M{di.:i n lcenl;t tannralosit ti I raunatol.
gie Ge"ct,1li
lir rrv(lUl ilccsl()r rrlslitlllii sc clcclllcll/ii tlrllllitoitlclc
rrr'r rrrr rrrr',ltr',r ltlqltlc:
ir rnlol)sii, rrrclusir' pc crttiltt'tc cxllttntatc, idcntil'icirli
llirt( r Lrl I ol('Jtr lrl ic, cxpertizc ilntroPologicc, ctc.;
l, r'orrstuliiti ;i cxpcr.tize ntcdico-lega1c, in cazurile
' \ ( (,1 ( r)nrl)c.lcrlci ser viciilor .jttdclcttc de nlcdicind legali;
c rroi cxpcrtizc nrcdico-legale in cornisii de expertizd: in
lrilurlatologic pentru caztll de omot, loviri sau vitdmeri
lrrrrrt rrrrrl
inrlrlorrc (lc rnoartc, valtalnrarc corporald gravA, expertize medico-
r.r1:rlc psilriirllicc in nraterie pcnaid sau civild, expertize in vederea
rrrr;irrrrii siru intrcruperii cxccLltdrii pedepsei pe motive medicale,
'\l,crtizc ir cazuri de malpraxis, expertize pentru
rrIrrrrritiiIri sau incapacititii de munci posttraurnatice, expertize in
vlrltlcrr rutorizirrii detinerii gi folosirii a armelor $i munitiilor,
:xptrtizc pcntru cvalrLarea capacitdtii de exercitare a unei profesii
.:rrr rr r escri i (i r c l Lr si v pentru cotlducere auto);
rl. cxpcrtize bioclin.rinalistice pe corpuri delicte: pete de
\rrllc, spcrnla, meconiu, urind, fir de pdr, etc. sau pentru
r,lrrlrlicirrc Iactorilor suplimentari ai impugcdrii;
c. cxpcltiza filiatiei: determinarea perioadei de conceplie. a
lrotcnlei .si a capacitirlii de procreare, expertiza antropometricd,
( rl).rtiza lilia!iei serologice, HLA sau ADN;
I L \ l)( r lr,/c toricologice.
.1. Scrviciile jude{ene de medicini legali sunt subordonate
(lrr l)rrcl tlc vctlere administrativ Direcgiei de Sdndtate Public6, iar
,lrrr prrrrct tic vcilcre qtiilfific Si metodologic institutului regional,
( lr llrir sLltl( ar'tlndate.
in lirnctic tle volurnul de activitate, i[ structura acestora pot
lllnlir lilboratoare de specialitate: histopatologie, toxicologie,
lrroclrnrinalistici, p sihiatrie medi c o -l egal d.
in colrforntilate cu competenfa lor teritorialS, acaste unitdti
:iI l irl)ilitiltc si. efectueze experttz,e, examitldri, constatdri,
crrurrirrlri coruplerrrentare, 1a solicitarca organelor competente sau a
lrcr soanclor f izicc sau juridice.
,1. (labinctele de mcdicini legali, aflate in strtrctura
or lirrrrizalorici a scrviciilor jLrde!ene de medicirli legalir, sullt
:,rllrle. ol)ifnuit, in principalele oraSe ale jLrdeqului.
( abinctclc clc rrediciui lcgali e1'cctlteazal constatliri ii
t rpr.:r'lizc Ia cctcrca pcrsoattelor fizice sau .juridicc l,ttctilrilc catc
IrL erl coInpctc (ci rccslor srrbrrniliili sllnt trallsnlisc sclviciilor
lu(l( {cnc rlc nrcrlictttit lelirrlit. in stttlcttlra clirolit l-tttlcliotlc.rzi
pc
in care 2" TAI{ATOLOGIA MEDICO-LEGAL,d
Terrnenul tallalologlc provine din limba greacd (tha Ltros :
nroarte, zeLrl lnor{ii; logos: studiu, idee) 9i desemneazi totalitate?
tenomenelor $i proceselor legate de nroartea omulut, precrLnt gi
alsamblui rnetodelor de exan.rinare a cadavrelor. N{ai mult decdt
evaluarea atat, tanatologia studiazd gi fazele tcrriliuale ale vieIii. cu
simptoruatologia gi semncle corespLrtrzdtoare.
Moartea a fost definitd dilerit de-a lnngul timpulrii, irt
funclie de pleocupdrile filozoiice sau credinfele religioase ale
autorilor. Spiritul nemuritor, invocat de teologie, este riegat cu
veherrrcntd de materiaiismul dialectic. care afirmai pri rordialitatea
rntlc el.
Din punct de vedere biologic moartea este incetarea
ircvcrsibiii a funcliilor vitale (activitate nervoasd, funcliile
respiratorie gi cardio-circulatorie, abolirea metabolismului celulal).
2.I. FAZELE TERMINALE ALE VIETII
(ETAPELE MORTII)
Moartea nu poate fi redusd la un moment, ci reprezinti un
proces, in desldqurarea cdruia unele etape pot fi reversibile, altele
avard caracter delini tiv.
Existd mai multe lanluri fiziopatologice care intervin in
producerea morlii, cel mai important avdnd drept cauzd scAderea
accertLratd sau lipsa oxigenului (hipoxia, anoxie). Celc rnai
selsibile celule la lipsa oxigenului sunt neuronii qi, 'il special, cei
dir cortexul cerebral, care au un grad inalt de diferentlere, ei
coorclouAnd gi func{iile psihice superioare (memorie, atertlie.
rnotiva{ie, etc). Durata medie de viafi a acestora nu depd$e$te 5
l.niuute. De aici rezulti necesitatea resuscitdrii rapide in cazul
sincopei cardjace. Depa$irea perioadei de riabilitatea a celulei
ncr voase implici modilicdri ireversibile, mergdnd pdni. la
clccclcbr a le.
irrtrc viatir 5i llloalte cxistd etape intermediare uumile
rlcnclrc stlriternirale alc vielii. i,,,uccaa,u,tau lor. ilcestea sunt:
 l't-t lrgrrni:t _ clill)x l)lclllcltirloatc ltgotriei' ill cillo cxlslil . ,11'r)lllr lrrrrrllr (zrlr'. (.lltill :. ; I I ) I i I I i I I I I I I ) l ,ll(.{.t LlIt
rrrorIrircrrtr rile iirrlctiil,rr vilillc itr scnstll rlinrirluiirii 1or (bradipsie' (totttri..lL||llr'lit la. rlrstroIrt t ).
lr r lrrl r l lr l ie. bt ltrl t t rt tlic. blatl tpttco, hiptlleusiutle,
etc )' l\loitrlc,t cIinic:l se (itrit(I( tIrcllil l)IIn:
. iil)sil ir(.lilitillii rcsl)iralorri ii cirrrliircci
Agorir (grcc. cgnn = lupti) - stadiu in care functiile vitale . rlirl irrtrrlcir llirrcltlri sau rlispar itia lrtt ir rl iit i i r el lcrc.
,r.rrrt prii,u,rite. Apar modificdri grave ale sistelrrului nervos' . lr.irsctr l.l|(i plat;
lparrte lor cardio-circulator $i respirator: . rliozil. urrrratir tlc instalarca ntiilriazci:
I
. stare general6 profund irlluenlatd; . :r. i'1,' zlr ntclt l\u lt( ,1.
ll . eu fori e sau obnubilare; Arrlori. irr-ccuru Moraru, recorulildij tnnlti pnr(!cniir in
. agitalie P sihomoto rie; rlirrgrroslicarclr ruortii clinice. deoarr:cc. in uncle ctzlui. sLllrlcllr)
ir o migcdri dezordonate ale segmentelor corporale; lirlI rrnci DtoIiii aparcltte (t,ltrl hliltitrn). ,4,ccas1i siare
. uneori, I o gore e; c l l ir c t c l i z c lr z i ll itr r.czolLttic ruuscrr]ara cLullpletal 5i ancstr:zre , r u
r tulburdri grave ale ritmului cardiac, puls filiform; pcrsrslenlil la rLl :rivcl uilitn al fulctiilor r.cspira(orie ;i carclia, rr.
si . respiratii rapide qi superficiale' Irr siluatia datir, doar exln'tcnele paraclinice po1 tratfa drilguosri( ul.
r or)strtiiudtl l;c rrn pUIs filiior.nr. atria perccptibil, hilrii slairc llc
Mai tarziu aPar:
. roIrlului. llrcrcuta acliviliitii ttK(j gi EIrCj la un niVcI nti rrl1.
sl Privirea fixd, facies hiPocratic;
rrl . disparilia simlurilor (intli vdzr'r1' bolnavul Moartca ciinicii esle, t.)tUSt, o starc lc\ersibrlir (ccl ntli
plingindu-se de intuneric; ultimul dispare auzul); irtlcsca. prin urijloace dc TI) ilsi, clacd aloxia a durat mai rnult rlc
.1-5 rninrrtc, sLrrvin rrodificdri delinitive de tipul decr:lcblirri.
l)( r Pierderea senzaliei corPorale;
. bradicardie, puls slab, abia pelceptibil' Nlloartca ccrcbrtli se caracterizeazd pt in clezorgarrizirlca
nereguJat:
rrliilor colticale riispunzitoare de menlinerea i'ulctiilor psihicc:
. cianoza extremitililor, transprrattl recl' cor;ticnti, atentic, niemorie, motivalie, etc.
rll respiralii neregulate cu apnee (de tip Cheyrc-Stockcs'
rlir CIinic 5i paraclinic se corstatd:
Kiissmaull, B iot); . lipsa activitatii llervoase corticale;
(i|
. temperatura corpului scade sub 35'C; . liD(l cu trascu plat.
. imobilitate to tal A. Moartca ccrcbrali poate lua aspectul de viatd
lri vegetalivi.i,
lr tr cind l'unctiilc respiratorie qi cardio-circulatorie se mentii spontru.
Clasificarea agoniei
sl Coma dcpisiti (Arselit. il accasti fazi pacieutul cstc
('xll a. dup i forma clinici: rreonfticnt, iar rcspiralia gi cardio-cir.culaIia sul.rt susLiDute
t agonia ctt tlelir (inconqtieutd)' in cate prcdomind agitaqia rrrtiliciul prin nri.jloace de TI. Dezor.ganizarca neuronali privc5tc
psihomotorie, uneori cu acte de violetlld Apare irr Ieziuni
pct
ctujLrl nrczcnccfalic, irr specral calota bulbo-porrtirri. in lota]italc.
.,t li
iiencefalice, unele intoxicaEii, boli febrile, alcoolistn; colcsprrndc ntorlii crcieruiui. Mollaret;i Goulol arr descris it.t 195()
stllr . ogonia /&ctdd (lini$titi), fara tulhtlrari narcate -ale stdrii de tublorrl clinic;i paraclinic al conei depd$itc prin triada:
con$iienld, a$a cum se collstat' in holile cardlovasculare' a rbolirea conrpleti a functiilor vitale;
c\l) anemi i; h. abolirca nrarilor hrnctii ycgetativc;
. agotlia ctlternanld' caz in cate perioadele de agitaqie c. Iili(i cLr trascu izoclcctrjc persistcut.
lrrrlt
alter-neazi cu cele de luciditate: r ele psihoze qi boli crolice Arscni (I()12) a cotl.tplctat acest tablorL cLi h ipoton ia 1i
rrsorrrir oplcrlrcrc a colncci. dil cauza afcctiirii tcrilotiLrltri
b. dupi durati: IrrlcrrrerrrrILri rlin zolu b rrIbo nreclularii_
. agolrie absel1tI - ztlrobiri alc extrcnrililii cclnlice, Eoc
an afi cti c:
Ia ( 0nt t tltrr:ilti o \tt!t ( I)|rIl)|(){it.ti (a .\ L, (tlrtt( t(t.i-:ctt:i tt
. rgtluic sctLrtd moNrle sul)rla. rrrtoriclilii acute' t) l)tt ttlrjt . t,t ltlt tt rt c,,ntrit tttr'i t u t!itl)ut.itil ;tttr t r, I t t t t lrtltIt
Iortttr
t t
.
r
.
<
.
r

