col.

(r) Florian Gdrz

':
Tainele unei vechi mesenr rt

Editura
 ln memoria celor cdzuti
pe fronturile "rdzboiului tdcut"
Florian GArz

NOTA EDITURII:

Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cu

efemeridele publicafii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinlean",
"Obiectiv de Dambovi,ta", "Obiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintd
' altceva dec6t furturi de proprietate intelectuali, pentru care cei
vinovati vor fi sanctionati de lege.

Tel/Fax: 05ll 418.943, 094.708.957

OP 8, CP 812 - Craiova

Tipirit la: PRINTEX S.R.L. eraiova

' Tel.: 0511146.701
Tehnoredactare comput erizatil: Daniela Munteanu

ISBN: 973-99881-1-3
 cUvANTUL EDIToRULUt
"incd un tittu-bombal'- ve[i spune, mai mult ca sigur. ,,incd o
carie-bombdl" - punctdm noi.
"Ghidul spionului romin" nu e numai un tiflu de senzalie. Este gi
o carte demnd de "Colec,tia Exploziv", aga cum, de ani buni, ne-am obignuit
cititorii. cititori care au inleles repede ta, nu degeaba, editura noastri
se numegte "Obiectiv" gi cd ceva "exploziv" poate fl gi ,,ohiectiv,,,
nu senzalional cu or.ice pre!...
-[n
ce ne privegte, ne-am convins, cu timpul, cd avem cititori extrem
de inteligenti gi, mai ales, adevdrati romAni. Nu voi spune cd sunt mai
inteligenli decdt ai "altora", cum o fac anumi{i "academicieni" cu umor, {ar
un lucru este cert: cititorii nogtri sunt avizi de a cunoagte ADEVARUL,
chiar dac5, inilial, au mai avut unele prejucl-ecdli generate de o continud gi
(in)congtientd campanie antinalionald post-decembristd. patrioti gi bine
intenfionali. Lucru dovedit de sutele dd taloane-comenzi gi scrisori de
felicitare/propuneri primite, de reaclia pozitivd a numeroase "nume grele"
ale RomAniei acestui inceput de mileniu.
Mai rim6ne, doar, si inleleagd gi unii parvenifi ai perioadei post-
decembriste cd, intr-o asemenea tranzilie spre dezastru, pe ldngd faptul cd
sunt datori celor pe searna cd.rorb s-au imbogdtit, sustinerea adlvirului gi
a ima$inii Rominiei este mai importanti dec6t sponso rizareageneroasd
a unor concursuri de Miss, cu avantajele (sperate)de rigoare! Cd unii nu pot
avea bogdlia lor materiald dar speri intr-o bogdfie spirituald pe care nu gi-o
pot permite.la prefurile (obiectiv subiective)actuale, cd in toate trebuie sd
existe gi o compensafie. Un lucru pe care Mecena l-a inteles foarte bine...
Mai trebuie sd inteleagd, apoi, gi cei care au (mai) rimas sd se
ocupe de comerlul cu o "marfd" extrem de fragili: cartea. Cd a te baza
doar pe marii editori gi a-i neglija pe ceilalli (posibiti viitori mari editori)
inseamnd nu numai o gregealS de strategie economica dar gi a pune bazele
unei dictaturi editoriale, cu grave consecinle ulterioare, nu numai pentlu
libertatea cuvantuluidargipentru propria libertate giexisten!6... cd a accepta
aga-zigi "colegi'i specializali in neseriozitate gi "!epe" inseamnd o gregald
fatald pentru breasl6, pe care ar:trebuisd o evite giediturile serioase.
Cartea nu este numai o "marfdi'. Este "hrana spirituali" a exis-
tenlei unui popor, in cele mai grele momeirte sau perioade al6 bale.
o Nalie rdmasd fdrd culturd mai are un singur pas de fdcut pentru a dispdrea
de pe scena lstoriei: sd renun{e la limba nalionaldl lar o ,'cultur6t'
anti-nafionald, berbece impotriva istoriei, valorilor nalionale gi congtiihlei de
neam, duce la acelagilucrul
 "Unii" incearcd sd ne "invete" cd ideea de naliune e ceva periculos,
cd romAnii sunt progti, lenegi; ho!i, escroci, cdzulidin copac Ai, maiales,
nerecunoscdtori fald de strdinii care ne vor binele, vor sd ne "civilizeze", sd
"intrdm in Europa"!
Noi vrem si demonstrim, in mod obiec,tiv gi cu date concrete,
nu numai ci poporul romdn nu e mai rdu decit alte popoare, ci,
chiar, ci este undeva in frunte, prin istoria sa de cel pulin 10.000 ani,
motiv de a ne "bucura'l de numeroase gicane gi "tdlpi" bine puse. Ceea ce
dovedegte, pe lAngd altele, cd in Rominia, tridarea, nepdsarea crimi-
nali gislugdrnicia au ajuns deja un cancer nafional!... Vrelio dovadS?
Ei bine, am incercat, in nenumirate rAnduri, sd colabordm. gisd ne difuzdm
cdr{ile prin releaua celor de la "Humanifas" gi, daci pAnd atunci mai
avuseserdm indoieli, discufia cu d-na Liiceanu (so[ia "mareluifilosof') ne-a
ldmurit total: purtdtorii numelui unor mari loje masonice din RomAnia gi
Europa nu vor sd "difuzeze asemenea fantasmagorii" ! Adicd, m6ndria de
a fi romAn, in primul rAnd... lar dacd in privinla unora care igi mai zic romdni
(degi mai au doar cetdlenia gi le este, probabil, rugine cu ea!) am mai avut
speranfe, cAnd a fost vorba de angajalii unor firme strdine speranla a fost
minimd gi, s-a dovedit, pe bund dreptate...
CAli astfel de "romAni"'existd astizi, nu e cazul sd mai insist. Ve[i
citi, in f'secretele Terrei - Istoria incepe in Carpafi", o listd interminabild
gi vd vefi ldmuri. Vd asigur cd sunt, acolo, printre cele mai cunoscute
nume gi firme din RomAnial Oameni care se bat cu pumnul in piept cd
sunt mari patrioli, unii fiind chiar platili sd fie...
Pdnd una-alta, ca un preaviz gi pentru al[ii, voiaminti cAteva 'nume"
ale ideii de neseriorizate (eufemism):
r reclami firi bani: "BERE Scornicegfi" SA, "Microcomputer Ser-
vice"SA (Ctin M6ndruleanu), "EXTENSIV"SA (fralii Nicu gi Eugen Mihdi-
lescu - un an vechime!);
r difuzori "fepari": "Calypso Press" Bucuregti (so!ii Lupagcu, celebri
dejat) "Danubius" Cdldrdgi, "Eliptic Prqs's" Timigoara, "Ell Press" Zaldu,
"Oldan Press" Cluj-Napoca (Bogdan Potra) ;
o difuzorl "uituci' (neseriogi): "Tinerama" Botogani, "Comgis"
FocAani, AF "$tefan Georgicd"P. Neam!, "Daniva Serv-lmpex" Bucuregti,
"loan & Dan" Sibiu, "Candy" lagi, "Andana" Orgova, "Dacia Traiand" Sibiu,
"Samlibris" Satu Mare, "OrlescLt" Regila, "Libris" Dr.Tr.Severin etc.
'Aceste liste nu sunt decdt o ingiruire.de nume care au in spate
o singurd "calitate'i: NESERIOZITATEA. Unii, cu miliarde in cont, au vrut
reclamd, s-au dat patrioli atunci dar au "uitat" (de 1-4 ani!) sd gi.pldteasp5...
Allii, au "dispdrut in cea!d", ori s-au specializat in "tepe", cum sunt bucuregtenii de
la "Calypso", arhicunosculi in brangd, de te miri cum de nu au fost "eliminati"
pane acum, ca o mesba stricatd ce poate distruge intregul organism.:.
Difuzarea de carte este un domeniu greu, pentru oameni, in
primul rdnd, de bun simt, la care trebuie si te agtepti la un nivel de
culturd mult peste media celor din come(. Cu at6t mai mare e surpriza
cAnd te lovegti, in domeniu, de indivizi "de cartier", pe care,artrebui sd-i
afldm undeva prin tArgurile de vechituri. . . Poate aga se explicd de ce "pia{a"
este inundatd de subproducfii: reviste gi cdr{i pornografice sau diverse
kitsch-uri. Pentru cd le cere "piata" iar "piata" sunt astfel de oambni care
pricep prea pulin din fenomenul numit culturd... Dacd nu md crede[i, vd
spun cd suntzone in care difuzoriise plAng cd,"nu merge" dar, in schimb,
primim o groazd de taloane-comenzi, telefoane sau serisori prin care cititorii
se plAng cd ar vrea sd ne cumpere cd(ile gi nu le gdsesc aflgate...
Ca orice societate cpmerciald, pentru a fi viabilS, o edituri trebuie si
aibi vinzare gi, in primul rind, incasiri cit mai prompte. Sunt legi ale
comer{uluicare nu potfl eludate. Editarea de carte este, insi, un domeniu
aparte, din toate punctele de vedere. Care se inv6rte intr-un cerc vicios,
in nici un caz in favoarea eclitprului. Difuzorii seriogi nu sunt mulli.
Falimentele in domeniu sunt multe gi te lovesc atunci cAnd te agtepfi mai
pulin. Comisioanele de difuzare au tot crescut, incdt au ajuns la dublul sau
triplul dreptului de autorl Gralie "sprijinului" acordat de stat, hArtia gi toate
chettuielile de tipirire se tot "umfld", adeseori peste cursul dolarului. Nu existd
sponsoriziri de la Ministerul Culturii, decAt, eventual, pentru cd(i gen "O
istorie a evreilor" - PaulJohnson, a Editurii HASEFER (a Federaliei Comuni-
td[ilor Evreiegti din RoniSnia), in care romdnii sunt "fdcuti" cei mai mari cri;
minali de rdzboi, iriaintea austriecilor gi gerrnanilor...
in condifiile in care prelurile tot cresc, comisionul de difuzare urcd
dincolo de 30%, dreptul de autor reprezintd 15% (iar prin lege e gi mai
pulin!), suslinerea statului lipsegte cu desdvArgire, pldlile se fac dupd multe
luni de zile, (iar uneori nu se mai fac!).credefi-md, a fi editot in eon-
difiile actuale, inseamnd unul din urm6toarele lucruri:
- sa fii nebun de-a binelea;
- sd fii patriot (adic5 fraier, dupd perceptelg actuale);
- sd fii papagalul unor interese strdine (bine pldtite).
Prefer sd fiu... nebun gi fraier! Vorbesc la singular, pentru cd editura
imi apa(ine in totalitate, am pornit-o cu cei... ZOO.OOO lei deipre care
am amintit deja prea mult gi, dacd in "OBIECTIV'a apdrut ceva ce nu con-
vine, eu suport consecinlele: accidente, tentative de accidente, procese
(cu "OB\ECT\V MAGAZIN'), "tdlpi" etc., etc.
Constat cu stupoare cd un om care incearci si faci ceva (bun)
pentru lara lui nu are decit... stress gi dezavantaje, mesajul fiind
clar! Mullise mird de ce ne pleacd valorile din !ara, de ce o ducem din rdu
in mai riu.'Ca unul care arfitrebuit sd lucrez, de pe vremea lui Ceaugescu,
"in exterior" gi care aveam toate atuurile si reugesc "afard"i ag fi putut sd
fac acelagi lucru demult. Cred, insd, cd maitrebuie sa existe gi romAni in
Rom6nia, sd-gi serveascd lara din interior, sd n-o lase prada unor neaveniti.
Nu m-a interesat niciodatd politica, de la inceput am zis cd "sunt toti
o apd gi-un pdmdnt" deci, oricumnu era loc pentru oam-eni "nedisciplinati';,
cu conceplii proprii despre lu mea inconju rdtoare.
Nu m-a interesat niciodatd sd intru in "lumea informatiilor", degi,
vorba unor"'racolatori" de ocazie, ar fi fost "lumea mea": informalii, aven-
turd... Da, poate ag fi putut fi un bun gef de I'analize gi sinteze"! Numai cd
nimic nu este maifrumos decit libertatea de gdndire!Am fost incomod
gicAnd am lu"iratin presd ("Cuvdntullibertdlii"Craiova, "Adevdrul","Eveni-
mentul zilei') gi.de fiecare datd a trebuit sd plec, pentru cd nu "cadram" cu
politica gefilor (eiziceau 'a ziarului'),degiam contribuit mereu la imbundtd-
lirea imaginii gi tirajului ziarului. Atunci m-am convins, incd o datd, ce
inseamnd sa aigefigicare le este "mullam"-ul !
Pentru faptul cd nu am vrut niciodatd sd fiu la cheremul nimdnuisau
sd fiu influenlaVmanipulat, vd asigur, am "tras" destulin viaidl Astfel de
oameni deranjeazi, chiar daci sunt profesionigti, patrioti gi bine
intentionati...
Un astfel de caracter este gi autorul acestei cirli gi acest lucru,
probabil, ne-a apropiat foarte mult, in ciuda diferentei de 22 de ani. Cine
a fost cu adevirat col.(r). Florian Girz, puteti afla din biografia
(expeditivd) publicatd in paginile urmdtoare., ,
Ei Uine, dl. Florian GArz, este unul din pufinii militari care s-a ma-
nifestat fdfig impotriva lui Geaugescu, cerdndu-i schimbarea, motiv
pentru care, la 1 iulie 1984, a fost destituit di1 Centrala M.Ap.N., dupd
30 de ani lucrali ca ofiler in"Serviciul de Cercetare Strategicd al Armatei.
Vefi vedea, nedumeri{i, din aceasti carte, cd dl. Gdrz ii apreciazd gi acum
patriotismul lui Ceaugescu. Consecvent, insd, permanent gi public, nu i-a
apreciat metodele (dictatoriale) 9i strategia (dovedit gregitd ). . .
Pdnd atunci, fdcuse pregitire la Academia de Pace a ONU (1979-
1981), participase ca expert la citeva seminarii gi colocvii internafi-
onale (despre iare scrie giin carte), pe linie de securitate europeani
gi mondiali, 9i adusese (de 1a Viena, in 1979 9i 19Bl ) primele regula-
mente gi instructiuniin legituri cu rolul gi locul trupelor de menfinere
a picii. Unii ar,.spune acurn: securisf gi iomenctafurisfl $i ar "reiolva"
problema, pentru ca nu cumva sd mai apard un. "dizident" (adevdrat)
printre at6lia contrafdculi. . .
Numai cd Florian Gitrz n-a fost, niciodatd, nici "securist" 9i nici
'nomenclaturist"t
 in fond, "securist" nu inseamnS,"in nici un fel... "fiilSatanei"/4m
maiscris 9i nu vreau sd revin pe larg: dacd to{isecurigtii arfifost "diavoli",
la cdt nu mi-am putut "[ine gura", Revolulia ar fi trebuit sd md gdseascd
dizident, adicd dupi gratii... Oportunigti 9i jigodii sunt peste tot gi
majoritatea gi-au "revenit" iar unii ne ionduc Ai acum... De ce n-ar
fi fost gi in Securitate? Esenla este ca toate jigodiile umane ale
poporului romdn si fie:"eliminate", gi cit mai rapid. De acord, dar
dacd nu putem si le "elimindrn" pe cele care sunt la vedere (eu m-am
chinuit, in presi, aproape 10 ani, cu sute de parvenili ai 'Junglei" post-
decembriste.gi majoritatea au, acum, putere 9i mai mare!), avem dreptul
moral si acuzim, firi dovezi, oameni "din trecut"?
Un lucru este clar: col.(r). Florian GArz, gi daci ar fi vrut, n-ar fi
putut fi un opresor! Pentru cd a lucrat in Armatd 9i, nu numai at6t, gi-a
servit lara fie in strdindtate, fie risc6ndu-9i postul 9i chiar viala, incercdnd
sd-i' "deschidi ochii" lui Ceaugescu..,
A lucrat in strdinitate, "pe sudoarea poporului" etc., etc. (gtili sloga-
nurile)? Da, cum sd nu, Florian Gdrz, ca gi alfi golegi, s-a "imbuibat": sti
intr-un apartament in Bucuregti pe care metroulil cam "ocolegte" 9i
are, ca magini, o "Dacia" ce ar putea fi dati model de rezistenli la
gropile din Rominia!...
Poate n-ar fi trebuit sd dezvdlui asemenea informalii la care n-am
dreptul dar cred cd dl. Girz meriti, totugi, o imagine corecti! Chiar gi
trecAnd peste incredibila sa dozd de modestie gi de bun sim!, calitifi
proprii doar marilor valori. $i, poate, nu e rdu sd vedeli cum sunt tra-
tate marile valoriin Romdnia, nu numai acum, in perioada aceasta de tran-
zilie interminabild spre dezastru, cigiin "epoca de aur'1... $iatunci, cum
sd nu apreciezi un om, care, in ciuda greutSlilor sau gicanelor, gdsegte pu-
terea dea aprecia patriotismul unui gef de stat care nu l-a apreciat la ade-
vdrata sa valoare? Un profesionist adevdrat, afldm acum, nu se lasi
niciodati pradi sentimentelor gi rimdne la fel de... OBIEGTIV! Nu-i
aga cd, nu intAmpldtor s-a ldsat "racolat" de noi?!.
Dacd-iveli citi biografia, vi ve!!convinge, probabil, cd col.(r) Florian
GArz ar fi trebuit, de ani buni, si fie general ! E treaba celor in drept,
nu hotdrAm noi, dar nu putem si nu observdm cd sunt (mdcar) zeci de oa-
meni care au fost rdspldtili cu acest grad, pe motive politice, firi sd aducd
servicii ldrii nici pe sfert cAt Florian GArz... Aceasta, apropo de aga-zisul
nomenclaturism.
Patriotismul gi profesionalismul col.(r). Florian Girz sunt dea-
supra oricirei indoieli, indiferent cdt ar vrea unii si gdseasci "noduri in
papurd". Aproape intreaga sa pregdtire militard a fost efectuatd de pe pozilia
de gef de promofie. Nu este, deci, de mirare cd, in 22 august 1968,
 cdpitanul GArz, ofiler in Secfia de Legaturi Externe a Armatei Romdne, a
fost chemat de urgenfi pentru a asigura translafia intdlnirii istorice
a ministrului lon lonifi cu ambasadorul (Davis) 9i ataqatul militar
(col. Rossa) aiAmbasadei SUA ian Nicolae Ceauiescu l-a solicitat
ca translator la intilniri cu atagati militari gi delegatii militare striine.
un amdnunt pentru istorie: col. Rossa i-a "evidentiat" cd rugii vor trece Ro.
mAnia (in 1968) sub genileie tancurilor, i-a propus sii.scoatd din {arii drept
"colet diplomatic" gi a rdmas perplex in fafa refuzuluisdu hotdr6t...
Autorul acestui volum se aseamini, in multe privinfe, cu mare-
galulAntonesc,u, degi nu-i aprobi in totalitate politica: a fost mereu gef
de promof ie gi a indeplinit (intr,e 1961 9i 1975) misiuni specifice pe tinie
militard in aceleagi metropole: Londra, Beijing giAnkara. Adicd, exact
acolo unde se vede, cu adevdrat, valoarea unui atagat militar... Degi nu e
dispus la dezvdluiri, fostul (contra)spion a ldsat destule uurme" pe unde a
trecut, iaraceasta cu o dovadi clard a profesionalismului: respectul nelimitat
aladversarilor!
Ca un profesionist adevdrat, Florian GArz nu spune niciodatd mai
mult decAt doregte sd spund. Beleaua este cd un ziarist are, uneori,
aceeagi (dacd nu superioard, nefiind uneori luat in seamd) calitate de a
obline informafiigi de a citi printre r6nduri!... lar ca o concluzie din core-
lalii, Florian Girz gi-a ficut perfect datoria fali de
lard 9i, culmea!, a
obfinut 9i respectul indestructibil al celor de la Beijing, Ankara gi
Londra... Ei bine, dacd veli gti sd citili printre rAnduri unul din volumele
anterioare, "ClA contra KGB",vefi afla una din loviturile de maestru ale
col.(r). Florian GArz 1...
Un foarte bun spion poate devenioric6nd (mdcar) un bun contraspion.
lar un bun (contra)spion are oarecarjganse sd ajungd "cineva" in Serviciul
Analizd-Sintezd. Florian Gdrzadovedit ci se poate adapta lapxcepfi-
onal'in toate cele trei sectoare ale unui.serviciu de informalii, gi
incd unul militar, adicd extrem de dificil gi delicat: a aluns gef ai Secliei
Analizi-sintezd din cadrul serviciului de cercetare strategici al
Armatei (anii '80) gi al Secretariatulyi Consiliului Sufrem de Apirare
a]irii - CSAT (1991-1997) 9i nu degeaba este considerat {e specialigti
unul dintre cei mai buni analigti ai domeniului politico-militar (nu
numaidin Rom6nia!).
O dovadd a profesionalismului sdu sunt gi predicfiile din ante-
rioarele cirti, unele deja implinite (rizboiul NATo-Jugoslavia, predictie
fdcutd inainte de 27.05,1993), altele in curs de realLare (a se vedea
titlul cd(ii din 1995: 'NATO - gtobatizare sau disparilie?,). :

Mai pufin profesionigti s-au dovedit,din picate, "consumatorii,'

firegti ai analizelor sale politico-militare.-La pu{in timp dupd plecarea
 (pensionarea) sa de la Cotroceni, Florian GArz a trimis pregedintelui
Emil Constantinescu un stud.iu de intindere privind situa{ia din Balcani.
Cu o analizd "la sdnge" gi prediclia de'rigoare a evenimentelor ulterioare,
care s-au confirmat intocmai! Culmea indiferen[ei gi neprofesionalis-
mului, ceide la Cotroceni l-au ignorat pe "proaspdtul" pensionar. Dupd
o perioadd suficientd de agteptare, din disperarea omului care vrea sd-gi
serveascd lara prin orice mijloace, exasperat, Florian G6rz ne-a trimis
materialulgi, firegte, l-am publicat. Ei bine, dupd multe sdptdmAni, cAnd
predicliile incepeau sd se confirme in mod nelinigtitor, rn-am trezit cu un
telefon, de la un consilier prezidenlial, care, culmea!, imi solicita si le
trimit coleclia cu numerele in care apdruserd articolele'lui Ga'rz! Probabil,
pierduseri documentul oficial !!!...
,' \r'qluqrul de fatd poartd denumirea de 'tGhidul spionului romdn"
.
'
din mai multe motive. El po
(
I mod Eslg r..a" pe"tru u ee-adxeieaze{
J special, tinerilor romdni pEtrioli, atragi de o asemenea vialii, plind
1 de aventuri, riscuri gi cu o singurd satisfaclie: aceea de a-!i servi Jara,
\ chiar dacd (adeseori) in absolut anonimat
1duce Este "ghid" pentru cd nu urmiregte senzafionalul ieftin, ci il con-
J pe cititor in istoria multimilenard a acestei meserii. Chiar dacd acest
J gh,iO cuprinde mai multe cazuri senzationale dec6t alte volume care
I urmdresc exact acest lucru..
Ca un pirinte intetegitor, autorul volumului de fald subliniaid,
uneori cu umor, faletele pldcute gi nepldcute ale vie{ii de spion gi il
indrumi pe cititor pe culoarele unui labirint rareori luminat cum se cuvine.
Nu degeaba, multe genera[ii de (contra) spioni ai Armatei (om6ne i-au
spus gi ii spun "Pdpd" !
Ei bine, daci politicienii nogtri ascultd mai mult de _ce spune Papa
gi mai pulin de Patriarhul Romdniei, poate ar fi bine si citeasci extrem
de atent gi si asculte dumnezeiegte ce spune (scrie) Pdpd GArz cu
privire la spionajul secolului XXI ! Mdcar atdt sd relind din acest nou
volum de excep[ie al sdu...

