UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT
SISTEME DE DIRIJARE
A TRAFICULUI
FEROVIAR

Coordonator științific Student

S.l.dr.ing. Gheorghiu Răzvan Florin BĂDĂU
Andrei

București
2018
Cuprins

TEMA PROIECTULUI ........................................................................................................... 1

CAPITOLUL 1. SISTEM DE INFORMARE A CĂLĂTORILOR ................................. 3

1.1 SCHEMA BLOC ............................................................................................................. 3

1.2 BLOCUL DE ALIMENTARE............................................................................................. 6

1.3 ECHIPAMENTUL DE CALE ............................................................................................. 6

1.3.1 Senzorii de proximitate........................................................................................... 6

1.3.2 Blocul de recepție radio .......................................................................................... 6
1.3.3 Divizorul magistralei I2C ........................................................................................ 7
1.3.4 Unitatea centrală de procesare ................................................................................ 7
1.3.5 Blocul de adaptare a tensiunii de alimentare .......................................................... 8
1.4 ECHIPAMENTUL DE TREN ............................................................................................. 9

1.4.1 Blocul de introducere date ...................................................................................... 9

1.4.2 Blocul de transmisie radio .................................................................................... 10
1.4.3 Blocul de Afișare .................................................................................................. 10
1.4.4 Blocul de adaptare a tensiunii de alimentare ........................................................ 10
1.4.5 Unitatea centrală de procesare a trenului .............................................................. 10
1.5 BLOC DE DIRECȚIONARE A SEMNALULUI OPTIC.......................................................... 11

1.5.1 Convertor nivele logice TTL – fibră optică .......................................................... 11

1.5.2 Convertor fibră optică – nivele logice TTL .......................................................... 11
1.5.3 Divizor de fibră optică .......................................................................................... 11
1.5.4 Combinator de fibră optică ................................................................................... 12
1.5.5 Amplificator ......................................................................................................... 12

1.6 CENTRUL DE COMANDĂ ȘI CONTROL ......................................................................... 13

1.6.1 Convertorul TTL-USB ......................................................................................... 13
1.6.2 Dispecerul și tabela de afișare .............................................................................. 13
CAPITOLUL 2. COMUNICAȚII ȘI MESAJE ............................................................... 14

2.1 MESAJUL RADIO ........................................................................................................ 14

2.2 MESAJUL I2C ............................................................................................................. 14

CAPITOLUL 3. COMPONENTE SOFTWARE ............................................................. 16

3.1 PROGRAMUL ECHIPAMENTULUI DE CALE ................................................................... 16
3.2 PROGRAMUL CCC ..................................................................................................... 17
 3.3 PROGRAMUL TRENULUI ............................................................................................. 18

3.4 APLICAȚIA POSTULUI DISPECER ................................................................................. 21

CAPITOLUL 4. AMPLASAREA SISTEMULUI ............................................................ 24

CAPITOLUL 5. ANALIZA SISTEMULUI...................................................................... 29

DICȚIONAR EXPLICATIV DE TERMENI ȘI ABREVIERI.......................................... 30

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 31
ANEXA 1 ................................................................................................................................. 32

ANEXA 2 ................................................................................................................................. 33
ANEXA 3 ................................................................................................................................. 34

ANEXA 4 ................................................................................................................................. 35
Tema proiectului
Să se proiecteze un sistem de informare pentru călători în stațiile de cale ferată pentru
care se vor butea prelua date din sistemul BLA.
Proiectul va conține obligatoriu:
• Realizarea sistemului de informare cu actualizări ale informației de timp în
funcție de poziția trenului și rangul acestuia;
• Realizarea (existența) unui subsistem de identificare a rangului trenului;
• Anunțarea trenului cu minim 10 minute înainte de sosirea în stație;
• Dacă se utilizează microcontroler, se va justifica alegerea în funcție de
parametrii care au importanță pentru proiect;
• În cazul subsistemului de comunicații, se va detalia soluția tehnică, inclusiv
conectarea și dacă e cazul programarea modulelor utilizate. De asemenea se va
defini conținutul mesajului care se va transmite dacă e cazul și se vor propune
modalități de securizare a acestuia;
• Analiza posibilelor defecțiuni în funcționarea sistemului și propunerea de soluții
pentru detecția acestora și semnalizarea la un dispecer;
• Justificarea soluțiilor alese. Pentru fiecare soluție se vor prezenta avantaje și
dezavantaje.