Itc Irt rtragii ttla s ivc;

t6
t/
 tltt.t.ltrtttttt t\ltttI)nltt (;tulul t . ((o n l(lti,\itit)- llolurtytrl (trt t.)tdl i t.t, sttt. t, tk
tlttil,tttltt. ut't,lrttrtlt tt tttttliilt)t lLr ttinttlit
lr ' ttr rtltlirt li tr'\lnlli.t \t\liuut( urtilicidl l)ti nL,tol( lt, rt:urs<.ittr,:.
It t'tt tttt \t 'r rl 'r'i'! " Ir tttttr'tt t \tt, .\it ltti in .stgntt clt htlhtre inf crioutc. Si dronrl a.tt?
\t'lItttttll rt ntrt,lt lit ttl i t ttt itt t,it" itl"livtrsclor litn(lii \'('g"ttjtit'( ul(
u ntt)l tlt
r t1t t \Ittltt.:tttt)t tt lui lL nourtt tr crcicrtlui '_
t t)tt\Itttttt I.)t lttltrttlLcttoliticL'\i in
tulliut(ttr'lL tlL]. 191aua1t i (on\Iituic \inlptot ul fundamenta!
,t.tt'tt't,,t,li.tyt'r'. rt, tIti '1, ,"n'i l\l (, it rtra cordului ECG devieri mono- $i bifazice
(;rrlt, cu
't'luii,,rita (onel0r l,r rrrlivc. slop carcliac ircvcrsibil.
,urn,t"t ului eyolutit al leziunilor' t:a .si clinice labilitiilii
(t,
pr,rrurhiutlLlrtr \).tsolttatot il, etistd o variabilitate a dtpe'telot $i' Nloartcl reali - oprirea ireversibild a metabolismului
',1'r,'i,r""r, ,, .s)rrcri clasificate nu c'te Posibila ptacticindispc:nsabildEste' i sa' r rlrrl.rr la livclrLl intregului organisrrl. Apar semnele morlii reale.
lc 'r,,riiiti- a':ea\ta este
gradare t) projun:intii conei si
clittice ;i'ptactice' atlicit de rdspuns la tratancnt $i
il ll " de
'),r',"i"riri,i
t\
dpr.cie re Prognosti(: A \Iabil,il decAt dupd
In Gratlul de Pro.lutlzttne a contci nu po'tlc fi c.']r deterninate
2.2. SEMNELE MORTII
,ir"tut"ii'irtina"rea lezittnii ntaiute din trunchiul c't'htal (SEMIOLOGIA TANATOI-OGICA)
(\ --'''' crtterii
tiuoa - clini(. li p'tra(linit c
iupa acest ;riteriu al le:iunii doninantc' \-Lt
propus
\ltL Studiul sentnelor morlii este importart pentru lnedic,
"'Croartin 5 St dc Jc r ou'i i co
\itle,nati-arP
"'"'' pcr rrrrlirnd cvitarea declaririi decesului in morlile aparente
sill I. uolna''uL este $tient' Juncliile .vegetttLite sunt in (rrr'rlrcrrl va constata in mod direct 5i nemijlocit semn€le mortii $i
rlr limitenafmalesLlLlusol.no.liJicate,toIitifipi'idedegLutiIiesufit
')I:."ri,," -"ter',enea rrrr vir clibcra certificatul constatator al decesului dec0t'in cazul in
te;flex"ie de apdrare si (rutonl4le Prezcntc'
r
i" { irc \ au idcntificat semnele morlii reale).
Rellexul tle Ltpat.Ire
-i:" este ltre''ent ht'inat'ul te updto ltt c)iciluliile '( Pltt'
l)() ';;i,'','.;,,;;,' J'| " tttutt'tt R' t!t'cl' r,tttolttQtP 'tu..nt r duc:i il I)cntru ntedicul de medicin6 legald cunoa$terea semneior
( \I t:ap' rrrorlii. u particularitdtilor acestora, ii permit sd 16spund6, in
holnavul se apard la ercittlliile ptopioceptit'"l.Jyc^ttt'i.1r1,lasunt nornale
tloare, se acoperd cu o pat""i,'daia ii iste.li.ig) ( rn{)tlintii de cau,zd,, la o serie de obiective puse de organele
PuTilel,e
'r;;;u;; tiiininuar sau d b-o..l.it LcL prolttt
i,iiiinrtr,n' tu reJlet .fo!t)tttutor ;rr,lrciirrc: rcalitatea morfii, tipril mortii, data Ei cauzele morlii, dar
rlt tr caloricd vestibuIaru \e constalLt o d\trierc lo in ica cottjugatd u globilor :,,r lir probleme precurn schimbarea de pozilie a cadavrului,
segnlenlul rostral al
rlirr ocuLari spre p(trlea irilat't Leziuttea este rrrorlilicriri cadaverice determinate de ac!iunea factorilor de mediu.
ce re brol
( itI
"" - lliului
lrr'tnc " uegetutive tunt
i"lo,tut II. Ilolnat'trl e'te incon'tient' fit cliile c'tc tbolit tctlct'l'
lr rrr noJcr',1 1'"rturl- tt, rttttpu! t-'t"'t'i"t' tt 'l'qlL'ti,tici Ld t,,ba teslih l(tra CLASIF'ICAREA SEMNELOR MORTII
cle autontatisnt (:ot1ret.vare, cn)t Jc aprirarc abalt.ta. llt
'rit"-,:i"i
a deyi('te lentr' conjrtgttti o tl"hil"r t'culoti
lrrrr spre Parted
"t,t,a ctt' nterliofnnttttd
;rionti Le:iunett
t''t"'" l. ttunc imediate, i,ttuitive ale mortii (negative de viafn):
:il t
t- u.ir",ri .''" intott)tt, ttt erirr'i trar'' 1."'tutl"tti '!li . aspectul general al cadavrului;
r'I il v(8.!att\t ttntl'tul I ol 'l'eltttiri'i c'tc proba
"',ioii,'i',', ol'olir' tinlul ll o
functiilo, testihttIdra pozilia unor segmente corporale;
l)( r. 'ir'r)r',,'),i i"ii"r"L, dc a'tontutis, suit abotite La . lipsa activitd!ii cerebrale;
caloriciserenl(ll.c;LodevIereClgltlbilorocuIari-,J.rect,ent'discofijugQta ti tensiune . lipsa rcspirafiei;
I't li; :;;";b;"rt. devierii ochilor' '\) nai observa hipertet'nie in purl((I
!rl alleriald osCilanta, ctt lentlin{a la crestere' I'eziuncu esle . lrnsr crrrlio circulaliei;
in fe rio ar d a Pu lii
. rnodil'icirri severe ale reflectivitetii, p6nd la abolire;
"'''"";;;li iy. Bot'n''"t este incotlltient' total areo'tir" JintliilL' .
( \ l)( (u nrotlil'iciiri oculare.
tc.r.,tatit)e loarte gtay Perturhdle (ta linita tomPatihilit;ltii itttil ;'tt \'ttt
;n,lL'
ii'oi'"',i i,,,!,""i.'i, ei,'y ;'1 itbntiti. r' ftct'tt tlt '"' 1," ,',.:^:. ,'. trnrt( lrr'(,<oct', dt ctrlitutlite a morlii (semnele n-rorlii reale):
aholil'Midriazaeltc.IlItl'cure|'lt:teleJi)Loolol'yiti.ltospinolubolitL' o holila St'ranurci r r:ir ir t.lt cll(lJ\ rLllLli:
lleftexelc o u / o c f tt I tt g i r e , oculit'estihu"Lurc sunt
')-,,rr,,ii,,,,, c: e
a lltltintki o rlcshitlratarca cadavcricl;
,,,,rr,rlu,;l .'i, r:rtcnsie hilaterulti lL' htlur lscnnttl
'.t
sIL' i lt Pa t l'a tu ptr i rt u rti u huI lt u I tt i' . livi(lilrilrlc crrlrvcricc 1i ltipostaza visccrali;
l)o u I tt tt ). I L': i tt nt' tt t
. r ill r rlrlir lcl carlrrvcricii.
lfl 19
 rcltlrl accastar (rlcA{,1le fl 'l) ( . l)tcr(lrrr'il tlt r'ttlrlttrlr tsle rlt l"( /'rtlt rrr lrtttrtt lt l 'rtt'
tl,rr i rloti (llclif) lltil! ln
t,i,"lrrrorlclll, lll)()l ,1"( /()lil. Ittoccsttl csle rrtlti rlrlltrl lll tttvr'lrrl
i[rlr) Ir /ir l,.rlrlor (lcse()l)crrlc irlc lotllttltti, zottclc sttllcrltt iitle lttttrl tttitt
lrr
.1. !t'nt t'lt rlit'( (,tlirt ilLrpii 24-36 de ore): , ',l,rr:,c, ,lirr ir.clil lJlttlel tlc vcrlctc lielrilihrtrl (,.'tltlrc t rr rrrlrlittl
tt. t t)ll \t t i tllt)tll ( .rr1l)lirrl sc ol)1rr)c. ill accslc cotttlllii' itt ctrcit I0 otc Mlistttateit
ll1, . nilI rrraIc: rnttll)i f icarea, adipoceara, 1ignifierea' inghelarea; t, rrl)r'lrllrii sc ra littc iltlrittcclltl.
. artil-iciale: inghe!area' imb il s dm ar ea Sclllclca tclllPeriilllril sc llLcc irr ltrrrc(ic tic o st:r ic tlc
It. rlistructive: iutrefaclia, ac(iunea animalelor calnr' (:lt9tt", :L" Lrr trrrr, tlc cilre trcl)tlic litlllt collt ill constallrca lit ltlcLrl glisilii
ptslcl'
,lo
larvc ale acestora, animale catnivore' olrrnivore - , ,r,lrr!r rrlrri: tel)ll)cratltrn rllcdittlui, ulniditale' ctllcllli de acr. clltl 5i
(;l $obolani, etc. ) ,l, volttruul catlavrttltti. vestinlt:nta(ia acesloiiL 1i tlc cattz;t
l.l l)rr',,orrllvi it tuorlii. Astl'cl, ilr trncle carllri (boli lcbrilc'
2.2.1. SEMNELE IMEDIATE , l,lrct rrii, lclunos), in stacliile l'inalc alr: viclii tctnperatttra
illll lcalc' l{icitca cslc
,,,rlrrrlrrr clc5tc. iar dttpl ittstularca nrorlii scaLIc.
( \I orientativ-
Numite Ei semne negative de t'iald' au o valoare rrr.rr lrprlii la carlavrcle ctl volulll rllic (caSectici, sugari)' cArr(l
rnl vitale 5i a
intuiti,.a"u.uiru decesului" Relevd incetarea func!iilor , \r',lir (urtnli rcci tlc aer $i lclllpcratura rttecliulLti eslc scdzLltii
metabolismulLti celular: lrv;t I ttat'ca corcctal a rl'tci ri i cadavrLtltti pct ntitc:
L xI
sll I
- facies cadaveric, palid, inexprestv; . .tirhllrr(il (crli J ll)('rlii:
- gure intredeschisd; . stabilirea (olicutalivir) u datci ruor'1ii;
siir - iorp inert, in decubit ventral sau dorsal; . cottsirlcr.al ii asupta ntorlii \ii asupra condi!iilor in car e rt
irlc
- piele cu elasticitate scdzutd; slrt ca(ltvrul.
- degetele miinilor sunt semiflectate;
- de urin6, spermA sau materii fecale; I)I'SH I DRA'TARIIA CADAVRUI,I] I
l)ol "li"minarea
- spumd rozie 1a nivelul orificiului bucal' etc'
cxl
Aceste semne au valoale diagnosticd de . moarte
numat
despre data Se (lutorcazir opririi circulaqici sauguile, elimin'rrii
analizaie in asocier", furnizdnd, totodaiS' informalii $i mai putin lr,lrrrlclor grlirt cvaporale 5i dcshidratare tisulald. Proccsul inccpc
sunt
rlirr ;;;;;-;;" impr"i.,reiil" in care a survenit decesul; rrr zrrrrclc cu cpitlcrtuii nlai sub.tire: buze, scrot, pulpa degetelo[, (lal
rl in
relevante pentiu determirarea cauzei morlii ',r lrr rrrvelrrl cclor devitalizate (absenla dermului qi a epidermului)
r. it' rr r,l)( lir, lcziulile traumatice ale tcgulnentulLri (excoria!ii, plirgi)
'\',rl( 1. l)iclcl rlcvirrc sublire, uscati. de culoare gilbuic 5i
liitt 2.2.2. SEMNELE MORTII REALE , orr',r.,IcrtIit l) c r g ir nl c lr t o a s i . Pcrgf,tncllllrer csle nrJi prolluntalii itl
lrio ,.rzrrl lcziLurilor trartlllaticc i lrdvilQttt, decit in cazttl
perioada de latenld -de .la incetarea
Se instaleazA dup6 o ,l, vrt;rIrzrit ilrlr Ir tr lnsportul cadavrulLri.
tlll f,.,nc1iiio, vrtale (20-30 de minute) Ele au la.bazi modiliciri l)cshitlIalrrca cslc accclcratii tlc urcdiul cald' curenlii dc lrcr
s
fizico-chimice $1 sunt rezultatul ac{iunii factorilor de mediu irr ,r rrr, r'lrrilir rlc itnbrr-tciittritrtc, nlediLll utrtecl 5i rcce
l)cI: condiliile opririi metabolismului c elul ar ' I lr ttivclttl polttlui autctiol al globtrlui ocular dcsiclt cil cs((
cadavrului'
Principalele semne ale morlii reale stlnt: racirea l,t, (,,( ( , prorlrrcittrltt sc pierclcrca luciulLri 9i a lrallsllarclllcl c('rltcci
lli
() I d"sniaraiai.a caclavrului, lrviditatile cadavertce' rigiditalea rrr .,rrrr'lt crpttsc lrt lcr' 5i lparilia pctei l-iachd' dc lortttri
sitrr cadavericd Ei auto I iza trrrrrrl,lrrrrlrrrr Alroi glollrtl trcLtlat sc itrtrtoaic 5i dcvirlc iicprcsillil
(1,r'.,r 1'rrrlt rr lrr rlrllito prcsitttrc tltrpri 13-10 olc tlc la dcccs)'
( xl) RACIREA CADAVRIJLUI l'roIcstrl lttc tttcpl consccinlii sciidcrca gtcntiitii ctlrpttltti (l;r
r,'u r,r',.rlr, rlr'cretttpltt. pictticrca cstc dc 250 300 g drrpii l2 otc)
Dirrinuarea metabolismului celular poate surveni incd
dilr
lrrlr l'r{ rrli rl.r iU!r'rlulc rrlirlllc cilcu l0-12 g allii/kg corp/zi llt rr
tLrrnind un traseu
st"Oiife itifi"l. ale morIii' temperatura corpLtlui irltr-un tltm
r( lrII)( r:rIrrrir rt tttcttittlttt rttllbtrtttI tlc Ill-20"(l 5i LrrnitlitItc tjc 50'Z'
,1"r""n,1"nt. Odati' insd' cu itlstalarer rnorlri' sclde
dc l8
maj acce nttrat Sc aprcciazit ci i]rtr tlll meililt ctt terlrpcr-aturi
)1
)o
 rrl r(r,l)r'(l,rl( r(llrrrrlllr' , t t ' t I t t ' . r, ttcl,l.rlt rlor :,,r1.r. tlr ,rlr
r l t l r 111 t
l)csltitlt.ltlarcacs(clll]scllll)clttlltvcriccLtvltlrllttt.lllillill(lslIc. I
1