Eugen DELCEA
 cor.(r) FLORIAN GARZ

S=a ndscu/ /a 1 aprilie 1935, in safu/

Borozel, cornuna Borod, din judelul Bihor.
in urma Dictatului de la Viena din 1940, familia
s-arefugiatin Banat.
A absolvit gapte c/ase in municipiul Resita,
remarcdndu-se ca un elev de exceplie. De la
vdrsta de 16 ani, s-a dedicat carierei militare,
u rmd nd cu rsu rile Lice u lu i M il itar,,D.im itrie
Cantemir", pe cdre l-a absolvit in 1954, fdcdnd parte dintr-o ,,promofie
de dur" care l-a inclus si pe marele poet, scriitor si dramaturg Marin
Sorescu.
A absotvit $coala Mititard de ofileri ,,Nicotae" Bdlcescu" in 1957,
Academia ae indne Studii Militare in 1'972 gi Cursut Post-Academic de
Strategie in 1986, toate cu titlul de sef de promo!ie.
Cariera militar.d, de la gradul de locotenent pdnd la cel de colonel,
gi-a derulat-oin cadrul Directiei de lnformatii Militare.
lntre 1961 9i 1975, a indeplinit misiuni pe linie de cercetare strategiCd
la Londra, Beijing siAnkara.
ln momentele de tensiune maximd ale epocii rdzboiului rece, cqm
au fost criza rachetelor din Cuba din 1962, ,,Rdzboiul de 6 zite" din 1967 si
,,Rdzboiut Yom Kipur" din 1973, debarcarea militard turceascd din Cipiu
in "1974, conflictul militar anglo:argentinian din Atlanticul de Sud din
1982, precum gi fenomenele de criza din fosta lume comunistd, mai dles
cele din Polonia de dupd 1981, s-a dovedit a fi un expert atdt in cule-
gerea de informatii, cit giin cea de analizd si prognozd, anticipdnd
cu precizie evolutii acolo unde serviciistriine de informatiide mare
prestigiu au esuat.
ln perioada 1991-1997, a delinut funclia de consilier in Departa-
mentul pentru Apirare, Siguranti Nationald si Ordine Publici si de
gef al Secretariatului Consiliului Suprem de Apdrare a Jirii din ca-
drul Presedinliei Rom6niei.
Este autor a numeroase studii de specialitate, printre care ,,Sur-
prinderea in rdzboiul modern" gi ,,Bdtdlia aero-terestrd 200A", publi-
cate in anii '80 si confirmate, in special de rdzboiul din Golful Persic din
1990-1991.
Cd$ite sate,,Jugoslavia in fldcdri" (1 gg3),,,N.A.T.O.- Globalizare
sau dispairi,tie" (1995), ,,Expansiunea spre est a N.A.T.O." (1997) sunt
modele de geopoliticd aplicatd, constituind material bibliografic in toate
centrele dq invdfdmd.nt superior, atdt militare, cdt gi civile.'
Cei care-l cunosc, din lard gi strainatate, it apreciaza ca pe un
analist politico-militar ce nu a fost nicicdnd surprins de evenimente.

10
 Xf-----.-,- 4-
CUVANT INAINTE
r' Aflate in avangarda luptei pentru supravieluirea neamului, pe frontul
invizibil, serviciile de informa{ii ale RomAniei 9i combatanlii lor au trecut
prin momentd tragice in ultima jumdtate a secolului XX"
Spionul romAn gi cercetagul militar au sdngerat pe frontul de est (1941-
1944),fiind 'bchii gi ulechile ogtirii" la Odesa giin Crimeea, la Stalingrad giin
Munfii Caucaz. Cei care au supravieluit infernului de pe frontul de est au
" cdlduzit ogtirea pe frontul de vest (1944.1945) pAnd la Budapestb, Viena gi
Fraga. intors vlaguit din rdzboaie, spionul romAn n-a apucat sd-gi vindece
rdnile, fiind azv6rlit in marile bdtdlii ale rdzboiului rece, pentru interese strdine.
Dupd aprilie 1964, cAnd patria lui s-a trezit "din somnul cel de moarte",
desprinzAndu-se din corsetul sovietic, dovedind "originalitate gi independenla
politicd" gi lLrpt6nd cu eroism impotrivb integralionismului rusesc, spionul
romAn a fost tot in avangarda evenimentelor.
" Perioada de ghorie a serviciildn seerete de infor:matii ale
Romdniei din epoca postbelici a fost cuprinsi intre anii 1964-1978.
in acest interval, spionul rom6n s-a avdntat in "rizboiul tdcut" cu toatd
priceperea gi toatd daruirea de sine de care era in stare. in anul 1978;
spionul romdn primegte o lovituri de moarte, dar nu din partea inami-
cilor, de care nu se temea, ci din partea unuiq-din proprii lui mari gefi, res-
pectiv din partea generalului lban Mihai Pacepa, locliitorul tehnic al
Serviciuluide lnformalii Externe al RomAniei, care i-a impl6ntat pumnalul
ruginit al tradiriiin spate. Dupd 1996, acest odios triddtor a fost "rea-
- bilitat" gi fdcut "erou al lupteiimpotriva comunismului", la ordinul
C.l.A., pentru care a lucrat.
intre 1978-1989, serviciile de informalii ale RomAniei au fost decima-
te pAnd la temelie de furiaoarbd a fostului dictator Nicolae Ceaugescu.
Au venit, apbi, valurile revolu[iei de la 1989 care au mdturattotulin cale,
impingAnd, timp de peste un deceniu, intreaga Rominie pe marginea
prdpastiei.
Spionul patriot romdn a fost scos din istorie.
Hiituit gi denigrat de mass-media gi "clasa cultd", inldnluit gi dezar-
mat de ignoran[a gi iresponsabilitatea clasei politice, spionul patriot romdn
s-a dus "sd rhoard pulin", dupd cum obignuia sd spund prietenul gi colegul
meu din Liceul Militar "Dimitrie Cantemirl', nemuritorul Marin Sorescu.
Romdnia a intrat in secolulXXl legati nu numai de mdini gi de
picioare, ci legati 9i la ochi, deoarece serviciile de informalii i-au fost
paralizale, deprofesion alizale, timorate, dezorientate gi puse sub control
striin, prin penetrarea lor de cdtre aga-zigii consilieri dupi anul 1996.
11
 Cartea nu se adreseazd clasei politice rominegti, deoarece
aceasta este eterogend, de tranzilie, defazatd, preocupatd de orice numai
de propdgirea neamului romAnesc nu, aga cum a demonstrat-o in ultimul
deceniu al secolului XX. innoirea totald a acestei clase, cAt mai curdnd
posibil, este condilia fundamentald a supravieluirii nalionale gi statale a
romAnilor gi a reinscrierii Romdniei pe coordonatele de progres gi civi-
lizalie. Nu se adreseazd,"nici marelui public romdnesc, deoarece acesta
este coplegit de sdracie gi mizeriile fara de sfArgit ale tranziliei.
Cartea se adreseazd tineretului RomAniei, singura noastrd sursd
de speranfd (tineri gi tinere), pe care il chem si se apropie de serviciile
de informalii nalionale, sd invele, aceastd meserie biblicd. Dupd ce vor
deprinde bine megtegugul; sd facd spionaj pentru prosperitate, aga
cum au fdcut toate statele dezvoltate care au stdpA nit lumea in ultimii
500 de ani. Dacd nu vom-proceda aga, vom deveni slugi, aga cum am
fost in vremea stdp6nirii otomane.
Cartea este mai putin de istorie gi mai mult de invildturi,
ajutAndu-i pe cei interesafi gi dotali sd pdtrunda in tainele artei spionajului.
Am scris aceastd carte cu speranla ca mdcar un mdnunchide tineri
, ai Rom6niei sa ajunga spioni patrioli de marcd in decursul secoluluiXXl.
L
,

-*l
Autorul

12
 Capitolul I

DE LA EDEN LA WASHINGTON
Lucifer - spio.nul 9i Moise - geful de agenturd...

Cu foarte multe secole in urmd specialigtiiin materie au fost unanimi

,, in a recunoagte cd Spi-o:ngiul este a doua ind
') lumii gi a nmului de citre bunul Dumnezeu, dupi prostitutie.
i Soionaiul are c6teva caracteristici comune cu prostitutia. cum ar fi:
\ banii. secretismul. sexul, marele interes din partea publicului, reputatia
aar!enllgr-e.Il
Cdt de vechi este spionajul? La aceasti'intrebare a incercat sd
rdspundd, printre allii, Walter L.Pforzheimer, unul dintre fondatorii Agenliei
Centrale de lnformalii (C.l.A.) din Statele Unite ale Americii. Potrivit pdr:erilor
acestui veteran al spionajului american,.primul€pion al tuturor timpurilor
A fost agenft,l hii I ucifer - deqhizat in $afpe, streeurEaJi*Er;@?
Edenului a s-o "recruteze" pe Eva, care, la rAndul ei,
l-a "recrutat" Adam siambiiau tdin "mdrul oprit", ceea ce a condus

noastre.
Biblia sau "Cartea cdrfilor", cum ise mai ne, la Nunni4lUl 1j!_din
iulTestament
Eu
lui lsrael: din fiecare trib sd trimiti cdte un om".
a cAte unui

intr-o misiune s*ecretd da spignai cu o duratd de 40 zile., dAndu-le uindtorul

ordin ce se distinoe orin claritate. concizie si orofunzime strateoicd: "Vd veti
denlasa oe acesf drum sore sud. apoi veti urca pe munte. Veti obserua
acesta; ii ve{i studia pe oamenii
trditoripe aceste
sau sau rdu? Cum
trdiesc oamenii, in corturi sau in

Nu trebuie sd fii expert in pEntru a-!i putea da seama cd

nul de misiune cdtrdMoise celor 12
ma al neamului lui lsrael
maestru in arta de timpurile moderne.

13
 Misiuneade spi_on?j organizatd.de cdtre Moise in Tara Canaan s-a
^Lncheiat cu un esec, degi aceasta s-a intreprins lEEfdffilat de Dumnezeu.
Astfel, agenlii lui Moise s-au inapoiat din misiune aducdnd cu ei date gi
.jqformatii extrem de contradictorii,.Maioritatea acestora au raoortat' cd
-Tara Canaan este locuitd de giganti. suslindnd iu tarie cd aceasta estq
imposibil dg inyadat gi de cucerit. Numai doi dintre cei 12 agenti s-gu
plgnunlqt in favoarea invaddrii. lmensa majoritate a evreilor din cete
12 triburi au intrat in panic6, Dumnezeu le-a retras evfe_ilqr Pam6ntul
,F e
q e d u i n te i, e'ffi
t l_n a n o u i I m
i - pd l; p eA v J_ai6
i

pentru
.un an fiecare zi din misiunea ratati de spioni!_lrimi$i,
luiMoise, conducerea a fost preluatd
de cdtre ne la cale cea de-a doua mare
ne
maiales
Cei doi spioni, tineri gi vigurogi, dupi ce au qgrcetat tarajnlUngsi
.jn.lat au ajuns la lerihon, unde se afla gi resedinta regelui. Acest orag
biblic a tostsludlat
, brbltc fostsludiat metodic de cetre evrei pe timoul zilei, iar pe
cdtre spionii ev,rei
*!impul noplii.'drept loc de odihnd. a fost aleas ..- unei celebre
aleasd casa
prostituate de lux pe nume-BfllAB, cunoscutd chiar de regele lerihonului.
, prin deduc{ie, cd dispuneau de bani si
Din modulcum s-au derulatevenimentele
.
Biblie in cazulfrumoaseigi inteligentei-Rahab, rezultd cd aceasta
tati de cdtre ceidoispioni. ins5, un tilEilSimaiinteresfiffi
in lumind de cartea sfAntd, este la lerihon a unui
glqAnizat de contBEplgnaj. Acest uluitor adevdr rezultd din faptul cd
relatiile acestora cu
care se
"latd, oameni din fiii lui au venit aici in noaptea aceasta, cisa
iscodeascd laral"Oameni din siguranla regelui, sau mai exact din "securitate",
au fosttrimigi la Rahab cu urmdtoarea poruncd: "scoate pe oameniicare au
intrat in casa ta in noaptea aceasta, cd au venit sd iscodeascd tara".
Frumoasa Rahab, purtatoare a unei inteligenle superioare, s-a dovedlt
a fi gi o mare acrild. Ea nu s-a ardtat surprinsd gi nu a negat fqptul cd cei doi
strdini au fost in casa ei, aflrmdnd: "Adevdrat, au venit la mine nipte oameni
dar, in amurg, cdnd se inchideau porlile, barbalii au plecat gi nu gtiu unde
s-au dus. Alergali dupd ei gi-i veti ajunge". in realitate, inainte de venirea
"securigtilor" regelui, Rahab i-a urcat pe cei doi spioni evrei pe acoperigul
casei, acoperindu-i cu fuioare de c6nepd aflate la uscat.
Dupd plecarea urmdritorilor, qahab s-a urcat pe acoper:ig, la cei doi
spioni evrei, gi le-a spus: "Priefenii mei, eu gtiu cdalvostru comandant
esfe pe cale sd cucereascd lerihonul dar pentru bundvoin,ta pe care v-am
ardtat-o scdpAndu-vd de a fi pringi, doresc Ai eu ceva in sci;himb din partea

14
voa*re. Eu vreau sd juralicd atuncicdnd armata voastrd va cucerioragul,
tatdl, mama, fralii gi surorile mele nu vor fi ucigigi /i se va permite sd-gi
pdstreze proprietdlit e".
Ceidoiagenlis-au angajatselemn fa!5 de Rahab cd dorinlele sale
vor fi respectate: "Viala noastrd pentru vielile voastre, dacd te legi sd nu
sufti o vorbd despre inletegerea noastrd", au conchis cei doi spioni.
lnainte de a escalada zidul ce inconjura lerihonul, cu o funie pusd
la dispozilie de'cdtre Rahab, spionii evrei,i-au fdcut acesteia ultimele
precizdri: "Cdnd vei auzi cd armata noastrd se apropie, sa-li adunitoata
familia gi bunurile sale in casa ta, iar la fereastrd sd atirni aceastd funie
rogie. Dacd cineva din familie va pardsicasa gi va fi ucis, aceasta va fi
din vina tui. Dacd ne veitrdda dupd plecarea noastrd, ne vom coisidera
absolvili de promisiunile pe care ,ti le-am fdcut".
Cei doi spioni au escaladat apoi zidul s-au ascuns timp de trei zile
printre dealuri gi vdi, i-au ingelat pe urmiritori, au ajuns cu bine la logua,
pe care l-au informat foarte complet asupra situaliei din lerihon, inclusiv
asupra angajamentului sirb jurdm6nt luat fald de Rahab.
BazAndu-se.pe informafiile deosebit de precise gi valoroase
aduse de citre ceidoispioni, logua gi-a condus armata spre lerihon;
pe ca-re l;a incercuit. inainte de declangarea asaltului general asupra
oragului, logua a atras atenlia ca, imediat ce se va intra in lerihon, familia
lui Rahab sd fie scoasi din orag gi adusd in tabdra israeliana. in fruntea
primelortrupe evreie$titare au pdhuns in lerihon s-au aflat cei doi spioni
ajutali in indeplinirea misiunii lor de cdtre Rahab. Acegtia gi-au linut pro.
misiunea fdcutd in totalitate. Dupd punerea in sigurantd a familiei prosti-
tuatei Rahab, armata israeliani condusd de logua a ras de pe fala
pimAntului oragul lerihon, iar pe locuitorii acestuia i-au ucis pdni
la unu, dupd cum scrie Biblia.
Se vede cd cele zece porunci date de citre Dumnezeu lui Moise,
printre care gi porunca "sd nu ucizi", nu prea erau respectate de citfe-
poporul lui lsrael !. Una invildm gi alta facem.
in legdturd cu viala ulterioard a luiRahab au circulat doud ver,siuni.
in prima versiune, susfinutd gi de Biblie, Rahab a devenit solia lui logua,
pundnd bazele uneifamilii din care a rezultat un fiu pe numele de Boaz.
Din rarnura lui Boaz s-ar fi ndscut David, iar mai apoi lisus din Nazaret.
A doua versiune este aceea ci Rahab s-ar fi cesetorit cu unul din cei doi
spioni, iar Boaz ar fi fost primul lor niscut.
lndiferent'de versiuni, rezulti cd Rahab, recrutati de spionajul
israelit, a fost foarte bine recompensati. Biserica romano-catolici, ,
la rAndul ei, a recompensat-o pe Rahab trecind-o in rindul sfinfilor,
fiind sirbitoriti in calendarul catolic la 1 septembrie. Aceasta nu
figureazd in calendarul ortodox.

15
 Samson gi Dalila

.neamului lui lsrael, un fel .de Hercrrles evreu.

Pe la 1161 i.H., pentru cd l-au supdrat pe Jehovah (Dumnezeul
evreilor), nearngl lql lsrael a cazut sub dominatia fili3teniior.
.9gSqn s-a ndscut dintr-o femei stearpd, prin "intervenlia" unui
ingertrimis de lehova. Anun!6nd-o cd va nagte un fiu, ingerul i-a destdinuit
mamei I u i sa mson cd fi ul e i a fostsle-rd e-Er hgy? sd-i sggglapecvrer de
gub-Iqbia filistenihr, -dupa cqsi-voll@
-
Samso! a crescut mare, a ajuns judecitor, a omordt un leu "cu mAinile
qoale" dar i-au plicut femeile filistine mai mult decAt evreicele. Acesta a
trecut gi prin experienla nefericitd a uneicdsdtorii cu o filisteand, spre marea
dezamdgire a neamului lui lsrael. Biblia ne povestegte, insd, cd, mai presus
de orice, era.puterea supranatum ,

€{giSamso!. Astfel, pentru cine este dispus sd creadd, se vorbegte des}re

o luptd dintre Samson gi 3.000 de filisteni, pe timpul cdreia acesta a ucis nu
mai pulin de 1.000 de soldali inamici, av6nd, drept armd o falcd de asin...
Asa cum s-a procedat din vremuri imemorabile si se orocedeazd
peste tot $iin zilele noastre, pentru a afla sursa extraordinarei puteii
_detinute de adversar. conducdtorii filisteni au apelat la singura
adici la

acesta a fost prins in mod deliberpt in plasa unei curtezane. de o

-tulburdtoafe frumusete, rnaestri in "tehni.ca sexuald", de o excgptionald
inteliqentd, pe nume Dalila. Aceasta a fost-atrasd la colaborare de citre
Serviciul de spionaifilistean si, in schimbul sumeide 11.000 arqinli, is€
cerut_sd-l seducd pe Samson $i sd afle de la acesta sursa outeriisale.
-,
o luoti cumoliti. un "rdzboi al
l! iargonul spionaiului modern.
.Samson Si-a dat seama din primul momenl gq UMlilqgle Dalila gi,
-cu tot focultrdirilor sentirnentale si carnale dintre ei. a ocolit rispunGli-i"a
intrebarea insistentE a Dalilei et, orivire la sursa puterii s?le, spur-rEfrd-illl
.acesteia o sumede
Farmecele personalq inteligenta $i perseverenta Dalileiau triumfat
p?n4$ urln4, dovedindu-se ci si cei mai puternici oameni ai lumii au
slibiciunisieste doar o chestiune de timp pini ilrxl acestea sunt
 . Mdrturisindu-i Dalilei cd puterea lui std in pir, Samson s-a eoncramnat.
gjngrtdapjgire, chiar dacd, in final, a reugit sd ddr6me temptul filistenilor.
_DaUk, femeia fatald, cAntatd in versurile sale gi ddmarele Eminescu,
care st-a tn
misiunea incredintatd in numele $i interesul propriului popor.
Exemplele biblice, de la Grddina Edenuluigi p6nd la fara Canaan,
pun in eviden!6 gltrjtg@impof;lnti,a actiuni gere
'
@tatea omeneasce G-a lunqut tuturor timiurilor.

Biblia ne demonstreazd cd nici bunul Dumnezeu nu s-a ptitut

sustrage efectelor spionajului, in urma cdrora omul a fost izgonit din Rai.
Putem concluziona, deci, cd, firi
aportul spionajului, neamul
lui lsrael nu ar fi putut'intra in posesia Tdrii canaan, ddruitd db
Dumnezeu evreilor.
la lerihon au
ge poatg spune despre
desfrinata Rahab. Acegsta si-tr tridat poporul,
care a fost masacratxane h ultimul om, in schimbul proteidriiv-leiil
cuvinte
vorbi despre spioni $i trddetori.
Pentru neamU nrc
Tu_turor romdncelor care vorfi vtcgdati implicate in acfiuni de
spionai le-ag recomanda si se cornporte ca Dalila gi nu ca Rahab,
chiar daci li s-ar promite cd vor fi trecute in rindllGfintelor...

inviliturile lui Sun-Tzu'citre spioni

-P!_mele=dove?i scrise despre spionaj
I indeletniciri gi importanla acestei
j in societatea omeneasci, legaii in special de rizboi,
L-PlgviDi-lnlQhilta-fiind-atrihuite"generalrdui SuntT-rr, rrnul rlintre cei
Ilai rep_u(ati teoreticieni militar:i ai tuturor timpurilor.
Gener.alul Sun-Tzu s-a ndscut in statul Chi, situat in estuarul Riului
Galben, dar gi-a petrecut cea mai mare parte a vielii sale in statul Wu,
afldndu-se in slujba regelui Ho Lu.
Sun-Tzu a intrat in istoria universald, nu atAt prin numeroasele
victorii pe care le-a repurtat pe cdmpurile de luptd 9i cuceririle fdcute,
cdt prin uluitoarea gi nemuritoarea'sa operd teoretici destinatd artei
rdzboiului gi spionajului, apdrutd in anul 510 i.H., intitulatd-giagtFa
{ Principiilq raz[q !.t!! lI
i

-Desi a apdrut cu peste 2 500 de aniin urmd, opera lui Sun-Tzu'este

studiatd cu interes in toate marile centre de invdtdmhnt mititar din Eurooa

17
 Principiile formulate de cdtre Sun-Tzu gi-au gdsit o strdlucitd aplicare
in arta militard a Chinei sub conducerea lui Mao-Tze-dung in anii
rdzboiului civil, cAt gi in arta militard a Japoniei, in operaliunile de uscat.
Sun-Tzu era convins cd statului
, cAt gi pe timpde 41zboi, acesta
puternic. Statul sa al
dusmanE cele
Dacd in Europa, chiar gi in zilele noastre, spionajul este vdzut ca ceva
condamnabil gi degradant pentru cei care il practicd, iar spionii capturali
erzu Si incd mai sunt executali fdrd prea mult ceremonial, 9udT3g conlggla
gplonajul drept qaglltvitalq-nobila-I99q[gldald--qa-agen]ii€Agb-Gec
la con dG61ffi pplLtiQij! m ilErdjerm anedLalQ! zi u a, cAt $i noa ptea.
torul militar chinez era ucr rnamrcr
El recomanda ca , bine
cu
la
in acest mod Sun- zurealiza ceea ce tn

i sdu de generalul Sun-Tzu a

. 100 de drame de arEint chgltuite pentry ob r

putea' P OErazOoi;
o Dacd ili cunogti ina te
teme nici de o suti de bitdlii;
e
victorie vei suferi o infr6nqere;
r Dacd nu te cunosti nici
ifiinfrant
# in toate bEtiliile.
intonOitiite in care dispuide fo(e materiale gi morale comparabile
"cu
cele ale adversarului, principiile de mai sus surit absolut valabile Si ih
zilele noastre.
ffia ficut gi o clasificale a spignilor pe care i-a utilizat in
re{elele sale, rezultAnd urmdtoarea tipologie:
. .spionii locali. recru
. spionii inte din
de stat cu ii inalte valoare i

a dubli,
constituili din
informatii false si trimisi la
sub efectele torturilor vor sDune
intoiiEarea cu informatii false a adversarului.

