Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea “Stefan cel Mare”Suceava

Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica

Master: Contabilitate, Audit Financiar si Expertiza Contabila


Program de studii: Anul I- zi
Obiect de studiu: Management comparat

TEMA NR.2:

1. COMPARATII DIMENSIUNI CULTURALE


ROMÂNIA - ITALIA

2. COMPARATII DIMENSIUNI CULTURALE


ROMÂNIA - GRECIA

Masterand: Cirneală (Olar) Doina

1
CUPRINS

I.COMPARATII DIMENSIUNI CULTURALE ROMÂNIA - ITALIA


1. Generalităţi ........................................... ............................... ..... pag.2-5
2. Prezentarea ţărilor ................................................ .................... pag.5-13
2.1 Prezentarea fiecărei ţări ............. ....................................... ....... pag.5-11
2.2 Caractere culturale ............................................. ................................. pag.11-13
3. Elaborarea unui diagnostic cultural pentru România şi
Italia................................................................................................................. pag.13-17
3.1 Dimensiuni culturale prezentate de Geert Hofstede.
Valori, grafic şi comparaţii .......................................................... pag.13-15
3.2 Argumente în favoarea/defavoarea dimensiunilor culturale .... pag.16-17
3.3 Originea referinţelor culturale ……… ……………………....pag.18
II.BIBLIOGRAFIE...................................................................................pag.19
I. COMPARATII DIMENSIUNI CULTURALE ROMÂNIA –GRECIA
1.ROMANIA................................................................................................... pag.20-22
2.GRECIA....................................................................................................... pag.22
3.Comparatii dimensiuni culturale.................................................................. pag.23-24
II.Argumente pro/contra dimensiunilor culturale.......................................... . pag.24-26
III.Originea preferintelor culturale................................................................... pag.26-29
1.Romania......................................................................................................... pag.26-28
2.Grecia............................................................................................................. pag.28-29
IV.BIBLIOGRAFIE.....................................................................................pag. 29-30

2
1. GENERALITĂŢI
Studiul problemelor interculturale nu este un domeniu nou. Oamenii au
interacţionat cu diferite culturi de-a lungul istoriei pline de războaie, peregrinări
şi schimburi de bunuri. Contactul intercultural a devenit o realitate a vieţii de zi
cu zi. Dezvoltarea interdependenţei oamenilor şi culturilor în societatea globală
a secolului XXI ne obligă să acordăm mai multă atenţie problemelor
interculturale.
Pentru a înţelege diferenţele şi similitudinile între valorile şi comportamentul
românesc şi cel al altor naţiuni şi pentru a găsi explicaţii pentru comportamentul
şi preferinţele românilor de astăzi, trebuie luat în considerare termenul
„cultură”. Culturile naţionale sunt structuri complexe. Diferenţierile dintre
culturile naţionale se pot realiza în funcţie de anumite dominante specifice.
Fiind un fenomen de grup, cultura este împărtăşită de colectivităţi umane,
naţiuni, regiuni, organizaţii, şcoli, biserici şi familii.
Adaptarea României la realitatea europeană şi mondială, precum şi a altor ţări la
realitatea românească, presupune analizarea şi alegerea practicilor manageriale
care se potrivesc într-un context sau altul si există o serie de factori care trebuie
luaţi în considerare atunci când este vorba despre implicarea în afaceri la nivel
internaţional: diferenţele culturale, diferenţe ideologice, mediul de negociere,
birocraţia din ţara străină, instabilitatea politică şi schimbările economice,
securitatea financiară naţională şi internaţională.
Cultura este considerată o formă de programare mentală, colectiv împărtăşită şi
susţinută de indivizi într-o organizaţie sau grup etnic.
Profesorul G. Hofstede abordează nivelul invizibil al valorilor culturale.
Hofstede îşi construieşte analiza pornind de la următoarele cinci dimensiuni
diferite ale valorilor , deţinute de membrii diferitelor culturi: modul de percepţie
al inegalităţii sociale, al puterii şi al autorităţii, şi modul de relaţionare cu
3
autoritatea; modul de relaţionare între indivizi şi grupuri; implicaţiile sociale şi
emoţionale ale faptului de a fi născut de sex masculin sau feminin; modalităţi de
a face faţă incertitudinilor şi situaţiilor ambigue, controlul agresiunii şi
exprimarea emoţiilor; orientarea către viitor spre deosebire de orientarea către
trecut şi prezent.
Cele cinci dimensiuni culturale au fost denumite, ulterior: PDI (Indexul
Distanţei faţă de Putere), PDV (Individualism), MAS (Masculinitate), UAI
(Indexul de Evitare a Incertitudinii) şi LTO (Orientare pe Termen Lung).
Implicaţiile acestor dimensiuni asupra comportamentului de la locul de muncă
şi, în consecinţă, cele mai aplicabile teorii de management şi management al
resurselor umane în diferite culturi, sunt majore.
Indexul distanţei faţă de putere poate funcţiona ca un barometru privitor la
nivelul de corupţie pe care îl favorizează o anumită cultură. Indexul de
individualism poate fi o indicaţie a produsului intern brut pe cap de locuitor,
adică, cu cât creşte produsul intern brut, cu atât creşte nivelul de individualism.
Indexul de evitare a incertitudinii semnalizează gradul de toleranţă faţă de
minorităţi, spre adaptarea de noi tehnologii, timpul petrecut pentru planificare
strategică în organizaţii. Orientarea pe termen lung, respectiv, orientarea pe
termen scurt, pot indica nivelul de economii al oamenilor din cultura respectivă
şi nivelul de investiţii în valori imobiliare.
Pe baza rezultatelor studierii valorilor culturale ale unei naţiuni pot fi anticipate
şi evaluate succesul sau eşecul unei afaceri în plan internaţional, cu atât mai
mult, atunci când este vorba despre un manager străin care are o afacere într-o
ţară diferită de ţara de origine. Capacitatea de a comunica în limba ţării
destinatare, este o altă condiţie a succesului afacerii. Acestea pot fi o condiţii de
care să depindă succesul sau eşecul afacerii în sine.