t Ir):,lcr r)ilr (, arr ( lr ( l)l l:t lt ( trlllt tttlL I t,)ilt (

!,rrrrlrrr'r
rclativir, a.jtrlirttl, itt cotttboratc cLt cclclaltc sctt'ttlc tlc ltr{)ilr lc rcal'l' I
Itt ttttclL crtttzc rle trttrrttlr' cttlorttt;r si lolrrltzrrt t;r ltr rrltlrrltlor
t,
la stabilir(ja rcalitarlii morlii iii a tlatci rnotlii l
rrrrl, rr r'rr rrsIr,.t lc l)ittl,crrlrrr(.
lll . trr s lr rt r z
r l i e orrrIlclc
r r r' : r irIirt lrr rrtcrttbtclc srtJrttr()irt( lr
rrr l r'r rlrr c. lir pcr'clclc itIrrIotnirro pclvitt.
LIVIDITATILE CADAVERICE
(lat. lividus, fr. lividit€ : culoare vdn6t6) . llr rIlorli slll)itc livi(litr'i(ilc i;r.n)l l)rccocc. irrr o crrloaIc rr,frr
rrrclrrs 5r crr rt l lu cazii rapid;
(tr
Oprirea circulaliei sanguine determin d stagnarea sangelui in
. rrr uslixii pc lirndul violaccu al pctelor apar pctc;ii uslixtcr'
cir
anumite zone ale corpului 9i apoi deplasarea in pdrlile declive, in
,lelrrricc (zolc albl'tstrtti ttcgticioase, in ntcclic tlc nuilitttt it
lc rrrr ui bob tic yripi:r) - (:orcsilondcnttil pctc5iilor asl'iriL,
virtutea legii gravit a1i ei.
iIl
Lividitalile reprezintd un semn cert de mo arte, degi, uneori, strhscroasc;
cx
pot apdrea qi in fazele terminale ale vie{ii. .lrr cltlavrcle inghclato lividititile au culoare ro;u- aPrirrr.
in Clasic, procesul evolueazd it 3 faze. (lir(oritii dil'uzirii oxigenului prin legumente 5i lirtrtrilrr
vc rrrihcmoglobinei iu exces. Dupi dezghclare lividitirtilc rlcvirr
cx a. faza de hipostaT,d - in primele 12 ore postmortem - petele vrolacci;
suirt de culoare albdstruie-violacee' situate 1a nivelul buzelor' . irr intoxicatia clr monoxicL de carbon, datoriti l'ol nrilrr i

fetei. edtului, latero-toracic-; sunt izolate, dar au tendinld de culboxihenroglobinei in exces, culoatea petelor cste Ioz
sa.
confluire. in uuele cazuri (moarte subite cardiacA, asfixii lo;;ic1ici;
idr mecanice) apar 1a nivelul extremitd,tii cefalice in 20-30 de o in iutoxicatiile cu substante methemoglobinizante (nitrili,
minute postmortem. Petele clispar la digito-presiune (sdngele llitrati) lividitAtile sunt ciocolatii.
po
este in vase $i poate li deplasat), dar reapar dupd incetarea
exl
manevtei. in aciastd fazd incepe hemoliza, iar modificarea
poziliei corpului duce la aparitia petelor vinefii in noile zone
declive.
dit
dil b. faza de tlifuziune - corespunde perioadei de 12-24
calr
posimortem. Heinoliza este aproape completd' iar extravazatul
plasmatic $i pigmentul roqietic de hemoliz6 imbibi perelii
l'i ir vasculari gi ,tesuturile din jur. Secfionarea pielii aratA o
bio miqcare vasculara scdzutd, iar fesuturile adiacente au o
coioralie albdstruie-violacee. Confluarea este completd Zona
sult vinefie pele$te la di gito-pres i une, dar nu dispare Schimbarea
exa pozi!iei'corpului in aceastd fazd duce la aparilia lividitdlilor
per
in ,toru ,oni declivi (pete vinelii - palide), dar nu dispar din F ig. 1. Lividittli cadaverice
zonele unde s-au ittstalat anterior.
o rg
l)iagnosticul diferen{ial al lividit6[ilor se face cu echimozclc
sitLr
c. faza de imhibilie - dupd 24 de ore de la deces Hemoliza produse in timpul vielii. Acest lucru este relativ u9or, dacii
esie conlpletd, lividit6!ile de culoare roEu-violacee, nu dispar
cxll qi nici iru pdlesc la di gito -presiune; sunt fixe, astfel c6' linem cont cd in primele doud stadii lividitd{ile dispar sarr
pdlesc 1a digito-presiune, iar echimozele nu se modifici. in
schimbarea poziliei corpului nu modificd topografia Ior' stadiul al treilea este ceva mai dificil, datoriti fixitifii pclci
Seclionarea pielii arata vase goale qi lesuturile adiacente
jrrrlL
cadaverice, astfel ci, uneori, se ilnpune secfiotlarea lesuturilor:
intens infiltrate. Incepe putrefac,tia. (lacd este echimozd, la locul respectiv se constatd un extravaz!(
I-ividiti(ile ttr, upui in zonele de compresiune pe planul de sanguin, infiltrate sanguine cu sdnge rogu-negricios, cheagurilc
spli.jiu sart clcterruinatc de imbrdciminte. Astfel' in decubit dorsal
22
 I
,lr' trr,rrrrrrr rlrl{rrl( rlcIrrIIiIrr,irt rL rn,itItrrltr Irtrr rtr,lirt :,:rrr Lr r
:,1)illirrr lrr (irllll I r \ I I I t r I r ira(sl lllrrll s( trolrl( llrrt ( iitttl
1 ( ()
Irrr' rr rt. lir'zrrlrrlt.r :,r. ltrrL. rrr ir(.(.,.,r:.r (,t,llt(.
rIr r r' I rr rrr lt r ro;r
i r
I i rI ' I (I I I II I ltr l;r ll, .).1 ,lt.orr,rlr. llr rlt.r t.., r\llt( llitlltlr.
t. r r.s 1c L rrrrrIli
r'\rtl (llllrlr
I

t irzrrIr llr lirrrilir sc ill)cicltal la crirrrrcrtrrl rrr( t slttl( lrr'irrsc, rrtlrr rr.|r.rlr. 1rlr. ltr rrrt,r.lrrl cltlrIlrrr .', ,,.,,,,1,,,.
r ( r s r l) c . rclcillrir (lc Irbri0ii c()l)llltiirrtl ltcrrralii in cltzttl
rrtL trtbrclot sIII)r|I()i||( ). rtjtirlc.lc tr lr,ctirlc lrrrrrl c.t.lc
rr r () () r