Parametrii proiectului se calculează în funcție de numărul de litere din nume (nn = 5),
numărul de litere din prenume (np = 6), suma ultimelor două cifre din numărul grupei (ng = 3)
și numărul de ordine de pe foaia de prezență (no = 1) după cum urmează:
• Numărul de stații (Ns):

𝑁𝑠 ≥ 𝑛𝑛 + 𝑛𝑝 = 5 + 6 = 11

• Distanța dintre stații (D):

𝐷 = max(𝑛𝑛, 𝑛𝑝) = max(5,6) = 6 𝑘𝑚

• Viteza de circulație pentru trenurile de rang Regio (VR) și Interregio (VIR):

𝑉𝑅 = min(𝑛𝑛, 𝑛𝑝) ∙ 10 = min(5,6) ∙ 10 = 50 𝑘𝑚/ℎ

𝑉𝐼𝑅 = (𝑛𝑛 + 𝑛𝑝) ∙ 10 = (5 + 6) ∙ 10 = 110 𝑘𝑚/ℎ

1
 • În stația unde se face afișarea (aflată la mijlocul distanței întregului traseu) pot
fi simultan NM trenuri:

𝑛𝑔 3
𝑁𝑀 = max(𝑛𝑛, 𝑛𝑝) − = max(5,6) − = 4,5 = 4 𝑡𝑟𝑒𝑛𝑢𝑟𝑖
2 2

• Numărul maxim de trenuri pentru care se poate afișa informația în stație este:

𝐴𝑀 = 𝑛𝑔 = 3 𝑡𝑟𝑒𝑛𝑢𝑟𝑖

• Lungimea mesajului (LM) este:

𝑛𝑛 + 𝑛𝑝 + 𝑛𝑜 5+6+2
𝐿𝑀 = min (𝑛𝑛, 𝑛𝑝, ( )) = min (5,6, ( )) = 4 𝑜𝑐𝑡𝑒ț𝑖
𝑛𝑔 3

• Tensiunea de alimentare (Valim) disponibilă pentru toate echipamentele noi este

de:

𝑉𝑎𝑙𝑖𝑚 = 𝑛𝑜 ∙ 10 = 2 ∙ 10 = 20 𝑉

• Alimentarea se face în curent continuu.

Proiectul va trebui să conțină:

• Prezentarea schemei bloc propuse, explicarea blocurilor și definirea funcțiilor
acestora;
• Prezentarea schemei de amplasament a echipamentelor;
• Descrierea soluției alese pentru realizarea fizică a fiecărui bloc din cele
prezentate anterior:
o Schemă electrică;
o Calcule pentru dimensionarea elementelor componente;
o Intrările și ieșirile necesare (atenție la interconectarea blocurilor,
prezentarea modurilor de adaptare);
o Elemente de fiabilitate.
• Proiectarea interfețelor dintre blocurile funcționale;
• Prezentarea programului software (limbaj de asamblare, pseudocod, schemă
logică, C, C++, etc.)
• Prezentarea schemei electrice complete pentru realizarea temei. Schemele
trebuie să fie corecte.

2
Capitolul 1. Sistem de informare a călătorilor
1.1 Schema bloc

ALIM

EC ET
AUA ID

S1
UCP
S2
UCPT A
U
A

DIVI2C RRx RTx AF

TTL FO DSO

FO TTL
TA

CCC
A DIVFO UC
D
I
DSO+1

V
TTL–USB
DSO 0 I

2C
COM A
DISP

AUA

ALIM

Figura 1. Schema bloc

3
Sistemul de informare a călătorilor cu trenul este compus din următoarele blocuri:
• Alimentare (ALIM): reprezintă o sursă de tensiune de 20V C.C.
• Echipament de cale (EC):
o Bloc de adaptare a tensiunii de alimentare (AUA): are rolul de a aduce
tensiunea de alimentare de la 20V la nivelul de tensiune de 5V necesar
pentru buna funcționare a celorlalte elemente;
o Unitate centrală de procesare (UCP): este nucleul EC. Coordonează toate
operațiile matematice și logice și realizează comunicațiile între celelalte
blocuri ale EC;
o Senzorii de proximitate (S1 și S2): detectează prezența trenului pe calea
de rulare și se folosesc la calcularea vitezei acestuia;
o Divizor al magistralei I2C (DIVI2C): permite o separare a transmisiei și a
recepției pe magistrala DIVI2C a UCP;
o Bloc de recepție radio (RRx): primește informații de la bordul trenului;
o Convertor nivele logice TTL – fibră optică (TTL/FO): realizează o
conversie a semnalelor electrice în semnale optice pentru a putea
transmite informații de la UCP la CCC;
• Echipament de tren (ET):
o Blocul de introducere date (ID): utilizat de conductorul trenului pentru a
introduce in UCPT informații legate de indicativul trenului și de ruta
acestuia;
o Bloc de adaptare a tensiunii de alimentare (AUA);
o Unitatea centrală de procesare a trenului (UCPT): reprezintă este nucleul
ET. Coordonează toate operațiile matematice și logice și realizează
comunicațiile între celelalte blocuri ale ET;
o Bloc de transmisie radio (RTx): transmite informațiile introduse de
conductor către EC;
o Bloc de afișare (AF): oferă conductorului informații sub formă text
despre indicativul trenului și ruta acestuia.
• Bloc de direcționare a semnalului optic (DSO):
o Convertor fibră optică – nivele logice TTL (FO/TTL): realizează o
conversie a semnalelor optice în semnale electrice pentru a recepționa
informații de la CCC;
o Divizorul de fibră optică (DIVFO): distribuie semnalele venite de la CCC
(de date și sincronizare) către EC adiacent și următorul DSO;
o Combinatorul de fibră optică (COM): realizează o combinare a
semnalelor provenite de la EC adiacent și cel anterior, pentru
transmiterea acestora la CCC;
o Amplificatorul (A): amplifică semnalele optice primite de la DIVFO sau
COM pentru a facilita o transmisie a acestora la distanță.
4
• Următorul bloc de direcționare a semnalului optic (DSO+1): este situat la o
distanță considerabilă de DSO și prezintă aceeași structură internă, fiind conectat
la rândul său cu un alt EC și cu următorul DSO;
• Blocul de direcționare al semnalului optic central (DSO 0): identic cu DSO,
permite legarea CCC cu EC;
• Centrul de comandă și control (CCC):
o Divizor al magistralei I2C (DIVI2C);
o Bloc de adaptare a tensiunii de alimentare (AUA);
o Unitatea centrală (UC): intermediază schimbul de date dintre EC și
DISP;
o Convertorul TTL–USB (TTL–USB): facilitează schimbul de date dintre
UC și DISP;
o Dispecerul (DISP): recepționează datele din teren și le prelucrează în
vederea obținerii de informații legate de timpii de sosire ai trenurilor.
Dispecerul poate comanda dispozitivele de pe teren în vederea
diagnosticării sistemului.
• Tabela de afișare (TA): este blocul final al sistemului, care oferă informații
călătorilor. Tabela duplică afișarea de la DISP.