1B \
 de sacrificiu, evident fdrd
in clrrsulCelll de-al doilea_rdzboi mondial. in leqdturd cu debaicdrite
trupelor americano-britani,ce in Sicilia si in Normandia.
. spionii proprii instruiti special. infiltrati pe terilbriul adversarului. care
se intorc din misiuni cu informatii, cunescuti si sub numele de
spionivolanll
Ioate aceste cateqorii de agenti ai serviciilor de informalii existd ii
in zilele noastre, intrAnd in stfucturile elementelor umane. secrete, de
pulegere de informatii. Din celd cinci categorii de sF ioni definili de cdtre
mat
Un asemenea " aflat in slujba C.l,A. a
i Serviciului de lnformatii
FomAnie_i, fuqitin S.U.A. in l9TS.lnigjgonulserviciiloramericane de spionai,
un agent intern structunte servlctllor de spionai sau

Sun-Tzu" este ul om istoria universali care ne-a

secole milenii ce i se cer unui ;da
tidintre cet mat I
cei ce t de
; dintre ceideosebit de
ici subterane
foamea, frigul, mizeria si umilinta".
,Asemenea calitdti sunt universal valabile in hrmea spionilor. de le
.qei biblici $i p6nd in zilele noastre si nu se qesesc pe toate drumurile.
.Spionul de profesie. indiferent cdt este acesta de temut si de blaqet,
tine de oameni de inalti clasd.
Sun-Tzu considera drept o _9i
conducdtor) a nt de
al, care lu ner
cele maivechi valabil 9r ln

Alexandru Macedon, cifrul cenzura

.9i...
lstoria a demon_strat cd toU mafii conducitori ai lumii, din
_anlighitate si pAna in zilele noastre. au dispus de-eiEeGiie serviEilde
-tlonaj:Ji ingi$i fiind pricepuli in selectarea, recrutarea 9i utilizarea
spioniloi. Acegtia au avut un rol imens in obtinerea victoriilor in rilzboaie,
in construirea marilor imperii gi asigurarea securitSlii statelor.
.apxangg celtl/la€ (356-323 i. H.), fi u at Batca n itor, cet ma i strdtucit
comandant de ogti al tuturor timpurilor, creatorul prirnei armate de
soldali de profesie, a fost priFyl general eurgpean care a infetgs
19
rolul esential elspionaiuluiin rizboi, folosindu-l cu mare art5, ceea ce
gie;plicd victoriile incomparabile pe care le-a repurtat.
De,numele.luiAlexandru cel Mare este legatd introducerea cifrului
Berytru qorespondenta secretS, precum si a cenzurii militare, pe ldngd
folosirea pe scard laroi a spionilor.
marele general Hanibalsi, in final,
strdlucita cetate a Cartagineide pe
datoriti faptului cd aceslia au dispus cle un excelent :iu de soioni
.<
de la Zama
i.H.). a trimis intr-o misiune de ile

un qruo de ex i in lucrdri
cerceta sistemul ucrdri $i d
de
Ite[ior "
unul din marii

lnseaelulelV|:lgg (d.H,), lFperiul ii

de soionai outernice si bine structurate.
ln scrlerile arabe din secolul Xl (d
ambasadorii nu numai in
arclr
mun
starea rAurilor
S

iSg_ltaicereau 9i date de

r:eligioasd, dacd este sau nu consumator de bduturi alcoolice si amalor de

femei, daci femei sau bdieti tineri.

AU
un front
rema
al
Xll,lea. La baza relaliilor cu lumea exterioard a ja se situeazS;
mai presus de toate, suspiciunea. Aceasta l-a determinat pe un istorie
occidental care a vizitat Japonia cu multe secole in urmd sd declare cd

exclusiv din clasa samurailor, cunoscutisub numele de "nrnjal'. Printre

allele, acegtia sunt neintrecutiin arta camuflajului si a deqhizdrilor. in afara.
mdiestriei de a tanglfofma orice obieclinlr-o armAgctggga.. .
Surse documentare bogate gi incontestabile, printre care gi cartea
"Rom6nii gi hoarda de aur'ra istoricului Alexandru Gonfa, apdrutd la
Mrinchen in anul 1983, evidenliazi faptul cd cel mai mare conducitor
de osti din epoca feudald care s-a folosit cu mdiestrie de arta spionaiului
in construirea uriaguluj-lnfreriu Mongol de la Oceanul Pacifie gi f'Ani in
inima Europei a fost Gingis-Han.
Victoriile fulgeritoare impotriva Chinei din perioada 1213-1215, precum.
gi asupra imensului spaliu al Asiei de vest dupi 1219, cu pdtrunderi strategice
gi la vest de Munlii Urali, s-au datorat nu numai calit{lilor excep{ionale ale
cavaledei mongole, cigiexisten{ei unuiserviciu de cercetare strategicd de
mare eficien!5, comparabildoar cu cel al luiAlbxandru Macedon.
le ca re ale lui G t
intense ales in

studiau cdile nctele tari

de atac,

la intdmplare, fapt pentru care nici un oras si nici o cetate din imensu
cucerit nu le-au . Cuceririle luiAdolf Hitlerin

n
il. care au
nainte de a ajunge generali gi conducitori de ogti
Mongol, Subotai gi Gepe Noian au slujit cu succes in serviciul de spionaj,
indeplinind misiuni extrem de riscante, mai ales pe direcliile strategice
din Europa.

- gtefan cel Mare, fondatorul... Securitilii !

Cu toate distrugerile pe care le-au produs in spaliul rominilor din

Moldova, Muntenia gi Transilvania, gi cu toate cd i-au linut pe strdrnogii
nogtri o sutd de ani in robie intre 1242-1342, ygnirea a avut
urmiri politice pozitive. Cucerirea monqol5 a dus
i Tara Romdneascd si la inldturarea
a
din toate ar
cizut s catolici si vorbeam
 D espre serv ig!tr desplqnaiale,t:ofnq!! t oJ d e-a u n g u I zb u ci u mate i
I

lor istorii, s-a scris mult gi se va mai scrie. in esen{d, de relinut este faptul ci
acestea au cunoscut perio?dg de glorie gi
politice gim .
!e

girii lor sub dominalia strdind,

romAnesc au fost scu te de un
nume ilustre. Aceasta, pentru cd romant nu s-a
bucurat de tare
ice ca in statele din ci de un votevozt,
i domnitori, slabi, care au 1-2 anisichiar de
!ga[g!gt Astfel, intre 1300 9i 1866,
de Hohenzollem, in Moldova,
Jara Romdneascd gi Transilvania s-au, succedat circa 430 de domnii
cronologice luate la un loc, in timp ce in Franta, in acelagi interval istoric,
s-au succed at 22 de regi gi impirafi. una din cauzele jstorice pentru.
"latd
care Romdnia, de numai 83 de ani (191
periferia la
ultimile cinci secole, romdnii au avut in fru
se sacrifice
Propisire? neamului.
lumi ale neamului romAnesc care au
in mod iscusit
se tnscne in orimulr inte
Srii Romdnesti.
Nimicirea aproape totald a a.rmatei Unqariei. condusd personal de cdtre
regele Carol Robert de Anjou, in intervalul de cAteva zile dintre g-12
noiembrie 1330, de citre ogteniivoievoduluiromAn, in bdtdlia de la posada,
Brfi fost irnpos-ibilS fdri o perfe,ctd cungastere a fo4etoi iffii6utuliliGniiiior
politige urjndrite de cdtre acesta, precum sia migcdrilorii-spatjila-ieEffiatei
i"naniice. Toate acestea sunt sarciniale spionajului, pe care marele BaGaiab
a gtiut sd-l utilizeze cu mdiestrie 9i cu rezultate totale.
9ptoqeiUsfg.lglomafia merg mdni in mdni, fiind cete doud fele
ale aceluiasiEiilEbitea'au fost riOicate be iiliniineOinuiie Oe catie
un alt mare domnitor romdn, Mircea cel Bitrin (1386-It1g) (,,bdtr6n"
in scaunuldomnesc, nu in vdrsti), care, prin iscoadele sisolii sdi, a fost
l"_"ur"nt tot
""
r* p*tr"""" in =f'"ti,'l din
"ua utilizatfo4a
B"ffi
intelepte si armelor. "clnoscdndu-se pe srne gi cunoscdndu-t
gjr rnaml.c"(Sr.rn-Tzu), fapt ce i-a asiqurat victorii gac-fceririGritori;le-cu
etecte pana ln zilele noastre.
Puterea gi influen{a politico-diplomaticd ale lui Mircea cei Batran
au fost at6t de mari, incdt acesta gi-a putut permite imixtiuni in lupta

22
 pe-ntru succesiune la tronul imperialotoman, ficAndu'lsultan pe Mu-sa,
unul din fiii lui Baiazid, cel bdtut gi luat in robie de cdtre Timur Lenk,
urmag al marelui Gingis-Han, in bdtdlia de la Ankara (1402).
Dacd atest mare domnitor s-a putut intitula: "lo Mircea, mare voievod
gi domn din mila lui Dumnezeu gi cu darul tui Dumnezeu, stdpAnind 9i
domnhd peste toatd lara lJngrovlahiei 9i a pdr,tilor de peste mun,ti, incd
' gi cdtre par[ite tatdregti gi Amlagului gi Fdgdragului Herleg gi domn al
Banatului , Severinu.lui gi de amdndoua pd(ile pe toatdPodunavia, incd
gita Marea cea MarQ gi stdpdnitor al cetdlii D1rstorului",.un mare merit le
icdrturari
t solii, au tn
altdrii secoluluiXXl, dar
Am revenit la
r
1457-15041, cu cea mai lungd domnie
din iffiiia romdnilor p6nd la cea a regelui Carol I de Hohenzollern, poate
fi considerat creatorul primelor organe de stat

Vorbind in termeni actuali gi pe inlelesul tuturor, $tefan cel Mare 9i

SfAnt si-a creat, pe plan intern, una dintre cele--mai putqlnisq gillai
efi securitate" din
Er
FffiliOe inaltd culturS, cunoscdtoride limbistrdine gicoduri
secrete, i, viclenisi, la nevoie, excelenli mAnuitori de monezi de
aur, sdbii. pumnale si chiar otrdvuri.
- Datoriti celor care "au colaborat cu securitatea", adicd a
dei a
care r-a t ostil5 pe toatd isale (vezi "O istorie sincerd a
poporului 1997, pag. 103-104),.Stefan cel
Mare si Sfint a
uE uau uII9q vv 99 vvrgr Gare s-au "hiclenit". Dacd
6na TntAi, cu
siguranld c5 ar fi domnit gi el cel mult caliva anigori ar fi sfargit-o ca 9i
gi
tatdl siu, sub loviturile de pumnal al unor boieri complotigti."

"Polifia politici" vine de la Apus...

liei(1558-l ea, ceva maitdrziu,

care s-a distins ca unul din cei mai

evul mediu'occidental.
 Aceasta a salvat-o pe regind de la peste 20 de tentative de asasinat
gi a condus-o spre egafod pe Maria Stuart, pretendenta catolici la tronul
Angliei. Serviciul de spionaj extern, parte a "poliliei politice" de sub
conducerea luiwalshingam a ajutat-o pe regina Elisabeta I sd zdrobeascd
"lnvincibila Armada" (1588) a Spaniei gi si declangeze exp-ansiunea co-
loniald a regatuluisdu, pdnd atunci destulde sdrac aide slab. Tot Elisabeta
I a patronat pirateria de stat, care i-a adus mari bogaliiin tezaurulregal.
icil'din Franta a
(1585-1642), condusd de preotul Tr
germane divizate, contribuind
la alipirea de cdtre Franla a provinciilor Alsacia gi Lorena.
itice au devenit standard feuda

789:1 794, de
cursul istoriei.
Am insistat asupra exemplelor de mai sus, ?ncepAnd cu $tefdn cel
Mare, pentru atrezi la realitate acele elemente ale clasei politice gi mediile
intelectuale din Rom6nia contemporani care acuzd €gimul politic
romAnesc din perioada 1945-1989 cd ar fi-dispus de "poli{ie politici,'
intruchipati in organele securitdlii statulu ul "demascdrii Secu-
ca politie boliticdl'este cea mai

sd stiticd toate
statale, de acum
dispun de structuride
Federal de (F.B.l.) este cea ma

Fostul pregedinte al S.U.A., Ronald &ggan_(1981-1989) a fost

ti mp de ma i m u lli an i i nformator atElif,EEffiif6irator a r securitdli i" )
I California, av6nd acoperirea de "actor la Holtwood". iar

s-a numr
cane reqimul comunist a
care au contribuit la crearea sului Consiliu
Studiere a Dosarelor Securitdtii ar face bine
nu vom

anisau nu se umbli

sub numele de

24
 lmpdratul Rusiei, Alexandru al ll-lea (1855-1881); a modernizat
serviciul secret de securitate si spionaj care a fost denumit "Ohrana". La
lui Nicolae alll-lea. "Ohrana" avea

i
ridicate pe noi culmi. intre 1917-1991. de cdtre puterea politicd comunistd
-qglq KrernljL
ir"sl
-n"a"O " "g"f rusesc_face ravaqii in Stafele_lhite ale Americii, ale
.mirare ci spionajul. .
qdror servicii secrete au imbrdgat fprme moderne abia in urma celor doud :

I5zboaie mondiale.
Frederic al ll-lea (1740-1786 al Prusiei din de
de ic cel Mare" a fost un
slrdlucit conducilor-dsosti. Acesta a purtat o de rdzboaie contra
Austriei, a luat parte la rizboiul de gapte ani gi la prima impd(ire a Poloniei
in 1772.
in urma unei victorii rapide 9i strdlucite impotriva armatei austriece,
Frederic al lt4are a fost intrebat care este explicalia victoriei sale atit de
decisive? Regele Prusieia rdspuns: "in timp ce adversarul meu a avut
un spion si; sutd de b'ucdtari, e
si ng u r bucdfar". Aceasta explicd totu

-"t*"" - *ionqj gi dezinformare in stil imperial:..

|
. francezi
Revolutia -...,..
de la 1789-1 ni cu era rizboaielor
nt
le
state ale lumii.
lmensa a istoricilor francezi gi strdini au explicat victoriile
strdlucite repurtate de Napoleon Bonaparte impotriva statelor feudale din
Europa exclusiv prin prisma geniului militar al acestuia.. Pulini gtiu sau
inclind sd admitd cd aceste victorii s-au datorat 9i altor cauze. in zilele
noastre, ,se un rol in infringerea
iar unii dintre
tre care si Kad
unor victorii decisive ca Muratsau
Soult, Du rmont si Lannes-
lmeister s-a niscut in Alsacia, in familia unui preot lute-
ran. Bucurdndu-se de o inteligenld striluciti gide o educalie aleasd, precum
gi de un fizic fermecdtor, in anul 1804, cdnd a fost recrutat de serviciul de

25
 spionaj al lui Napoleon, acesta vorbea cAteva limbistriine, dintre care'in
' condilii perfecte franceza, germana gi maghiara. Schul-meister s-a doyedit
un artist in arta deghizirilor.
La inceputul anului 1805, Karl Schulmeister gi-a ficut aparilia la
Viena sub acoperirea cd este "nobil maghiar" expulzat din Franla sub
acuzalia cd era "simpatizant" al Austriei. Tinta spionajului francez era
aceea de a intra in graliile maregalului austriac Charles Mach - baron de
L:eiberich, comandantul armatei imperiale. Prin farmecul sdu personal,
elegania, inteligen{a gi banii de care dispunea, Schulmeister a cucerit
repede inalta societate vienezd. Acesta nu numai cd l*a cunoscut pe
maregalul Mach dar a devenit in scurt.timp unul din preferalii sdi. Pentru
a-gi consolida "legenda" de acoperire, Schulmeister a pus la dispozilia
serviciului de spionaj alAustriei o seamd de informalii credibile cu pr.ivire
la situalia politicd, militard gi socialS din Franla, seleclionate cu grijd de
citre contraspionajulfra ncez. Cucerindu{ pur gi simplu pe. maregalul Mach,
Karl Schulmeister nu numai cd a fost asimilat in cartierul general al arrnatei
Austriei dar a fost numit director al serviciului de spionaj al Austriei,
pozilie incredibilS pe care nimeni nu a mai egalat-o vreodatd in Europa.
De pe aceastd pozilie, Schulmeister a intoxicat pur gi simplu condu-
cerea politicd gi militard de la Viena cu "informalii de la fala locului" cu
privire la presupuse stdride nemullumire din armata francezi gi la situalia
tot mai "dificild" a Franlei, toate conducAnd la concluzia cd lui Napoleon-
Bonaparte i-ar fi imposibil sd se poatd angaja intr-o campanie militard
impotriva Austriei. Toate aceste gtiri false au fost larg rdsp6ndite 9i prin
intermediul presei austriece, prin articole, fabricate in Fran{a gistrecurate
in ziarele din Austria contra unor sume frumoase de bani.
impiratul Austriei, Francisc I (1792-1835) gi maregalul Mach
au cizut victimi acliunilor de dezinformaie desfdgurate cu miiestrie
de citre Schulmeister, crezAnd cd Franla s-ar afla in pragul unei "explozii
sociale". in realitate, Napoleon se pregdtea sd atace Austria. Acest lucru
s-a giprodus prin surprindere, iar pebazainformaliilorfurnizate de cdtre
spionul francez implantat in insugi cartierul general al armatei austriece,
aceasta a fost incercuitd gi obligatd sd capituleze in urma bitdliei de la
Ulm din 9 octombrie 1805.
Karl Schulmeister "reugegte" sd se strecoare printre liniile armatei
franceze, revenind la Viena, inarmat cu o seamd de documente secrete
"originale" puse la dispozilie de cdtre serviciul de spionaj al lui Napoleon,
cu care reugegte, in bund mdsurd s5-l convingd pe impdratulAustrieigi
pe generalii sdi "asupra celor mai indicate cdi de urmat".A urmat dezastrul
armatelor reunite ale Austriei gi Rusiei de la Austerlitz, din 2 decembrie
1805, rdmasd in istorie sub numele de "bdtdlia celor trei impdrali"
(Napoleon, Francisc I giAlexandru l).

26
 . ln anul 1809, Schulmeistera ajuns in funclia de eomisar-general al
armatei imperiale franceze. El a reiigit s5-gi implanteze un spion in
chiar cartierul general al impiratului Rusiei, Alexandru L Cu toate
meritele sale extraordinare, Napoleon a refuzal sd-i confere ordinul
"Legiunii de onoare", motiv6nd cd "pentru spioni, singura rgcompensd
este aurul'i Cu banii cagtigali, atdt de la austrieci, cAt gi de la francezi,
Karl Schulmeister a ficut o avere imensS, pe care a pierdut-o in totalitate
dupd infringerea lui Napoleon la Waterloo, in anul 1815. El a supravieluit
acelui eveniment incd 40 de ani, deceddnd in anul 1853 la Strasbourg,
unde delinea un chiogc de tutun.
Cu toate cd Napoleon nu a avut niciodalatnc'reaefejn_Agenlii
servi ion--al
Secolului al XIX-lea $i unuldintre cei mai reputati din istoria spionaiului,
i:a fost cel mai devotat din toti oamenii importanti care l-au incgniurat pe
impiratul francezilor in tot cursul vielii sale. Napoleon l-a denumilpe
-Karl Schulm eister "impdratul spionilor".
ln timpul rizboiul napoleoniene, serv.iciul de spionaj britanic
.a
reugit si infiltreze doi agenli in interiorul Ministerului de Externe
at luiTalleyrand. Acegtia au descoperit clauzele secrete ale Tratatului
de la"Tilist dintre Napoleon giimpiratul Alexandru l, degi intilnirea
dintre cei doi impirafi s-a desfigurat pe un doc plutitor in mijlocul
r6ului Memel, la 27 iunie 1807.
De numele lui Napoleon este legati aparilia in Franla a unui
sistem central de spionaj cu o componenti de securitate interni,
denumiti "Suret6 Generate" (Siguianla Generald) care a devenit "Surete
Nationale" (Siguran{a Nalionali) iar ulterior mai simplu "Sur6t6" adici
Siguranla, sistem din care s-a inspirat gi RomAnia.
ln termeni pe inlelesul tuturor, este vorba de polilia politicd secretd
sau "securitatea", termen devenit anatemd in RomAnia postsocialistS.
Serviciul de spionaj al lui Napoleon este autorul celebrului
"Testament al lui Petru cel Mare", prin care sunt "dezvdluite" intenliile
Rusieide a cuceri cea mai mare parte a lumiigide a iegila mdrile calde.
Acest "testament" este unul dintre cele maistrilucite acfiunide
dezinformare puse la cale de serviciul de informafii al Franlei dinaintea
campaniei lui Napoleon impotriva Rusiei. "TestamentulluiPetru cel Mare"
a fost atit de convingitor ticluit, inc6t a cdpdtat crezare pe toatd durata
secolului XlX, a fo6t extins in secolul XX in epoca U.R.S.S., avAnd l'credi-
bilitate" chiar gi la inceputul secolului XXl. Existi mulli romAni din "cercurile
intelectuale bine informate" care cred in acest testament. Despre falsitatea
acestuia se vorbegte in "Enciclopedia asupra spionajului" (autori: Normand
Polmar gi Thomas B.Allen, Editura Greenhil, S.U.A., 1997, pag.217).

27
 Dupi inliturarea lui Napoleon Bonaparte, serviciul de spionaj
al Frantei s-a degradat. Aceasta abontribuitin mare mdsuri la zdrobitoa-
rea infr6ngere a armatei lui Napoleon al lll-lea in rdzboiulfranco-prusac
din 1870-1 871 . Dupd acest rdzboi, serviciile secrete ale Franfei au fost reorga-
nizate dupd modelul prusac. ln armatd, a luat fiintd Biroul 2, insircinat
cu spionajul militar, preluat gitn armata Romdniei. "

Franfa este prima lari din lume care a pus bazele institufiei
atagafilor militari, inci din secolul XVlll. Napoleon Bonaparte a preluat
gi extins practica trimiterii de ofileri de informalii pe ldngd misiunile sale
diplomatice din strdinritate, iar dupd Congresul de la Viena din 181S,
toate statele maridin Europa au inceput sd facd schimb de atagali militari.
Misiunea acestora este aceea ca, sub protec{ia pagaportuiui diplo-
matic, si faci spionaj militar, inclusiv recrutarea de agenli autohtoni.
Schimbul de atagali militari se face pe bazi de acord intre state care,
in realitate, inseamnd "primegtetu spionii mer, ca sd primesc Aieu dpionii
tdi".Tn cercurile diplomatice de pretutindeni, atagatului milit-ar i se mai
spune "spion in uniformd" sau n'prsrcd cu clopolei", Atagalii militari
nu sunt diploma{i, degi ei pretind acest lucrd.
Deoarece spionajul militar s-a complicat foarte mult in secolul XX gi
atagaliimilitaris-au specializatpe categoriide fo(e ale armetei, respectiv:
atagali ai trupelor terestre, ataga{i aero gi atagali navali, iar pentru a-i
coordona, statele mari, cu posibilitdfifinanciare, trimit gi atagali ai apiririi.
Ca giin cazulambasadorilor, pentru trimiterea de atagali militarieste nevoie
de primirea acreditdrii din partea statului care ii acceptd.
Marile puteriale lumii, S.U.A., Rusia, Franla, Marea Britanie, China,
Japonia 9i altele, trimit ofileri de informaliiin strdindtate sub o multitudine
de alte acoperiri civile.

Spionii gi independenla SUA

ln Statele Unite ale Americii, cea mai mare putere economicd din
ultima jumdtate a secolului )fi gi singura superputere militard de ta inceputul
secoluluiXXl, spionajul igiare sorgintea in Revolulia americand anticoloniald
gi rdzboiul de independen{d purtat impotriva Angliei, din perioada 1775-1783.
PdrintOle fondatoral S.U.A., generalul George Washington (1732-
1799), pe l6ngd calftdlile sale de om politic vizionar, dl comandant gi sirateg,
a fost gi un strilucit arlizanal spionajului revolufionar nord-american,
care a contribuitintr-o mdsuri decisivd la incheierea victorioasd a rdzboiului
de independentd. George Washington nu a avut studii militare gi academice
superioare dar a cagtigat experienli in rdzboi gi mai ales de ofiler de informalii,
ca urmare a serviciului prestat in armata enElezd, in contextul rdzboiului
dintre Franla giAnglia pentru posesiunile coloniale din sp.aliul nord-american.
CAnd cele 13 colonii americane au hotdrAt sd inceapd rdzboiulpentru in-
dependenld impotriva Angliei, lui George Washington i-a fost oferitd funclia
de comandant al tuturor trupelor continentale, pe care a acceptat-o la
3 iulie 1775.
Odatd.cu preluarea comenzii, G.Washington a trecut la infiinlarea
unui nucleu secret de spionaj in cadrul statului siu major, pe care l-a
structurat gi condus personal. Primiispioni nord-americani au fost recrutali,
instruili 9i trimigiin misiuni in adAncimea dispozitivului trupelo; engleze gi
in interiorul controlat de acestea, personal de citre George Washington.
Din documentele istorice de arhivd rezultd cd, la 15 iulie 1775, G.Washing-
ton a plStit suma de 330 de dolari unei "persoane neidentificate" pe care a
trimis-o in garnizoana englezd din Boston "cu misiunea de a afla valoarea
trupelor engleze, deplasdrite gi,inten,tiile acestora gi sd /e raporteze prin
corespondenla secretd stabilitd".
ln 1777, G.Washington a infiinlat un serviciu de spionaj bine
structurat, cu un personal numeros, avdnd elemente de legdturd cu toate
cele 13 state aflate in rdzboicu trupelb coloniale engleze. Sub directa sa
conducere s-a trecut la recrutarea sistematicd de spioni gi crearea de
relele de agenturi in teritoriile controlate de englezi.