crl)lllrozci. rrrrrt (\()l(1,

lr rrrrnclri)
irt cvolrrtic. t i!t)t. tlt)t.tt\ urc .l slarlir:
. rlc irt.slttlart, - in prinrclc l{ l2 orc lto}itulortcll ligiclilatcir
lroatc l-i invinsir, dar sc rcinstalcazii. l)Lrpii rrnii autori (llclii;)
proccsul ar avea cxprcsie ;;i la nivelul nrrrqchilor nctczr.
I slincterul pup jlar dctertnini niozti, mu;chii cre ctori :ri fir rrlrrr
il rlc piir produc "'pic)ea dc giintj". alartosui _ rctlactia scrotulrri.
rnu;chii vezicii urinarc, rcctului, veziculelor seminalc
i climitrarca de urinil, fccale, sper.nri, miotrlctrul - cxpulziu
l)ostmorten a litului, nicrcard - aspect de ..cord in sistoli',;
. d.' store (gcneralizare) pdnd la 24 cle ore de la dcccs.
S liigiditatea se instalcazd la toate segmelltele, se invin!lc cu
grcutate qi nu se mai reinstaleazd;
s
Fig,2. Lividitnli cadaverice !i echimozc
. de rezolulie dupi 24 de ore de la deces, putind ciura pinii
i( lt 5-l zrle postmortem, in funcfie de o serie de factori: evoiutir
HIPOSTAZA V ISCE RALA l)r!trefacfiei, temperaturi, curettii tle aer, umiditate, cauza
p rrortii, etc. Clasic, inceputul acestei perioade coincide cu
c utul procesului de putrefaclie.
(lcb
Deplasarea liclridelor il pdrtile declive, functie de pozilia
cadavrului, se produce qi la nivelul organelor interne. Astfel, in Precocitatea instaldrii rigiditdlii, intensitatea $i topogralia
,rr csteia au, de multe ori, o valoare diagnosticd important6:
decubit dorsal, jumitA{ile posterioare ale pulrnonului sunt violaceu-
cl
inchis, au consistenfd crescuti, dar cu crepitalii pAstrate. Odatd cu r boli convulsivante (tetanos, intoxicagii cr.r cianuri)
d rigiditate precoce, intensd qi cle lungd durata;
cl avansarea procesului de l.renrolizi (fazclc de difuziune 9i inbibi{ie),
in cavitatea pleurald apare un lichid rogietic, tulbure (extravazat o intoxicatii cu ciuperci, anemie acuti,
septicenrii,
plasmatic $i hematii distruse). ca$ectici, copii - rigiditate tardivi, slabd gi de scurtri
ti
br
In lobii occipitali telcrcefalici se constatd o stazd duratS;
important6. . traume vertebro_medulare inalte 6i cranio_cerebrale
SL
Peretii ventriculari posteriori cardiaci gi jumAtatea grave, cu leziuni diencefalice 9i de trunchi cerebral.
e)
posterioard a septului interventricular are culoare brulr-inchis. decapitare -,,rigiditate catalepticA,'(spasm c adav eri c
Aspectul nu trebuie confundat cLr un infarct miocardic hemoragic. cu rdmdnere in pozitii particulare).
p(
Rigiditatea cadaverici prezintA o serie dc varia!ri, mergand
ol RIGIDITATEA CADAVERICA (RIGOR MORTIS') I'rrnii la inversarea ordinii segmentale de instalara, in".p" l"
rr( nrbrele inferioare (caqectici) qi dispare ?n aceeaqi ordine.
Si
Este un proces cadaveric precoce care consti in intdrirea gi Mecanismul producerii rigidititii cadaverice este incomplet
in{epenirea mugchilor, in special al celor striali, datoritd coaguldrii ,lrrcidat. O importante majord a fost acordatd cantitdtii de ATI,
c)i
proteinelor musculare. rruscular, responsabild de men{inerea stdrii coloidale a mrozrnci
cx rrrrrsculare. Postnlortem, rezerva de ATp dil muqchi scade rapid.
ju lmediat potmortern pdrlile noi ale corpului sunt flasce. Dupd
aceastA perioadd de noliciut')c (prilnele 2 ore), se constatd , ,,rrsecinfa fiind cregterea vascozitdti miozinei,
ce deternijnd
rigidizarea musculaturii, mai intdi la rivelul articulafiei temporo- rrllrirea muqchilor. Rezolu{ia rigiditnfii ar avea 1a baza autoliza
mandibulare 9i apoi, in sens cralio-carLdal (regula Nysten), {rl)rclor musculare qi creqierea concentratiei amoniacului in
cuprinde mu$chii gatului, membreior superioare, trunchir.rlui 6i cei rrrLr5ci'ti.

24
25
 l'
Itt ,t ll tttLr'Itttt,III il\'lll ,,rl L,lr' rLl lll L'll( ll 11 lllllilli rli ''lrlrrir ril rr,pr'L I rlr' nlrJllrr r()frL lrrrrrr;t. ,,r' tltrl( { l lr,ttlrl,r,
,rtLItIro|trr:r l.r lllallll)l(l( lIiIIIIIL',II\' :;lLl (l( lil:r'tl( 'l'
t,rlr , ,,, I rrrr Lr1,, .r:,lrL r I :,r'lrlrt
ttr,t,ItIltIt rt r':l( sllll)ll sllll alllill ill):,( lllll $r rrt rrrIorr' rrtrrI' '" { r fr( r ttl. lir':rtrrl. rinichii ilsl)crt (lc ittllulrcs.c lr lltll)Lrt ('
tlc toltttcsletil/ll illf i(lilillcil (sle I)l('( ()( ( I rrlrrrl rligcsliv nlll((litsit irl sll)lllc()itsit lrcirrrri irrletiolrlc:r
l)illirllriorr lrttltrbilot
I)irrlrc lacl()lii (lc tttcLlttr e lttc ittlltttttleltzlt Il]'ltlllrl' I r,L rllr ,,( r,ul()lcftc ltrofltqouttltttit,), r)ut(oilsar Iltslricit srrb
cvi(lcrlicnr tr|lPcIllttlII, vllolilc clcsctllc (l)cstc l5'( ). l:rtrrrr" rrr'l : 1,,,,r, r (,ro/rlir l sttcttlrti grtslric, bogat in crtzirrtc 5i aciil
iustalarca proccsulrLi, ]rc cind ll.igul irttilt ic apaliliil rigi(lil:rl1r 'l'rr ! , t,,,1,,( :.r. rlistIrrgc cu r.llurilrlii, dczvclind slraturile subjaccutc
prelungo$tc perjoada dc stare (pinar la t-10 zile). '",,, , rrl,rr,r rrrrrcoasci. srrbnrucoasa); urrcori, sc poate prodlcc
i ,, ri.,r{,r pcrclclrri gastric 1ii tlcversarca continutului organului iu
Valoare diagnostici i 'r 1r' ., plr rtrrrrcalli (sc impune diagnosticr.rl difcrenlial cr,r
Rigiditatea cadavericd ofcri irtlbrmatii ctL llrr\ lr( l r
i ,,r,,llrt,r |(.1)li(:i vilalil).
realitatea morlii, 1a timpul scrlls dc la moarte' prcculn ;i lrt rrrrr' r \lll(ousil tracttllui respirator (trahec, bronhii)
gerericd a mortii. , rr1,r 1r l) iabilitate.

AUTOLIZA C ADA\ L'RI( ,{ :.2..I. SI]MNELE I'ARDIVN ALE MORTII

Rcprezirti proces distructiv precocc (in prirrclc l.) "r'

tl11
postlnortem), care se producc datoritd acliunii unor euzitrte 1'r"1" rr
organisDrului (hidIolaze 1izozo1lale; ilhibarea f'osfotranslcll:z( lI'I
Deci, n.rodificirile ttu au la bazi activitatca microorganisl)le Ior, rl'rr
crea/.i LLlt mediu propice ac.tiulii ace stora (dezvollrrr' 'r
putrefactiei).
Autoliza se poate produce $i in timpul viefii, rrrrrr ''
irr ta rnp li ir p a ttc lea tila aculi
r i 9i organe supuse autolizei cadaverice
l'esutu
Singele. In.rediat drLpi lroarte se produce o seditncttt'tr'
elcme[telor ligulate. apoi coagulare iutravasculari $i intracilr(lirr( 'r
il cele dil nrtnd intervine procesul ile modificare autolrll{ rl
(hcmolizd). Microscopic, ini1ia1, apar henalii cu cortur l)itlrrl
golite de con.tinut; ulterior. tlasa sanguiui este anorfi' de culortt'
rozie.
Coagulii crrtorici (posturortali) au urtldtoarelc caracterc:
a. au asPcct rosiatic sau slini11os;
b. sunt iucio$i;
c. sunt ncaderen!i 1a pcrclii vasculari 5i nu heltri'rzrr
il lJti lf, \ccltollJrcl t.tsttlrtt.
Pancrcasul - datorit,r enzimelor proprii (arrilaze, pepti(ll'/L
5i in condiliile unei hipostaze cadaverice locale accentuate, orgarrrrl
irtrii intr'-un llroces de ramolire 5i lichefiere celularA Culoar ' rt
dcvinc ro$ie-lralonie, iar lricroscopia opticir evidetllilzrr
dczorga r izlre tisulard.
Sttprarcnala, in special zona l]ledulari. se trallsforlllil
ijchirlian (lichid roiiatic intens, ce se poate confutlda cu hemorugirt
suplarcualierti).
2t,
P UT RE FACT IA
I
1..t,. llo t)roces cadaveric distructiv, care sur\/ine, in general,
!= ! ' rlr rlrrpri dcces, sub acfiunea florei microbiene. Rezultatul
=! ,1' ,,,rrl)unctca progresivd a structurilor organice (proteine, in
, , r1) rr r orrrpu5i anorganici simpli.
rr '.( rc dc rnicroorganisme aerobe Ei anaerobe delin un rol
rrrr||(rIIirIr( B. subtilis, B. mezentericus vulgatus, B.
,,, ' "r, rr, rrs rLrbcr, B. pyocyaneus, B. butiricus, B. putrificus, B.
i . r! i,!r.,.r,, sr o scrie de colibacili.
r
Lr rrrvclul intestinului gros existd populatii microbiene
=:r.!',1,r{ !;rsl)unzitoare de demararea procesului. Astlel, in cec
ii. !., ,1, Irrtrcl'aclie genereazA cantitdli mari de H2S. Acesta
tir', ' r.',r rrr rrgurinfd prin pere{ii intestinali $i se combini cu
!. :,,,,.1,,1,rrir din sdnge forrndnd sulfhemoglobind 9i
,r1,,', rl', rrrrrglobini, compugi de culoare verde. Infitrarea peretelui
'r i,,'rrrr.rl rrnlcro-lateral dd aspectul specific de pata verde
't.r',i,,r,rlr. nrai intdi (dupd primele 24 de ore) localizatd in fosa
l,,,rl)tii, datoriti apropierii cecului de perete 9i apoi (dupd 2-
rrt
rrrr llrrncuri, hipocondru stdng Ei drept Ei la nivelul bazei
lrrr
)
Itrrr lrcrloglobind rezultd hematin6, iar fierul din gruparea
' ,,rrrrlrinr-r cu H2S rezultdnd sulfura de fier, un compus de
, r rr,lc palid.
\|,rrrlia 5i intinderea petei verzi este influentate l1rult de
,lc rrcdiu; astfel, cildura gi umiditatea accentuatA
, r',r,,ir l)roccslll (pata verde putdnd apirea la 15-18 ore
, r,,,,rrt nr). lrigul, din contrd, estompeazA evolugia putrefactiei
.1 ,r, r, r,lc rlupd 2-3 zile). De asemenea) la nivelul leziunilor
27
 t] t 1 ' r'trl
,) 1, ,
2. lnrn (t('litlrtlitrt (l I l)r{)l)llll '/l:il) ltt r rttr" r'rtl'
lirlritlri; rrricr p|ii rl,. lrr ',rrl't.tlillx
( )II I I L I II I i

sc {le(itlcll- ll
tlt llrrttlrrrttt
I
(\l(
I( r'lrIrI, ||IIIt ' rl\'r)lllll'l xclitrrtca ltacletiilrll itttltcrlrlrt llielcit t