4
Fiecare cultura trebuie analizata în propriul ei context, si nu prin concepte
integratoare de genul "umanitatii ca întreg" sau a "evolutiei umanitatii".

2. PREZENTAREA ŢĂRILOR
2.1. Prezentarea fiecărei ţări

ROMÂNIA

Este o țară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării,


la nord de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre.
Suprafața România se intinde pe o arie de 238 391 km². Clima României este
determinată în primul rând de poziția sa pe glob, precum și de poziția sa
geografică pe continentul european. Aceste particularități conferă climei un
caracter temperat continental cu nuanțe de tranziție.
Conform ultimului recensământ din 2011, România avea o populaţie de
21 680 974 de locuitori, dar in prezent cu siguranţa numarul lor a scazut undeva
la 18-19 milioane de locuitori. Structura etnica în România este formata din:
români 90% , unguri 6,6%, rromi 2,5%, ucrainieni si germani fiecare 0,3%, rusi
si turci fiecare 0,2%, alte nationaliati 0,2%.
Din punct de vedere al religiei, cea mai mare parte a populației României,
respectiv 86,7 % s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, restul
comunitatiilor religioase fiind imparite in: romano-catolicism (4,7%),
protestantism (3,7 %), penticostalism (1,5 %) și greco-catolicism (0,9 %).
Învățământul urmărește realizarea idealului educațional întemeiat pe valorile
democrației, ale diversității culturale, pe aspirațiile individuale, sociale și
contribuie la păstrarea identității naționale în contextul valorilor europene.
Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă și

5
armonioasă a personalității individului în vederea unei integrări eficiente în
societatea bazată pe cunoaștere.
Presedintele actual al României este Klaus Iohannis. Președintele este ales prin
vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În urma amendamentelor din
2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Președintele
numește primul-ministru, care la rândul său numește Guvernul. În timp ce șeful
statului își are reședința la Palatul Cotroceni, primul-ministru împreună cu
Guvernul își desfășoară activitatea la Palatul Victoria. Parlamentul României
este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera
Deputaților, cu 314 de membri, iar un număr de 18 locuri suplimentare în
Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale.
După încheierea Războiului rece în 1989, România şi-a îmbunătăţit relaţiile cu
Europa, a aderat la NATO în 2004 şi a aderat la Uniunea Europeană.Tratatul de
aderare a României a fost semnat la Luxemburg, la Abaţia Neumünster, pe 25
aprilie 2005 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, după ratificarea sa de către
cele 25 de state ale Uniunii Europene.
România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale
istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei
regiuni: Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi
cu adevărat inclusă în nici una dintre ele. Identitatea românească a fost formată
pe un substrat din amestecul elementelor dacice si romane, cu multe alte
influențe.
ITALIA
Italia este o ţară predominant muntoasă, situată între Munţii Alpi şi centrul
Mării Mediterane. Teritoriul său cuprinde şi insulele Sicilia, Sardinia şi Elba,
precum şi alte 70 de insule mai mici. Potrivit UE, Peninsula Italică înglobează
şi două mici state independente: Vaticanul, în Roma, şi Republica San Marino.
6
Este un stat unitar, republică parlamentară, aflat în Europa de sud.
Suprafata Italiei se intinde pe o arie de 301.338 km². Clima Italiei este deosebit
de diversa, datorită întinderii mari pe longitudine și datorită configurației
interne predominant montan. În mare parte din regiunile nordice și centrale
continentale, clima are caracteristici de la subtropicale umede până la
continentale umede și oceanice, deci intalnim o clima continentala in Nord, cu
ierni relativ reci si veri calduroase, si mediteraneana in peninsula, cu veri
secetoase si calde si ierni ploioase si blande.

Singurii trei vulcani activi din Europa (Etna, Stromboli şi Vezuviu) se află în
sudul Italiei. De asemenea, Muntele Etna este cel mai activ vulcan din lume.

Italia are o populatia de peste 61 de milioane de locuitori, fiind a cincea cea


mai populată țară a Europei. Este o țară foarte dezvoltată și are a treia cea mai
mare economie din zona Euro și a opta din lume după PIB nominal. In structura
etnica a italiei grupurile minoritate sunt foarte mici si sunt formate din germani,
sloveni si francezi.

Dupa al Doilea Razboi Mondial, la 2 iunie 1946, italienii au votat în


favoarea republicii, respingând monarhia instaurata în 1861. De asemenea, a
mai fost ales un parlament bicameral (Camera Deputaților și Senat), care
îngrădea puterea prezidențială, iar guvernarea locală, regională era
repartizată în cele 20 de state italiene. S-a creat un sistem juridic
independent.

Creștinii Democrați, susținuți de Vatican și de Statele Unite, obțin o victorie


confortabilă, formând forța politică majoritară de guvernare până aproape de
zilele noastre. Partidul Socialist și Partidul Comunist, deși au o pondere mai
mică din sufragii, formeaza opoziția.