Tallmadge a organizat o relea clandestini de spionaj la New York,

cunoscutd sub numele de "releaua Culper", care s-a dovedit a fi cea
mai eficientd din toatd perioada rdzboiului de independenld. Aceasti
relea a fost condusd personal de G.Washington.
Tot lui G.Washington ii revine meritul de a fiinfiinfat gi primul
serviciu de contraspionaj din istoria S.U.A. Spre cinstea conducd-
torului revolulieiamericane, acesta nu s-a grdbit niciodatd sd-ispAnzure pe
spionii englezi arestali, aga cum procedau comandanlii englezi, ci ii trata cu
atenlie pentru a-i atrage la colaborare gi a-itransforma in "agenli dubli".
intre 178-9-1796, generalul G.Washington a slujit in calitatea de primul
preqedinte al Statelor Unite ale Americii, refuzind altreilea mandat cind
acesta i-a fost propus.ln calitatea sa de gef direct al serviciilor de spionaj gi
contraspionaj, G.Washington gi-a plStit la timp 9i cu generozitate spionii.

Benjamin Franklin - spion "dubtu"?

Unul din spionii de marci ai generalului G.Washington a fost
Benjamin Franklin, savant, om politic Ai diplomat, trimis la Paris in
calitate de ambasador al Statelor Unite, in septembrie 1778.
B.Franklin a fdcut parte din Comitetul Secret infiinlat de Congres
pentru cumpirarea de armament gi materiale de rdzboidin Europa.
 l-a Paris, in cadrul misiunii diplomatice americane condusd de
B.Franklin, a fost trimis 9i Silas Dean, spion calificat, de mare inteligenld
gi curaj, recrutat gi instruit de cdtre G.Washington.
Din punctde vedere politic, misiunea ambasadoruluispion B.Franklin
la Paris a fost aceea de a atrage Franta ?ntr-o coalilie cu Statele Unite,
impotriva Marii Britanii, de care s-a 9i achitat in mod strilucit.
Pe timpul ambasadoriatului sdu, impreund cu Silas Dean, B.Franklin a
colaborat gu serviciul de spionaj al Franlei, reprezentat de Caron de
Beaumarcf,ais, cunoscut drept dramaturg, autor al pieselor "Nunta lui Figaro',
gi "Bdrbierul din Sevilia", puse pe muzicd de citre Mozart gi respectiv Rossini,
dar care, in realitate, era un mare agent al spionajului francez.
Cu ajutorul lui Beaumarchais, a fost constituiti compania'de
acoperire 'Roderique Hortez et Qic", cate a transportat in mod clandestin
mari cantitati de armament, munitii gi materiale de rizboi in America,
fird de care armata lui G.Washington nu ar fi putut cdgtiga rdzboiul.
Prin agenlii sdi trimigi in Anglia, B.Franklin a urmdrit migcdrile de
trupe engleze 9i pregdtirile in vederea trimiterii lor in America, pe care le
raporta lui G.Washington.
, Activitatea de spionaj a lui B,Franklin a avut insi gi o pati
neagri, care nu a putut fi elucidatd nici pdnd in zilele noastre. Astfel, se
gtie cd spionajulbritanic a reugit sd implanteze pe unul din agenliisiiin
cadrul misiunii diplbmatice americane de la Paris, din acea per:ioadd.
Este vorba de Edward Bencroft, om cu preocupdri gtiinlifice, membru
in Colegiul Regal de Fizicd 9i al SocietSlii Regale. Acesta l=a cunoscut
pe B.Franklin la Londra, inainte de revolulia americand, in calitate de
dgent colonial din partea Pennsylvaniei. intre cei doi, s-a legat o prietenie
specifiid oamenilor de gtiinla. E.Bencroft era, pe de altd parte gi agent
al serviciului de spionaj al Angliei, iar preqcupdrile lui in domeniul
fizicii erau o acoperire credibilS. Reintdlnindu-se la Paris, B.Franklin l-a
angajat pe Edward Bencroft pe postul de secretar personat. Nimic
mai covenabil pentru spionajul Marii Britanii! in limbaj profesional aceasta
se numegte "penetrare" gi constituie "visul de aur'' al tuturor serviciilor
de spionaj din lume, de la spionii biblici 9i p6ni in zilele noastre. Un
spion bine instruit ajuns intr-o asemenea pozitie poate face ravagii...
E.Bencroft a linut legitura cu serviciul de spionaj englez in mod
indirect, fdrd contact personal, prin procedeul numit "dead drop,,(cdsula
moartd) in argoullumii secrete anglo-saxone. Acesta consta dintr-o sticld
in care se introduceau documente scrise, care se depunea in Scorbura
unui copac din grddina palatului Tuileries, de unde-era ridicati de cdtre
agentul englez. in afard de aceasta, Be6croft ficea dese cdldtorii la
Londra, fiind gi un reputat jucdtor la bursd.

30
 Edward Bencroft a transmiS Londrei informafii precise 9i extrem
de valoroase cu privire la alianla militard ce s-a formatintre Fran{a 9i
$tatele Unite dar regele George al lll-lea nu le-a dat crezare, apreciind
cd acestea ar putea fi "speculaliile" lui Bencroft pentru a afecta acliunile la
bursd.
Pe de altd parte, din surse istorice americane, rezultd ci B.Franklin ,

ar fi inlesnit in mod premeditat acliunile de spionaj ale lui Bencroft

in favoarea Londrei, deoarece. nu era sigur cine va iegiinvingitoare
in rizboi gi dorea si fie asigurat in cazul ci Anglia ar fi cigtigat
rizboiul. Aceastd pozilie duplicitard a lui Franklin a fost sesizatd de
cdtre serviciul de contraspibnaj al lui G.Washington iar, la reVenirea in S.U.A.*
acesta a fost cercetat de cdtre o comisie a Congresului. Neput6ndu-se
dovedi nimic concret, B.Franklin a fost ldsat in pace, trdind ca un cetSlean
onorabil, cu merite in revolulie. Daci a fost sau nu "agent dubh-r", nu s-a
aflat niciodatd.
Cu totul iegit din comun este faptul ci simbolul patriotismului
american este legat de viala gi activitatea unui spion din timpul rizboiului
de independenld. Este vorba de Nathan Hale (1755-1776), cipitan in
armata generalului George Washington. N.Hale a fost absolvent al Cole-
giului din Yale, promo\ia 1773 gi, inainte de a se inrola in armatd, a fost
profesor in Noua Londrd din Connecticut.
in anul 1776, avAnd gradul de cdpitan, N.Hale a fost cooptat in
serviciul de spionaj al armatei.in luna septembrie a aceluiagi an, in
baza unui ordin de misiune primit direct de la generalul George
Washington, N,Hale a plecat la New York unde se afla cartierul general
al armatei engleze gi numeroase trupe aduse in vederea indbugirii
revoluliei americane.
N.Hale a reugit sd pdtrundi in addncimea dispozitivului trupelor
engleze gi sd se prezinte drept profesor cu acte in regulS, "loial coroanei
brifanice;, care a fost i'persecutat" de rebeli gi'doregte sd-gi exercite
profesia sub administralia britanicd.
Afost crezut gi ldsatin libertate. in zilele urmdtoare, N.Hale a adunat
informalii gi a Tntocmit scheme cu privire la efectivele, dislocarea,
disponibilitdlile in armament gi materiale de rdzboi ale armateiengleze,
cu care se pregdtea sd treacd linia frontului. A fost capturat in timpul
tentativei de'trecere, iar asupra lui, ascunse intr-o gheatd, au fost gdsite
informa{iile culese. Comandantul armatei engleze, generalul William
Howe, a ordqnat executarea fdrd juddcare a cdpitanului N.Hale, refu-.
zAndu-i acestuia chiar gi dreptul la un preot, permis oricdrui condamndt.
A fost executat prin spinzuritoare (fapt degradant pentru un ofiler) la
data de 22 septembrie'1776.

31
 Aflat pe egafod, in fala uneimullimide "rebeli" americaniadunatisd ia
aminte, cdpitanul Nathan Hale a rostit: cd nu am decdto
i-o ddruiesc . Cuvintele luiau rffia6

1914, la Universitatea din Yale, a fost inil statuia

, capitanu o coore a acestei sta idicatd
in fata intrdrii a clddirii Centrale de a S.U.A,
rar
ale vietii lui. au
de spionaj ale S.U.A. ln anul 1985

strdini nu le-a scipat din vedere int6rzierea de 138

de ani cu care americanii l-au onorat pe acest erou, dar vorba aceea,
mai bine mai tArziu decdt niciodat5...
O explicalie ar fi aceea ca moderne
S.U.A. s-au I

de-al doilea rdzboi mondial.

luat fiin in 1947
fondul rdzboiului rece a Washi
ii occidentali,
mentale:
superdimenSionarea, hipertehnicizarea gi ineficienla...

32
Capitolul ll
INTELIGENTE
,
iN ILEGALITATE

Spionaj fac intotdeadna ceilalli !

mii de ani pe care i-am trecut in revistd, nici un impdrat,

la aceastd
"dezonorantd" au oractrcat-o

!
au un n care r9r acopera
rdesr anume intelligence !. Acest termen,
tradus in limba romdnd, inseamnd inteligenld, inlelepciune dar gi informalii
gi spionaj. Combinalia este una logicd, deoarece
inteliqentd. Din aceastdqauzd. spionaiul este definit ca
. Mai este defrnit gi prin €ltq
cum sunt l&lgyl se,crel:: "f,&bgjilsllbteran",'@WEqW gi,
mai outin eleoantd. "rdzboiul murdaf'.
Esenlial este faptul cd -qpionajul reprezinti o formi de rdzboi
nedeclarat intre stale. care nu cunoagte pauze. fiind o -ac!!yj!ate cu
lnuu st ntcr
. Pentru a nu face discriminare
state, intre alialigiadversarii potenliali, vom utiliza, pAnd la capdtul
lucrdrii, termenul simplu gi pe inlelesul tuturor, adied ac.ela de spionaj,
indiferent despre cine este vorba.
militard, spionaju! a
un instrument al statelor, o formd de

I poate fi definit ca o g-ctivitate de culegere de informatii

incalci leqile statului vizat.. Spi

i care sunt de i a
pe ,legale giilegale
gidintoatesursele,respectivumane9itehnologice'@
din comolexa activitate a serviciilor de informalii moderne.
linear al activitdtii de

proces a rea, i nteg rarea, an al iza, eva I u a re a g i

 ca, in epoca rdzboiului rece 1947-1989, serviciile de
inforrnalii ale celor doud superputeri S.U.A. gi U.R.S.S. au fost tehnicizate
dincolo de orice proporlii, s-a ajuns, in final, la concluzia cd nlqi un fel
de substitui in activitatea de
t Elementul de neinlocuit, al
economtc este

constituie o mare bdtdlie

moment aur al tuturor
lume. n instruit 9i im -un centru- 3rl
valora de La
Termopile, spartanii de sub comanda regelui Leonida au nti
numai dupd ce spionul grec triddtor Efialtes le-a ardtat pergilor o cale
ascunsd de manevrare a trecdtorii, permildnd trupelor adverse sd-i
incercuiasci pe bravii luptdtori greci.

Premiul Nobel se obtine mai ugor...

defineste oe aoentul de soionai ca fiind o
care in secret. in sluiba unui ouvern. in scooul
de informa ggrele de uscat, fortele aeriene sau.fo4ele
UNUI strdin sau zug:]Je informal! cujglgc.lg1segt cu
datd.
considerd dreptSpion o persoani care observi in
obiective,
armam militare de infra-
doc'umente
etc.
Prin aceastd definilie sunt puse in lumind nu numai,scopurile
urmdrite de cdtre un agent al unui serviciu de spionaj, ci, gimetodele
folosite de acesta pentru a-giTndeplini misiunile.
* _Spionii se recruteazi; potrivit nevoilor de informa{ii ale statelor gi
guvernelor,-din mediile sociale le in existd oameni
valoare
SprdGxemplu, dacd nu poate un ofifer superior din
compartimdntul operalii al unei armatei, poatre fi recrutat un subofifer
sau un angajat civil care mAnuiegte documentele secrete. Daci nu
poate fi recrutat ministrul Apiririi, poate fi recrutati amanta acestuia,
cu rezultate devastatoare. Un savant atomist poate fi spionat, in modul
cel mai eficient gi mai rapid, de citre un alt savant atomist, aga cum

34
s:a putut constata din acliunile de spionaj atomic derulate in cea de-a
doua jumdtate a secolului XX, precum gi in zilele noastre.

, de seducere, de a momentului
a tsemnat. Cu toate
un
\
diferiti natura
un rol in selectarea
acestora

este lde
de altfel extrem de sebazeazd terea lor
tr-un

domeniile
serviciile

de oeniu. Acest ni
Richard,Sorqe, Rudolf

tot filhul draconic ce se aolicd. in serviciile de

conform
ba

de conducere

ile secrete de i. dar mai hles de

sarcini utile din

nici estetic ai nici etic. Rdrndn ceea ce sunt,

rmensa
,dn

35
 U!-$gggflnalcare se incadreazd intr-o diagramd proprie, carac-
glnism, coruptie, sadisF, mergind pdni la Ldul satanilc
terizatd prin
este reprezentat de asemenea lipuri precum-NietzscheJdolf Hitler,
Lavrdn-tiE6i;ia-- fost sef al K.c.BlFgar l.H@e
Enl-geaffiE;T- s-a, drstins prin-o-i$reiry'Gvalorile umane, prin
crimd gi "are
bestialitate.
-Termenul de spion ("spy" - engl.) a apdrut in Anolia in secolul XIV
pe vremea marelui poet..1$)o[gJ-.1ChauceLunul dintre intemeietorii
literaturii nalionale engleze.
Experien{a multimilenard a omeniriiin materie de spionaj, de la spionii
blibliciqi pand in zilele noastre, ne demonstreazd cdlangleslgptlneipalrr'l
gi,ce!mai,rispindit mobil pentru care un om poate acbpta si rtevini
Se gtie cd luda iscarioteanul l-a vAndut pe Hristos pentru suma de 30
_:pjgl
de arginli. "Banul este ochiul dracului", spune inlelepciunea populari
romAneased, iar se
Un comentator francez scria in alnul
face nimic fdrd Pentru
sd cumpere de la secretar la
valet, de la seruitoare la amanta
i ln anul aveau la
'Tonduri operative" pentru recrutarea gi plata agenlilor.
Nu e-isti pe fata Pimdntuh,i de la izgonirea luiAdam gi a Evei din
Grddina Edenului Si pdnd la instalarea lui G.W.Bush in funcfia de pregedinte
al S.U.A. in anul2001,-i si nu fi
a
!@ de i din toa
, de care riide cont.

America -' paradisul spionilor

At6t in perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, cAt gi in timpul

rdzboiului recejara cu g-ei mai multi qalrleniqu.?c-cqg la.inforTnalii secr4e
qredispugisd le vindi pe bani buni a fost S.U.A. Nu degeaba iseFpune
S"U.A. "fara tuturor posibilitililor"! Celor care doresc sd se convingd de
acest lucru, le recomand si studieze cartea"Spy Book",o

la Editura York, in anul 1997.

cea mai mare putere economicd si.militard a lumii,

nu este de mirare c
isi oisesc
risesc de lucru in Statele Unite ale Americii,
Americii, Datoritd condi{iilor
conditiilor specifice
soecifice
existentein S.U,A., uriaga amploare a legiturilor economice, politice gi militare
pe care americanii le intretin ca superputere cu vocalie global6, aeeaEti
nrer nu se ului. a traficului de
de armament
-- AlxrAfsm. este vizitatd de circa 450 milioane de strdini. Existd 120
milioane de automobile inmatriculate in afara teritoriului american, B-10
milioane de containere cu mdrfuri, 720.000 de avioane mari$i mici Sicirca
300.000 de nave strdine, care trec frontierele S.U.A. Cine ar putea depista
cu eficacitate spionii gi acliunile de spionajin asemenea condi!ii?
La toate acestea, se adaugd caracterul eterogen al populafiei
S.U.A., alcdtuitd din emigranli venili din toate ldrile lumii, pentru care
patriotismul nu.este cea"mai puternicd trdsdturd. ln schimb,*glolSgg!5i
aurul sunt zeii,la care se inchini toti americanii care "vis€azd" la
imboodtire. latd cdteva,exemple mai apropiate de zilele noastre:
. .$[1!glr!Amesl ofiler superiorin cadrul C:1.A., din seclia ?nsdr-'
cinati cu spionajulainerican in U.R.S.S. giapoiin Federalia Rusd,{ggru-
Iat de ru$i in anul 1985.
A furnjzat iqformatii ultr?gecretq in legdtufd cu peste 100 de actiuni
c.lendesgne ale q.l.A. in spaliul ruFesc ai date in lesElGe-mO de agenF
-de_s p_lg naiqglo h'!qn i_Ieclutati d e C. l.A. D ntre acegti a, i_q au foslexecutall
i

Cea mai mare pierdere suferitd de C,l.A. de pe urma trdddrii lui Ames a
fost arestarea gi executarea generalului maior rus Dimitri Poliakov, care
a lucrat pentru S.U.A. aproape 20 ani. Aldrich H.Ames a fost arestat in
1994 9i condamnat la inchisoare pe via!6.@
favoarea rusilor pentru bani,Tn schimbul serviciilor sale, A.Ames a primit
:suma de 2.700.000 dolari. Degi avea un galAriujanul!lq!_Zg.000-- olan-
pe an. Ames gi.a cumpdrbt o casi splendidi in valoare de 540.00-0 dolari .
Ei o masind Jaqirar del0-OO0iolarL-Probabil cd prin acesJe cheltuieli
ce-i depdgeau cu tnult posibilitSlile s-a si demascat si a cdzut;
a Jay Pollard, ofiler superior in Forlele Maritime ile
S.U.A., il l.fiiGffitanford Tn 1976 9i al gcolii de informalii
a marinei in 1979. A lucrat ani de zile la Centrul de lnformalii al Fo(elor
maritime de la Suitland, in apropiere de Washington.
A fost.recrutat la New York, in 1984, de cdtre colonelul Aviem
Sella, din badrulW!SAD-* serviciul de spionaj al lsraelului gi predat
pentru exploatare informativd unui ofiler de informalii israelian pe nume
Yosef Jagur, cu acoperire diplomaticd de consul la Consulatul lsraeluluidin
New York. amencan a mis servicirllui de israelian
1.800 de documente secrete secrete
statul nu le-ar fi pe car
oficible din S.U.A., indiferent cAt ar fi
 Pentru serviciile prestate,.Jonathan Pollard, spion de mare valoare
implantat in chiar creierul serviciuluiEJfrfirmalii at fo4elor maritime
ale S.U.A.. a fost rispl5tit cu dirnicie de citre MOSSAD.
Sub legenda foarte credibild cd se cdsdtoregte, J.Pollard s-a deplasat
la Paris, unde a fost cazat intr-o casd conspirativd a MOSSAD-ului. Cu acest
prilej, a primit indicalii gi misiuni foarte precise din pahea lui RlfaelFitan
(alias 'Rofi') - geful serviciului de spionaj gtiinlific din Ministerul Apdrdrii al
lsraelului, cunoscut sub acronimul LAKAM. Rezulti ci-Pollard a furnizat
,Jsraelului informatii secrete din domeniul tehnico-gtiintific militar.
Pe timpul gederii la Paris, logodnica lui Pollard a primit drept "cadou"
un inel eu diamant, in valoare de 10.000 dolari. Cei doi "logodnici" au
fdcut un sejur la Mbnte Carlo, apoi ?n Elvelia gi Germania gi s-au cisdtorit
dupd toate regulile la Venelia, toate cheltuielile aferente fiind suportate
de cdtre MOSSAD. Dupd cisdtorie, s-au imbarcat pe "Orient Expres" gi,
'in final, au ajuns in lsrael; unde au fost tratali regegte. La plecare,
"proaspelii cisdtorili" au primit, in numerar, suma de 10.000 dolari.
lntors la Washington, Jonathan Pollaid s-a apucat serios de lucru. De.
tggi ori pe siptimini, Pollard preCa omului sdu de legdturd din cadrul
ffi oi,omaGTorere cu oo"urenle uffasecrere.
Acestea erau, apoi,-copiate intr-u
intrelinute de serviciul de spionaj israelian la Washington. Materialele erau
returnate la intdlniriconspirative, de reguld, lunea dimineafa. Acesta este
un mod de lucru folosit de cdtre marea majoritate a serviciilor de spionaj.
Le-am folosit cu succes si noi rominii. in peri

din nou, in yjtlqligAnd spionii nogtrivor

ca tn
\uilIerur oe regarura tsraeilan ar tut t oilaro. JoseT Jaqur (altas -yossr-1,
l-ag!!1t pe acesta f unar cu suma de 2.500 dolari, i-a depus intr-un-conl
Oin@lg rur" d

Totodatd, "Yossi" i-a ardtat lui J.Pollard un pa$aport israelian pe

ele Dannv Gohen. cu care acesta urnra sd'ffi
in care F.B.l. ar ajunge pe urmele lui.
cauza cdderii comandorului de
de

lui 60 de nico-militare din

Oin
vor dori acest lucru...
 in urma acestui caz de spionaj, relaliile dintre lsrael, cel mai apropiat 9i
mai fidel aliat al S.U.A., au fost pe punctul de a face explozie. MinistrulApdrdrii
al S.U.A., Caspaf Weinberger, a declarat cd "prejudiciile aduse de cdtre
comandorulde marind Pollard intereselor securitdtii S.U.A. au fost enorme".
Pollard" scoate in evidentd un alt ncipiu d
universalS ce se aplicd cu riqurozitate in ului si anume

identali" din cadrul N.A.

firi nici un felde "Qazul Pollard" este
unul din sutele care s-au consumat care gi au fost men{inute in secret in
relaliile interaliate. Acest adevdr rezultd gi din cartea "Rdzboiultdtcut - inlete-
gdn'd lumea spionajului",scrisd de Abram H.Shulsky, un veteran al spio-
najului american, apdrutd la Editura Brassey's din New York in anul 1993.
Ar fi in beneficiul RomAniei dacd viitorii ei spioni ar fi convinsi cd orice
acorduri intre state care vi?eazi limitarea reciproci a actiunilor de
sunt teribil de un
asemenea acord. pe, care cele doud pdrti nu l-au respectat niciodatd. Spun
acest lucru, deoarece, dupd 1992, gub impactul unor imense Frresiuni din
S.U.A. si
linia serviciilor de informalii.
Sd credem ci C.l.A. nu maiface
-pionajin Romdnia? AiTfln--act de
imbecilism nalional! de altfelin todte statele
lumii, aliatesau nu C.l.A. sunt
sa

Solia acestuia, Anne Henderson

Pollard, a stat in inchisoare 37 de luni, dupd care a fost eliberatd gi a
divortat
I
de Pollard.
ln 1988, Parlamentul israelian (Knesset) a inaintat un memoriu cdtre
fostul pregedinte Ronald Reagan si-lgralieze pe Pollard. Acesta arefuzat.
in 1993, primul ministru al lsraelului Yitzak Rabin, a ficut apel in acelagi
sens la pregedintele William Clinton, dar gi acesta a refuzat.
in 1996, Shimon Peres, ministrulde Externe al lsraelului; l-a rugat
din nou pe WClinton sd-l gralieze pe Pollarddar tot in zadar. in lsrael,
Jonathan Pollard, aflat in inchisoare gi in anul 2001, este co@Et
l. in incheierea acestui caz, ag men[ionaun mic "amdnunt'?
Jonathan fosta lui sunt de evrer.