5
1.2 Blocul de alimentare
Caracteristicile blocului de alimentare au fost impuse prin parametrii definiți în tema
proiectului. Proiectarea acestui bloc nu se află printre obiectivele acestui proiect. Se va
presupune că în orice punct de pe traseul liniei, inclusiv la bordul trenurilor există posibilitatea
legării la o sursă care furnizează 20 V C.C.

1.3 Echipamentul de cale

Schema electrică a echipamentului de cale se găsește în întregime în Anexa 1.

1.3.1 Senzorii de proximitate

Detectarea trecerii trenului peste echipamentul de cale și calcularea vitezei acestuia se
realizează cu ajutorul unei perechi de senzori inductivi de proximitate. Am decis utilizarea
senzorilor fabricați de OMRON din seria E2A, mai exact a modelului E2A-M30KS15-WP-C1.
Senzorii se alimentează cu tensiuni cuprinse între 12 V și 24 V (în cazul de față 20 V),
dar nu este necesară realizarea unei adaptări de tensiune deoarece senzorul este de tip colector
deschis cu ieșirea de tip NPN, starea lui normală fiind deschisă (normally open). Astfel, în stare
de repaus senzorul va oferi la ieșire o tensiune de 5 V grație rezistorului de tragere în sus (cu o
valoare tipică de 10 kΩ) legat la sursa de alimentare a microcontrolerului, iar în momentul
detecției prezenței unui obiect metalic la ieșire vom regăsi nivelul 0 de tensiune.
Montarea senzorilor se realizează cu ajutorul unor clame asemănătoare cu cele utilizate
la instalarea numărătoarelor de osii. Practic, detecția trenului se realizează în momentul trecerii
bandajului primei roți pe deasupra senzorului. Din cauza limitelor de poziționare în vecinătatea
suprafețelor metalice [2], este detectabilă doar o lungime de 27 mm din dimensiunea totală a
bandajului roții (≈37 mm), ceea ce reduce distanța de detecție la aproximativ 13,5 mm [3].
Senzorul se montează la o distanță de 2 m față de restul EC, distanța dintre cei doi senzori fiind
de aproximativ 4 m.
Montarea senzorilor se face conform indicațiilor din Anexa 4.

1.3.2 Blocul de recepție radio

Comunicarea dintre tren si echipamentul de cale se realizează pe suport radio, prin
intermediul unei perechi de module radio seriale HC-12.
Aceste dispozitive operează în banda de frecvențe 433,4 MHz – 473 MHz, având la
dispoziție 100 de canale de comunicații, cu un ecart de 400 kHz între ele. Deoarece frecvențele
utilizate sunt situate în banda liberă este necesară o securizare a mesajului pentru a evita
interferențele provenite de la alte dispozitive care operează pe aceeași frecvență (Vezi 2.1).
Dispozitivul dispune de patru moduri de transmisie, dar pentru acest proiect se utilizează
modul implicit FU3. În acest mod de operare modulul ajustează în mod automat rata de
transmisie radio în funcție de rata de transmisie a portului serial. Distanța maximă de transmisie
variază astfel între 600 m, la o viteză de 9600 bps și 1000 m, la o viteză de 2400 m.

6
 Pentru a evita recepționarea datelor de la un tren aflat pe celălalt sens de circulație,
echipamentele radio sunt configurate astfel încât să funcționeze pe canale diferite în funcție de
firul de circulație. Astfel, pentru sensul de circulație Perinthus – Londinum se utilizează canalul
1 (430,4 MHz), iar pentru sensul Londinium – Perinthus se folosește canalul 2 (430,8 MHz).
Modulele de recepție sunt configurate înainte de a fi montate prin comenzi AT conform
indicațiilor producătorului [4].