7
Perioada de refacere a Italiei, 1950 - 1958, a fost marcată de asa-
numitul miracol economic, mai ales că Italia a beneficiat de ajutorul
financiar acordat de americani în perioada Războiului Rece. În 1963, a fost
formată o coaliție între Partidul Socialist și Partidul Creștin Democrat, având
drept rezultat un guvern condus de socialistul Aldo Moro. În toamna
lui 1969 (Toamna Fierbinte), s-au declanșat o serie de greve și actiuni de
protest în nordul peninsulei.

În 1973, Partidul Comunist se angajează într-un amplu proces democratic,


acceptând politica NATO și îndepărtându-se de Moscova. Perioada anilor
70' este caracterizată prin răpiri și execuții la care cad victime persoane
politice, toate acestea culminând cu asasinarea lui Aldo Moro în 1978. Anii
80' restabilesc ordinea și calmul în viața politică, totuși inflația depășește
21%.

Urmează o perioadă de creștere economică, în care la conducerea


guvernului s-a aflat socialistul Craxi (1983 - 1987). Italia devine a cincea
putere economică mondială, depășind în unele privințe Marea Britanie.

Urmează o perioadă în care viața politică este marcată de acte de corupție,


de luare de mită și numeroase scandaluri, dintre care cel mai cunoscut
este Tangentopoli, in care sunt implicați numeroși membri ai parlamentului.
În ceea ce privește politica externă, Italia se aliniază alături de Statele Unite,
fiind membru NATO încă din 1949. În 1998, este admisă și în Uniunea
Monetară Europeană.

Dupa dispariția Partidului Comunist și a celui Creștin Democrat, apar două


noi coaliții: Centru-Stânga și Centru-Dreapta. În martie 2001, primul-
ministru Amato dizolvă Parlamentul. Alegerile care urmează pun față în față
fostul primar al Romei, Francesco Rutelli, și fostul premier, Silvio
8
Berlusconi din partea partidului "Forza Italia". Acesta din urmă, pe 15
mai 2001, iese învingător, convingând alegătorii prin concepțiile sale
puternic pro-americane.

Italia urmează în continuare drumul prosperității economice îndreptându-se


către o cultură seculară și comercială, care o înlocuiește pe cea catolică, cu
caracter agricol. Acordând o atenție deosebită familiei, Italia are cea mai
scazută rată a natalității în cadrul lumii industrializate.

Totuși, corupția și crima organizată constituie o problemă stringentă.


Evaziunea fiscală și economia subterană continuă să fie un flagel al
economiei. Influența bisericii, a familiei și a autorităților locale rămân
predominante în sud, dar problema sudului persistă.

Femeile s-au adaptat la piața muncii iar, prin 1980, formeaza o treime din
forța de muncă.

În ceea ce privește sporturile favorite, fotbalul depășește ciclismul ca


preferințe. Cultura americană are un puternic impact asupra celei italiene.

La o jumătate de secol după unificare, aproximativ 13 milioane de italieni au


emigrat mai ales în America de Nord, astfel ca în SUA sunt aproape la fel de
mulți sicilieni ca în țara de origine. După cel de-al Doilea Război Mondial,
urmează un nou val de emigrație, având acum ca
obiectiv: Elveția, Franța și Germania. Cei mai mulți localnici din sud s-au
mutat către orașele nordice puternic industrializate.

Familia rămâne elementul dominant al vieții sociale, iar rata divorțului este
una dintre cele mai scăzute, mai ales că acesta a fost legalizat abia în 1970.
Egalitatea dinntre sexe a fost legiferată în 1975, iar întreruperea de sarcină

9
în 1978. Biserica Catolică își joacă în continuare rolul tradițional, deținând
încă o mare putere economică și socială.

Mafia încă mai constituie o problemă în sudul Italiei. Deși s-au organizat
puternice acțiuni judiciare împotriva mafiei, asasinarea, în 1992, a doi
judecători, demonstrează că mafia rămâne totuși o putere redutabilă.

Italia este o lume complexă. A devenit o putere economică și un aliat


apropiat al SUA. Deși deține o industrie avansată, din punct de vedere
cultural, tradiția este cea care îi redă inconfundabilul specific național.

Din punct de vedere religios, romano-catolicismul este de departe cea mai


mare religie din țară, deși Biserica Catolică nu mai este oficial religie de stat.
Proporția de italieni care se identifica ca romano-catolici este de 87,8%., deși
doar aproximativ o treime din aceste s-au descris ca fiind membri activi
(36,8%).
În 2009, au venit 1 milion de musulmani în Italia care fac 1,6 la sută din
populație, deși numai 50.000 dețin cetățenia italiană. Previziuni independente
pun populația islamica din Italia oriunde de la 0,8 milioane, la 1,5 milioane .
Există mai mult de 200.000 de adepți ai credinței originare din subcontinentul
indian: 70000 hinduși, budiști.
Educația publică din Italia este gratuită și obligatorie de la 6 până la 15
ani, și are o etapă de cinci ani de clase primare și într-un stadiu de opt ani de
clase secundare, împărțit în prima clasa de liceu (gimnaziu) și a doua școală de
grad secundar (sau liceu). Italia are un standard ridicat de educație publică,
depășind de alte țări comparabile dezvoltate, cum ar fi Regatul Unit și
Germania. Țara are atât sisteme publice, cât și private de învățământ.
Președintele Italiei, actualmente Sergio Mattarella din 2015, este șeful de
stat al Italiei. El este ales în funcție pentru un mandat unic, de șapte ani, de către

10
camerele Parlamentului reunite în ședință comună. Italia are o constituție
democratică, elaborată de Adunarea Constituată formată de forțele antifasciste
care au contribuit la înfrângerea fasciștilor și naziștilor în Războiul Civil Italian.
Italia are un sistem de guvernare parlamentar, bazat pe un sistem de vot cu
reprezentare proporțională. Parlamentul este bicameral, dar cele două camere,
Camera Deputaților (cu sediul în Palazzo Montecitorio) și Senatul (cu sediul în
Palazzo Madama), au aceleași puteri. Primul ministru este șeful guvernului si
este numit de către președinte, dar trebuie să obțină votul de încredere al
Parlamentului.
Italia este bine cunoscută pentru arta și cultura sa, precum și datorită
nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa și
Colosseumul roman, dar și pentru mâncarea sa (pizza, paste,), vin, stilul de
viață, eleganță, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică
(mai ales de operă), sărbători, și în general pentru gust.