39
Capitolul lll

coNgTilNTA - O MARFA LA MARE PRET !

alt mobil Tn baza in lumea

de mondiald a fost
9i morale.
, care trddat {ara $is-au pus
Tn slujba unor puteri strdine cu oare simpatizau gi in ale cdror "valori"
credeau s-au nirmit "spioni de constiinf{ sau "W!_de su!!!,'.
Acest tip de spioni B affi 9i sociat din Eur.opa;min
lume, din perioada interbeliei, maiales ca urmare a victoriei revolufiei
bolgevice din octombrie 1917. Ei au supraviefuit 2-3 decenii gi dupd
incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial. Dupi incetarea rdzboiului
rece, adicd_dupi 1989, acest t! c,
precum dinozaurii. ln condiliile "tnumfului democrafiei 9i economiei de
pia{5",Jgmea spionilor nu-y'ea si mai ' e" decit pe bani.
'*Locurile sfinte" ale "spionilor de constiinti" din perioada
ici 1918-1 au fost celebrele
din Marea B -o
Gambridge. Este perioada in care ideile maxiste, valorile Socialismului
erau predominante in congtiinfa intelectualitSfii de pretutindeni, perioadi
istoricd in care celebra operd a lui Karl Maa, "Capitalul', se situa pe
locul doiin lume, dupi Biblie. Aceastd stare de lucruri a fost generatd
de mizeriile provocate de primul rAzboi mondial, care au compromis
atAt capitalismul, cAt gi burghezia, clasa purtdtoare a acestui sistem.
Chiar dacd ne place sau nu, revolulia din Rusia, de la 1 g17, a constituit
o sursd de speranfd pentru imensa parte a oamenilor de culturd din
Occident. Englezul Bertrand Russel, cel mai mare filozof alsecotului
XX, a impirtigit ideile marxiste gi gi-a exprimat convingerea ci
lumea trebulp si fie guvernati de sociatigti.

"Apostolii" de la Gambridge
Gei mai " ai secolului XX au
in Marea sub

alRusiei
britanice, mai ales in rdndul tinerei Din rindul
la GaTfr6li?1ffi niti:in ", intre anii 1930-1

" ai secolului XX,

de care se De
serviciile prestate, acegtia nu accepti si fie pldtiti. Motivalia acestor
spioni este putenicd si durabili in timp. ViaEl lor activi este mai lungi
decdt ce a aspionilor recrutati dupi alte criterii.
Din "Reteaua de la Cambridge", in ordinea importantei lor, au fdcut
parte.Har_old Kim Philby, Donald Maclean, Francis Db Monqy Burges,
John Gairncross. Alan Nunn Mav. Leo Lonq si lordulAntonv Blunt. Toli
acegti"spionidecongtiinli"aucAteva.caracteristicic inconfundabile:
-,toli. fdrd exceptie, au fdcut parte din familii celebre ale
aristocratiei britanice, deci nu au fost "fii de proletari" gi nici nu au fost
membri ai Partidului Comunist din Marea Britanie, care sd-ifi selectionat
gi apoiimpins in bralele K.G.B.-ului;
- toli au fost oameni de inalt niv A, ceea
ce le-a permis sd pdtrundi in cele mai sensibile structuri ale statului
britanic, ceea ce le-a conferjt o valoare informativd exceptiqtald;
-Jiata activi a spionilor din "Reteaua de [a Cambridge" a fost
lungi, au fost din familii bogate gi nu au triit din vinzarea de secrete:
- - nicl un "spion de congtiinld" nu a tridat cauza pentru care a
lucrat. degi ficea acest lucru impotriva intereselor propriei tdri;
lor din de la " care au cdzul, acest lucru
nu li : ei au fost tr
de soignai ale fostei U.R.S.S., care au cerut azil politic in Marea Bjitanie
gi in S.U.A., atrasi de requl5, de opulenta Occidentului si dorinta de
imboqetire prih vi
Cu toate cd gi-autrddat patria, ficdnd, deci, parte din clasa spionilor
trdddtori, pentru inaltul lor profesionism gi calitdlile personale de exceplie,
acegtia sunt descrigi cu o notd de respect gi chiar o amard admira{ie de
cdtre Peter Wright, unul dintre cei mai strdluci{i 9i eficienli ofileri de
contraspionaj din ultimii 50 ani din Marea Britanie, in cartea scrisS de
acesta "Spy Catchel ("V6ndtorul de spioni"), apdruti la Editura William
Heineman din Australia, in anul 1987.
Pentru aceasti carte, interzisd a fitipdrita in Marea Britanie, Peter
Wright a fost urmdritin justilie de cdtre M.l.-5 (Serviciul Secretde Securitate
britanic). Referindu-se la lordulAntohny Blunt, recrutat de rugiin anul 1930
gi demascat in urma unui act de trddare comis de citre un ofiler de informalii

41
rus transfug in 1979, Peter Wright scrie: "Blunt a fost unul dintre cei mai
eleghnli, mai fermecdtori gi cultivali oameni din c6li mi-a fost datd sd
intdlnesc in viald". Peter Wright l-a interogat in stare de libertate pe
Antohony Blunt timp de gase ani, firi a putea extrage de la acesta
informafii de valoare asupra moduluicum a lucrat cu rugii. in acest
"rdzboi al inteligenlelor", aristocratul englez Blunt vorbea la perfectie
cinci limbi strdine. era un soecialist in istoria artelor. matema-tician si
Jilozof de taliejnternationald, cu un cqraclelr imposibil de subiuqa ru ,

a accepta sd fie interoqat, luiAntthonv Blunt is-a acordat imunitate iuridicd

tglali-Elnu a fost niciodati iudecat sicondamnat pentru cii a spionat
'in favoarea U.R.S.S.
informarea si cultura " romAn" va trezi
din "somnul cel de moarte" $iva cum
sdiin perioadele de ale
ai "Relelei de la Cambridge".

' Kim Philby

Harold Adrian Russel Philby (1912-1988) a fost fiul lui Harry St.John
Philbv, ,aristocrat. e.plorator. administrator colonial Si spion al Marii Britaniiin
9nCnlUl_atab."Ce nagte din pisicd, goareci mdnAncd! Triniti,
facultatea de
recrutat de citre
mod "centrul" de la Moscova, Philby
s-a a cotidian "The Times" din Londra si s-a oferit d
"cores t" al tui influent cotidian statul maior al
eralului Franco, icivil din intr-un
n
anul 1939, a
lui . ln acelagi an, Philby a fost "recrutat"
de, gitre M:1.:6. ad Secret dq lnformalii al Marii Britanii.
ATest lucru a fost ugurat gi de faptul cd tatdl sdu era pTieten Cu--ir SGward
Menzies, geful acestui serviciu. in anul 1941, Harold Philby a fost numit
.qeful Sectlei
F e
gg11[rasplggijn anul 1945, Philby a fost distins cu Qrdinul lmperiului
ffiIfif'me.ite
-lffii?e exceptionate" in timpul razffi*-
toate tumea pe.,t- i.*etigenl6'i[iT[EiuEii6Ei6, vorbitor a
limbi fermecdtor,
iubit a o ascensrune
Dim'
coroanei britanice"
 in anul 1945, Kim Philby este.lrimis sub la
lstanbul. Printre altele, la lstanbul, Philby s-a
unor soioni enqlezi in Turkestanul fdrd urmd.
n anul 1949, Philby a fost trimis ca d atin
arii Britanii Ia Washinqton, ca ofiter de dintre M.l.-6 si
C.l.A. ln aceasti calitate, Philby a avut acces neingrddit la o mare
clTffiie de informatiisiactiuniale C.l.A. si F.B.l.. gAndite si implementate
in comun de cdtre seryigiile de spionaj americane sibritanicg impotriva
lumii comuniste in si a fostei U.R.S.S. in speci
n anul 1951, ex americaniin decriptare au rr
I cifrul rusesc
care lucrau .S. Unul din acegti decriptori
americani, pe nume Meredith Gardener, i-a ardtat lui Kim Philby cele
descoperite. Era vorba de Maclean. si Burqes, din .lRglg.ggg_dg_lg
Cambridge", prieteni apropiati ai lui Philby.,.Ca atare,-K.lG.B. a fost
alarmat iar cei doi inalti
tanii, in realitate ai serv

. Aceasta a fost o lovituri de trdznet pentru serviciile de

Printre cei suspecti s-a aflat qi H EI a fost

sev sGrviciului de
contraspionaj englez, dar fiE_Iezq!&rte.- Philby g-L sustras in mod
ia I bd n u iel i or 9el!4!9939!lplq !u i. in a n u I 1 I 55,J n m q!_1n! n istrg
I

@iespectabilul Harold MacMillan, in urma unei interpeldri

treilea om" in cazul celor doi triditori, Maclean gi Burges, a
declarat in Parlament ci Harold 5im P@i
arte a
oallcaoer s-alatn*
Kim Philby a continqat sd rdm6nd in cadrul serviciului de spionaj
britanic, fiind trimis la Bei
n
Aceasta, datoriti faptului cd un ofiter de informalii din cadrul K.G.B.,

in urma tridirii lui Golitin, a fost arestat diplomatul Georqe

Blake, care era agent al serviciului de spionaj militar sovietic, recrutat in
timoul rdzboiului din Coreea. "omul cArtitS" care i-a informat oe rusi in
d cu "tunelul de la Berlin" construit in comun

43
M.1.6 pejlruinlqqgptarea eentn,lui de transmisiuni al trupelgr rgse$ti din
fosta R.D.German6.
Golitdn a furnizat date incomplete in leqdturd cu cel de "al treilea
om" din cazul "Maclean-Burges", transfuqii britanici din 1951, binuiala

- Au urmat cercetdri asidue, cu

Mly gia
in ianuarie 1963, M.l.-S erd cd "altreilea om'l
trimis o
i"a. ln mod inexplicabil, acesta nu a Cineva l-a
tanic a intrat s-a vdzut

superioare serviciilor secrete ale Marii

uvernul sovietic a anuntat ci
lomatul britanic Harold A.R.Phi a in U.R.S.S.,
care a

in orad de ocotenont al K.G,B.,

al unei vile \4oscovei, cu magin
devenit consilier al A scris gi dat
cartea "Rdzboiul meu secret".
a avut un succes , pe care le trq[in stil
de cinciori gi
q avut cinci cop-iii, c5 te in

ani mai tiniri, cu care s-a in decembrie 1971-

1988, Harold Kim PhilbyaEcoidat un interviu marelui
ziar "sundayTimes" din Londra, cu care ocazie a dedaiTilihEtoarele:
"Cu toate cd viata de aici ei. eu simt cd-i
sd frdiesc in nici o altd

Doui luni maitd Kim Philby s-a

tar Kunlevd
a, cu toate onorurile ce
ani de activitate ca spion in favoarea U.R.S.S., Harold
Kim Philby a bitut toatb recordurile de longevitate, fiind considerat,
de cdtre scriitorul englez Nigel West, drept @i
spioni ai tuturor timpurilor. Este inutil a maiface speculaliiin legdturi
@te rugitorde citre pnitoy. in ioatd Ltoria
sa, Marea
LlpIqLd Kim Philby va rdmdne etern in istoria snionaiului. simbolul
scos o serie de timbre cu efigia ltti Harold A R (Kim) Philhy..
- Faptul cd englezilor nu li se spune in mod gratuit cd sunt "gentlemani"
este dovedit de atitudinea celor mai vestili ofileri din serviciul de
contraspionaj al Mar.ii Britanii, care au ajuns la concluzia cd "eumai un.
englez puteq_qlinge aseryeneg culmi ale profesionismului-in spionai. ca
cele ale luiKm Philby'...

Francis Burgess
Francis De Moncy Burgess (1911-1963) este al doilea membru al
"Relelei de la Cambridge", avAnd un rol de lider in cadrul acesteia. Se
trdgea dintr-o familie cu adinci riddcini nobiliare, tatilsiu fiind ofiler
superior in Marina Regald. Sub influenla tatdlui sdu, Francis a urmat
iniliatr cursurile Liceului Naval din Darmouth dar, nedorind sd urmeze
cariera militarS, s-a strdmutat la celebrul Liceu Eton, rezervat exclusiv
fiilor nobilimii britanice, unde au fost educali cei mai mari oameni politici
gi administratori ai lmperiului Britanic.
Pe timpul misiunii mele in Marea Britanie (1961-1965), am vizitat
Liceul Eton, convingdndu-md cd este ceva unic in lume. -

Uniforma obligatorie a elevilorde la Eton este fracul negru cu pildrie

inaltd fioben), iar profesorii sunt cei mai strdlucili din intreaga {ard. La
Eton sunt educafi fiii tuturor emirilor, geicilor gi regilor din statele
arabe bogate in petrol, care, ajungind in funcliiinalte, se vor simli
legafi de interesele Marii Britanii.
Francis Burgess a absolvit Liceul Eton cu rezultate exceplionale,
'oblinAnd
o bursi de merit pentru Universitatea Cambridge. Pe timpul
facultd{ii, Francis a ficut parte din societatea secreti "Apost6lii", care
nu era de orientare marxistd, ci urmdrea reformarea societSlii britanice
conservatoare. A fost recrutat de colonelul luri Modin, agent al K.G,B.,
care a lucrat mulli aniin Marea Britanie sub acoperire diploinatic6.
l.Modin a fost unul dintre spionii strilucili aifostei U.R.S.S. Acesta
a construit cu miiestrie "Releaua de la Cambridge" gi a exploatat-o cu
rezultate incredibile. Modin a fdcut parte din categoria spionilor-eroi. in
interesul!5rii sale, el a indeplinit misiuni de cercetare strategicd in Marea
Britanie, dugmanul cel mai invergunat al bolgevismului.
Prin compunerea gi performanlele oblinute, "Releaua de la
Cambridge"a fost unici in istoria spionajului. Componenlii autohtoni
aiacestei relele au fostinsd spioni-triddtori, deoarece au aclionatimpotriva

45
intereselor propriei'lorldri, in chiarorganele vitale ale Marii Britanii. in cadrul
relelbiformatd inilialdin Harold Philby 9i Francis Burg6ss;'acesta din urmd
avea rol de lider. La rindul siu, Burgess l-a recrutat, sub indrumarea
lui Modin, pe fiulde lord Anthony Blunt.
Francis De Moncy Burgess era un adept convins al ideologiei
marxiste dar luriModin i-a ordonat si se orienteze spre extremismut
de dreapta, sd suslind public asemenea ideologie, fapt pentru care a gi
devenit membru al Asociatiei de Prietenie Marea Britanie - Germania din
anul 1936, fiind foarte bine primilin cercurile politice germane.
Dupd absolvirea facultdlii de istorie de la Cambridge cu rezultate
exceplionale, a lucrat temporar la ziarul "The Times" din Londra, apoi la
celebrul B.B.C.
in anul 1939, dirijat in mod metodic Ai subtil de luri Modin, Francis
Burgess a pdtruns sau, mai exact, a fost primit cu brafele deschise de
citre M.l.-6, adici Serviciulsecret de lnformalii al Marii Britanii. igiincepe,
astfel, adevdrata carierd de spiontrdddtorin favoarea U.R.S.S., din profunde
convingeri politice pro-marxiste, in chiar sediul central al serviciului de
spionaj britanic.
La inceput, a lucrat in cadrul departamentului de propagandi gi
subversiune al M.l.-6. in timpul celuide-aldoilea rdzboi mondial, Burgess
a lucratin cadrulS.O.E., adici Serviciulpentru Operalii Speciale, creat
din iniliativa personald a primului ministrir Winston Churchill, pentru acliuni
de spionaj gi diversiune, in teritoriile din Europa ocupate de trupele germane.
Din nefericire pentru Marea Britanie, rezultatele oblinute de acest serviciu,
pe toati durata rdzboiului, au fost submediocre. in aceeagi perioadS, Francis
Burgess l-a ajutat pe Anthony Blunt si pitrundi in M.l.-5 - Serviciul
Secret de Securitate al Marii Britanii, unul dintre cele maitemute din lume,
pentru stilul gi metodele.sale de acliune atroce.
Francis De Moncy Burgess, un adevirat model de frumusefe
masculini britanici, a fost dirijat de citre spionajul sovietic si o
curtbze pe nepoata primului ministru W.Churchill, pe nu.me Clarissa
Churchillgisd se cdsitoreascd cu aceasta. Brugess a "curtat-o" pe Clariss,
care s-a topit de dragul lui, dar cdsdtoria nu s-a putut contracta din doud
motive fundamentale gi anume: degi descendentd din arborele genealogic
al ducelui de Wellington, irivingdtorul lui Napoleon la Waterloo, domhigoara
Clarissa era teribil de pulin atractivi (romdnul i-ar zice sluti), iar in al
doilea rdnd nobilul Burgess era homosexual...
Francis Burgess a transmis rugilor informalii secrete de importanld
imensd, inclusiv programul primului ministru Clement Atlee, de
realizare a arsenalului nuclear al Marii Britanii.
 in anul 1950, Francis Burgess este trimis, de cdtre M.l.-6, sub
acoperire diplomaticd de secretar doi, la Ambasada Marii Britanii de la
Washington, in aceeagi perioadd cu Harold Kim Philby. Misiunea reald a
lui Burgess la Washington era aceea de ofiler de legdturd intre Marea
Britanie gi S.U.A. in problemele rizboiului din Coreea, care tocmai
incepuse, pozilie ce i-a permis sd transmitd Moscoveicele mai intime 9i
mai sensibile secrete legate de ducerea rdzboiuluide cdtre S.U.A. gialiatul
sdu principal, Marea Britanie.
Viala activd a unui spion depinde in proporlie de g5% de calitdlile
sale personale gi numai 5o/o de priceperea celor din serviciile de
contraspionaj. Acest lucru s-a putut verifica gi in cazul lui Francis Burgess,
un om cu o inteligenli iegiti din comun, dar cu grave vicii personale.
Pe ldngd faptul cd era homosexual, adici vulnerabil, deoarece.
homosexualitatea era condamnati prin lege in Marea Britanie in acea
perioadd, Burgess a mai dat giin "darul befiei", fapt ce i-a ruinat cariera,
scurtAndu-i nu numai viala de spion, ci gi pe cea biologicd. Alcoolul nu
iartd pe nimeni! Alcoolul omoard fdri drept de apel...
Dacd viciile fac parte din viala oamenilor, indiferent de gradul de
inteligen!6 gide culturd, in spionaj este mai pulin periculos si fiiafemeiat
(aga cum a fost H.K.Philby) decit alcoolic (precum Francis Burgess).
in urma opera{iei purtdnd codulVENONA, C.l.A. a reugit unele spargeri
'
ale cifrului de stat al U.R.S.S., rezultAnd date privind existenla urtor agenli
infiltraliin organele guvernamentale ale S.U.A. gi Marii Britanii.
in calitea sa de ofiler de legdturd cu serviciile de spionaj americane,
Harold Philby a fost pus la curent cqaceste informa{ii pentru a informd
Londr.a. H.Philby a dedus imediat cd primul vizat din Marea tsritanie era
cel de-al treilea membru al"Refeleide la Cambridge" pe nume Donald
Maclean, inalt funclionar la Ministerul de Externe.
Philby a luat hotdrdrea de a-l atenliona pe acesta, fdrd a recurge
insi la mijloacele tehnice de transmisiuni ale Ambasadei sau a telefonului
public, deoarece, cu toatd "prietenia" anglo-americani, diplomalii britanici
de la Washington se aflau*9i ei sub supravegherea F.B.l. Ciderea lui
Maclean ar fi putut atrage ciderea intregii refele. Devenit un alcoolic
incorigibil, nici Francis Burgess nu maiera de vreun folos, prezentdnd
un mare risc..in aceastd situalie, s-a hotirit crearea de condifii care
si determine'Ministerul de Externe al Marii Britanii si-l recheme
urgent pe Burgess la Londra. Francis Burgess a fost antrenat la o be{ie
cr6ncend pe timpul unei conferinle militare americano-britanice din statul
Virginia, prilej cu care l-a insultat in public pe guvernatorul acestui stat.
in aceeagi zi, conducdnd sub influenla alcoolului, a insultat grav trei
ofileri de polilie, care nu l-au putut sancliona, deoarece Francis Burgess

47
se bucura de imunitate diptomaticS. GuvernatorulVirginiei l-a inforrpat de
toate acestea pe ambasadorul Marii Britanii care l-a expediat imediat la
Londra.
Nimeni nu gi-a putut da seama ci toate acestea ficeau parte
dintr-un scenariu pus la cale de spionajul sovietic!
Ajuns la Londra, Francis Burgess l-a avertizat pe prietenul sdu
Donald Maclean. Cu ajutorul lui luri Modin,-rezident cu acoperire diplo-
maticS, cei doi spioni au fost scogi pe cii clandestine din Mar.ea
Britanie, refugiindu-se la Moscova,la2S mai 1951. Burgess a sperat
tot timpul cd intr-o zi se va putea intoarce in Marea Britanie. A murit in
anul 1963, iar urna cu cenuga acestuia a fost ingropatd intr-un cimitir
din Marea Britanie, prin grija unor prieteni englezi.
in memoriile sale, furi Modin il prezinti pe Francis Burgess ca pe
un om cu o extraordinari culturd giCu o inteligenld capabild sd gdseascd
solu{ii pentru cele mai complexe situalii.
Fuga celor doi diplomali care faceau parte din aristocralia de v6rf a
Marii Britanii a produs un puternic aoc in intreaga societate englezd gi
un adevdrat cataclism in interiorul serviciilor de contraspionaj gi spionaj
engleze, M,l"-5 9i respectiv M.l.-6.

Donald Maclean
Donald Duart Maclean (1913-1983), cel de-al treilea membru al
"Relelei de la Cambridge", a fost.fiul unui membru al Parlamentului
britanic, innobilat in anul 1917. A fdcut parte din "Asociafia Apostolii"
gi, ca mai toli studenlii de la Cambridge, a fost un adept convins al
"valorilor marxiste" gi un admirator al U.R.S.S. Pe aceastd bazd a 9i
fost recrutat, incd din anii de studenlie.
Fiind un tindr deosebit de prezentabil giterminAnd facultatea cu
rezu.ltate strilucite, Donald Maclean a fost angajat imediat la
Ministerul Afacerilor Externe. La inceputul carierei sale diplomatice,
D.Ma:lean s-a ocupat de Belgia, Franla gi Germania.
ln anul 1938, D.Maclean a fost trimis in misiune diplomaticd la
Parls, unde a fost contactat de un agent al spionajului sovietic, cu
acoperire diplomaticd, incepAndu-gi astfel cariera propriu-zisd de spion.
La Paris, D.Maclean a cunoscut-o pe domnigoara Melinda Marling,
cetSleand americanS, cu care s-a gicisitoritin iunie 1940. Ca urmare'
a infrAngeriizdrobitoare a Franleide cdtre armatele germane 9i a ocupdrii
Parisului, Maclean s-a intors la Londra, iar tdndra lui solie a plecat in
S.U.A., unde a ndscut primul lor copil.
Valoarea informativd de spion a lui Donald Maclean a crescut enorm
in anul 1944, cAnd acesta a fost trimis la Ambasada Marii Britanii de

4B
la Washington pe functia de secretar unu. Melinda a ndscut al doilea
copil, motiv pentru care a stat impreund cu pdrinlii sdi la New York. Acest
aranjament l-a favorizat enorm pe D.Maclean in legendarea deselor sale
vizite in ac6st imens orag, unde se intAlnea cu omul sdu de legdturd rus,
cdruia ii preda materialele secrete copiate. Washingtonul este un orag in
care nu se recomandi a se organizl ?ntAlniri conspirative cu agenli. in
lchimb, New Yorkul este un aAeverLt paradis pentru spioni...
Valorea informativi extraordinard a lui Donald Maclean i-a fost
conferitd de faptul cd acesta definea gi funcfia de secretar al
Comitetului Mixt pentru-Politica de Dezvoltare a Tehnologiei Atomice
anglo-americane, cdnd eforturile S.U.A. de realizare a bombei
atomice erau la apogeu.
in aceasta calitate, Maclean a avut acces liber, cu permis special de
intrare, la Gomisia S.U.A. pentru Energia Atomici, cel mai secret organism
din tot ceea ce existd in Statele Unite de atunci gi p6nd in,zilele noastre. in
felul acesta, Donald Maclean a intrat in sfera spionajului atomic, cel mai
crAncen gi de cea mai coplegitoare importantd din intr,eaga istorie a
spionajului. lnformaliile ultrasecrete transmise de Ddtrlaclean spionajului
sovietic cuprivire la conlinutul programelor nucleare ale S.U.A. gi Marii Britanii
pot fi cu greu evaluate in cuvinte obignuite.
Donald Maclean a colaborat strdns gi a lucrat nemijlocit cu Alger
Hiss, secretarul personal al pregedintelui S.U.A., Franklin Delano
Roosevelt, la documentele care au stat la baza creirii O.N.U. Aicifac o
parantezd deloc lipsitd de semnificatii profunde: Alger Hiss, "omulde taina"
al pregedintelui Roosevelt, pe care l-a insolit la istorica conferinld de la Yalta
a celor trei mari gefi de stat - Stalin, Churchill gi Roosevelt, era gi el un
spion al rugilor. in anul 1950, Alger Hiss a fost arestat sub acuzatia de
spionaj gi condamnat la 25 aniinchisoare. A decedat in anul 1996.
in anul 1948, Donald Maclean a fost numit consilier la Ambasada
Marii Britaniide la Washington. Din nefericire pentru el gi pentru stdpAnii
lui de-la Moscova, gi Maclean a dat tn 'odarul befiei'n, motiv pentru
care l-a pdrisit solia, iar el a fost rechernat la Londra.
Degi imaginea luiera umbritd ca urmare a excesuluide bduturd, pentru
inaltul profesionalism dovedit in activitatea diplomaticd, Donald Maclean a
fost numit director al Departamentul0i S.U.A. din Ministerul de Externe
al Mari i Britan ii, menfinAndu-gi astfel valoarea informativd ridicatS.
' Cauzele pericolului cdderii lui Donald Maclean gifuga luiin U.R.S.S.
in anul 1951 le-am prezentat in legiturd cu cazul Francis Burgess, prieten
intim al lui Maclean.
lnteresant este faptul c5, dupd 1B luni de la fuga lui Donald Maclean
la Moscova, luri Modin a contactat-o pe Melinda, solia luli Maclean,
49
intrebdnd-o daci nu doregte sd-gi reintregeascd familia. Degi pare incredibil,
Melinda a fost de acord. Cu ajutorul unor agenli sovietici, aceasta, impreuni
cu cei doi copii, s-a deplasat inilial in Elvelia, iar de acolo, in septembrie
1953, i s-a organizat fuga la Moscova.
Donald Maclean a decedat in anul 1983, iar urna cu cenugd i-a fost
transportatd gi ingropatd intr-un cimitir din Marea Britanie, prin grija unor
prieteni.
in anul 1964, Melinda s-a despd(it din nou de Maclean, cdsdto-
rindu-se la Moscova cu Harold Kim Philby, cu care a convieluit pdnd in
anul 1979, cAnd s-a inapoiatin S.U.A.
Donald Maclean a avut trei fii care au crescutin U.R.S.S. qi s-au
cisitorit cu rusoaice. Doi dintre acegtia s-au stabilit ulterior in S.U.A.,
iar al treilea in Marea Britanie.

