă o altă trăsătură importantă a IMM-urilor.
 Întreprinderile mmici și mijlocii se pot integra relativ ușor într-o rețea economică regională,
ceea ce contribuie la dezvoltarea regiunii respective și la reducerea șomajului.
 Dimensionarea lor redusă contribuie la diminuarea birocrației și la evitarea depersonalizării
 relațiilor umane, datorită scurtării circuitului documentelor și informațiilor în firmă. De
aceea, IMM-urile asigură o calitate superioară a ocupării, din punct de vedere al
performanțelor și satisfacției în muncă. Relațiile în acetse firme sunt mai puțin formalizate
și există o mai strânsă legătură între eforturile individuale și obiectivele întreprinderii.

VI. Concluzii:

Cu toate că, după cele menționate mai sus, IMM-urile ar trebui să aducă o creștere
economică considerabilă, se pare că părerile cercetătorilor sunt diferite.
În România, pentru anul 2020 se preconizează creșterea PIB cu 3,6%, inflația va scădea la
3,5%, rata șomajului va crește la 4,2%. Deficitul bugetar va crește la 4,4% din PIB, iar în zona
euro va fi de 0,9%. Datoria publică brută va crește la 37,2% din PIB, iar în zona euro va ajunge la

6
85,1%. Balanța contului curent va ajunge la 5,3% din PIB. Tot pentru România, se preconizează
o creșterea Produsului Intern Brut cu 3,3% în 2021, inflația va scădea la 3,4%, rata șomajului va
crește la 4,3%. Deficitul bugetar va crește la 6,1% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 1,0%.
Datoria publică brută va crește la 40,6% din PIB, iar în zona euro va crește la 84,1%.
Mediul extern a devenit însă mult mai puțin favorabil, iar incertitudinea atinge cote ridicate,
ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schimbări structurale.
În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creștere
mai modestă și inflație foarte redusă.
Se preconizează că produsul intern brut (PIB) al zonei euro va crește cu 1,1 % în 2019 și
cu 1,2 % în 2020 și 2021. Față de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie),
previziunile de creștere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) și cu 0,2
puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nivelul UE, este de așteptat ca PIB-ul să crească
cu 1,4 % în 2019, 2020 și 2021. Previziunile pentru 2020 au fost și ele revizuite în sens descendent
față de cele din vară (de la 1,6 %).
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar responsabil pentru moneda euro și dialogul
social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital,
a declarat: „Economia europeană a demonstrat până acum reziliență în contextul unui mediu
extern mai puțin favorabil: creșterea economică a continuat, crearea de locuri de muncă a fost
puternică, iar cererea internă mare. Pe viitor este posibil însă să ne confruntăm cu dificultăți: o
perioadă cu multe incertitudini legate de conflictele comerciale, tensiuni geopolitice crescânde,
deficiențe persistente în industria prelucrătoare și Brexitul. Rog insistent toate țările UE cu
niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente și să înceapă își reducă
nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară
ar trebui să o utilizeze acum.”
La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare,
impozitare și vamă, a afirmat: „Conform previziunilor, toate economiile din UE își vor continua
expansiunea în următorii doi ani, în pofida situațiilor potrivnice tot mai accentuate. Fundația
economiei UE este solidă: după șase ani de creștere, șomajul din UE se află la cel mai scăzut nivel
de la începutul secolului, iar deficitul cumulat este sub 1 % din PIB. Cum ne așteaptă un drum
dificil, nu ne putem complăcea în situația actuală. Vor trebui folosite toate pârghiile politice
pentru a se consolida reziliența Europei și pentru a se sprijini creșterea.”

7
Bibliografie:

1. Ziarul Financiar
2. https://ec.europa.eu/
3. https://www.caleaeuropeana.ro/
4. https://www.capital.ro/
5. Săptămâna Financiară