2.2.Caractere culturale
ROMÂNIA
Imperative culturale: Românii pun foarte mare accent intr-o afacere pe vârsta
pe care o au membrii şi pe experienţa acestora. Pentru a începe o negociere
străinii trebuie să folosească metode adiacente, deoarece dacă le este expusă
problema aşa cum este ea, vor considera ca eşti prost crescut.
Românilor le place mult să fie lăudaţi, să vorbească despre politică.
Exclusivităţi culturale: Când mergi în vizită acasă la un român şi nu numai
acasă, trebuie să aştepţi să fii invitat sa te aşezi, deoarece se urmează un
protocol foarte formal şi este indicat să aduci un buchet de flori sau orice mică
atenţie.

11
ITALIA
Italia a fost leagănul Umanismului medieval şi al Renaşterii (care a început
în secolul al XIV-lea, în nordul ţării). Principalele particularitati ale
mostenirii culturale, economice si in educatie sunt:

 În Italia se află Universitatea Bologna, cea mai veche universitate


europeană, fondată în 1088. Alte 13 universităţi italiene au o vechime de
500 de ani;
 Primele bănci moderne din Europa au apărut în Genova în secolul al XII-
lea. Tot în Genova a fost înregistrată public prima operaţiune financiară
în anul 1150. În Genova a fost încheiat şi cel mai timpuriu contract de
schimb valutar;
 Cea mai veche bancă din lume, Monte dei Paschi di Siena, realizează
operaţiuni bancare din 1472;
 Cei mai mulţi dintre artiştii faimoşi ai lumii au fost italieni: Botticelli,
Michelangelo, Leonardo da Vinci, Donatello, Fra Angelico, Tintoretto,
Caravaggio, Bernini, Titian, Raphael, printre alţii;
 Italienii au inventat viola, vioara, violoncelul şi pianul. Tot ei au fost
reprezentanţii de seamă ai muzicii baroce (Vivaldi, Corelli, Monteverdi,
Albinoni);
 Ceasul mecanic, barometrul, termometrul, ochelarii optici şi telefonul
sunt invenţii italiene;
 Cel mai vechi festival de film din lume este „Venice Film Festival”, apărut
în 1932.
 Italienii iubesc pisicile atât de mult, încât legea spune că dacă o pisică este
omorâtă, persoana respectivă poate primi o amendă de 10.000 de euro şi 3
ani de închisoare;

12
 Imperative culturale: „Când faci negocieri cu italienii trebuie să te
„înarmezi” cu răbdare pentru că negocierile sunt lungi, ei pornesc de la un
preţ ridicat dar sunt dispuşi să lase mult din preţ şi atunci când se ridică de la
masa negocierilor ei arată că au câştigat ceva;
 Italienilor le place să fie ascultaţi, să lucreze în echipă, atunci când vorbeşti
cu ei distanţă cea mai potrivită este 80 cm, ca ceilalţi să se comporte cu
fineţe şi delicateţe;
 Excusivităţi culturale: Nu le place să te îmbraci la fel ca ei, să nu faci
mancare folosind reţetele lor culinare ori să întârzii la întâlnirile stabilite.

2. ELABORAREA UNUI DIAGNOSTIC CULTURAL PENTRU


ROMÂNIA ŞI ITALIA

2.1 Dimensiuni culturale prezentate de Geert Hofstede . Valori, grafic şi


comparaţii

13
\
Tara PDI IDV MAS UAI LTO
Romania 90 30 42 90
Italia 50 76 70 75

• Indexul distanţei faţă de putere (PDI) – reflectă gradul în care oamenii


din cultura respectivă percep inegalitatea socială.

• Individualism (IDV) – se referă la măsura în care o cultură încurajează


independenţa şi libertatea individului faţă de grupul căruia îi aparţine.

• Masculinitate (MAS) – importanţa faptului de a te fi născut femeie sau


bărbat; preferinţa pentru competitivitate şi promovare în detrimentul
cooperării şi armoniei sau invers.

• Indexul de evitare a incertitudinii (UAI) – este legat de uşurinţa cu care


cultura face faţă noului şi îşi asumă riscuri; gradul de anxietate al naţiunii
respective.