Sir Anthony Blunt

Sir Anthony Frederick Blunt (1907-1983) a fost cel de-al patrulea
om din "Refeaua de la Cambridge" a "spionilqrde congtiinld".
Tatil lui Antllony Frederick a fost un inalt prelat al bisericii
anglicane. Ca toli cei din inalta societate britanici, A.F.Blunt a studiat
la Cambridge, inilial la matematicd gi filozofie, iar ulterior la istoria artelor.
A fdcut parte din'"Asocialia Apostolii", a avut convingeri marxiste
profunde, iar ca spion in slujba U.R.S"S. a fost recrutat de citre Francis
Burgess. in anul 1940, A.F.Blunt a devenit ofiler al Serviciului de
Securitate din Marea Britanie M.l.-5 - Departamentul de contraspionaj.
in anii rdzboiului, departamentul in care a lucrat Blunt s-a ocupat cu
supravegherea personalului diplomatic striin acreditat la Londra,
introducerea clandestind de microfoane in clidirile ambasadelor strdine,
interceptarea corespondenlei d iplomatice gi tot felul de "ac{iuni murdare"
specifice serviciilor de contraspionaj.
Blunt a pus la dispozilia rugilor intregul stat de organizare a
M.l.-5, deconspirindu-i pe cei ce lucrau in Departamentul de contra-
spionaj pini la ultimul om, impreuni cu acfiunile puse la cale qi
metodele folosite fald de masivele misiuni diplomaticS, comerciald gi
consulard ale fostei U.R.S.S. la Londra.
in cursul anului 1945, A.F.Blunt a fost geful Serviciului de investigafii
gifilaj din cadrul M.l.-5. Pentru serviciile aduse coroaneibritanie, in anul
1956, A.F.Blunt a fost innobilat. in calitate de critic de artd, Sir Antony
Frederick Blunt a fost admis in cercul familiei regale, fiind un consilier
apropiat al reginei Elisabeta a ll-a in domeniul artelor. in acelagitimp, a
predat istoria artei la universitSlile din Londra, Cambridge gi Oxford.
Dupd fuga celor doi diplomali englezi, Francis Burgess gi Donald
Maclean, celebrul luri Modin, conducdtorul "Relelei de la Cambridge", i-a

50
 propus lui A.F.Blunt si se retragi gi el la Moscova. Blunt a refuzat
- aceastd invita{ie pe motiv cd "viala de la Moscova" nu i se potrivegte, iar ser-
viciul britanic de contraspionaj nu dispune de dovezi concrete impotr:iva lui.
Ciderea luiA.F.Bluntin anul 1963 s,a datorattridirii unuiagent
american pe nume Michael Whitney Straight, recrutat de Blunt in slujba
U.R.S.S., in anii '30, cAnd acesta era gi el student la Cambridge.
Sir A.F.Blunt a fost interogat la sdnge timp de un arj de zile de
cdtre Arthur Marlin gi Peter Wright, apreciali ca unii dintre cei mai iscusili
"vAnitori de spioni" ai secolului XX din Serviciul de Securitate M.l.-5 al
Marii Britanii, dar firi rezultate.
Blunt a cooperat moderat cu securitatea britanicd in 1g64,
riumai dupi ce i-a fost garantati totala imunitate juridicd de citre
guvernul britanic.
. Dupd ce i s-a .garantat securitatea, A.F.Blunt a mdrturisit cd, inainte de
rdzboi, personal l-a recrutat, pentru a spiona in favoarea U.R.S.S., ie
"
John Cairncross, care ulterior a pdtruns la Centrul.nalional de cercetare
radhelectronicd gi decriptare de la Bletchley Pa;k, cea maisecretd institulie
de spionaj tehnic din Marea Britanie, care a reugit sd spargd cifrul militar al
Germanieiin aniiceluide-al doilea rdzboi mondial. PeterWright l-a interogat
pe Blunt timp de gase.ani, in fiecare lund, pentru a desprinde informalii cu
privire la metodele de lucru ale spionajului sovietic, precum gi numele tututor
cetdlenilor britanici, din instituliile statului care au avut legdturi,de serviciu
sau particulare cu Harold Kim Philby, Francis Burgess 9i Donald Maclean.
in cartea sa "Spy Catcher" ("Vdndtorul de spioni"), apdrutd in anul
1 987, Peter Wright recunoagte cd Blunt nu a putut fi doborit in nici un

fel, a rimas ferm pe pozifie, furnizAnd informatiifirave, depigite gi

neioncludente. Pentru inalta sa trddare, degi nu a fost judecat
niciodati, lui A.F.Blunt i-a fost retras titlul nobiliar gi a fost exclus din
Academia. de $tiinfe a Marii Britanii. Credincios ideilor marxiste in
care a ct'ezut, Blunt nu a regretat nimic din tot ce a fdcut in calitate de
agent de spionaj al fostei U.R.S.S., rdmAndnd un model de "spion de
congtiinld" p6nd in ultimul ceas al vielii sale.

John Cairncross
John Gairncross (1913-1995) a fost "cel de-al cincilea om" 9i ultimul
din "Releaua de la Cambr:idge". Scofian de origine, John Cairncross,
fiul unui profesor, nu a avut o origing sociald atdt de inal|5 ca a celorlalli
camarazi de relea dar a fost cel mai instruit dintre toli acegtia.
Dupd absolvirea Universitdlii de la Glasgow, Cairncross gi-a
continuat studiile la Universitatea Sorbona, luAndu-gi licenla in limba
francezd gi limba german5.

51
 La examenul-concurs pentru un post in Ministerul Afacerilor Externe,
John Cairncross a uimit pur gi simplu comisia prin strdlucirea
rdspunsurilor date.
Activitatea de spion a inceput-o in anul 1939, sub patronajul
ti;::il,"nl!li."""",r"cross
'"' a trasmis Moscovei informaliipotitice deosebit
de importante cu privir:e la atitudinea Marii Britaniifald de Germania celui
de-altreilea Reich, pe care U.R.S.S. le-a utilizatin demersulsdu de incheiere
a Pactului de neagresiune dintre Germania 9i U.R.S.S. de la 23 augusJ 1939,
care a lovit cumplit in interesele.Romdniei, prin pierderea Basarabiei 9i
Bucovinei de Nord, "ddruite" de A.Hitler lui l.V.Stalin.
in anul 1940, J.Cairncross a devenit secretarul personalal lordului
Maurice Hankey, ministru responsabilcu activitatea de coordonare
a serviciilor de informalii gi contrainformalii ale Marii Britanii. Nici
nu se putea mai bine pentru un agent pus in slujba spionajului rusesc...
Dupd ce M.Hankey a iegit din guvern, J.Cairncross a lucrat ani de
zile in inima cele maisecrete institufii din sistemul cercetirii strate-
gice al Marii Britanii, ce purta numele de Gomunicaliile Guverna-
mentale gi $coala de Cifru. Pe inlelesul.tuturor, era vorba de Centrul
de cercetare radioelectronicd gi de legdturi cifrate al Marii Britanii.
Aici au lucrat, in trei schimburi, circa 10.000 de specialigti in
interceptarea mijloacelor de transmisiuni terestre, aeriene 9i navale ale
Germaniei, precum gi cei mai strdlucili matematjcieni, fizicieni,
electronigti, logicieni etc. care, prin eforturi extraordinare, au reugit sd
spargd cifrul maginii germane "Enigma",la vremea respectivi cea mai
buni din lume. Acest centru a funclionat mulli ani in origelul Bletchley
Park, situat la nord de Londra, intre oragele universitare Oxford 9i
Cambridge Aici a lucrat gi matematicianul Alan Turing, autorul teoriei
numerelor computabile, inventatorul computerului modern. latd cum cea
mai avansatd creatie tehnicd a minlii omenegti, calculatorul, s-a niscut
in lumea spionajului, ca instrument cul ajutorul ciruia si poati fi
sparte cifrur.ile altor state. J.Cairncross a transmis serviciului de spionaj
militar al U.R.S.S. cunoscut giatunci, ca giin zilele.noastre, sub numele
de G.R.U. (Glavnoe Razvedovatelnoe Upravlenie - Direclia Generald
de Cercetare) toate mat'erialele descifrate cu privire la Forlele terestre,
Fo(ele Aeriene gi Fo(ele maritime ale Germaniei.
Dupd terminarea rdzboiului, Cairncross,s-a angajat la Ministerul
de Finanfe, de unde a fost concediatin ahul 1951, ca urrnare a fugii
celordoidiplomali, Burgess gi Maclean. A pdrdsit Marea Britanie, lucrdnd
mulli ani la proiecte economice ale O.N.U. in Africa gi Orientul
Mijlociu, apoi ca profesor in diferite universitdli din S.U.A.
52
 Demascat in 1964 de citre camaradul sdu din refea, A.Blunt,
Gaiincross nu a fost urnnirit de justifia britanici, atdt datoritd trecerii
timpului, cAt gi a prestigiului de care acesta s:a bucurat ia O.N.U. 9i in
mediul academic din S.U.A. S-a cisitorit, la o vArstd inaintat6, cu eterna
lui prietend, cAntdreala de operd americand Gayle Brinkerhoff. S-a intors
in Marea Britanie dupd 40 de ani, in 1995, cand a gi decedat,
Pentru tolicei inilialiin tainele spionajului, indiferent de care parte a
baricadei s-ar fi aflat, "cei cinci magnifici" ai "Relelei de la Cambridge" au
fost un model de profesionism gi de performanle. P6nd 9i cei maiteribili
vAndtori de spioni din cadrul M.l.-5, printre care gi Peter Wright, au fost
obligali sd-gi scoati pdldria in fala acestora.
Harold Kim Philby, Francis de Moncy Burgess, Sir Anthony Blunt,
Donald Maclean gi John Cairncross au dat mdsura maximd a spionului
modern, fiind oamenide nivelulgeniului. Adeviratulspion are ca princi-
pali armi inteligenfa, sprijiniti de o instruire de nivel academic,
neavind absolut nimic in comun cu spionul hollywoo'dian de tipul
lui James Bond - agentul 007 - inarmat pAnd in din{i, ddtdtor de pumni
gi armdsar comunal.
"Releaua de la Cambidge"a spulberat pfopaganda contrainfor-matlvd
din statele anglo-saxone potrivit cdreia singura bazd sociald de recrutare
pentru spionajul fostei U.R.S.S. 9i alialilor sdi ar fi constituit-o membrii
Partidelor Comuniste din !drile occidentale.
Nu este mai pulin adevdrat cd mulli intelectuali de marcd, membri ai
unol partide comuniste, mai ales savanti, au colaborat cu spionajul sovietic,
mai ales in anii celui de-al doilea rdzboi mondial, in principal pentru cd
doreau infrAngerea in rdzboi a Germaniei naziste,
Anii de glorie au trecut, iar fundamentul ideologic pentru recru'
tarea de agenli de citre'serviciile secrete rusegti a fost spulberat de
acfiunile necugetate ale liderilor de la Kremlin, cum au fost interven{ia
militard sovieticd in Ungaria din 1956, raportul secret al lui N.S.Hrugciov la
Congresul al XX-lea al P.C.U.S. privind "crimele epocii staliniste", sustras
de MOSSAD gidat publicitdliide cdtre C.l.A., precum gi intervenlia militard
din Cehoslovacia in 1968 a Tratatului de la Vargovia, in frunte cu U.R.S.S.,
la care Rom6nia nu a luat parte. Toate acestea au indepdrtat intelectualitatea
occidentald de lumea socialistd est- europeand.
in ceea ce-i privegte pe ofililrii din serviciile de informafii ale
Rominiei (Direclia Generald de lnformalii Externe a Securitdliigi Direclia
I nformalii a Ministerulu i Apdrdrii Nafionale), aceptia aveau o interdicf ie
categorici de a intreline relafii de orice naturi cu rnembrii partidelor
comuniste Oirflirile cercetate. De altfel, acegtia nici nu aveau valoare
53
informativd, deoarece autoritdlile din statele occidentale nu le permiteau
accesulin postur:isensibile, niciin ldrica Franta, unde comunigtii participau
la guvernare.
Pentru romAn alvii de Ia

Homosexualul E. Hoover - maestrul gantajului.

Gompromiterea gi gantajul constituie, din vremuri imemorabile,
o largi bazi de recrutare, utilizati de citre toate serviciile de
spionaj din lume. Mari maegtriaigantajuluigiintrigilor, de-a lungul istoriei,
s-au dovedit a fifrancezii, in frunte eu celebrul ministru al poliliei din epoca
lui Napoleon Bonaparte, Joseph Fouche, care a vAndut gicumpdrattoatd
elita politicd a Franlei din vremea lui. Fouche este primul gef al unei
pglifii politice care a introdus sistemulintocmirii de dosare pentru
tofi oamenii politici de marci, in care erau introduse piese compro-
mildtoare, pe baza cdrora gantajul dddea rezultate maxime. Acesta este
motivul principal pentru care Napoleon nu l-a impugcat pe Fouche, degi a
doritsi facd acest gest de multe ori, iar dupd restaurarea Burbonilor in
1815, J.Fouche a fost menlinut in funclie.
Cel mai mare minuitor al armei gantajului, din toate timpurile,
a triit insi mult mai aproape de vremurile noastre. Acesta a fost Edgar
Hoover, geful poliliei politice gicontraspionajuluiamerican (F.B.l.), timp
de o jumdtate de secol, 1924-1973.
Pind la infiin{area C.l.A. in anul1947 ,F.B.l. s-a ocupat 9i de acliunite
de spionajpe plan extern ale S.U.A.
in intreaga istorie a S.U.A., din 1775 gi pdnd in anul 2001, nu a
existat un oficial american care si se fi putut menfine in aceeagi
functie intr-un organ vital al statului timp de 48 ani, cum a reugit
acest Edgar Hoover. Aceastd malefici creaturd uman5, care a terorizat
societatea americand timp de o jumitatede secol, gi-a bazat puterea gi
influenta pe doi factori fundamentali, gi anume:
- alimentarea pini ta paroxim a ntpericolului comunist',, care
ar fi amenintat insdgi existenla S.U.A;
- gantajarea clasei politice amgricane, prin intocmirea de dosare
secrete conlin6nd date gi informalii compromi{dtoare la adresa celorvizali,
at6t din Partidul Democrat, cAt gidin Partidul Republicarf.

54
 Aceste dosare nu fdceau parte din arhiVa oficiald inregistratd a F.B.l.'
ci dintr-o arhivi secreti, in afara sediului F.B.l. cunoscutd 9i manipulatd
exblusiv de cdtre Edgar Hoover gi un numdr foarte limitat de subordona{i
intimi, probabil dintre "iubilii" lui, dat fiind ci era homosexual.
, Edgar Hoover gi agen{ii sdi apropiali au jucat un rol imens in
promovarea la Casa Albi, in funclia de pregedinte al S.U.A., a unor
oameni cu suficiente picate, puse la dosare, pentru ca acegtia sd nu
indrdzneascd sd se atingd de F.B.l. 9i eternul sdu director general.
in decembrie 1969, pregedintele Lindon Johnson ii relata succe-
sorului sdu Richard Nixon urmdtoarele: "Fdrd <aiutorul> lui Edgar Hoover
nu mi-agfi putut exercita mandatulde pregedinte gi de comandant suprem
alforlelor armate. Dragd Dick, gitu vei depinde total de Edgar Hoover! El
este stfltpul puterii in societatea noastrd slabd. Pentru mentinerea
securitdlii interne, vei depinde din ce in ce mai mult de el"'
Pind in cel din urmi ceas, Edgar Hoover a fost spaima intregii
societili americane, pe care a torturat'o. Nu a existat om politic
sau de culturi in legituri cu care "banca de date" a iui Edgar Hoover
si hu defini elemente compromifitoare cu care sd poati fi gantajat.
in fosta U.R.S.S., in epQca lui l.VStalin (1924-1953); adicd timp de
29 ani, asupra fiecdrui cetdlean atirna, precum sabia lui Damocles,
pericolul de i fi acuzat ci este "dugman al poporului", put6nd ugor ajunge
si populeze "Arhipelagul Gulag".
in S.U.A., in epoca lui Edgar Hoover, timp de 48 ani, asupra fiecdrui
cetdlean american at6rna pericolul de a fi acuzat cd este "comunist",
putdndu-i-se ruina definitiv cariera, chiar dacd nu ajungea direct in
i:ugcdrie. Zeci de milioane de americani, inclusiv din mediile culturale
cele maiinalte, au cdzutvictimd acestei"acuza!ii". Pini 9i pregedintele'erou
al S.U.A., Franklin Delano Roosevelt, a fost acuzat de citre Edgar
Hoover ci era "comunist"...
Lui Roosevelt i-a fost imposibil si-l destituie pe E.Hoover (degi a
vrut s-o facd), deoarece acesta avea un dosar voluminos cu aventurile
amoroase ale "primei doamne" Eleonor Roosevelt.
Edgar Hoover i-a "avut la mdnd" pe pr.egedin{ii Richard Nixon 9i
Ronald Reagan, deoarece acegtia, in tinerelea lor, au fost informatori
plntili ai F.B.l.
Pe mdsurd ce i s-a apropiat ceasul mo(ii, Edgar Hoover a luat mdsllri
pentru distrugerea dosarelor secrete despre oamenii politici 9i de culturd
americani, iri numdr de aproximativ 200,000. Acest mare inchizitor al
democraliei americane a folosit dupd bunul plac, fdrd nici un fel de mandate
ale procuraturii, cele mai sofisticate tehnici de ascultare gi inregistrare a
convorbirilor, violAnd firi pic de rugine viafa particulard a cetifenilor.

55
 in dosarele oficiale ale F.B.l., ca urmare a acliunilor agenlilor poliliei
politice, in cadrul operatiei COTNTERPLO din perioada t 9SO-i922, gi-au
gdsit locul, cu diferite "bube", in jur de 140 milioane de cetifeni
americani! Dintre acegtia, circa 40 milioane au fost acuzati de
"simpatii pro-comunisfe" numai pentru "crima" de a fi participat la
manifestaliile de masd impotriva rdzboiului din Vietnam.
in cei 48 de ani cAt a stat in fruntea F.B.l., absolut tofi congresme-
nii americani au figurat in dosarele secrete ale lui Edgar Hoover
putind fi gantajali pentru un motiv sau altul.
Familia Kennedy, avAnd in arborele sdu genealogic Ai mafioli, a
incercat si se rizboiasci cu Edgar Hoover. Rezultatul - doi morti pentru
familia Kennedy: Pregedintele Jolin Kennedy gi procurorur General i s.u.n.,
Robert Kennedy. latd cum "un homosexual deveceuri publrce,,, dupd cum
l-a numit un scriitor american, gi-a bdtut joc de cea mai democraticd societate
din lume. Edgar Hoover poate fi considerat un reprezentant tipic al "ocultei
mondiale",la care se fac atdtea trimiteri, alituri de Himmler (1900-1945),
gefulpoli$eisecrete a Germaniei naziste gi LavrentiBeria (1gg9-1953), geful
polilie^i secrete a U.R.S.S. din epoca lui t.V.Stalin.
in cazul Marilor Puteri, cu precidere S.U.A., gantajulconstituie
dimensiunea principald a politicii externe. Fortele armite ale S.U.A.,
in propo(ie de 85%, au misiunea, nu.de a apdra teritor:iulS.U.A., pentru
c?i nimeni nu ameninld aceastd uriagd larri, ci pentru "a proiecta putere,,
la scard globald. in cuvinte mai pulin academice, a proiecta putere
inseamnd a gantaja. De altfel, daci ne gdndim bine, oamenii practicd
gantajul la tot pasul,,in familii, in grupuri, in partide politice, intre naliuni.
ln spionaj, gantajul apare de la sine. Din momentul in care un
cetilean al unui stat comite gregeala de a transmite unui agent striin
un material secret prin irycilcarea legii, acesta poate fi imediat gantajat
si continue acest lucru gi in viitor. spionajul gi gantajul sunt cele doud
fele ale aceleiagi monede. Toate serviciile de spionaj din lume cautd sd intre
in posesia unor informalii compromildtoare despre persoanele cu valoare
informativd ridicatd (politicieni, oameni de gtiinld, militari etc.), pentru ca, la
momentul potrivit, s5{poatd gantaja gi obliga la colaborare.
Diclionarul explicativ al limbii romdne definegte gantajul drept o
constrdngere exercitati asupra cuiva prin ameninlarel cu divulgarea
unui secret compromildtor sau prin alte mijloace de intimidare, cu scopul
de a dobdndi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Daci
folosul urmirit este pentru propria !ari, de exemplu pentru Romdnia,
metoda gantajului nu mi se pare injust6. Rafiunile supelioare de
stat scuzi mijloacele gi acest principiu trebuie insugit de cdtre "spionul
romdn" pus in slujba intereselor lirii pe meleaguri striine 9i ostile.