Figura 2. Modulul radio serial HC – 12

1.3.3 Divizorul magistralei I2C

În vederea implementării magistralei I2C pe suport optic este necesară o separare a
transmisiei și a recepției pe liniile SDA și SCL. În acest scop am ales circuitul integrat P82B96.
Circuitul permite de asemenea utilizarea unor cabluri mai lungi (≈20 m). Pentru fiecare pin este
necesar să se monteze un rezistor de tragere în sus. Pentru pinii care fac legătura cu DSO
rezistoarele au o valoare de 330 Ω, iar pentru cei doi pini legați de UCP valoarea este de 2,2 kΩ
[5].
Conexiunea cu DSO se realizează prin intermediul a patru cabluri coaxiale legate fiecare
la câte o mufă tip BNC.

1.3.4 Unitatea centrală de procesare

Ținând cont de numărul de intrări/ieșiri (minim 11: 2 pentru senzori, 2 pentru recepție
si transmisie cu modulul radio, 2 pentru conectarea la magistrala I2C, 2 pentru cristalul de cuarț,
una pentru resetare și 2 pentru alimentare) și de modurile de comunicare necesare (serială și
I2C) am ales microcontrolerul ATtiny841.
Acesta este un microcontroler cu o arhitectură AVR pe 8 biți care prezintă performanțe
ridicate și un consum scăzut de energie. El dispune de 8 kB de memorie programabilă FLASH
pentru program, 521 B de memorie de memorie programabilă EEPROM și 512 B de memorie
internă SRAM.
7
 Dispozitivul este prevăzut cu:
• 32 de registre de uz general;
• un numărător pe 8 biți și două numărătoare pe 16 biți, fiecare cu două canale
MID;
• Două magistrale USART full duplex;
• Interfață serială master/slave SPI;
• Interfață I2C.
Alimentarea se face în 5 V de la AUA, iar semnalul de tact este dat de un oscilator cu
cuarț de 16 MHz montat conform datelor din catalog împreună cu două condensatoare ceramice
de 22 pF [1]. O rezistență cu o valoare tipică de 10 kΩ este montată între pinul RESET și VCC
pentru a evita resetarea microcontrolerului.

Figura 3. ATtiny841, schemă minimă de funcționare

1.3.5 Blocul de adaptare a tensiunii de alimentare

Pentru alegerea circuitului potrivit pentru acest proiect am utilizat aplicația online
WEBENCH® Power Arhitect [7]. Valoarea tensiunii de intrare a fost impusă prin tema
proiectului, iar cea de ieșire a fost impusă de domeniul tensiunilor de alimentare a circuitelor
integrate din EC.

𝑉𝑀𝑖𝑛 = 𝑉𝑀𝑎𝑥 = 20 𝑉 (1)

𝑉𝑂𝑢𝑡 = 5 𝑉 (2)

Curentul de ieșire a fost calculat în funcție de valorile maxime ale curenților trași de
fiecare din circuitele integrate (valori preluate din foaia de catalog a fiecărei componente).

𝐼𝑂𝑢𝑡 = 𝐼𝐴𝑇841𝑀𝐴𝑋 + 𝐼𝐻𝐶12𝑀𝐴𝑋 + 𝐼𝑃82𝐵96𝑀𝐴𝑋 = 200 + 100 + 200 = 500 𝑚𝐴 (3)

8
 Aplicația a oferit o listă cu mai multe circuite care îndeplinesc condițiile impuse. Dintre
acestea am ales circuitul TPS62175. Valorile componentelor auxiliare au fost calculate de către
aplicație conform indicațiilor din foaia de catalog a circuitului.

Figura 4. Blocul de adaptare a tensiunii de alimentare

1.4 Echipamentul de tren

Schema completă a echipamentului de pe tren se găsește în Anexa 2.

1.4.1 Blocul de introducere date

Pentru a reduce numărul de pini folosiți la introducerea datelor, am ales o tastatură tip
matrice 4x3 cu 12 butoane, dar doar cu 7 linii de comandă. Apăsarea unui buton reprezintă
realizarea contactului între o coloană și un rând. Deoarece coloanele matricei sunt alimentate
alternativ de către microcontroler, butonul apăsat poate fi identificat citind exclusiv rândurile
matricei. Atât rândurile, cât și coloanele matricei dispun de rezistoare de coborâre cu o valoare
tipică de 100 Ω.