• Orientare pe termen lung (LTO) – este legată de perioada de timp pentru


care oamenii îşi fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au
tendinţa de a sacrifica gratificaţia de astăzi pentru un rezultat viitor.
PDI RO=90___IT=50
Prin nivelul foarte ridicat al indexului fata de autoritate, romanii prefera sa
nu intervina in exercitul autoritatii, ci sa se supuna ordinelor de sus. Prin acest
comportament romanii semnalizeaza nevoia de centralizare in luarea deciziilor,
adica nevoia de a avea lideri autoritari si dorinta de a urma regulile acestora.
Noi suntem invatati sa primim ordine de la superior si,sa le executam fara a
avea propriile noastre pareri.
In Italia, distanta fata de putere fiind putin sub medie, demonstreaza ca
italienii au un respect fata de acei aflati la putere dar ,adesea sunt cinici cu

14
acestia. Incalcarea ordinilor superiorilor este o sursa de amuzament pentru unii
italieni, ceea ce denota ca ei sunt mai degajati ca noi la locul de munca.
IDV RO=30__IT=76
Romania are un nivel foarte scazut de individualism ,ceea ce inseamna ca
tindem spre colectivism.Vestea proasta este ca valorile colectiviste ale unei
natiuni sunt un barometru pentru bogatia unei tari,deoarece individualismul
indica nevoia de auto-afirmare si de independenta financiare a societatii.
Avand un grad mare de invidualism,italienii au o atitudine mai individualista si
sunt mai increzatori decat noi romanii.Ei au mare grija fata de ei insusi si de cei
din familie .
MAS RO=42__IT=70
Romania este o tara feminina, adica membrii societatii cauta un mediu
colaborativ si cer sustinerea tuturor membrilor societatii, indiferent de aportul
acesotra. De asemenea femeile sunt mai putin competitive si nu urmaresc cu
orice prêt promovarea si castigul.
In tarile cu o masculinitate ridicata, asa cum este si Italia, masculinitatea este
caracterizata prin faptul ca barbatii urmaresc sa aiba sanse de a accede la posturi
cat mai inalte,sa obtina un salariu cat mai mare si sa fie permanent la curent cu
evolutiile din domeniu tehnologiilor,etc.
UAI RO=90__IT=75
Datorita gradului ridicat de evitare a incertitudinii,populatia din Romania are
un grad ridicat de anxietate in privinta viitorului,si,prefera siguranta zilei de
astazi pentru a evita riscurile.
Italia avand un grad de evitare al riscului peste mediu,arata ca totusi este
deschisa spre risc,spre elemente noi si inovatoare.Italienii lupta oarecum pentru
a influenta si controla viitorul.

15
2.2 Argumente în favoarea/defavoarea dimensiunilor culturale
Indexul distantei fata de putere la noi in tara are un rezultat destul de
ridicat(90). Specialistii de la Interact considera ca nivelul PDI este foarte mare.
Romanii prefera o atitudine de comoditate, ei neimplicandu-se foarte mult,
decat daca vin ordine de sus. Un argument solid pentru care Romania are un
index ridicat este acela ca angajatii doresc o relatie apropiata de un singur sef,
pentru a obtine protectia acestuia si pentru a evita asumarea responsabilitatii
unor pareri contrare. Personalul din organizatii cu astfel de culturi nu exprima
pareri contrare fata de superior si,primeste ordine pe care le executa fara sa
discute.
Italia avand indexul mai scazut(70) sunt mult mai degajati ca noi si nu iau
«totul asa in serios »,d ar se implica destul de mult, in tot ceea ce fac indiferent
daca li se cere asta sau nu.
Aceasta diferenta poate explica si alte paradoxuri, cum ar fi preferinta pentru a
lucra intr-un mediu anglo-american, cu stil de conducere participativ, prin
distanta mica fata de autoritate.
Fiindca suntem un popor care tinde spre colectivism, ne supunem regulilor
grupului. Grupurile au scopul promovarii intereselor membrilor acestora in
detrimentul celorlalte grupuri. Mentalitatea colectivista considera ca resursele
sunt limitate si ca aceste putine resurse mostenite trebuie distribuite in asa fel
incat sa obtina cat mai multe,in detrimentul celorlalti. Colectivismul reproduce
o gandire agrara,in care resursa principala este pamantul,prin urmare, cine vrea
mai mult nu o poate face decat daca il deposeda pe vecin. In viitor membrii
societatii colectiviste o sa aiba oportunitati de a deveni independenti financiar
fata de cercul familiei si de a fi autoritari propriei bunastari datorita finantarilor
externe.

16
Italia avand o cultura individualista, nivelul acestuia fiind ridicat, italienii stiu
cum sa aiba grija de ei insusi si de cei apropiati. Relatiile dintre membrii unei
organizatii se bazeaza pe interese personale.
Romania este o tara feminina, membrii societatii sunt mai colaborativi si cer
sustinerea tuturor membrilor societatii. Romania se plaseaza in tarile in care
rolurile intre cele doua sexe nu sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua
cu usurinta responsabilitati domestice.
Datorita culturii « feminine »,adica orientata spre relatii si cooperare ne este
usor sa deservim clientul si sa ne adaptam cerintelor sale, spre deosebire de
culturi masculine cum este Italia ,unde se percepe o usoara raceala din pozitia
de client.
Romania inregistreaza un nivel foarte mare de evitare a incertitudinii(90)
ceea ce demonstreaza ca populatia are un grad ridicat de anxietate in privinta
viitorului. Unii romani au dificultati in a face fata unor situatii ambiguë si
opiniilor contrare ale altora. In general oamenii din astfel de culturi se simt mai
confortabil in situatii de consens general. Nivelul ridicat de anxietate are
impacat si asupra structurii organizationale. Actiunile preferate sunt cele care
rezolva situatia ambigua de astazi »quick fixes »,fara a avea in vedere impactul
lor asupra zilei de maine.
Italia fiind o tara cu un nivel de evitare al incertitudinii peste medie,
demonstreaza ca populatia isi asuma o doza de risc,dar totusi este dispusa sa
accepte lucruri noi fara sa se gandeasca prea mult,prin prisma faptului ca dispun
de resure foarte mari.Au o mentalitate mult mai dezvoltata decat
romanii,deoarece nu se gandesc sa dea gres,ci incearca sa controleze fiecare
miscare anticipand-o din timp.