56
 ln spionaj, gantajul inseamni utilizareb unor informalii compromi!i-
toare pentru a obliga o persoani sd se pund in serviciul unei puteristrSine,
prin furnizarea de informalii secrete pe cdi clandestine.
Atdt rugii, cAt gi ameriianii au folosit gantajul ca bazd de
recrutare, in special in primele decenii dupi incetarea celui de-al
doilea rizboi mondial. in acest scop, serviciile sovietice de spionaj
K.G.B. gi G.R.U. s-au folosit de arhivele secrete ale Partidului
Mu ncitoresc Nafional Socialist German, adicd partidul lu i Adolf H itler.
Atunci cdnd un fost nazist, care avea "dosar" la rugi, ajungea intr-o
funclie inaltd in administralia de stat, in armatd sau in serviciile secrete ale
Republicii Federale Germania, acesta era interceptat de agenli sovietici
care il obligau la colaborare sub ameninlarea publicdrii "dosarului".
O parte dintre acegtia au cedat ameninldrilor gi au devenit agenli.
Allii au refuzat, au informat,organele de contraspionaj, germane gi au
demisionat. Au fost gi cazuri c6nd, sub efectele gantajului, acegtia au
clacat, punind capdt cogmarului printr-un glon! tras in tdmpld.
Un caz tipic de recrutare pe bazi de gantaj a fost cel al
colonelului Heiz Felfe, fiul unui general nazist, elinsugi fost membru al
Partidului nazist gi fost ofi{er intr-o unitate speciald l'SS".
Heinz Felfe a fost cooptat in serviciul de informalii (B.N.D.) al
Germaniei Federale' ajungdnd in inalta funclie de gef al Directiei pentru
U.R.S.S: gi Tratatul de la Vargovia. A fost recrutat in 1950 qi a lucrat
in favoarea rugilor pini in luna noiembrie 1962, cind a fost arestat.
H.Felfe a fost un "sp"ion de penetrare" sau "chrti{d", dupd cum le spun
americanii spionilor care reugesc sd ajungd in insugi "creierul central" al
unui serviciu de spionaj sau contraspionaj strdin.
La rindul lor, americanii au vAnat, in scop de gantaj, fogti membri
ai unor partide de tip fascist (legionari, ustagi, cetnici etc.) sau oameni
caie au colaboral cu trupele de ocupalie germane pe teritoriul fostei
U.R.S.S" gi care au reugit sd ajungd in pozilii importante.
in acest cadru general de practicare a gantajului de o paite gi de
alta a "cortinei de fier" s-a inscris gi RomAnia cu un caz spectaculos.
Este vorba de amiralul Mihai Nicolae, fost legionar, cale a reugit sd
ajungi in inalta funclie de comandant al Forlelor maritime. Pina la
descoperirea sa in 1962, acesta a fost gantajat gi gxploatat informativ
de citre spionajul american.
Mult mai tragic este, insd; faptul cd, in Romdnia post-socialisti,
gantajul a devenit un fel de industr:ie nafionali. Se umbld in arhivele
secrete ale statului gi se dau lovituri spectaculoase adversarilor politici,
pe motiv cd au fost nomenclaturigti', securigti sau informatori ai Securitilii.
Aceste practici de-a dreptulsinucigage nu au ficut decit si distrugi

57
bazele statalitdlii gisi faci din Romdnia o fari cu cea mai precari
coeziune nafionali din Europa. De aici gi pini la dezmembrarea
Romdniei ca stat nu este decit un pas...
Corupfia, care a penetrat societatei'a rom6neascd de la bazd pdnd
la cele mai inalte nivele, cuprinz6nd chiar gi asemenea structuri vitale
precum polilia, jandarmeria, magistratura, armata, serviciile speciale etc.,
constituie cel mai favorabil mediu pentru utilizarea gantajului de
citre cei interesali.
Dacd la toate acestea maiaddugdm gisiricia lucie, putem conchide
fdrd teama de a gregi, chiar dacd unii se vor supdra, cd mediul rominesc
post-socialist prezinti condilii exceplionale de lucru pentru serviciile
de spionajstriine care opereazi pe teritoriul Rominiei.

Frustrarea duce la tridare...

O ultimi bazi de recrutare, utilizatd de cdtre toate serviciile de

spionaj din cele mai vechi timpuri gi care va fl folositd atAta timp cAt va
exista specia umand, este cea legati de EGO. Adicd acea bazd care
se raporteazd la eul, la sinea personalitdlii umane, la ambiliile personale,
la frustrdrile de cele mai deosebite nuan[e, la dorinla de rdzbunare sau
la cea de a-fi cineva, la spiritul de aventurS. S-a demonstrat cd frustrdrile
profunde il pot impinge pe un om, chiar gi de condilie superioard, la acte
necugetate, cu urrndri dezastruoase nu numai pentru cel in cauzd, ci
chiar pentru lara pe care o reprezintd.
Un caz tipic de frustrare, exploatat oportun 9i cu rezultate incre-
dibile, este cel al colonelului Oleg Penkovski (1 91 9-1 963), din G.R.U.
(Serviciul de spionaj militar al fostei U.R.S.S. gi al Federaliei Ruse, dupi
1991), recrutat de citre M.l.-6, Serviciul Secret de Spionaj (S.l.S.) al
Marii Britanii.
Oleg Penkovski a fost un ofiler de informalii strilucit, cu experien!5
de rdzboi gicu cele maiinalte studii militare superioare pe care le putea
oferi armata U.R.S.S., respectiv Academia Militard - Facultatea Trupelor
de Rachete gi Academia de lnformalii a G.R.U. (spionaj militar) cu o
duratd de 4 ani.
Fiind cdsdtorit cu fiica maregalului Serghei Varenfov, comandantul
AdilerieiArrnatei U.R.S.S., Oleg Penkovski avea toate atuurile pentru o
carierd de succes.
Penkovski avea insd un punct vulnerabil pe care superiorii sdi nu
l-au cunoscut gi care s-a dovedit a fi distructiv, at6t pentru sine, cAt gi
pentru G.R.U. Oleg Penkovski era extrem de orgolios gide pe aceastd
bazd rAzbunitor, atunci cAnd era atins in orgoliu.

58
 ' in perioada 1955-1958, in grad de locotenent-colonel, Oleg
Penkovski a functionat ca atagat militar adjunct al U.R.S.S. la Ankara.
Dovedind o totald lipsi de tact diplomatic ai flexibilitate, indispensabile
unui spion de profesie cu acoperire oficialS, Penkovski a avut tot timpul
relafiitensionate cu propriul gef, precum gi cu ofilerii de informalii din
K.G.B. cu acoperire diplomaticd din cadrul ambasadei. ln legdturd.cu
acegtia din urmd, Oleg Penkovski a trimis, pe cdi ascunse, un raport
direct la Comitetul Central al P.C.U.S., prin care iiacuza de abuzuri gi
coruplie. S-a ficut o anchetd 9i, degi i s-a dat parlial dreptate, Penkovski
a fost retras de la post. K.G.B.-ul nu i-a putut ierta lui Penkovskiscandalul
produs de raportul acestuia gi i-a aplicat o contraloviturd.
Dupi o intensd pregdtire teoreticd gi practicd, avansat colonel, Oleg
Penkovski era pe punctul de a pleca in lndia, la New Delhy, in calitate de
ata$at militar al U.R.S.S. Atunci a intervenit K.G.B.-ul cu lovitura sa de
trdznet. ln lumea socialistd, verificdrile de cadre pentru funcliile sensibile
inalte se ficeau de cdtre organele securitdlii, iar in cazul U.R.S.S. de
cdtre specialigtii de cadre ai K,G.B.i inclusiv in armatS. Pentru cei chemali
sd indeplineasci func{ii diplomatice in strdindtate, aceste verificiri erau
diabolice. Ee altfel, acest sistem este aplicat in toate statele lumii,
indiferent de gradul lor de civilizalie gi dezvoltare a democraliei. in Marea
Britanie, de exemplu, diplolnalilor gi ofilei'ilor din serviciile secrete li se
pretinde si-gi treacd in figa personald de cadre cu caracter secret, nu
numai toate rudele, ci gi cercul de prieteni.
Cu cdteva zile lnainte de a pleca la post, K.G.B. a scos la lumind
un dosar din,care rezulta cd tatil lui Oleg Penkovski a fost ofifer
farist alb-gardist gi a luptat impotriva puterii sovietice in anii rdzboitjlui
civil (1917-1920), pe timpul cdruia acesta a gi murit. Dacd tatdl sdu a
murit in anul 1920, inseamnd ci Oleg Penkosvki nu l-a vizut niciodati,
deoarece acesta s-a niscut in anul 1919. Se pare cd acest din urmd
"amdnunt" nu a avut nici.o importanld...
Colonelul Oleg Penkovski a fost chemat la comandantui G.R.U.,
generalul l.A.Serov, pare i-a adus la cunogtinld cd misiunea sa in lndia este
suspendatd, i-a retras pagaportul diplomatic Ai l-a anunlat oficial ci este pus
la digpozilia Cornitetului de Stat pentru Coordonarea Activitd[ii $tiinlifice, unde
va lucra sub acoperire, in rela[iile externe ale U.R.S.S., in domeniul respectiv.
Colonelul Oleg Penkovski a fost profund afectat de aceasti
mdsuri-trdznet, care i-a pus capdt carierei in cadrul G.R.U. Neav6nd
alti solulie, Penkovski a acceptat dar, din momentul respectiv, a devenit
cu totul alt om gi anume un om profund lovit in orgoliu gi frustrat dincolo
de limitele suportabilitdlii.
GAndul rizbunirii a pus stipAnire pe simlEmintele acestui ofiler
de informalii,purtdtor al unei inteligenle deosebite gi al unei pregitiri
profesionale de exceplie.

59
 Organismulin care lucra intre{inea ample relalii cu statele capitaliste
dezvoltate, fiind in realitate un.avanpost al spionajului tehnologic Ai
gtiinfific al U.R.S.S. Oleg Pekovski participa la activitdlile protocolare ale
ambasadelor strdine din Moscova gi fdcea deplasdri in Occident, in cadrul
unor delegalii, uneori, conduse chiar de el. Cu alte cuvinte, degi deturnat de
la visul sdu, Oleg Penkovski gi-a pdstrat valoarea informativd ridicata.
in luna august 1960, Oleg Penkovski a luat legdtura cu un diplomat al
Ambasadei S.U.A. la Moscova, pe care il banuia cd este ofiler alG.l.A. sub
acoperire, oferindu-i cooperarea. Fiind tAndr gi neexperimentat, diplomatul
american l-a refuzat, considerandu-l "agent provocator al K.G.B.-ului".Pe
linia relaliilor sale de serviciu, Oleg Penkovskia intrat atunci inlegdturd cu un
repurtat om de afaceri englez, Greville Wynne, director comercial al unui
mare concern de echipamente industriale. in realitate, acesta era ofiter de
informatiiin cadrul M.l.-6, adicd British Secret lnlelligence (ServiciulSecret
de lnfoimalii Britanic). Bdtrdnul spion britanic, avand o acoperire adAncS,
gi-a dat seama cd a descoperit o "mind de aur" gi, cu aprobarea "centrului
conducitor'' de la Londra, l-a recrutat
CUm insd M.l.-6 coopera foarte strAns giintim cu C.l.A., exploatarea
lui Oleg Penkovski s-a ficut in comun de cdtre cele doud servicii.
in luna aprilie 1961,Oleg Penkovski s-a deplasat la Londra, in frun-
tea unei delegalii, unde a luat legitura cu o echipi mixti M;1.-6-G.1.A.,
mai ales pe timpul noplii, in hotelul in care era cazat. Fiind el insugi spion
de meserie, Oleg Penkovski nu a maiavut nevoie de o pregdtire speciald
ca ageni in slujba celor doud servicii occidentale, ci s-au stabilit doar
modalitdlile de transmitere a materialelor gi informaliilor.
Viala activi de spion a colonelului Oleg Penkovski a fost scurti,
derulAndu-se in perioada aprilie 1961-octombrie 1962. in acest interval
de timp, C.l.A. gi M.l.-6 l-au stors de informalii pe Oleg Penkovski cu o
intensitate giintr-un ritm turbate. Era un izvorlacare C.l.A. gi M.l.-6 nici
nu au visaserd vreodatd! Dupi pdrerea lui Peter Wrhight, unul dintre cei
mai reputali ofileri de contraspionaj ai Marii Britanii, ciderea rapidd a
colonelului Oleg Penkovski s-a datorat exploatirii lui silbatice gi
iralionale de citre C.l.A.9i M.l.-6.
La Moscova, Oleg Penkovski transmitea colete cu documente
secrete fotocopiate prin solia unui diplomat britanic, pe nume Janet Anne
Chisholm, cu care avea intdlniriconspirative sau-lil5sa acestela plicuri
gi colete in diferite locuri ascunse in parcurile din Moscova, stabilite in
comun ("cdsufe moarte').
Pe durata acliunilor sale"ca spiontrdddtor in slujba C.l.A. gi M.l.-6,
Oleg Penkovski a demascat un numdr de 300 ofiferi de informatii ai
U.R.S.S. aflatiin Occident sub diferite acoperiri diplomatice, a transmis

60
111 role de film, conlindnd peste 5.000 de documente gi informafii cu
caracter secret gi peste 1.200 de pagini de transcrieri de pe bandd, in.
urma informaliilor orale puse la dispozilie de cdtre Oleg Penkovski.
Informaliile furnizate de citre colonelul Oleg Penkovski au fost
de maximi importanli pentru pregedintele S.U.A., John Kennedy,
pe timpul crizei rachetelor din Cuba, din octombrie 1962, care era
pe punctul sd arunce omenirea in catqstrpfa unui rdzboi nuclear.
Pentru serviciile prestate, C.l.A. Si M.l.-6 s-au angajat fald de Oleg
Penkovski cu urmdtoarea formi de recompensi:
- garantarea graduluide colonelin armata S.U.A. sau a Marii Britanii;
- suma de 1.000 dolari depusd lunar intr-un cont din strdindtate;
- un fond garantat de 250.000 dolari, in cazul cd va trebui sd se
refugieze in Occident.
ColonelOleg Penkovski nu a apucat sd se bucure de aceste facilitdli.
El a fost arestat de citre agenfii K.G.B. la 22 octombrie 1962, fird ca
G.l.A. Ei M.l.-6 si descopere acest lucru. Omulsiu de legdturd britanic,
Greville Wynne;.a fost arestat la Budapesta in luna decembrie a
aceluiagi an gitransportat la Moscova cu un avion special. Spionului
britanic, care opera in spaliul Tratatului de la Vargovia, i s-a aranjat o
"garsonierd" in celebra inchisoare Lubianka din Moscova.
La inceputul lunii mai 1963, cei doi spioni - Greville Wynne - erou
gi Oleg Penkovski - trdddtor au fost judecafi intr-un proces public.
Ambii gi.au recunoscut vina. Colonelul Oleg Penkovski a fost condamnat
la moarte gi impugcat in ziua de 17 mai. "Omul de afaceri'l britanic a
fost condamnat la 8 ani inchisoare. Cogmarul lui Greville Wynne a fost
insd de scurtd duratd, deoarece, in luna aprilie 1964, acesta a fost
eliberat in schimbul a trei spioni sovietici- Gordon Lon-sdaler Peter
Kroger gi Helen Kroger -, aflali in inchisorile britanice. Acestea sunt
aspectele cele mai cunoscute ale "afacerii Penkovski".
in toate scrierile de spionajdin S.U.A.9iMarea Britahie din 1965 9i
pdnd in zilele noastre , cazul colonelului Oleg Penkovski este prezentat
ca fiind una dintre cele mai mari victorii repurtate de cdtre C.l.A. Si M'|.-6
impotriva U.R.S.S. pe frontul "rdzboiului secret".
Vdnitorul de spioni britanic, Peter Wright din cadrul M l.-5
(Securitate gi contraspionaj) in cartea sa 'Spy Catchef', apiruti in anul
1987 in Australia, la pag. 2A4-205, susline cd Oleg Penkovskia fost, in
realitate, un agent provocator de mare succes care a "intoxicat" pur 9i
simplu C.l.A. gi M.l.-6, procesul din mai 1963 a fost o inscenare cu scopuri
politice gi propagandistice, iar Oleg Penkovski nu a fost "executat", aga
cum s-ar crede. Care ar putea fi adevirul? in lumea spionajului nimic nu
poate fi considerat drept certitudine...

61
 Pdrerile exprimate de cdtre Peter Wright reflectd insd altceva, ce
poate fi luat in calcul drept certitudine gi anume cd, in toate statele
dezvoltate ale lumii, existi un rizboi surd pentru prioritate, intre
serviciile de securitate 9i armati, intre serviciile de spionaj gi
contraspionaj ale aceluiagi stat, precum giintre serviciile de spionaj
militare gi cele civile..
intre C.l.A. 9i F.B.l. 9i Agenlia de lnforma{ii a Apdririi (D.t.A.) din
S.U.A. existd un rdzboi neintrerupt. Acestea se blameazd gi se
submineazd reciproc. Aga au stat lucrurile gi intre M.l.-5 gi M.l.-6 din
Marea.Britanie. Aceste aspecte, dacd sunt cunoscute, pot fi exploatate
cu rezuliate excelente de cdtre un spion de profesie.
in urma "cazului Penkovski", serviciul de spionaj britanic M.l.-6 a
considerat cd s-a "razbunat" impotriva rugilor pentru dezastrele provocate
de "Refqaua de la Cambridge".
Pdrerea personald este cd Oleg Penkovski a fost un caz real de
spion-trdditor in favoarea Occidentului, recrutat pe fondul psihologic
creat de frustrdrile la care acesta a fost supus, gi nu un dizident politic -
dugman al regimului politic din U.R:S.S., cum a fost prezentat de cdtre
propaganda C.l.A.
Un exemplu de om frustrat, ca urmare a nerealizirii dorinlei de
afirmare, de data aceasta pentru C.l.A., este cel al lui William
P.Kampilas, ofiler in sediul central de la Langley - Virginia, al acestui
imens serviciu de spionaj global.
W.P.Kampilas, ndscut in anul 1955, a devenit ofiler activ in cqdrul
fOen{idiCentrale de lnformalii a S.U.A. dupi absolvirea Universitdlii lndiana.
in perioada martie-noiembrie 1977, acesta a parcurs aga-zisa perioadd de
stagiaturd, pe timpul cireia angajatultrecea prin diferite teste de performan{d,
pentru a i se determina calitdlile de viitor ofiler operativ al C.l.A.
Performanlele luiW.P.Kampilas nu au corespuns standardelor C.l.A.
gi, ca atare, i s-a adus la cunogtinld cd va fi disponibilizat. Aceasti
nerealizare l-a gocat pe Kampilas, care s-a considerat total nedreptdlit.
Pentru a se rdzbuna, Kampilas a sustras o cartetdhniii de descriere
gi exploatare a celui mai modern Ei sofisticat satelit de cercetare al
S. U.A,, " Big Bi rd ", care efectua atdt cercetare foto de foarte mare rezolulie,
cAt gi cercetare electronicd pe'spaliul U.R.S.S., pe care a luat-o cu sine la
plecare. Dupd ce a fost "disponibilizat", adicd dat afar5, in luna februarie
1978, Kampilas, care, dupa nume, pare a fi de nalionalitate grec, s-adeplasat
la Atena gi a vindut acea valoroasi carte tehnici atagatului militar al
U.R.S.S. in Grecia, pentru suma de 3.000 dolari. Contraspionajulamerican
a fost pur gi simplu revoltat c6nd a aflat cd informatii ce valorau milioane de
dolari au fost vAndute cu un asemenea pre! derizoriu...

62
 Pe urmele luiW.P.Kampilas s-a ajuns ca urmare a semnalului de
aiarmd tras de analigtiihmericani de la Centrul Nalional de lnterpretare
Foto, care exploatau toate materialele oblinute prin satelili gi care au
constatatbd Tntregul sistem de camuflaj de pe teritoriul U.R.S.S. a suferit
modificdri
- radicale.
WFX"rp"im fost arestat de agenfii F.B.l. la 17 august 1978,
judecat gi condamnat " la 40 ani de inchisoare, o sentin!5 extrem de
severd pentru timp de pace. in urma acestui caz, directorul general al
C.l.A., amiralul Stansfield Turner, a ordonat o inventariere severi a cdr[ilor
tehnice ale tuturor tipurilor de satelili de cercetare strategicd utilizali de
cdtre C.l.A. descoper,indu-se lipsa firi urmi a inci 13 astfel dd
manuale tehnice ultra-secrete!...

63
Gapitolul lV

AGENTII
't DE SPIONAJ - LANCIERII TNAOANII

in accepliunea cea mai largi a.termenului, prin-gggl]l se inlelege

un individ, de reguld de nalionalitate strdini, care ac[ioneazd sub dir.ijarea
unui serviciu de informalii (spionaj), pentru pbt informalii gi
materiale secrete cu valoare informativd sau ffi
indeplinegte alte misiuni specifice acestor domenii (de spionaj sau
contraspionaj).
in S.U.A., in cadrul F.B.l., structura de securitate (polilie politicd) 9i
de contraspionaj a S U A, denumirea de AGENT este aplicati tuturor
ofilerilor, indiferent dacd sunt operativi sau nu. Cei din personalul F.B.l.
igi fac un titlu de mdndrie din faptul cd sunt agenli.
Pentru ofilerii din C.l.A., denumirea de agent este repudiatd ca nefiind
onorabild. Acegtia prefera sd lise spund ofileride informaliisau ofilerioperativi.
in limbajul cel de toate zilele gi pe inlelesultuturor, a-gentinseamni
::pion, ceea ce nu corespunde intotdeauna aOevdruTiiT-n ffiffie
moderne, serviciile de spionaj pot utiliza gi agenli care nu fac spionaj,
cum ar fi agentii de influentd, a caror activitate poate fi incomparabil
mai ddundtoare pentru un stat decAt spionajul.

'
!t
Spionajul firi agenfi - ca nunta tdrd liutari !

d Activitatea de spionaj fdri agenti gi-ar pierde rafiunea de a

exista. Ar fi ca religia fird sfinli, muzica fdrd note, armatele fdrd soldali,
politica fird politicieni, etc.
''t Visul oricdrui serviciu de spionaj este acela de a avea cdli mai
mulli agenli, plasali in centrele vitale ale statelor cercetate, in aceeagi
mdsurS, atAt la aliali, cit gi la adversariideclarali sau potenliali.
* Agentul in post (agent in place) este cel mai valoros, mai rAvnit
dar gi cel mai rarintdlnit, cu toate eforturile serviciilor de spionaj. Aeest tip
de agent este rezultatul acliunii de recrutare a unui om aflat intr-o functie
deosebit de importantd din punct de vedere al accesului la informa{iile secrete
gi care, dupd recrutare, igi mentine postul gi transmite in mod organizat
informaliile la care aie acces cdtre serviciul strdin recrutor. Spioniidin "Refeaua
de la Cambridge", colonelul Oleg Penkovski gi generalul Mihai Pacepa
sunt modele dq. cel mai ridicat nivel al agentului in post.