l\ll'/t l.I plr-igit 1i lt1tttt u icctcir zlr slrir(ltrllc

Ve zicttlclc tcgtrlncIltillc ilu co'llil)111 tltixl llicltrrlilttt fl liirzos)
l't(lll I,.rlllllr,l lil lrl\r'llll lle
t" tt" g"ll:l:]iiit: rcaltt,eazi prJgr"riu topirea 9i dispalilia !cstrtlrrilor, prottsrtl lirrrtl
" "
" " 'n
1 . loerlc (abccs' flegmon)
, .. , i , r
evolulia petel verzr $r a tlc lungd duraiil rczulia conpuSi organici ,si attorgatrici' crt tntt.'s
lavorizeazi
1r"n,t.","u,'t"it,"ofio"t"tt1" pcrsilc"nlial (compuqi sul furici, acizi or gan i c i, fcc q-lc' !r'czo l i)''
pr putretactle
occsului globai de ' Produgii ie- degradare ai protcinelor poartd- ttuntelc dc
ptomaine Qs to -a-cadaitu). Astfel, din ornitini 9i lizinir rczulli
putresceina-Ei cadaverind, care 1a rdndul lot'. in mediu de otigen' se
,l"r"ornprrna in amoniac, metan, azo1, oxizi de calbon, hidrogen
sulfurai. O serie de factori influenleazd proct:sul:
a. factori de mediu:
. cdldura accelereazi putrefacgia (regula Devergier: numdrul
care indici zilele pe timpul iernii corespulde celui care
indici orele Pe timpul verii);
. mediul sdrac in oxigen incetinc$te putrefac-tia (regula
Casper: putrefac[ie atinge nivelul maxim dupi 8 siptdmini
in so1, j sdptdmdni in apd, I sdptdmind in aer liber) In
solurile active (permeabile pentru substante organlce $i
anorganice, api gi oxigen) putrefaclia se produce intr-un
ritm"mai rapid, pe cind cele argiloase compacte ingreuneazi
fff j. iui."foclie (c! circuldtie postund) procesul;
b. bolile de care a suferit:
- durgi nlarontt . infecliile localizate sau generalizate faciliteazd
Utr alt semn extern este citculalirt P?st:117d pnn putrefac !ia;
.olt"uto]lltJ.'f" t'oi""tttl venelor tegumeutrrisuperfttlolg'
ua'cttlu'i 5i ^.t.t':ttute
cu. produSi de . organismele care au urmat tratament cu antibiotice
infiltrarea peretilor de lier) localizare
^
inainte de deces se desconpun mai greu (inhibd flora
outrefuctic satrguind rt.tc'nJi"ta st'tiu'a
i i; ;: i :
odatA
il "';
; i;. I *-'-I{ esl
cu avansarea Proc - "tll
il
:1,:;',',' : I "i'.? f,X1; i" I li I ll ;
"i,1
de Putrefacli e);
.folosirea unor substante conservatoare (alcool' formol'
t rnchiului (ini(ial, in fl: s"pt''ouia')' prccurn qi i jurul pliigilor' formalind);
. varsta, talia, constitutia organismelor; corpurile nou-
Fa z ele
ndscufilor se descompun mai rapid
Putrefac{iei:
Clasic, in condilii norn.rale de mediu, topirea lesuturilor moi
l.fazafermentativi(gaZoaSd,aerobi)'srrbac!irrncaflorei gi semidure (cartilagii) se realizeazd in 6-7 am
aerobe, substarlicle organice Ol"
*U'f d ge^sti v. strnt. trcllsforrnate in
r

compu$i simpli: hiclrogen' itiOtog"n

silfurat'. oxizi rlc carbon' SEMNELE DISTRUCTIVE ARTIFICIALE
balotrizrtca capulr'ti
amoniac, indol, etc Rt;i;^'"'i :t1" apllilia' I'lictcnelor
Pe lingi putrefac(ie, la distrugerea cadavrului pot contribui
(desfigr.rrare), scrolulut,.lbdolnenului' putrclaclic Sitnllclc tlevine specii aclioneazl asupra
letumentare $i emflzemulul "lg""it A" Ei insecte sau laive ale acestora. Diversele
,;i;;"'-i' se erit'ina cadavrului, in funclie de stadiul de degradare cadaverici
llil.:::1:ii[',l,ll,'l.',i,,,,,,,,,,,,,,,,rrr' ;i c',i'ize''l
Distensir oLga n c l0l c Entomologii ntetlico-legald studiaz-a ac!iunea insectelor
,lc p,,,r"lrf,,. rl , lnr llrr( rl( lrrr\rirl'rir:,' 'l' .'','.. ',:1'l'l'ltl'.t'll asupra cadavrelJr, putdnd fi un marker de evidenliere a1 stadiului
'.
r \l'lll'/l l ll,lrlllll { ll rnl\'rc procesului de putrefac,tie qi al timpului scurs de la deces'
rt:r,i\)ll.llL rrrl'lllltlt 'lt 't"l,'
)],rlltt.l -lll
rrrl l,rrL rrl tr ctlc Musca de casd nu i5i dcpune ou6le pe cadavte'
.i;l,lj,jl.,.'.,"-, .,.,, t,.1,,,1.,1,,, 'irLrnate'
llr lllil 'r.irr-,,rrli,
ltictrlct cit rlc lccltlt fl 28 29
 dolnesti c e sau Din punct de
( adrr t ele ttrlt pot fi degradate de animale ved ere medico-legal, prin
pdstrarea trdsituri Iorl
urs' 5acai' peqtr de p r adit. :sen[iale aJe corpului tq:.i"1
,itrr.ai":1;r;";. "ei'r", suuotun' lup' lden tr ll carea cada vru lui
5i
,11,
5i a rezrunrlor
ale ierei. elre posrbit,i
traum atice
ipo c ea ra (saponificarea.)
^2.^Ad
,,0.,, o: ";; ;;'."";." : l;,': ",",:f ; f,;;,T: i X
argr loase.
- procesul are la i
"',: b:::.:ae-o-lificarea
"iH ii, #,1i i I li
grrisimilor .u,luur,,r,,i
#ili
qi s"riairic"rea"-""tr],ii
u-on, u.rrri
-,"".-u,,;; prr n sapon i [icare in p,",.,,i,
;-;;;r,:Jirt:r
( orpurile cu r olrrr
mtc se srponifici tnai renede
aeein,riuuria iro.*r',i,i"1" La adtlr
rrni. lau..or.ipi::';;;;"ltt Iot in 8lunt-l an' iar la copiJ in 2-.r
ea u, i -,, u,onl u i ;; ;;JJ'o:";,;ij|iJ"'.lo'r"'o"ra I esr e de c u I or r,'
r

Itnporta nta med ico_

tormei $i chiar a structl]-",q"t'- " ,adipocerii rezidd i' conservarea
Fig. 4. C adavr c dcvoratc cle animale: a'- cainc; b- vulpc ..llii--''-li""i]9'' permi f end identiricarea
cadavrului ;i;i",i,;r
i;; raumatrce, chiar dupd ani de zile
CONSITRVATOARE
MOD {FICiRII,E CADAVI'RICE 3. Lign i fi er€ a

A. NATTIRALE t,ro,,"Yr"r1.'."lr,o"t"ror':trr-ttt,t- repre'/er)lal de lerenut acidc.

pielea devirre Jr;;;;i"'-";", l::'c^e-sc P-iel5a 5i impiedicd putrelacti:r.
durd' um"dd Fan"rel. pi"lii
ta":talilii:ti:"ttncrlitt lparut, unghliie;';;;;
/ -*"' ;;;""'sroasd'
tuirservate' iar oasele corpului
rol dercttrrittat't ,itr.er''rltrlia tLttui
'rtt j:::l ldecalcifieie). se inmoaic
usc ati' meii u
c a<lavm. c il<lura
in -:''l:' l,::11": i""
unele soluri (pdmint ""'il. iiJJ.'.;';i;;; ,,;l;, a corpul.i,
i:t:iill: 4. ingh e {a rea
crselor, Pe tttltPLtl velii Ar
iar outrefactia esle nult i""etinite "li
-t"patdCadavrul se zbarce$te'
se
.""s.l;':"rs'1,Xll',.:,:1t' :"::"''e tnuI I procesttI de putreI acric.
r,r
cttloate natoniu-inchis' se
micsoteazd in volum f t"rt" "
:*:t,T I rll;r; 1 ffi:: il !il]l
if
;^ o platogi pentrr'r planurile
intiresc si devin casarte ti;i;; ;;it Cadavrele ca$ecticilor se ;
j. : : ::1:' ::r.' ;: :,T: : i: r
1
subjacente, de "tt'ot"tu.'-'ii"oi" p.. i,,?'c i ; ;.
";:i: J l',X:ljl:
. iu r, )
ai id i"::T i il,?:,.:i:.r' ;,, ;:l::ili;.
mumifi cd n.r raP
CONSERVAREA ARTIF'ICIAL,q
A CANAVNTION
imbilsimarea
incs d.in antichitate. De exempru,
"r,0,.'l';.';"'Jl;:',:#ffixll
.iaou.urui, ;;;";;; "i,:';j;jlj:, a
ra
corpurui
,0,.-,'.^u^'.:.3..1:..'erara
organe susceptibile de tran
, o ser c a..ur,i,n-i. r

;;;::IT:';,J
r)arrurna te, pdstrarea intr-un m^ed.i u
iIl','";1,::.::.:1,;;;ll*i:;
. rld, ;;;;;,";i;" i,"ili,
In z ile Ie Dolstre ",.
r1 ,r,,(.,ricJr (.i,
,,,,,,
",r,1,i.1."..,r'lll,'rrril"i..i,"i;r .orir:,J;;",",,1.1:],i:
Irjrnsi\i)r l.ll \,tU rlcprrs
N4unifrcllrc cldavcricit
lrslr'birre t.ir i rl bil Istl nr lrrca s:r
Iit c lcctrrrrr:t d,,^., ,..-...:-.
l lr (r ( rrpl l()r llulol)sici, i trc l ttsiv t ccttltltt ca tle ptotlttsc lrtrrlo!,tcc
ul
l)( nlrll c\Nr)lc0c cor])l)lcntc lilrc. l)c ascnrcltca, c recotttatttlabil sit sc
lu,.a lir toa(c catlavrclc (rol antiseptic).
substanta obi$ruili este forrnolul (diverse dilLrlii
lblrnalclchicli -. intre 10olo ti 40%). Se mai pot folosi amestecuri
lbrrrol 5i alcool in diverse concentratii $i proportii, formalind.
2.3. MANIFESTARILE POSTVITALE
Dupd cum am v6zut intr-un subcapitol anterior, moartea
reprezintd o incetare a activitdlii biologice a organismului 9i
presupune un complex de manilestiri dir partea tuturor celulelor Ei
tesuturilor. Unele dintre acestea posedd o activitatea prelungit6,
peste momentul mor!ii reale. Explica{ia care s-a dat a lost aceea cA
structurile respective erau slab diferen{iate $i aveau o rezistenle
crescute la anoxie (Beliq). Astfel de Iesuturi sunt:
. spermiile Si ovulele mai posedd nobilitate qi capacitate de
fecundare 1-2 zile dupi deces;
. leucocitele continud multiplicarea timp de 5-8
postmortem;
. cilii epiteliului respirator tnai prezinta miEcdri circa 5 ore.
2.4. MANIFESTARILE SUPRAVITALE
Sunt descrise mai pulin in literatura de specialitate,
dar $i irelevante pentru
deoarece sul'lt considerate foarte rare,
activitatea medico-legal5. Ele constau in efectuarea ri or acte
motorii reflexe cu aspect vital dupi intervenfia unui factor
traumatic rapid tanatogenerator: decapitatul parcurge pe propriile
picioare o anumitd distanfd, dupd care cade; impugcatul sau
injunghiatul (intr-un orgar vital), cu ultimele eforturi, scrie pe
perete cu propriul sdnge numele asasinului sau se tari$te pdni intr-
urr Ioc unde poate fi vdzut 5i apoi moare.
2.5. STABILIREA DATEI MORTII
Printre obiectivele esen{iale ale unui raport de constatare
medico-legald pe cadavru se afld 9i stabilirea c0t mai precisd a
datei mortii. De multe ori acest lucru este de dificil. Astfel, de-a
lungul timpului s-au ceutat criterii de apreciere a timpului scurs de
la deces. Cum nu a fost identificat niciunul cu valoare absolutd,
stabilirea datei mortii se face prin coroborarea tuturor datelor
oblinulc dil activitatea tanatologici Ei judiciar6 (examenul locului
lal)lci slu un(lc a li)st gisit caclavlul. examene extcrne $i interne.
vcril'icarcr (ll (lirlr'll r,rrr,rrrI, Ior il( :rl(lr(tir) l)tr't, tn,ltr'ttlt rtrt
probelc atr vrtlolrrr' r I ' r I r v rr rltlirrll: lrllclc sllrll rrrrr t)r(( li(,
r r , rrr .r
altele. cloar ori(lltirtrv( l,lt rrtrrlt cc 1r'cbLric irvulc i verli'rc rrr
de aprccicrca dalei/otct rrrot 1ir:
de - cxistcotu ji intcDsitatea scmrrelor l]rortii rcalc
(fazelelstadiilc lividiti(ilor $j rigidititii cadavcricc, lcnrperirlur'r
corpului, amploarea 9i sediul deshidratdrii, stadiul autolizci);
- stadiul $i intensitatea putrefac{iei: clasic, putrrla(.liir
incepe dupd 24 de ore prin aparilia petei verzi abdominalc in lirsa
iliacd dreaptd, la inceput palidd gi apoi diu ce in ce rnai inchjsii lir
culoare gi mai extinsd la peretele abdominal gi Ia baza toracclui,
- uneori, se anahzeazd qi populaliile insectelor necroforc.
- starea unor organe cavitare qi a confirutului lor: prczcnlrr
alimentelor in stomac, gradul de digestie, aspectul perqlilor
gastrici, gradul de umplere a vezrcrt urinare (vezica goald - moarlc
produsi in prima parte a noplii, vezica plind - exitus spre ziui).
Diversele alimente au timpi diferi{i de digestie:
> laptele -Z ore;
ore ) oudle 3 ore;
! cartofii 4 ore;
! varza verde 5 ore;
F carnea friptA - 6 ore.
Valorile de mai sus sunt, totufi, orientative depinzdnd liraIlc'
mult de factorii individuali, precum qi de starea stomacului gi chirrr'
a intregului organi sm.
Aspectul microscopic al pldgilor: in circa 30 de rninutc sc
produce marginalia leucocitard, in 1-3 zile hematiile igi picrrl
confinutul devenind palide, dupd 3 zile apar histiocitele cu pignrcnl
hematic, iar dupd 6-i zile rez:oltl hemosiderina.
Valoarea unor substante in lichidele cadaverice poatc Ii
semnificativd. Astfel, in LCR, examenul tanatochimic rclcvii
cresterea concentraliei potasiului cu 5 mEq/l la 5 ore, cu 18 nrliq/l
la 8 ore qi cu 28 mEq/l la 12 ore.
2.6. TrPUL MORTII
Moartea poate fi de doud feluri: violent6 $i neviolentai.
Moartea violenti - de drept in competenta medicinii lcgulc
- este consecin!a acfiunii unor agenIi externi (mecalici, fizici.
chimici etc); are semnifica!ie socio-juridicd, putdnd fi din accst
punct de vedere: omor, suicid sau accident. Alte forme juridicc ilcr
moarte violent6 sunt: pedeapsa capitald, sancfiune penald cxtrcnrii,
eliminati din Codul penal romdn inediat dupd Revolu!ia din 198().
existente, totu$i, in alte sisteme de drept ii eutanasia aclivi,
entitate, (iuci) incriminatii de lege, care suscitd vii controvcrsc.
32 33
 l\lorIl( ir r( \ iol('Il(ii (sl(, (llllll)()lr l\ ir. ( orl:,( ( r||I,| ri trllrrl
lrlor' lgctllr l)tc(l()tl)iltilrtt ltltcrrli fl ltu xrc scr)tl)rllcirlrc si,Lir]-
jrrlirlicii. Ir)vcsti!llrcl ci se I'acc obiSr:uit rlc arratouriu putoIogicir.
Irrrblijciird aspect de rno!lrte suspeclii, iutri acciclental il sfera
prcocirp irri I or nt cd i co- lc gal c.