9
 Figura 5. Tastatura tip matrice 4x3

1.4.2 Blocul de transmisie radio

Asemenea perechii sale din EC, acest bloc este un modul de radio serial HC-12, folosit
însă ca transmițător. Deoarece frecvențele de comunicare ale EC sunt fixe, transmițătorul de la
bordul trenului trebuie configurat pe frecvența potrivită.
Pentru a putea configura modulul HC-12 este necesară aducerea acestuia în modul de
comandă. Acest lucru se realizează generând „0” pe pinul SET al modulului radio și așteptând
minim 40 ms. În funcție de codul rutei introduse se configurează canalul de comunicații. Astfel,
codurile cuprinse între 0 și 127 corespund canalului 1, iar codurile de la 128 la 255 corespund
canalului 2. Comenzile de configurare se regăsesc în foaia de catalog a dispozitivului [4]. După
configurare, pe pinul SET se generează „1” și se așteaptă minim 80 ms pentru ca modulul să
intre în modul normal de funcționare.

1.4.3 Blocul de Afișare

Afișarea informațiilor către conducătorul trenului se face pe un monitor lcd tip 16x2.
Configurația acestui tip de afișor este cea recomandată în majoritatea aplicaților [6]. Contrastul
caracterelor nu este ajustabil.

1.4.4 Blocul de adaptare a tensiunii de alimentare

Pentru simplitate și pentru că nu există diferențe notabile din punct de vedere electric
între EC și ET, acest bloc este identic cu cel din subcapitolul anterior.

1.4.5 Unitatea centrală de procesare a trenului

Cerințele pentru acest element coordonator sunt diferite față de cele pentru UCP a EC.
Prezența blocului de introducere a datelor și a blocului de afișare cresc considerabil numărul
minim de pini necesar, dar acest microcontroler nu trebuie să dispună de o interfață I2C, ci doar
de una serială (minim 21 de pini: 3 pentru modulul radio, 2 pentru cristalul de cuarț, una pentru
resetare, 2 pentru alimentare, 7 pentru introducerea datelor, 6 pentru afișare).

10
 Microcontrolerul ATmega168 se potrivește acestor cerințe. Acesta este un
microcontroler cu o arhitectură AVR pe 8 biți. El dispune de 16 kB de memorie programabilă
FLASH pentru program, 521 B de memorie de memorie programabilă EEPROM și 1024 B de
memorie internă SRAM. În total, acest dispozitiv are 32 de pini, dintre care 27 pot fi folosiți ca
linii generale de intrare/ieșire.
Semnalul de tact este generat de un oscilator de cuarț identic cu cel al UCP.

1.5 Bloc de direcționare a semnalului optic

1.5.1 Convertor nivele logice TTL – fibră optică

Conversia semnalelor electrice în semnale optice este realizată de un transmițător TTL
– Fibră optică 2820-SM fabricat de S.I.TECH. Acest model dispune de două mufe de intrare
tip BNC pentru cablu coaxial și de două ieșiri pentru fibră optică monomodală cu o lungime de
undă de 1300 nm. Convertorul este capabil să transmită semnalul optic la o distanță de 10 km.
Alimentarea se face în 9 V – 32 V C.C.

Figura 6. S.I.TECH 2820

1.5.2 Convertor fibră optică – nivele logice TTL

Pentru conversia semnalelor optice în semnale electrice se utilizează perechea
modelului descris anterior, receptorul Fibră optică – TTL 2821-SM. Dispozitivul este dotat cu
două intrări pentru fibră optică monomodală cu o lungime de undă de 1300 nm și cu două mufe
de ieșire tip BNC pentru cablu coaxial. Alimentarea modulului de recepție se face în 9 V – 32
V C.C.

1.5.3 Divizor de fibră optică

Pentru a distribui fibra optică de la CCC la EC fiecare DSO este echipat cu două
divizoare: unul pentru semnalul SDA și unul pentru semnalul SCL. Pentru toate blocurile DSO
am ales modelul F-CPL-B12355 produs de Newport, care prezintă o intrare și două ieșiri, toate
pentru fibra monomodală. Stațiile de la capetele secțiunii nu au sunt echipate cu divizoare.

11
 Figura 7. Divizor de fibră optică

1.5.4 Combinator de fibră optică

Dispozitivul complementar celui descris anterior este combinatorul de fibră optică
TFPC-201-1310-SMF-MMF produs de GoFoton. Acest model prezintă la intrare două fibre
monomodale, iar la ieșire o singură fibră multimodală.

1.5.5 Amplificator
După divizarea semnalului, respectiv după combinarea semnalelor este necesară o
amplificare pentru transmiterea la distanță. În acest scop se utilizează repetorul optic 2062
produs de S.I.TECH. Pentru amplificarea semnalelor venite de la divizoarele optice se folosește
modelul 2062-SM/SM-ST, care operează doar cu fibră monomodală, iar pentru semnalele
venite de la combinatoare se utilizează modelul 2062-MM/SM-ST, care operează la intrare cu
fibră multimodală și la ieșire cu fibră monomodală.

EC / CCC

LEGENDĂ:
2820 2821 SCL
SDA

Tx Rx
2062
Rx Tx
DSO+1
DSO-1

Tx Rx
2062
Rx Tx

Figura 8. Conectarea elementelor din DSO

12
1.6 Centrul de comandă și control
Mare parte din structura internă a CCC este identică cu cea a EC. Un microcontroler
ATtiny841 reprezintă unitatea centrală, divizorul magistralei I2C este același circuit descris
anterior, iar blocul de adaptare a tensiunii de alimentare este și el identic.
Diferențele dintre cele două echipamente constau în înlocuirea modulului radio serial
cu un convertor TTL-USB și în absența senzorilor de proximitate.
Schema electrică a CCC se găsește în Anexa 3.