17
2.3. Originea referinţelor culturale
ISTORICĂ
Conform lui Geert Hofstede, indexul demonstrat al distantei fata de putere al
tarii noastre, si anume un index inalt, este datorat mostenirii Imperiului Roman.
Majoritatea tarilor care au fost ocupate de romani la inceputul erei noastre au
mostenit o distanta mare fata de autoritate datorita stilului autoritar al
reprezentantilor Imperiului (exemplu Italia, Franta, Spania, etc.). Amestecul
fortat cu alte nationalitati prin migratii si lupta pentru mentinerea unei identitati
nationale sub multe stapaniri straine ar putea constitui o explicatie pentru
nivelul ridicat de anxietate. Impreuna cu nivelul de colectivism al tarii, care
favorizeaza identificarea cu un grup de interese si respingerea “outsider”-ilor,
gradul ridicat de evitare a incertitudinii s-ar fi putut dezvolta ca mecanism de
aparare contra “celorlalti”.
RELIGIOASĂ
Religia unei tari poate fi o sursa a valorilor feminine sau masculine, in functie
de modul in care proiecteaza diferentele intre sexe. Religia ortodoxa,
predominanta in Romania, este mai inclinata spre complementaritatea sexelor
decat spre subordonarea femeii barbatului. Hofstede crede ca valorile lumii
intregi vor deveni in timp mai feminine datorita faptului ca slujbele pe care
traditional le executau barbatii au devenit automatizate, iar cele ramase sunt
acele servicii care nu pot fi mecanizate si in care factorul uman si cooperarea
sunt cele mai importante. Aceste servicii cer invatarea unor valori feminine.

18
BIBLIOGRAFIE

1. Zait, D. (2002), Management intercultural. Valorizarea diferenţelor


culturale, Bucureşti, Editura Economica.
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia;
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia;
4. http://www.calificativ.ro/Dictionar_de_popoare_si_obiceiuri_ITALIA
-su27-sc80-a1065-p1-tI-e4.html#anc;
5. http://geert-hofstede.international-business-center.com/;
6. https://www.scribd.com/doc/267464208/GRECIA
7. http://abest.ro/ro/inedit-despre-stiinta-istoria-si-cultura-italiana/

19
I. COMPARATII DIMENSIUNI CULTURALE
ROMÂNIA – GRECIA
1. ROMÂNIA
Conform studiilor lui Geert Hofstede, România înregistrează
următoarele valori ale dimensiunilor culturale (www.geert-hofstede.com):
 Indicele Distanţei faţă de Putere – 90
 Individualism – 30
 Masculinitate – 42
 Indicele de Evitare a Incertitudinii – 90
Interpretând valorile pe care România le înregistrează 1, putem concluziona
că România se încadrează în categoria ţărilor cu un indice ridicat al distanţei
faţă de putere, având o cultură predominant colectivistă şi moderat feminină,
dar caracterizându-se şi printr-un grad înalt de evitare a incertitudinii.
Distanţa mare faţă de putere se manifestă prin concentrarea informaţiilor
relevante, mai ales de natură economică, a bogăţiei materiale şi a puterii
politice, economice sau sociale doar în mâna celor care formează clasa
bogată, de altfel extrem de redusă în România din punct de vedere numeric,
dar extrem de solidă din punct de vedere material; prin dependenţa exagerată
a Valorile dimensiunilor culturale pentru ROMÂNIA

90 90

42
30
1
0 - 40 nivel scăzut
40 – 60 nivel mediu
peste 60 – nivel ridicat
PDI IDV MAS UAI
20
Valori 90 30 42 90
copiilor de părinţi, a salariaţilor de proprietari sau manageri; prin corelarea
exagerată a modului de rezolvare a problemelor cu dimensiunea şi puterea
grupului care este obligat să le soluţioneze 1.
În realitate, însă, în România se poate constata o tendinţă
contradictorie mai ales în cadrul organizaţiilor, foarte mulţi români
exprimându-şi afinitatea pentru un stil de conducere participativ şi
cooperativ. Prin urmare, diferenţa observabilă între nivelul dorit şi nivelul
demonstrat prin comportament a dus la concluzia existenţei unui complex de
autoritate1.
În ceea ce priveşte dimensiunea culturală individualism/colectivism,
în România se manifestă predominant trăsături specifice colectivismului, dar
– o dată cu deschiderea economică şi socială şi cu trecerea treptată la
economia de piaţă - au apărut recent şi elemente specifice individualismului.
Colectivismul românesc este un rezultat al moştenirii culturale şi ideologice
din ultimii 60 de ani, dar şi o urmare a mentalităţii specifice, adesea
confundată cu partea negativă a conceptului de balcanism.
România este o ţară feminină, membrii societăţii căutând un mediu
colaborativ şi cerând susţinerea tuturor membrilor societăţii, indiferent de
aportul acestora, fiind totodată mai puţin competitivi şi neurmărind cu orice
preţ promovarea şi câştigul. Valoarea 42 plasează România în familia ţărilor
în care rolurile celor două sexe nu sunt predeterminate.
Într-o ţară predominant creştin-ortodoxă (o religie tolerantă, dar
extrem de puţin implicată din punct de vedere social) şi în care sistemul
legislativ este încă incomplet şi generator de instabilitate şi de interpretări