lntr-un studiu personal desfigurat in perioada 1997-2002 pe

cazuistica necroptici din cadrul Serviciului de Medicini Legald
Constanfa (5E42 de autopsii) am eviden!iat strLrctura nlor!ii violente
linand cont de clasificarea juridici a accstui tip dc moartc (tabel I,
grafic 1). Pe toatd perioada de referinti suicidul a avut un cLlantum de
18,22% (7lO cazurl), omoruri 5,05% (197 cazuri), iar accidefiele 76,7yo ESUICID !OMOR EACCIDENT
(2988 cazuri). Moartea violenti a reprezentat 66,67% din totalul
cazuisticii medico legale (3895 cazuri) (tabel II, grafic 2). B. Distribufia glob a ld
Grafic l. D istributiacazurilor de moartc violcntd
T attel l. Di
urslrrbutra
ib caTurrlor
il rle moarte vrolenta 1n Derroafla 199'1 -2002
ANUL STJIClI) OMOR ACCIDENT II ronoetea moarle
T aDel fl. oarte vlolenla/nevlolenla
tei ta tn Derloaala
da 1997-:{ro.l
lyy l-:lt\1,:
85 28 541 -----Q P MOA RTE
19 97 (4.3%) (82,7 %) MO ARTE MOA R'TtJ
13%)
r28 41 5 t2 ,u.:ur- \-r--\ NECROPSII VIOLENTA NEVIOI,ENl'A
1998
18.8%) (6%) ('t s ,2%) 654 434
91 25 529 19 97 r 088
(60.1%)
1999 (39.e%)
14,1%) (3.9%) (82%) 681 3s9
1998 1040
111 30 466 ( 6 5 .50,1,\ (34.5%\
2000 (22.80/o\ (4.6%) (72.5%\
1999 964
64s 3i9
t32 36 5 04 (66.9%) (33,t%\
2001 (5.3%) (15%) 643
t9.6%) 2000 869
226
('74%\ (26%)
t27 37 436
2002 6'12 246
(21,1o1) (6,2%) (12%) 2001 9lE (73.2%\ (26.8%)
710 \97 2988
TOTAL (5%) 2002
600 363
18,2%) (7 6,'.7%) 963 (62.3%\ (37.3%)
1895 194',7
TOTA L 5842
(66,60/") (33,4"/,,\

1997 1998 1999 2000 2001 2002

N SUICID X OMOR N ACCIDENT

A. I)istr ibLrtia pc ficcare an a! pcrioadci de rcferinIi A. D istr ibut ia glob alI

34 35
 sislcnrclol vitalc: sislcr)l llcrvos ccllllill. lll)ilrill cilr(lio vitsc(llilr ll
lcspiratot.
I'rilcip a lclc siltdroame tanatogell"^ratoilre sLlllt:
L Coma. Dupii C. Arseni gi L Popovicitt' poatc fi t:lrsilicrrli
asti-el:
a) corna epilepticd;
b) comele din accidentele vasculate cerebrale;
c) comele din traumatismele cranio-cerebrale:
a. comele instalate in momentul traumatismului:
F conolia cerebrald;
F contuzia c erebral6.
b. comele instalate dupi un interval liber:
* comele instalate dupi un interval liber scurt:
. hematomul epidural ( extradural);
1999 2000 20n1 2002
r hematomul subdural acut;
o hematomul intracerebral acut.
* comele instalate duph un interval liber mijlociu (3- 14
zile)'.
B. Drstriburil oe ti",:i:" al perioacrei ':' hematonul subdural subacut;
"." ncrrorcnrr de refcln!d
C ra fic 2, pondc,ea ino,,rt" rtolcnri .i. hematotlul intracerebral subacut.
rn perio"d.r 19q".2002
c. comele instalate dupi un interval liber lung (citcvir
sdptdmini):
2.7. SINDROAMELE TANATOGENERATOARE . hematomul subdural cr oni c;
d. comele prrn procese expanslve inlracratliene:
e. comele din afectiuni cerebrale de origine infeclioasa:
',.,,',,iiil
Stabilirea ca trzelor . coma din tromboflebitele cerebrale;
"i""L"iJl"*'.",0.";l''.".;,,,.11.'o'J0,",,,,il11 . coma meningiticS:
:hi::'iy "i
legislrria penalr rrr rnarcrie . courele din meningo-encefalite 9i encefalite.
erecruarea auropsrei ne,lico_tegale .(C. pio.. p.,,.. rri',ir,r, obliga la
at; i;;; ."r,,i,il de moarle f. comele dismetabolice:
violeltd) in situaliile in care cauza . corna lripoglicenricd:
rnorfii
rrrp::,d. De asemerea, exper_rul medico-tegal nu este cunoscut6 sau
::1"-, . conra diabcticd;
prectzeze tipul morti i: viol , rrebuie si . corr a uremi c d;
"
ipo,orogi";, ra;",.';i"";iir:"11.-', "]:uuotd
juridic, ei neviolentd
o
Practic' prrre dinrre . coma azotetnicd;
"i,'a.ouinele ;;";,";.';;;i:'".i"'.:l:')
prtorogice. T;;;;1,;;;;i:;\rare sunt corntrne mnrri; vro.re,rre ii . coma eclarnptici:
ceea ce prive$te n]"aunir,.r.ru1u'^o^l.t
ntii i$i, pdstreaza specificul, atdt
i1
. coma hep ati c A;
tu' rr modur de producere. . cona din encefalopatia hepato-portali (sau porlo-
V. panaitescu d"fiu'
asocrafie de semne l]i ,ir:lt", sindr.onul tanatogenerator ca o cavd).
spccific. -, clinice^ c.u substrat lezional g. comcl e toxice:
organ, care, av0nd
rsa'
"rl.i"*i"t'oi;l]li"tlt corespullzdnd .
insuficienIei unui . conrJ rlcooltca;
evolutie rreversibili' duce la . co nl il me l ilic ir:
Iugi",i uroarre sigur' o
",'rti,,i "-;;;;;;';i:,
urror l)cl turl)iiri denota existenta cu llecesitate . (,, n r.r I',rr'Irrtrrlir';j;
ll,,,.,i,rualott'tt
c gravc Ia nr'r,clul organclor a
. r'r, |lt,t .rIrr'IrrrtrLI.
sau
. ( r)lr;r 1rr rrr ollirtccc;
36 .t/
 I
\l,,lt, t,i t I \'rlr l,t ,tt,,lrrtt !t ttttD,ltrtt,\,t.,t;t,rrt tn \1,,1', rt,t l, r,tlr t t" t,,1,,rt, 1,, tt, t,tl,t
't l,,t1t,t,tt,tl,,!t,
cor u l)rin g nglioplcgice; o trrlbrrlirli irllilscci rlc unrplcrc ventricrrlala.
co 0l a coca ill icli; tahicar tlic vcr)tr icrlarii. srLpraventlicrrIard,
co ma dc irltoxicalie hi dra zi c d; . tulbrrrarri cxtrinscci cle 5oc cardioger gi umplere
corna prin salicilali; vcntriculard (h em op e ri c ard, hemopn eumoto rax,
coma prin compugi organo-fosforici; pcricardite);
coma prin oxid de carbon; . tulburlri de golire ventriculard (embolii pulmonare);
corna din iltoricatia cu ciuperci. . yoc p o s t r a h i a n e s t e z i c :
. ijoc medicamentos sau prin supradoza1 cu
II. gocul gallglioplegice $i neurovasculotrope (goc vasogen);
$ocul este definit ca uu sindrom complex, consecutiv 9. $oc mixt.
acliunii brutale asupra organismului a unor agenli etiologici
capabili de a produce un dezechi li bru hemodinamic, hidro- Tabel III. Modalitafi de rispuns ale organismului la agresiuni
electrolitic ai acido-bazic, cu grave tulburdri de perfuzie tisulard gi (dupd V. Panaitescu)
de metabolism. Factorii gocogeni sunt multipli, iar organismul Rd sp u ns ul o t g a n is n ul ui
iutotdeauna va reac!iona, putand, de cele mai multe ori, in prim6
fazd, sd compenseze parlial modificdrile. Ulterior, insd, daci Dezechilibru cnre nu depaFge limitele homeostaziei Reactieoscilantd postagresivl armonic{ cate eutsalizeaz,
posibilitd{il€ func!ionale (susfinure, eventual, $i terapeutic) sunt ef€ctele lezionale !i fixrc$onale

depdqite, survine dec e su l. dezechilibru brutal care dep,|este lbitele Moart€a o8anismului
Pentru instalarea gocului sunt necesare urmdtoarele condilii: homeostaziei ti nu permite insialarea reactiilor
. acfiur€a brutale, intensd $i, eventual, persistentd a
nespecilice de apdrare $i reechiiibrare 9i nici