1.6.1 Convertorul TTL-USB

Este construit în jurul circuitului FT232R și are rolul de a facilita schimbul de date dintre
partea centralizatoare a datelor din teren din cadrul CCC și postul dispecer.

Figura 9. Convertorul TTL-USB

1.6.2 Dispecerul și tabela de afișare

Un calculator de uz general reprezintă „creierul” întregului sistem. Acesta are instalat
pe el o aplicație care prelucrează datele primite din teren și calculează timpii de sosire.
Informația este pusă la dispoziția unui operator uman, care supraveghează starea sistemului și
poate dispune rezolvarea deranjamentelor ce apar în cadrul operării.
Informația relevantă pentru călători este copiată din aplicație și afișată pe mai multe
monitoare din holul stației. Fiecare monitor poate afișa informația pentru maxim 3 trenuri.
Modul de conectare dintre dispecer și panoul de afișare se alege în funcție de dotările
echipamentului (VGA, HDMI, etc.).

13
Capitolul 2. Comunicații și mesaje
2.1 Mesajul radio
Mesajul schimbat între tren și EC conține următoarele informații:
• Rangul trenului – R/IR;
• Numărul trenului – N;
• Direcția de deplasare.
Modulul radio HC-12 este configurat să transmită 8 biți de date, un bit de paritate și un
bit de stop.

Tabel 1. Formatul de transmisie serială a modulului HC-12

START D7 D6 D5 D4 D3 D2 D1 D0 P STOP

Deoarece informațiile trimise către EC nu încap în 8 biți, ele sunt distribuite în mai
multe mesaje după cum urmează:

Tabel 2. Conținutul mesajelor

Bit
7 6 5 4 3 2 1 0
Mesaj
1 R/IR
2 NINF
3 NSUP
4 Direcție

Informațiile se scriu după următoarele reguli:

• R/IR: 0=R, 1=IR;
• N ia valori cuprinse între 0 și 9999 și este împărțit în două părți: superioară
(NSUP) și inferioară (NINF). Pentru afișare aceste părți trebuie unite.;
• Cele 256 de direcții sunt catalogate astfel:
o 0 – 127 rute pe direcția Perinthus – Londinum;
o 128 – 255 rute pe direcția Londinium – Perinthus.

2.2 Mesajul I2C

EC salvează mesajul de la tren în același format și adaugă la acesta informația legată de
viteza trenului. Viteza trenului este scrisă pe 8 biți, ceea ce corespunde unei viteze maxime de
255 km/h. Fiecare mesaj se salvează separat într-un registru de uz general deoarece urmează să
fie citite de CCC în mod secvențial.

Tabel 3. Structura informației în registrele de uz general ale EC

14
 Bit
7 6 5 4 3 2 1 0
Registru
0x00 R/IR
0x01 NINF
0x02 NSUP
0x03 Direcție
0x04 Viteză

În cadrul protocolului de comunicații I2C un dispozitiv joacă rolul de master și altul

rolul de slave. Schimbul de informații este inițiat de master, iar dispozitivele își confirmă între
ele recepționarea informațiilor. Acest tip de comunicații necesită legarea la două linii: una de
date (SDA) și una de ceas (SCL). Semnalul de ceas este dat de master. Dimensiunea unui mesaj
I2C este de 29 de biți, fiind necesare 5 mesaje pentru transmisia întregii informații.

Tabel 4. Formatul unei transmisiuni în protocol I2C. Căsuțele cu fundal închis reprezintă biții proveniți
de la master, iar cele cu fundal alb biții de la dispozitivul slave.
28 27 26 25 24 23 22 21 20
START Adresă slave R/W
19 18 17 16 15 14 13 12 11 10
ACK Adresă registru slave ACK
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Date ACK STOP

Adresa I2C a fiecărui EC ia valori din domeniul [64,103] și este configurată astfel încât
să fie unică în cadrul sistemului.

15
Capitolul 3. Componente software
3.1 Programul echipamentului de cale

START

NU
Pornește DA
DA
PA0=0? cronometrul PA1=0?
ATtiny841

NU

NU
Pornește
PA1=0? cronometrul PA0=0?
ATtiny841
NU DA

Salvează valoarea Oprește

cronometrului în cronometrul
variabila t ATtiny841

Citește portul serial

Salvează Rang, ID și
rută în registrele
corespunzătoare

4
𝑣= ∙ 0,27 𝑘𝑚/ℎ
𝑡

16
3.2 Programul CCC

START

EC=64

R=0x00

i=0 EC++

Citește registrul R
al dispozitivului N
i++
prin magistrala
I2C DA NU
EC<104?

Salvează datele în
R++
v[i]

DA
R<0x05?