1
Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucureşti, EdituraASE, 2006, cap. 11.2, pag.8,
http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idb=
1
www.geert-hofstede.com
21
tendenţioase, un grad ridicat de evitare a incertitudinii se explică destul de
uşor.
2. GRECIA
Conform studiilor lui Geert Hofstede, Grecia înregistrează următoarele
valori ale dimensiunilor culturale2:
 Indicele Distanţei faţă de Putere – 60
 Individualism – 35
 Masculinitate – 57
 Indicele de Evitare a Incertitudinii – 112

Valorile dimensiunilor culturale pentru GRECIA

112

60 57
35

PDI IDV MAS UAI


Valori 60 35 57 112

Conform valorilor constatate de Geert Hofstede, Grecia este o ţară cu


distanţă moderat mare faţă de putere, fiind o cultură predominant colectivă şi
totodată o cultură care nu tolerează incertitudinea. Valoarea indicelui
masculinităţii denotă o cultură medie, la limită între feminitate şi
masculinitate, dar cu un oarecare avans al trăsăturilor specifice
masculinităţii.
2
www.geert-hofstede.com
22
3. COMPARAŢII DIMENSIUNI CULTURALE

Graficul alăturat prezintă


comparativ valorile înregistrate de
Grecia şi România, conform
studiului lui Geert Hofstede.
După cum se poate observa,
între cele două ţări nu se
înregistrează diferenţe extrem de
mari. În ceea ce priveşte
dimensiunea culturală
individualism / colectivism, atât
România, cât şi Grecia
înregistrează un nivel scăzut,
diferenţa de nivel fiind foarte mică
(5 unităţi). Valorile masculinităţii
sunt, de asemenea, apropiate, însă Grecia – spre deosebire de România –
depăşeşte nivelul de 50, putând fi încadrată în categoria culturilor masculine.
Diferenţe considerabile între cele două ţări se observă pentru celelate
două dimensiuni – distanţa faţă de putere si evitarea incertitudinii, însă cele
două culturi se încadrează in aceleaşi categorii: distanţă mare faţă de putere
şi grad ridicat de evitare a incertitudinii. Dacă România se apropie de
maximul valorii PDI, Grecia este ţara care are cel mai înalt UAI din întreaga
lume.

23
Pe siteul http://geert-hofstede.com/ pot fi accesate mai multe aplicații ce
valorifica și în spațiul online cercetările și ipotezele sale. Una din aceste
aplicații se numește ”Cultural tools – country comparison” și poate fi
folosit pentru a obține trăsăturile unor culturi naționale după modelul celor
cinci dimensiuni de mai sus, la care s-a adaugat și ”indulgența”.

II. ARGUMENTE PRO/CONTRA


Gallup Organization România, în colaborare cu Interact Development,
au realizat, în anul 2005 un studiu cu ajutorul instrumentului Value Survey
Module dezvoltat de Institute of Research for Intercultural Communication
înfiinţat de Geert Hofstede şi au demonstrat că România are valori similare

24
cu alte ţări balcanice (PDI mare, IDV scăzut, MAS redusă şi UAI ridicat), în
categoria aceasta încadrându-se şi Grecia, Bulgaria şi Serbia3.
În urma cercetării, s-au obţinut următoarele valori:
PDI IDV MAS UAI
ROMÂNIA – ianuarie 2005 29 49 39 61
ROMÂNIA – martie 2005 33 49 39 61

Autorii acestei cercetări sunt de părere că Geert Hofstede a estimat


pentru România niveluri foarte ridicate pentru PDI şi UAI, nivel scăzut
pentru IDV şi un nivel moderat pentru MAS.
Unii sociologi afirma ca România se încadrează în grupa ţărilor latine
şi o aceeaşi încadrare o regăsim şi în lucrarea „Management comparat”,
aparţinând lui Amadeo Istocescu. Conform acestora, ţările latine (Franţa,
Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Elveţia), precum şi ţările din sudul
continentului (Grecia, Malta, Cipru) se caracterizează printr-o puternică
valorizare a grupului, a familiei, uneori prin favorizarea relaţiilor dintre
membrii acestor grupuri sau ai acestor familii. În aceste ţări, cultura este tip
familial, caracterizată prin sentimente, prin faptul de a simţi, cu înclinaţie
spre munca în echipă, spre valori sociale. Acestui grup urmează să i se
adauge, conform autorilor, Bulgaria şi România, după aderare. În articolul
menţionat mai sus, autorii precizează că România are o cultură hibridă,
situată între individualism şi colectivism, aceasta fiind o posibilă consecinţă
a perioadei comuniste, spiritul individualist fiind inhibat de tendinţa de

3
Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva
dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005,
http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf?PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf).

25
orientare către relaţiile familiale din cauza lipsei de încredere în alţii de
teama securităţii.
III. ORIGINEA REFERINŢELOR CULTURALE
1. ROMÂNIA
 PDI extrem de ridicat
- conform lui Geert Hofstede, indexul demonstrat al distanţei faţă de putere
al ţării noastre este datorat moştenirii Imperiului Roman, majoritatea
ţărilor care au fost ocupate de romani la începutul erei noastre moştenind
o distanţă mare faţă de autoritate datorită stilului autoritar al
reprezentanţilor Imperiului (exemplu Italia, Franţa, Spania);
- aproape 50 de ani, românii au fost învăţaţi să aştepte de la „partidul şi
conducătorul iubit” indicaţii preţioase; nimic nu se făcea fără directive de
la autorităţi; altfel spus, o cauză politică a nivelului ridicat al PDI o
constituie comunismul;
- epoca comunismului a încurajat corupţia şi practica privilegierii
- structurile organizaţionale din fostele firme de stat, unde exista
întotdeauna un singur şef şi deci o centralizare a deciziilor la nivelul unei
singure persoane, ceea ce nu a permis formarea de opinii personale şi de
spirit de iniţiativă.
 IDV scăzut (colectivism)
- colectivismul reproduce o gândire agrară, în care resursa principală –
pământul – este limitat ca suprafaţă şi, prin urmare, cine vrea mai mult nu
poate sa o facă decât deposedându-l pe vecin4 ;