unui agent to c ogen,

. existenla unui interval liber in care organismul Dezechilibru iniens cnre depa|es@ lirnitele I'rirnele stadii a'e tocului
honreostaziei, dar permi@ instalarea reacliilor
mobilizeazd mecanisme de apdrare qi reechilibrare. respecifice de aprrue tireechilibrde prccui
Aceasta presupune functionarea cvasinormald a unor ii reslabilirea organismului in codiliile ierapiei
aparate $i sisteme capabile de o reacfie prompti $i
eficace. Dezechilibru int€ns caje depigeile limitele Eoc iEversibir
Din punct de vedere etiologic $i fiziopatologic se disting homeostaziei, pemite inslaLarea reacliilor
uespecifice de apiraJe $i rcechilibrare, dar
ru rm dto are l e forme de goc:
daloriti brutaliti$i agentului Socogen, (erenului
l. traumatic (combustional, al politraumatizalilor), sau terapiei incorecte, dezechilibrul se agraverzi,
2. h e mora gi c; rispunsul orgadsmului fiind depliiL
3. hipovol emi c:
o prir.r hemoragie masivd; III. Sindromul insuficientei de organ, sistem sau aparat
o p lasmora gi e mas ivd (9oc c ombus tion al); 1. insuficienla cardiovascularA de tip central (leziuni de
r prin deshidratare: trunchi cerebral) sau peri leric:
o v drsituri, diaree (9oc peritoneal, qoc prin a. insulicienta cardiacd (de pompd a inimii -
ocluzie); contuzii cardiace, infarct, pericarditd, tulburdri de ritm,
o tran spi rafi i, vdrsdturi ($oc pancreatic, $oc etc.);
caloric). b. colaps hipovolemic;
4. p o sttr ar s fuzi o n a l; c. colaps vasoplegic;
5. alal'ilactic; d. colaps cardiac.
{r to r ic. septic: obignrrit - toxi c o -s epti c; 2. insulicicnti respiratorie de tip ceutral (leziuni de trunchi
7. prin su1'lu; ccr cbr al) srru pcrilclic (aslixii rlecanice, hemopneumotorax.
H ;oc rrrlrtttovolcmic cu leziuni miocardice (contuzi e, crr l rzerr prrI rrrorral rrrasir,. lrlclclazic plrlnrorrari, etc.);
rnlitl(Ii; t ,rr ,rrli, i,rr'.r irrl'rti,i.
38 3g
 1 attt)ltrJ:tr tt Itntnlrt,tt,rtt :t Itnr t"M-tl'1
t;ttuntt t!,'lttt t lr\'nl'1 In nt,'1"|t' 'tt,'l"ttt'

b. laltlivil (lczittttt crltttictlc (ll collll)resic ectclllrrlrr

ttt rlo t
4. irt lic ic rr {a rcna Ili;
s tr
( tl
tttttlc;rr'rlicc
5. insrrl icicnla hepalo-rcnalii, lil)lDi. hetloragti ttt':ttttlgo_cct cbritlc' cottltl/it
6. ilsuf icien(a paDcreatici; ,",.u,',rnt" .t"."tilarc' i 'l '' u lti t I c ! c valv tl la lc llostttatllll'tllcc)
'l
7. insuficienta pluriviscerald posttraurnaticd:
F zdrobiri complexe de organe sau segmente
corporale (zdrobirea toracelui, ab dom enul ui );

2.8. RAPORTUL DE CAUZALITATE

iN lrnnrcrNa. LEGALA
In rezolvarea unor cauze judiciare, organele competente sunt
interesate de elucidarea aspectelor ce vizeizd, stabilirea legdturii
intre cauze qi efect, adici intre traumatism gi producerea leiiunii,
respectiv a mortii.
Din punct de vedere medico_legal cauzalitatea poate fi de
doud feluri: primarl 9i secundard.
Cauzalrtatea primard, la rdndul ei, are doud varietdti:
c auzalitate a directd g i c a.uzaI itate a medi
atd. CAUZALITATEA PRIMAR;. MEDIAT;' (CONDITIONATA)
Asentul lraumatic produce modiliciri morfo- ir
fi"i"r";i;;i;", a"r-"i".irf ranatogenerator este intregit de factori
2.8.I. C AA ZALITATEA PRIMARA ractori dc
:'"';;i;;;;'?:';;"rtiu pot ri: exogeii (diverse tratamente'
preexisrente' stdri
;:;:;;" ;' ;;;"'g."i"-i"r"ri"nI cauzalitate'
riziologrcc
CAUZALITATEA PRIMAR.i DIRECTA ( NEC ND ITIONATA) lrp de factorii condillonalt
diverse). ln cazul acestul
O
legatura.de.cauzalitatc);
Actiunea agentului traumatic determini complexul morfo_ qi trebuie sd aibS efect adjuvani (care nu rup
;, ;"-p tr aum ar cu c o ntuzi e p u I m o ''' a r tt
;"- ;;;;; m m
ra p u1 o n

; at"i s t o c o -
fiziopatologic tanatogenerator, fdri interven(ia alto; factori:
l. decapitare, zdrobirea capului; ;;";;" i;' u.i. nt
:,, I ?:, iJ',,:', ll,i::' r'"l*::::',,li
2. zdrobirea organelor vitale toraco_abdominale; -*t"p Preexlsten :;1ff in
fondul patologic
lipsa acestui fond patologic
3. leziuni vasculare cu hemoragie externe sau internA: -"i gt"i", aci entul decedeazd
traumatism \i
F anemie acute severd posthemoragicd; ar fi existat ganse de supravieluire Astfel' intre
) moarte se pestreazd legatura de cauzalitate'
goc hemoragicl
in cazul efectului determinant al factorilor condilionali
) coleclii sanguine cu efect compresiv asupra un,traumatism toraco-
organelor vitale (hematom epiduril, hematom tegatura ae cauzalitate. se rupe De pild6' care existil tltr
subdural, hematom cerebral intrapirenchimatos, etc.); abdominal minor (agreslune) cu afectarea ficatului.in la rupturr
duce
F hemoragii difuze sau infiltrate sanguine ifri" friJ",i.. Eie-ctul traumatic (agresiune) a chistului cu 5oc
intraneritoneald Ei rntraparenchimatos-vasculard
viscerale (hemoragie leptomeningee, etc.);
4. cont:uzta Ei dilacerarea meningo _ cerebral d: ;;;;i;;i;;";i';Ju,i" i*'oiuta Formaliunea chistici s-ar filjtt ptttttt
casnic usor' alt
5. Socul traumatic; ;;;;';;;;,u',' ,uu-"o"t""utiu unui traumatism o persoaIi ctl tlll
exemplu: traumatlsm cranto-cerebral minor
1a
6. aslixiile mecanice; ruperea dilaltlici
7. embol ia ( gazoa sd, gra s ii, tisulari). anevrism cerebral. !orta traumaticd determind
;;;;;;1; cu conslituirea unei coleclii sa'guine i'ttacrauietre sutt a
tlnii aLrtori (M. Kcrnbach) inpart accst tip dc caLrralitirlc in: ta atogeneratoarc' l'rt rt
Ir. ilncrlillii (cca nrai tlrarc partc l cazurilol rlc rrr:ti srrs); ;,-';i';;;u-git leptomeningeene difuze' a: 1"":i:l.,iit^"i:it:t:, :].,.,1,1
pcrsoand sandtoasd, un tlu.;matism^
l',u,i,i"" u",.tiii.rr. to.uti usot"i' r,ttt'' i" tu'ut o" t'li' '"1'"'"'t
40
 il' tltt itd l' .\:i ll
a dls la moarre. Asrfel, t.uu,outirrnul lrte,
:::l::l]:ll','lli.
cxcnrplu dat, doar un factor favorizant
sau
dctcn inant.i fiind prezenta. anomaliei yasculare. Legatura
cauzalitate sc rupe, moartea liind catalogatd neviolentd. de
Factorii condi{ionali se impart in: interni externi.
$i
Cei interni sunt:
. fiziologici sau indi vidual i (reactivitate organicd
specificd, varste, sex" etc.);
. fiziopatologici (ebri etate, inanigie, stre s, etc.
r rnorbizi (afecliuni
ac ute sau cronice. locale
generale).
Factorii externi se referd la condiliile de
frig, imposibilitatea unui tratament adecvat intr-omediu (umezeald,
anumiti uni tate
sanitari, capacitate I imitatd de interr enlie la fala locului,
at itudine a victinlei, etc. ).
2.8.2. C AA ZALITATEA SECUNDARi
Cauzalitatea secundari este intotdeauna condigronatd de
prezenta unor factori care inflggs5q sau potenteaze
complexul
morfo- gi..fiziopatologic tanatogenerator. Este domeniul larg al
complicafiilor posttraumatice, care determind
un traumatism abdominal acut iuchis intens, cu rupturd -ourt"u. Exemplu:
in doi timpi
de
.ansd intestinald pi deversarea continutului septic in -Eo"cavitatea
peritoneali, peritonitd Iocalizatd qi apoi generaliiuia,
septic qi exitus.
tori"o_
Dintre cauzele secundare enumeremi
1. complicatii infec{ioase posttraumatice. Traumatismul
produce starea patologicd, care, prin ea insiqi, nu
determind
decesul. Evolu!ia este marcatd di intervenlia iofecliei,
complicafie a traumatismului (la inceput localizail, ulterior, cu o
diseminatd - generalizat6); urmeazd 5oc,rl ,"pti. .uu to*i",
frecvent mixt - toxico-septic; survine decesul.
_ul
2, insuficienfi renali acuti posttraumatici (in arsuri,
distructii mu s cul are intinse, etc. );
3. boali posttraumatici. Traunatismul poate avea rol
determinant al acesteia (encefalopatia'posttraumaticd),
declangant (osteorrlielitd) sau agravant (fracturi'pe
o."futotogi"
osteoporozd, tumori, TBC osos). pentru u ,uiirfu".'criteriul
acestui_tip rle cauzalitate gi pentru a le diferenlia
de cauzalitatea
rncdiatd (factori condilionali determinan{i), p"nt.u--ulti,r"l.
dou.ii valictiiti (rol cleclalSator qi agrlvant) traLrnatistrrul
trcbuie
ri,lr'11;lsr.11', ;i,, .tnrr titii IltlcllslIrlc
'l proct'sc circur:rrolii (rrcrrrollrgii. lrorrrrcnrborii sc c
5. procese distrofice (proteice, lipidice' glucidice,
pentru
declanqator, amiloidice);
6. procese hiperplazice (aderenfe interviscerale cu comprimdri
sau stranguldri de orgare vitale).
in aceastd categorie includem gi bronhopneumonia de
decubit. Aparilia acesteia nu are legiturd efective cu traumatismul,
ilar va imobiliza pacientul o lungd perioadd 1a pat Ei, ulterior, va
favoriza evolutia nefavorabild spre deces a procesului infeclios
bronhopulmonar.
);
sau Traumatismul poate agrava o alecliune preexistente (acgiune
asupra unui os patologic, traumatism asupra unui pulmon afectat de
fibrozd). La rindul ei, afectiunea, pe fondul cdreia survine
traumatismul, poate determina o evolufie mai gravd sau prelungite
a leziunii traumatice (diabet zaharat, insuficienl6 renald cronic6,
hepatitd cronicd, etc. )
Pe lingd precizarea legdturii cauzale sau a relafiei intre
traumatism $i efectul sIu - lezirtnea salr rnoartea - in cadrul unei
constatdri sau a unei expertize n.redico-legale, trebuie'evidentiate o
serie de elemetrte referitoare la modalitdlile de producere ale
leziunilor traumatice (in completarea celor desprinse de polifi$ti $i
procurori; luarea ir considerare a celei mai plauzibile variante de
anchetd), la aspecte rezultate dupd examenul victimei sau
agresorului $i uneori, chiar a obiectului vulnerant.
Conform dreptului pozitiv in materie (Legea 45912001, cn
completdrile ulterioare) "Constqtarea Si exPertizo nedico-legald pe
cetl0vru implicd:
a) ex(tminilri Iq locul uncle s'a giisil cadtttrul sau in alte
locuri pentrLt conslatareo ittdiciilor privind cauzele morlii Si
circumstanlele ei;
b) examinarea extetioard a cadqvrului Si oulopsia' inclusiv,
erhumereq, dupd caz;
c) examindri compleuentare tle lqboralor cum ar fi cele
histopqtologice, bacteriologice, toxicologice, hematologice,
s ero I o gi c e, b io c riminu li s tice" .
Din textul legii rezultd cd activitatea medicului legist incepe
la locul gdsirii cadavrului, unde pot fi identificate $i prelevate o
serie de urnre materiale ale inlracliunii: produse biologice (pete de
sAnge, urind, spermd), diverse alte corpuri delicte, care prin
dispozitia lor fa{d de victir.nd dau indicii cu privire la imprejuririle
sau condiliile concrete in care s-a produs agresiunea l)atele
obtinute, atdt la locul faptei, cat 9i ulterior, cu prilejul examenului
necroptic, trebuie coroborate cu datele de alcheti furnizate dc
0rgaDcle judiciare.
Instrurrentul vulirerant poate prezenta diverse urrrc dc
rr rrr r rr r. c nrirtclial biolosic (singc. fragrncrlte de lcgtltrrerl' testlt ccl'ebral'
);
 v,
sb
ttl)\' .)lt);i,rl t).)tl),)tlt i tt) ,t )iftluttt! !).)ttttl,rl tt.n.)tt)t\tro t t t r t t I t t t
t , . r 1 . 1
r t t r