NU
Trimite prin portul
serial EC,”R", ID, v[3],
Unește v[1] și v[2] în v[4]
variabila ID

DA Trimite prin portul

v[0]=0? serial EC,”IR",ID, v[3],
v[4]

NU

17
3.3 Programul trenului

START

Afișare:
„Rang:” +

Așteaptă 1 Citește
secundă tastatură

Afișare: „Comandă NU Tasta apăsată

greșită” este 0 sau 1?

DA

Salvează rang

Afișare: „ID:” @

Citește
tastatură #

Tasta apăsată
DA
Afișează cifră corespunde
unei cifre?

NU

DA NU
Șterge ultima Tasta BACK
cifră introdusă e apăsată? *

18
 # * @

NU
Tasta ENTER Așteaptă 1
e apăsată?
secundă

DA
DA Afișare: „ID
N>1000?
Greșit”

NU
Salvează
numărul N

Afișare:
$
„Rută:”

Citește
tastatură %

Tasta apăsată
Afișează cifră DA
corespunde
unei cifre?

NU

DA
Șterge ultima Tasta BACK
cifră introdusă e apăsată?

NU

19
 % ^ $

NU
Tasta ENTER Așteaptă 1
e apăsată?
secundă

DA

DA Afișare: „ID
Rută>255?
Greșit”

NU
Salvează
numărul rutei

DA NU
Rută<128?

PD3=0 PD3=0

Afișează Rang,
Așteaptă 50 ms Așteaptă 50 ms
N, Rută

Trimite Trimite
Trimite Rang, N,
comanda comanda
Rută prin portul
AT+C001 prin AT+C002 prin
serial
portul serial portul serial

PD3=1 Așteaptă 1 ms PD3=1

Așteaptă 100 ms Citește tastatură Așteaptă 100 ms

NU DA
Tasta
ENTER e
apăsată?
+

20
Tabel 5. Maparea caracterelor tastaturii
Pin PB4 PB5 PC0
PB0 1 2 3
PB1 4 5 6
PB2 7 8 9
PB3 BACK 0 ENTER

3.4 Aplicația postului dispecer

Această aplicație reprezintă practic o bază de date care primește constant informații de
la EC. Datele din portul serial sunt scrise într-un tabel cu informație dinamică și sunt procesate
pentru afișare.

START

Citește portul serial

Există înregistrare
pentru EC cu numărul
EC?

Suprascrie Scrie o nouă

înregistrarea existentă înregistrare

Figura 10. Principiul scrierii înregistrărilor în tabelul dinamic

Tabel 6. Tabelul dinamic

EC Rang (ID) Număr (N) Ruta Viteză Oră citire (tc)
64 R 85 158 50 9:15
65 R 1223 36 48 9:35
66 IR 106 255 110 9:20
…
103 IR 6359 89 105 9:40

21
 Baza de date mai conține două tabele cu informație statica: tabelul EC și tabelul rutelor.

Tabel 7. Tabelul EC
EC Distanță d (km)
64 3
65 3
66 3
67 3
68 6
69 6
70 6
…
103 30

Tabel 8. Tabelul rutelor

Ruta Destinație Via
0 Londinium Modiolanum – Lutetia
1 Londinum A. Treverorum - Lutetia
…
255 Perinthus Drobeta – Oescus

Timpii de sosire (ts) se calculează după formula:

𝑑
𝑡𝑠 = 𝑡𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡 + (4)
𝑣

Timpul curent folosit în calcule este ultimul timp aferent trenului care a fost scris în
tabelul dinamic.
Pentru afișare se preiau datele relevante pentru călători (Rang, număr tren, destinație,
via, ora de sosire) și se trec într-un tabel care va fi duplicat pe monitoarele din gară. Ordonarea
elementelor din tabele se face ascendent, după ora de sosire. Un monitor poate afișa doar 3
trenuri, astfel încât în stație sunt folosite trei monitoare pentru afișarea unui număr mai mare de
înregistrări.

22
Tabel 9. Tabela de sosire

Tren Destinație Via Ora

R 102 Londinium Modiolanum – Lutetia 9:55

IR 2035 Perinthus Drobeta – Oescus 10:01

IR 3651 Londinium A. Treverorum - Lutetia 10:03

Tabelul
Tabel rute Tabel EC
dinamic

ID, N Destinație, Via Timp sosire

Tabela de sosire

Figura 11. Relațiile dintre tabele

23
Capitolul 4. Amplasarea sistemului

Londinum Lutetia

-30km

-27km

-24km
EC EC EC

EC EC EC

DSO DSO DSO

A. Treverorum
-21km

-18km

-15km

EC EC EC

EC EC EC

DSO DSO DSO

LEGENDĂ:
Conexiune alimentare
Conexiune de date pe suport electric
Conexiune de date pe suport optic

Figura 12. Schema de amplasament (-30km – -15km)

24
Mediolanum

-12km

-9km
EC EC

EC EC

DSO DSO

Iuvavum
-6km

-3km

EC EC

EC EC

DSO DSO

LEGENDĂ:
Conexiune alimentare
Conexiune de date pe suport electric
Conexiune de date pe suport optic