4
Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva
dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005
26
- societate agricolă, având tendinţa de a dezvolta valori colectiviste
deoarece membrii societăţii se gruprează în familii extinse pentru a
asigura supravieţuirea;
- nivelul scăzut de dezvoltare economico-socială al României, inhibator al
spritului de iniţiativă, de afirmare şi de independenţă financiară;
- determinarea climaterică şi geografică, ce a stimulat dezvoltarea şi axarea
pe sectorul agricol;
- teama de securitate, în perioada comunistă, şi orientarea către familia
extinsă (lipsa încrederii în ceilalţi semeni);
- corupţia, invocarea privilegiilor anumitor grupuri de interese în perioada
comunismului.
 MAS scăzut
- religia creştin-ortodoxă, predominantă în România, promovează
egalitatea între sexe, complementaritatea şi nu subordonarea femeii
bărbatului – „Familia, casa, se intemeiaza prin casatorie, adica prin
legatura de buna voie si pentru toata viata dintre un barbat si o femeie. In
spiritul invataturii crestine insusirile de baza ale casatoriei sunt: unitatea,
trainicia, sfintenia si egalitatea dintre soti;
- mentalitatea tradiţională „muncim pentru a trăi”, performanţa şi profitul
nefiind principalele valori după care se ghidează românii;
- cultul timpului liber şi al cooperării, în detrimentul obiectivelor de
competiţie şi performanţă.
 UAI ridicat
-datorită culturii colectiviste, individul român manifestă un grad mare de
reticenţă faţă de opiniile altora;

27
- amestecul forţat cu alte naţionalităţi prin migraţii şi lupta pentru menţinerea
unei identităţi naţionale sub multe stăpâniri străine ar putea constitui o
explicaţie pentru nivelul ridicat de anxietate; împreună cu nivelul de
colectivism al ţării, care favorizează identificarea cu un grup de interese şi
respingerea “outsider”-ilor, gradul ridicat de evitare a incertitudinii s-ar fi
putut dezvolta ca mecanism de apărare contra celorlalţi5.
2. GRECIA
 PDI ridicat – se datorează moştenirii Imperiului Otoman şi stilului autoritar
al turcilor, din perioada dominaţiei Imperiului, care au generat reacţia de
supunere faţă de autoritate şi reacţia de a nu interveni în exerciţiul puterii;
 IDV scăzut (colectivism) – o consecinţă a dominaţiei Imperiului Otoman,
luptei pentru supravieţuire; într-un mediu caracterizat de lupta pentru
obţinerea resurselor rare (Grecia este o ţară muntoasă, dificil de cultivat, cu
o populaţie în continuă expansiune), grecii şi-au creat ideea de „familie
extinsă”, un grup în care comportamentele propice se caracterizau prin
cooperare, protecţie şi ajutor; prin intermediul acestui grup, grecii au căutat
să îşi satisfacă nevoia de securitate socială;
 MAS moderat spre ridicat – admiraţia pentru putere, conceptul de
„gratificaţie a eu-lui” şi masculinitatea grecilor sunt atribuite de către
Triandis şi Vassilou, semnificaţiei pe care o are imaginea gherilelor în
formarea bărbaţilor greci, importanţei acordate copiilor de sex masculin în
societate, dar şi literaturii greceşti care a promovat dintotdeauna imaginea
eroului masculin, care trebuie să lupte pentru a se împlini.
 UAI extrem de ridicat - Triandis şi Vassiliou susţin ideea conform
căreia intoleranţa accentuată a grecilor faţă de incertitudine se datorează

5
Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva
dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005
28
tocmai distincţiei pe care individul o face între ideea de „familie extinsă”
(„in-group”) şi cei ce nu fac parte din aceasta („out-group”); cei doi
autori afirmă ca grecii par să-şi definească întregul univers în jurul ideii
de triumf a „in-group-ului” asupra „out-group-ului”, iar comportamentul
social al indivizilor este strâns corelat cu apartenenţa sau non-apartenenţa
alor persoane la acest „in-group”; o explicaţie ar putea fi şi trecutul
istoric al grecilor (migraţiile, lupta pentru menţinerea identităţii naţionale,
dominaţia turcă).

IV. BIBLIOGRAFIE
 https://www.scribd.com/document/245613590/Cultura-Nationala-Din-
Romania
 Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din
perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”,
Bucureşti, Interact, 2005,
http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf?PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc65385
79e402cf);
 „Familia între individualism, colectivism şi comuniune”,
http://www.crestinism-
ortodox.ro/html/11/11b_familia_intre_individualism_colectivism_si_
comuniune.html;
 Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucureşti, EdituraASE,
2006, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idb=
 Marinaş, Cristian – „Managementul comparat al resurselor umane”, teză
de doctorat, anul 2005, ASE, specializarea Management, prof. univ. dr.
Aurel Manolescu;

29
 Koutsantoni, Dimitra – „Greek Cultural Characteristics and Academic
Writing”
Journal of Modern Greek Studies – vol. 23, nr. 1, mai 2005, pag. 97-138;
 http://www.geert-hofstede.com.

30