:aJDlozt rDS a)tlqnd tin)ol u! atlua^Jus asaJaP (ts tlDs i),).!,) lt).f,i.! )lt l\'tl) ,tst,t,t.rrl lutts tiu ntttl\',r')t) ,rlti:ttl)ut) )
: a t D z 1l a P t! ) s ntt s a | 0 c {1 1 uA p I a u a't
^D
l' D ) (J ttns l.tltlruat l1s,t ttu 1oil,t1-r))!l)ut t.!() )t-f ! i 1| t l ! - o ) i lt tl ,t 1 1tt1.rolD.t
:luatIMo?LtoJ nDt atlas u! alDladat asaJaP aldrlltllu (a o t o:ottattlo o.tD1t titnd aJl ip t)t)iD,)1.!o D).tJ-td) trl Dt^ t)t.f t)
:uuurnul nDS tualoltr luauDl\'tl ap ottrto{ptltt aJlto nDS D'lttl'tol dP
rnp 'oto:t;tpn[ ;tp ojut:1strt nDs u]Dued a.t!-nJ1u-!tl ap 1nuu3.rg
n;tttnt:ttdsns alsa utnJ 'tnlntuo .rolttnltla tp !l'!?tJadsa-Jdu DaLln1t!dt1ts 't.todot un-tlttt ozDauutasuoJ as a1u3,t1 ottp,tur
ti)tpr.t atDJ sa)ap a)uo nos attlqnd 'tolttioTsalttltut lns ln) u! tlDs a)lfljLtlrtS-octuyal ruDlDlsuoJ alrlztll)Lro) t! a1ttjotad1l
,)utA.tns lnsa)ap'1alDu'tD alD trDs !a!lllod lntsaJD u! nDS
aJDostq)ul :(ersdolne ep 1n1;oder) nr,repzc ed p1e3a1-ocrparu aJEJElsrrol
,,,' 'n.,oi"rrorrind alalottdi u! aPsaraP 'at rtotqtsd ap alalutis ep lnlrode: € eJeJeJer nes arelalduroc 'errnlrlsuoc op Illpour
alualap ut aloi[o ^ tolaLroostad
tu .rlasa)ap 'atDJ.Iaqll ap alrttutd nos gzeaztcetd es '( ued co:d 3 gll lle) rol-Erulll InlorrlJr ul
,i,rt.irro* an)aJd 'atliotsnJ u! au-1^Jns aJD) lnsaJap (l) u J ' . arDtDtsuoc p/sraco azanlcala ps 'tt3,r1it,rt.rt,'rl
: t j tl t s u! n n s t t a p tt t.t d a 4 u! a u n [) I
t r1 1 ! 1
Lt
oiuataduoc auttat 1! otntot '1oBa1 octpaw rnlnuoBro aJaJ tl )lD,32l
nun uJ aat/.'rtts a'lDc () -o)rpaa Uptotsuoc oun oatonTcala aundstp plouad a.u.tptuJn tl)
't 'nrcttltas aP lunlslttt 1ndwt1 ltlsaJap
:ioctpaw ).r"pnn np lcund utp ttpottad ploctltta't atsa '!nlnt21^Jas lnuoBto 'ttuntico"tlut Jolau.!11 tljuaJSlxa tr.tolsaoD lttdtoc ad DID/suo)
t.rrtiou tttttl 'atplDrtos 1a"IpJ L) aLtDosJad taun lnsacap (q o nttuad ?tDtuptpl tauoostad Lto tnlnltnuttal D.tdtlso oTo.tttcltoc
:Pl!qns al lDoa aJDUTtuDra o ?.1osa)au alsa puo) nos 'ptcadr'ns atsa 1Jo )t{Douni)
. ttitpuo) alaJoolDw.tn u1 oTcadsns as nu DznoJ ralo) o DalJDoa 'ptualol4 al.tDow aP zL)) uI
)l-rDoru loJaplstto) atsa saJaP un yttadsns aJSa 11J1,otu DznD) t :oPe^ard 't l I 1rP
:pJnJsoan) atsa nu 1li.tout DznDJ Z '6 eaunrices 'y1 ynlo1rdz3 - glBuad prnpaco.rd Jp InpoJ'I
:saJap !S aloznDJ alatuawruata atlut :elu€lJodlur r0ur rJepe^erd e
^etgc
DpDot.rad ?llwntttl o ?lslxa pu!J IcutttD 1s tDlqc ?lualort al'tDotu I 'sof reru 'ruaundxE rr3al alrrlrpuor ul '(pleAal purf,lpeu ap atrllrtsu{
:rtnzDf, aplDotlJtutn ttt atto1r:311qo putrt nps rrcr^ras 'alaurqeJ) IrJord ep llintrlsul uI !zelrni oJuc 'plpAel
'tstBal lnctpaw aJry) ap lDtunu 'aJDlctpnI tolattoS,to Da'lDltJ1los pulJlpeut op rJlporu ep 9z?enlroJe os plrBe1-ocrpaui ersdolny
,1 r"un'w")1" as tnln.t^DpDJ u o1oBa1-ottltatu otsdolny '
:p1u3e1-octpeu ctsdolnu atroleStlqo else elu3 u! sllJnzec YINYI IOU NI flTVCS'I-OlI(SI^I ISISiIOJTIV
aleloulnua luns t-€ 1l€ ul 'leJlsV el^Epet ad q1e8al 'lv1vun(aJoxd Is JluorvzrNycuo'rnuoyJ'6'z
^rlelrrurl
-,,rrperu'ezrlredxa lS EalelelsuoJ el olllaJel tEJ'A ?eunlicaS u!'sns
,uui ap nlueuopro gzealaldruoc of, '3[BrnpaJoJd alaru'roN '€
(7 1n) o'ttt1o tr
rolorunu:1 earacnpord u! lrsoloJ Inrqrueut rerqc rt ( c1a 'lugrupd e1
t-)!lD ,)P nDS a1t,WC 'aTouad JOlaznDJ DaJDUOlinlOS . u1 alDSaJalUl
.,,i1rrr'or",orl ,or'"rn, u1'rs runca-trI '4{atolp)apnI tolaiuplsLrt 't21ouad
!lituprl prullJrA'reurrlorA alaleds u1 inroser8e 'pie3 u1 gie3) roser8e
rS gurllJIA o.rlul glrlelo.r erirzod qzeasa.ralur retr l ererpceU ururqJaA
,,.i,.,,1u,.,,, ap rc1auoB)o ctliut11! JaIJDtDJ nc oqotd ap aJDolIItu ? lS aJotnpo.rd ep rnlnu[sru"cetu eerezrca.id gcrEeclrl es 'ecrlsrulrrJ]
,,1i i,.,prrr.ir.1 'ri1r.rrn"po 11tq1qDts Datapa^ tt1 'alc11ap tolttndto:t eunrzel eJererJ !uel" FZeelou es rS plElsuoJ eS rllelop atlIru
,i ,r,riaolotq )o)otipota ',oin'n'p'" 'alauoostad D'!dnso alDBal r€ttl ola) '9sul 'pzeezrurnJ reurlJrA 1e 1eBe1-ocrperu InueurrxE
,,.r,y,rrr r.rrrrn1 allD tt toJD.roqol ap auautDXa'!'t!lt'lsLtoJ'rt!ttltuD\''J '(elergt r3_e1d 'rrierrolxa 'ezourrqce) lu"reulnA lueLunJlslu rnun
,t : t 1.r ,t tl x ,r ;t p oatonttaJa tt! DtsrtoJ p1nEa1
o:ttpau oalDl-1^!lJV
Eo.rrnu€ru nes errlol ep eleurruJelep nes (elecSnur 1391d 'rrirrrocxe)
'

:apa,lard os 'l lll] '1 1n1o1tdcc uI 'l3JtsV

rluiJrl o.)rlottl tiuolacltttoc 9z€ellullep '( uad. cord. J) sIlclt?llr
,,-,',,,t,u,,. i',1n1clo.rp rzcq od '(areotrelln eltrp1:rldruoc tli altrlrt'ltpottt
llJ I00?'/69t 1) n1tt3.t1 t'ut)11'1ttt 'tp 'trt1ttin1r1tuI t)) !|ut)1i)uttl li
t t l tt r t.r t l.t D D,t.r D: t rr tt3.r 1 1 l)lll^ l td !llrJl lqlldJ'l 0002/ l
" :)'O'Z
llll tt.t t )l)f.r.t tttts tt tttl,tltlturtl l)'Jl'11')'r Ill ltllll.)lu l)l l)\'ltls))t)
tt.t tttttt.ttl r lttt0it.to.trl .tlttttl.tl ,]s lttl.rtttltt.t 1)t1))rl,t1/ 'l) t)lttt)lsttl
-ELurlcrA ep esrrpo:d eorlerunerl rrrnrzal ap arles o a1€lElsuoi)
rJ 1od Ern]sece lndror ed 'peueluese eq (9,tr1es 'rqd ap ;rrr.1
'a3ups :rn1 eleureq ad reurrl:rr^ ele ecrfolorq Joleurrn eiuoza.rcl) surs
lsar? ul clrp rou ef,npp e.t.rosc:3r rnln,trlurnza:cl coJrLrrtrnril
-aJ I l') utnu.l .rolr Lnl tzi
I I I lrt llltlsl rt.r
- Uqlnltl 'rInll:_trJlurl) '!lu.rol rrlJrlJaJlLl{) i l t i) r l s r a l J r .llr J r.rr:tlrrro r
r

tl 1t tt)lt)l\tttr JS nrlrrrcJ lll.nrAI()zJ.r n.rllrrd JllnlnlrrrlJl) rro.rrrrr'.rrrrIrr.rrrrrIrIrr.r

.tlt ttsrtrlstlt .tt\.t ,rltr;t.tl t) ttl,,'ttt I tt) "tf tlttttl\' t) tttttl
)

ttt"lr't ttttll tt'tttlttttl' rirlrr nrl) ' ) I ) r j r I ) r rlrl)o .lrl.) ( .)1.) llrrl\.)lrrr trrrrrirr'r,
. r r . rr . )
,i ,,,,,,1,t,,i,', ,,,,, 1)tt"1'f,'I l'tttt.) '
|