Figura 13. Schema de amplasament (-12km – -3km)

25
 Vindobona

0km

TA
Clădirea stației

CCC

DSO

ALIM

LEGENDĂ:
Conexiune alimentare
Conexiune de date pe suport electric
Conexiune de date pe suport optic

Figura 14. Schema de amplasament (0km)

26
 Singidunum

3km

6km
EC EC

EC EC

DSO DSO

Drobeta
9km

12km

EC EC

EC EC

DSO DSO

LEGENDĂ:
Conexiune alimentare
Conexiune de date pe suport electric
Conexiune de date pe suport optic

Figura 15. Schema de amplasament (3km – 12km)

27
 Oescus

15km

18km

21km
EC EC EC

EC EC EC

DSO DSO DSO

Philippopolis Perinthus
24km

27km

EC EC 30km
EC

EC EC EC

DS DS DS

LEGENDĂ:
Conexiune alimentare
Conexiune de date pe suport electric
Conexiune de date pe suport optic

Figura 16. Schema de amplasament (15km – 30km)

28
Capitolul 5. Analiza sistemului
Producătorul senzorului de proximitate recomandă protejarea dispozitivului de
umiditate. Pentru acest proiect se poate utiliza o carcasă de plastic de culoare albă pentru o mai
bună reflectare a căldurii.
Magistrala I2C este proiectată să opereze pe distanțe relativ mici, de câțiva metri. Pentru
acest proiect am încercat dezvoltarea unei soluții de trecere de pe suport electric pe suport optic.
Astfel s-ar putea realiza o comunicare la distanțe mari, păstrând formatul datelor de pe această
magistrală intact, Soluția aleasă este pur teoretică, aplicabilitate practică nefiind studiată.
Un dezavantaj al sistemului este gama de temperaturi limitată a unor componente.
Aceasta face ca DSO să poată fi utilizat doar între 0 °C și 50 °C. Pentru ameliorarea acestei
probleme se pot monta elemente de încălzire care să acționeze sub pragul inferior al
temperaturilor de funcționare sau prin îngroparea blocului DSO pentru păstrarea unei
temperaturi relativ constante pe tot parcursul anului.

Tabel 10. Gama de temperaturi a dispozitivelor din sistem

Temperatură -60 -40 -20 0 20 40 60 80 100 120
ATtiny 841
Senzori
HC-12
TPS62175
2820
2821
2062
Combinator
Divizor

29
Dicționar explicativ de termeni și abrevieri
A – Amplificator;
AF – Bloc de afișare;
ALIM – Alimentare;
AUA – Bloc de adaptare a tensiunii de alimentare;
BLA – Bloc de Linie Automat;
C.C. – Curent continuu;
CCC – Centrul de comandă și control;
COM – Combinatorul de fibră optică;
DISP – Dispecer;
DIVFO – Divizorul de fibră optică;
DIVI2C - Divizorul magistralei I2C
DSO – Bloc de direcționare a semnalului optic;
EC – Echipament de cale;
ET – Echipament de tren;
ID – Bloc de introducere date;
RRx – Bloc de recepție radio;
RTx – Bloc de transmisie radio;
S – Senzor de proximitate;
TA – Tabela de afișare;
TTL – USB – Convertor TTL – USB;
TTL/FO – Convertor nivele logice TTL – fibră optică;
UC – Unitate centrală;
UCP – Unitate centrală de procesare;
UCPT – Unitatea centrală de procesare a trenului;

30
Bibliografie
[1] Atmel, ATtiny441/ATtiny841 Datasheet,
http://ww1.microchip.com/downloads/en/DeviceDoc/Atmel-8495-8-bit-AVR-
Microcontrollers-ATtiny441-ATtiny841_Datasheet.pdf, Pag. 28, 2014.
[2] OMRON, Cylindrical Proximity Sensor E2A,
http://www.clrwtr.com/PDF/OMRON/OMRON-E2A.pdf, Pag. 14, 2008.
[3] OMRON, Cylindrical Proximity Sensor E2A,
http://www.clrwtr.com/PDF/OMRON/OMRON-E2A.pdf, Pag. 6, 2008.
[4] Robert Rozee, HC-12 Wireless Serial Port Communication Module User Manual
version 2.3B, http://arduinolab.pw/wp-content/uploads/2016/06/2016-01-
14_122335_HC-12_v2.3B.pdf, Pag. 6, 2016.
[5] Texas Instruments, P82B96 I2C Compatible Dual Bidirectional Bus Buffer,
https://www.ti.com/lit/ds/symlink/p82b96.pdf, Pag. 17, 2017.
[6] Scott Fitzgerald, Michael Shiloh, THE ARDUINO PROJECTS BOOK, Pag. 116, 2015.
[7] https://www.ti.com/design-tools/webench-power-design/power-architect.html

31
Anexa 1

32
Anexa 2

33
Anexa 3

34
Anexa 4

35