64
 g. Agentul dublu, foarte rispAndit in lume, este rezultatul descoperirii
de cdtre serviciul de contraspionaj a unui agent in post, care este menlinut
in continuare la locul sdu de muncd dar linforma{iile" pe care le va
transmite in continuare cdtre cei care l-au recrutat vor fi pregdtite de
cptre speiialigtiin ac{iunide dezinformare givor avea ca efect ducerea
in eroare gi intoxicarea adversarilor. Folosirea "agenlilor dubli" este o
acliune foarte delicatS, pentru cd "agentul dublu" poate fi gi el la rAndul
lui "intors" de cdtre cei care l-au recrutat inilial. Agenlii dubli sunt
periculogi, deoarece, la un moment dat, nu maiexistd certitudine pentru
cine anume acesta lucreazd cinstit.
a. Agentul ocazional sau de forli majori poate fi un om care
lucreazd intr-o institulie de interes pentru serviciile strdine de spionaj,
are acces la materiale secrete gi. care, dintr-un motiv de fo(5 major,a,
cum ar fi contractarea de cheltuieli pe care nu le poate onora (pariuri,
jocuri de noroc) sau are un caz grav in familie (solia bolnavd, cu nevoi
de tratament costisitoare etc.), este predispus sd v6ndd documente
secrete, cel putin temporar,. pdnd ce crede el cd a iegit din incurcdturS.
{ Folosind metoda gantajulr.ri, un ofifer de informatii striin il
poate transforma pe agentul ocazional intr-un agent in post.
Aqentii ocazionali igi oferd in mod vgluntar servigilq, lqcru pe care .
ilgg f ?'g p-r:Jggp { ?m, in ln o d tU d iry_g$af g*9 e i-qgylq,_-9*e_q- tg_eg.s
E@sryre*
' -?eilt-ltd parte, acegtiaau gansa degr fi respingi din capul locului
de cdtre ofilerii de informalii strdini pe care ii abordeazd, putAnd fi ugor
confundati cu agenfii provocatori.
Un caz de "agent ocazional" a fost cel al subofilerului american de
transmisiuni Michael H.Allen care, in 1986, avAnd o situalie familiara
grea, cu mulli copii gi sotia bolnavd, a vdndut documente secrete
serviciului de spionaj din Filipine. A fost descoperit, condamnat la 8 ani
inchisoare, 10.000 dolari amendi gisuspendarea dreptului la pensie.
in epoca r6zboiului rece, s-a ndscut un nou tip de agenli care au jucat
un rol mare in rizboiul secret desfigurat intre,lumile intAia, a doua gi a treia',
a cdror importanfd a crescut gi mai mult dupd Revolulia europeand de la
1989 gi care se anunld a fi factori deosebit de influenfi, in perspectiva secolului
)fi|,in viala naliunilor. Este vorba de agenliide influenfi.
Ne vom opri mai mult asupra acestui tip de agent, deoarece acesta
a jucat, joaci 9i in prezent gi va juca gi in viitor un rol de mari propo(ii in
societatea romAneascd
incd din epoca Renagterii italiene, cAnd diplomalia a fuzionat cu
spionajul, serviciile secrete au fost interesate, nu numaiin culegerea de
informalii secrete, ci gi in influentarea situa{iei din ldrile cercetate, in
65
 sensul dorit de suveranii sau guvernele acestor servicii. Orice ambasador
intr-o lard striini este, in acelagi timp, 9i un agent de influenli.
in timpurile moderne, mai ales in perioada de dupd cel de-al doilea
rdzboi mondial, datoritd mijloacelor de influenlare in masd prin pres5, radio
gi mai ales prin televiziune, posibilitifile de a influenla situdlia dintrj"o
lari sau alta prin implicarea serviciilor de spionaj gi folosirea agenlilor de
influenld au crescut enorm: ln epoca globalizdrii, a trecerii omenirii la
societatea informatizatd, posibilitdtile oferite de relelele INTERNET, de
posturile de radio gi televiziune cu vocalie globald 9i cu dgenlii serviciililr
secrete bine plasaliin aceste sisteme, politicile de influenlare, de manipulare,
"pot duce la rezultate spectaculoase dar gi la dezastre.
g Agentul de influenfi, potrivit definiliei date de cdtre specialistul
american Henry S.A.Becket, fost ofiler operativ in cadrul C.l.A., este "o
persoa.nd care nu se afld in mod nemijlocit sub controlul unui ser-
viciu de spionaj strdin, dar care aclioneazd in sensul dorit de un
astfel de seruiciu, de pe pozilia pe care o de{ine gi care trebuie sd
fie una de influenfd".
. Agent de influenld poate fi amanta unui niinistru sau ministrulinsugi,
un director de ziar, de post de radio sau de televiziune, un redactor gef
sau u n a nat ist pot iti c cu mare a ud ien15.$99.ry.i r glapeui |g.glglgli
{
din randul liderilor politici de orice fel. Orice qEf-ife partid care este
matintr-un agent de influenti,
pentru a se achita de datoriig[genlii de influenli se recruteazi masiv
din rindulstudenlilorfoarte merituogi, cdrora statele strdine le acordd
burse, in speranla cd aceitia le vor aduce servicii c6nd vor ajunge in
funclii de rdspundere.
. g Serviciile de informafii strdine sunt foarte interesate ca ofiferii
din diferite state care studiazi in instituliile de invdlimAnt din fdrile
lor si ajungi cit mai curind in funcliile-cheie din armatele lor. Aga
au procedat rugii cu ofilerii din ldrile membre ale Tratatului de la Vargovia
gi tot aga procedeazd S.U.A. cu ofilerii din fostele !5ri membre ale acestui
tratat, in inten{ia'clard ca lumina zileide a-ifolosica agenlide influenfd.
d. Cu agenfii de influenfi se poate ajunge pini la cele maiinalte
funcfii intr-un stat, cum ar fi geful guvernului sau chiar geful statului.
Unui agent de influen{d nu i se cere sub nici o formd sd furnizeze
informaliigidocumente secrete, cisi propage idei gi, maiales, sd intreprindd
acliuni 9i politici'in concordanld cu interesele statului strdin care il
patroneazi. Plata serviciilor pentru un agent de influenld nu se face pe
fa[i, in bani-ghea[d sau depugiin conturi, ca pentru spionii clasici.
O formd de platd foarte rdspAnditd pentru agenlii de influenld este
ajutorul acordat pentru cigtigarea sau recigtigarea alegerilor.
 Un ziar 9i conducerea acestuia pot fi plitili prin donafii, chipu-
rile de la "fundatii non-profit", care, de reguli, sunt forme de
acoperire ale unor puternice servicii de spionaj.
latd un exemplu: Thomas Carothes, absolvent al Universitdlii
Harvard, fost consilier in Departamentul de Stat al S.U.A., in cartea
"Analiza aslsfenfei democratice pentru Romilnia", Editura Carnagie
Endowment, Washington, 1996, la pagina 22, prezintd un tabel cu
"donaliile" in dolari, in beneficiul partidelor din Conventia Democratici
din Rominia, intre 1990-1994, ?n valoare totald de 13.552.000 dolari.-
Aceste "donalii" trebuiau compensate prin servicii din parlea beneficiarilor,
t-T
t??;3)"trl::*", ta pasina 83, se aratd cd suvernut s.u.A. a pus ra
dispozifia ziarului "RomAnia liberd" o instalalie modernd de tipdrit in
valoare de 350.000 dolari, iar din partea "lnternational Media Fund",
acelagi ziar b primit fonduri de aproximativ 800.000 dolari, toate acestea
intre 1990-1993. lat5, in mod concret, cum sunt plStiliagenliide influenld
de cdtre americani. Pentru postul.de televiziune SOTI, care s-a dovedit
un faliment jalnic, americanii au cheltuit circa 1.000.000 dolari...
Cea mai mare gi mai-influentd relea de agenli de influenld,prezenli
in toate structurile societdlii rom6negti este cea realizatd de fundafia
evreului-ungur George Siirtis, pentru care aceastd funda{ie a cheltuit
in medie 10.000.000 dolari anual, dupd cum rezultd din cartea lui
T.Carothers (pag.24).

"Craii" C.l.A. de la Risdrit:

Ceaugescu, Sadad, Pahlavi gi Gorbaciov

Atunci cAnd se va scrie gi in RomAnia o adevdratd istorie a

spionajului din epoca rdzboiului rece, acei care o vor face se vor opri cu
siguranld giasupra a trei progminenti oameni politicicare au influenlat
cursul istoriei,.prin rolul lor de agenli de influenli de inalti clasi.
Este vorba de pregedintele Egiptului - AnwarAl Sadat, impdratul lrgnului
- Mohamed Reza Pahlavi Ariamer gi pregedintele RomAniei - Nicolae
Ceaugescu.To!i acesli trei remarcabili gefi de stat au fost atragi la cooperare
gi adugiTn pozilia de agenli de influenld in mod gradual; cu rafinarnent gi
flexibilitate, pe baza unei profunde cunoagteri a trdsdturilor de caracter ale
fiecdruia din ei, precum gitindndu-se cont de poziliile strategice gi interesele
nalionale ale statelor pe care acegtia le reprezentau.
Daci unii sceptici vor cere "dovezi" in acest sens, am sd-i dezamd-
gesc. in spionaj, instrumentarea, chiar gi parliali, a unui dosar este
o activitate extrem de grea, daci nu chiar i.mposibili, mai ales in
67
cazul aEenfilor de influentd. Acegtia nu sunt recrutali prin metode
clasice, nu semneazd chitan{e pentru primirea unorsume gi nu participd la
intAlniri conspirative.
Atragerea la colaborare se face, in plan politic, prin acorduri, convenlii,
tratate, protocoale, declaraliioficiale etc: iar"plata" se realizeazd prin acor-
duri economice, acordarea de credite, de clauze preferenfiale, distinclii
onorifice, vizite oficiale gi protocolare inalte etc.
Agenlii de influenld la nivel de gefi de stat se achitd, fa{i de patronii
Jor nedeclarali, prin politica internd gi internalionald pe care o promoveazi
giin care se regdsesc Ai interesele patronilor.
Cei tnei qefi de stat amintifi mai sus au fost agenli de influenli
ai S.U.A.
Pregedintele Egiptului, AnwarAl Sadat, a devenit agent de influenld
al S.U.A. pe fondul dezastrului economic alfirii, in urma repetatelor
rdzboaie purtate impotr:iva lsraelului gi a incapacitatii U.R.S.S. de a
contribui la refacerea economicd a acestei!5ri.
Misiunile principale ale pregedintelui Sadat au fost: spargerea
frontului lumii arabe impotriva lsraelului, scoaterea rugilor din Egipt gi a
realizdrii recunoagteriioficiale a lsraeluluide cdtre cAt mai multe state arabe.
Toate aceste misiuni au fostindeplinite in totalitate de cdtre Sadat,
in intervalul de timp 1974-1981. Capul de afig al acliunilor lui Sadat, in
calitatea sa de agent de influenld al S.U.A. in lumea arabd, l-a constituit
Acordul de la Camp Davis, dintre Egipt gi lsrael, la realizarea cdruia a
contribuit substanlial gi pregedintele RomAniei, Nicolae Ceaugescu.
Anwar Al Sadat a fost asasinat de cdtre migcarea fundamentalisti
musulmani din Egipt, la 6 octombrie 1981, tocmai pentru rolul de agent
de influenfd al S.U.A. in lurneaerabd pe care acesta l-a jucat.
Impiratul lranului a fost agent de influen{d al S.U.A. incd de la
urcarea acestuia pe tron, la 26 octombrie 1967, cu ajutor american,
respectiv C.l.A.
$ahul lranului a fost cel mai mare agent de influenfi pe care l-a
avut vreodatd S.U.A. Acesta s-a bucurat de o incredere totald la
Washington, av6nd acces la cele mai avansate realizdri ale tehnicii
militare americane; mai pulin arma atomicd.
Acesta asigura accesul, la preluri scdzute, a S.U.A.'gi alialilor sdi
occidentali la resursele de petrol din Golful Persic, controla fundamen-
talismul islamic, bara balea U.R.S.S. spre Oceanul lndian giasigura baze
excelente pentnl serviciile militare de spionaj ale S.U.A. in acliunile de
cercetare a spaliului fostei U.R.S.S.
impdratulpro-american a fost doborAt de pe tron tot de fundamenta-
lismul islamic, in frunte cu Ayatolahul Komeini, in anul 1979, dupd care, in

68
'
lran, a fost instaurati prima"democra{ie islamicd"din lume. impdratul Reza
a murit in exil la Gairo, abandonat de toati lumea 9i mai ales de
cdtre patronii lui americani. Singurul om politic care l-a insolit pe ultimul
'sdu drum a fost Anwar Al Sadat.
Pregedintele Nicolae Ceaugescu a ajuns in postura de agent de
influen!5 al S.U.A. in sAnul Tratatului de la Vargovia dupd evenimentele
din Cehoslovacia, din 1968, cAnd RomAnia a fost la un pas de a fi invadatd
de trupele rusegti.
Apropierea lui Oeaugescu gi, pdn acesta, a Rom.dniei de S.U.A- a fost
o necesitate, in epoca istoricd datd, mult mai mare gi mai stringentd decdt
este necesitatea aderdrii la N.A.T.O. in anul 2o02.in anul 1968 9i mult timp
dupd aceea, U.R.S.S. era un colos militar ce putea trece teritoriul Romdniei
pe sub genilele tancurilor in c6teva zile sau cAteva sdptimdni. in zilele noastre,
Federalia Rusd nu rbprezintd nici pe de parte un pericol pentru RomAnia...
. Geaugescu nu a fost recrutat de C.l.A. sau de vreun inalt demnitar
american. El gi-a oferit serviciile din rafiuni superioare de stat, gdndind
la securitatea ldrii sale gi la prosperitatea sa economici. Washingtonul
a primit cu bralele deschise serviciile oferite de N.Qeaugecu.
Ca agent de influenld al S.U.A. gi lumii occidentale, Ceaugescu a avut
ca misiuni principale impiedicarea integrdrii economice in cadrul C.A.E.R. 9i
impie{icarea integrdrii militare in cadr:ul Tratatului de la Vargovia a statelor
din Europa cehtralS gide est, misiuni pe care"le-aindeplinitin mod strilucit.
Pentru serviciile aduse intereselor S.U.A., Ceaugescu gi RomAnia
au fost recompensate cu acordarea clauzei naliunii cele mai favorizate,
acceS la credite la F.M.l.9i Banca Mondiald, acces la piala Uniunii Euro-
pene, acces la tehnologii. Personal, Ceaugescu a fost primit ca un rege
in toate capitalele lumii occidentale gi acoperit cu ordine gi medalii.
in "epoca de aur"'patronatd de Nieolae Ceaugescu, influenla Romi-
niei in lume a fost fird precedent, mult disproporlionatd in raport cu puterea
economicd gi militard a acesteia. in aceastd perioadd, spionajul romdnesc
avea gi el "agenfi de influenfi" la nivel de gefi de state in lumea arabi 9i
in Africa.
N.Ceaugescu a cizut in dizgrgfie dupd 1985, cdnd, la orizontul
mapamondului gi-a ficut aparifia cel mai mare agent de influenld
din istoria tuturor timpurilor, in persoana lui Mihail Gorbaciov.
'
$efui statului sovietic a fost atras in capcani 9i dirijat ca agent
' de influenfi de citre George Bush, de profesie spion, devenit prese-
dinte al S.U.A. in anul 1989. Acesta i-a promis lui M.Gorbaciov masive
ajutoare economico-financiare dacd va schimba sistemul social-politic
din U.R.S.S. Gorbaciov a cdzut?ri capcani. El nu numat cd a schimbat
regimul politic, dar a distrus C.A.E.R., a desfiinlat Tratatul de la
69
Vargovia gi a readus Rusia la granifele de pe vremea lui petru cel
Mare. Pentru serviciile prestate in slujba intereselor stratdgice globale
ale S.U.A., la propunerea C.l.A., Mihail Gorbaciov a fost distins cu
Premiul Nobel pentru Pace.
lstoria va trebui sd consemneze de asemenea, strdnsa prietenie
dintre Sadat, Reza Pahlavi qi comunistul Nicolae Ceaugescu, o
adevdratd "tripletd de aur" a epocii rdzboiului rece. Am motive sd cred
cd asasinarea lui Ceaugescu gi a soliei sale, la 25 decembrie 198g, nu
s-a datorat exclusiv zelului revolutionar gi spaimei generate de "teforigti".
Cred ci moartea pregedintelui Romdniei a fost doriti gi instrumentati
gi de anumite cercuri secrete, atdt din vest, cit gi din est. Toti cei
trei mari agenfi de influenli au murit firi glorie, fiind reneg"li U"
citre marele lor patron - S.U.A. -, aspirant la dominalia lumii.

Transfugii rugi intoxici Occidentul !

I Pentru a se submina reciproc, q se dezinforma gi chiar paraliza,

serviciile de spionaj gi contraspionaj fac apel la aga numilii agenli
provocatori sau de intoxicare.
Agenlii provocatori din serviciile de contrainfor,matii sunt oameni special
instruilf cu'legende credibile, l5s6nd impresia ci au valoare informativd.
fcestora li se creeazd condilii, de cdtre serviciile lor, sd se intAlneascd
in rnod cAt mai natural cu ofileri din seryiciile de informalii strdine. Scopul
agentului provocator este acela de a se ldsa "recrutat". La r6ndul lor, serviciile
de informalii cautd canale prin care si-gi pund agen{ii in contact cu cele de
contraspionaj; fie prin ofileri cu diferite acoperiri diplomatice care se lasi
"corupfi", comi{and "la vedere" acte comprornildtoare, fie prin intermediul
unor "transfitgi" care cer"azil politic" in ldrile vizate.
, in cei peste 40 anide rdzboi'iece,cunoscAnd extraordinarul interes
al C.l.A. pentru transfugiidin fosta U.R.S.S. giin generaldin fosta "lume
comunistS", K.G.B. a dezvoltat o adevirati industrie de "transfugi"
trimigi in valuri succesive spre Occident, impdnate gi cu "ofiferi de
informatii" din K.G.B. gi G.R.U. "incdrcali" cu secrete. Au existat insd 9i'
mulli transfugi reali, cum a fost cazul cdpitanului lgor Guzenko, cifrator
la Ambasada U.R.S.S. din Canada. in noiembrie 1945, acesta a cerut
azil politic in dceasti lard, punAnd la dispozilia organelor de contraspionaj
canadiene o serie de documente 9i de informalii verbale care au condus
la distrugerea unor importante relele de spioni ai U.R.S.S. in Canada,
S.U.A, gi Mar.ea Britanie, contribuind la aprinderea rdzboiului rece.
Pe de altd parte; in scopul de a induce in eroare serviciile de
contraspionaj cu privire la oamenii realiavuliin atenlie, in vederea credrii

70
condiliilor de recrutare, ofilerii de informalii cu acoperiri diplomatice
obignuiesc sd-gi creeze aga numiliiagenli de acoperire. Este vorba de
oameni care au o oarecare valoare.informativd, cu care ofilerul de
informalii intreline relalii aparent acoperite in afara cadrului oficial, fdrd
a progresa insd spre faza de recrutare, dand astfel de lucru agen{ilor de
contrainformalii, care pindesc momentul si prindd "pegtele cel mare".
ofileruldin ca*drul c.l.A. care se ocupd cu activitilile de conducere
gi exploatare a ag6nlilor de spionaj in posturi poartd numele de "case
officef"adicd ofiler de caz. ofiterii rugi din serviciulde lnformalii Externe
(urmagulcelebrului K.G.B.)gidin G.R.U. care se ocupd in mod nemijlocit
de agenlii recrutali se numesc "rezidenti".
Acegtia pot fi rezidenli legali, dacd se afld in lara cercetatd in mod
oficial, cu pagaport diplomatic, ca atagali militari, funclionari de amba-
sadd, consilieri, consuli"etc. sau rezidenli ilegali.

Rizbunarea Moskviciului...
Rezidenlii ilegali au apdrut ca urmare a unor acliuni de-a dreptul
barbare gi iresponsabile ale M.l.-5, respectiv Serviciul de Contraspionaj din
Marea Britanie, in perioada interbelicd, dupd cum apreciazd Peter Wright,
autorul cdrlii "Spy C atchef',citatd anterior. Astfel, la 12 mai 1927, un numSr
de 150 de ofileride contrainformatiidin cadrul M.l.-5, imbrdcaliin uniforme
de politie, fluturAnd un mandat al procuraturii, au pdtruns in fo(d in Agenlia
Economicd a U.R.s.S. de la Londra. Acegtia au confiscat cu forta circa
250.000 de documente, din care rezulta cd, sub acoperirea diplomaticd,
reprezentantii comerciali ai U.R.S.S. se ocupau 9i de spionaj, ceea ce era
adevdrat. Pdtrunderea in agenlie a fost insd un act'de piraterie, deoarece
aceasta avea statut de extrateritorialitate, britanicii incdlcAnd in mod grosolan
dreptul internalional 9i imunitatea diplomaticd. Exact ce ficeau reprezentantii
rugila Londra, ficeau gireprezentantiiMariiBritaniila Moscova, adicd spionaj
cuacoperire diplomaticd. in urma acestui incident, U.R.S.S. a rupt relaliile
diplomatice cu Marea Britanie.
Acest incident a avut un efect cu totul nebdnuit asupra acliunilor de
spionaj ale U.R.S.S. in statele occidentale.
Constat6nd cd ambasadele 9i agenliile economice sovietice pot
face oricdnd obiectul unor atacuri gi descinderi din partea organelor de
contrainformalii din statele occidentale, K.G.B- 9i G.R.U. du creat
institufia secreti a rezidentilor ilegali.
Un rezident ilegal este un ofiler de informalii extraordinar de bine
pregdtit, cunoscitor perfect a 2-3 limbi strdine, pregdtit individual pe
durata a 10-15 ani, dotat cu documente de identitate irnposibil de contrazis

71
gi cu o biografie credibilS a unui cet6lean dintr-o !ar6 occidentald, a cdrui
personalitate o copiazd in cele mai mici detalii. Acegtia pdtrund in lara de
cercetat, dupi ce au trecutsuccesiv prin maimulte !5ri, intdrindu-gi legenda
gicredibilitatea. De exemplu, inainte de a se stabilizain S.U.A., un rezident
ilegal, ar fi putut trece prin Austialia, Marea Britanie 9i apoi Canada.
Acegtia nu au nici un fel {e legituri cu oficiile diplomatice
comerciale sau consulare ale Rusiei, fiind dirijafi*direct din centrele
Moscovei, prin staliide agenturi cu transmitere ultrarapidd, imposibil
de goniometrat, sau prin satelifi. Rezidenliiilegalirugi, precum Richard
Sorge in Japonia, Rudolf Abelin S.U.A. 9i Gordon Lonsdale in Marea
Britanie (toate nume fictive) au ficut ravagii in aceste {iri, devenind
eroide legendi, nu numai pentru Rusia, cigi pentru istoria universald a
spionajului,.C6!i rezidenli ilegali au rugii in lume, ?n ce state gi sub ce
acoperiri, numai bunul Dumnezeu poate gti ! Durata misiunii unui rezident
ilegal este de 5 ani, cu posibilitSli de prelungire. Se trimit in asemenea
misiuni doar ofiferi cu calitili exceptionale, cu familie in Rusia (solie
gi copii), pentru a:i lega de !ard. In ldrile in care p6trund, dupd caz, rezidenlii
ilegali pot deveni oameni de afaceri prosperi, dar nu exagerat, cu conturi
in diferite bdnci, care nu dau niciodatd faliment, pot deschide miciintreprinderi
sau pot fi oameni de arti, precum pictori, sculptori etc.
Rezidentilor ilegali li se dau in legituri cei mai valorogi agenfi
de spionaj recrutafiin larir respectivi.
1at5, deci, cum o acliune total necugetatd a contraspionajului din
Marea Britanie, aprobatd de guvernul acesteiliri, in loc si ducd la slSbirea
splonajului rusesc, a produs efecte total inverse...
Rugii s-du rizbunat cumplit, au penetrat Marea Britanie cu ofiferi
de elitd travestiliin rezidenli ilegali, ceea ce a condus la "Refeaua de la
Cambridge", cu efecte dezastruoase asupra serviciilor de spionaj 9i
contraspionaj britanice.
Dacd tofi inifialii din lurne sunt de acoid ci spionajul nu se
poate practica decit cu oameni de geniu, britanicii au demonstrat
ci serviciul de contraspionaj se poate face gi.cu progti...
Un l'ofiler de caz" american de inalt profesionism, precum gi un
rezident ilegal rus, pot avea in legituri, pentru conducere 9i exploatare
informativd, 2-3 agenli.
Rezidenlii legali rugi, cu acoperire diplomatic5, pot 9i ei conduce
2-3 agenli, dar nu dintre cei cu valoare deosebit de mare. Acegtia din urmi
cad in sarcina rezidenlilor ilegali. in practica spionajului rusesc, 2-3 agenli
(unepri chiar mai mulli) formeazd o "rezidenfd". Mai multe rezidente,
repartizate pe un teritoriu mai larg (4-5 orage principale) formeazd o
"rezidenturi". Totalitatea rezidenturilor de pe teritoriul unui stat, conduse
72
atAt de rezidenli tegali, cAt gi de rezidenli ilegali poartd numele de
"agenturi"
Americanii igi structureazd spionii pe sistemul refelelor (network).
intr-o relea, pot intra 5-10 agenli de spionaj.
Pentru a distrage atenlia organelor de contraspionaj de la agenlii
de mare valoare, atAt rugii, cit gi americanii au aga-numilii "agenfi de
consum". Un agent de consum, fie cd nu mai are valoare informativd,
fie cd are una redus5, poate fi pus in mod premeditat in situalia de'il fi
"descoperit" gi arestat de cdtre organele de contrainformalii care, de
reguld, inghit "momeala", fdcdndu-gi un titlu Ee glorie din aceste "succese".
Arestarea urtui spion este ficuti publici doar atunci cind se urmi-
'propagandistice
resc scopuri politice majore gi se vizeazi inriu-
tifirea relafiilor politice cu statul respectiv. Un serviciu de contraspiona.i
inteligent, atunci cdnd descoperd un spion din rdndul cetdlenilor sdi, nu-l
aresteazd, ciiltransformd in "agent dublu", folosindu-l atAta timp cAt este
necesar pentru dezinformarea adversarilor,
Pedepsele pentru activitatea de spionaj,.pdnd la incheierea celui
de-al doilea rdzboi mondial, atAt pentru agenlii strdini, cdt gi pentru
cetdlenii proprii, au fost impugcarea sau spinzurarea, ln anii rizboiului
rece, statele civilizate au renunlat la aceastd practici pentru spionii strdini
care opereazd pe teritoriul lor. Acegtia sunt arestafi, judecali qi
condamnafi la inchisoare, iar la momentul potrivit sunt folosili ca
monedi de schimb pentru eliberarea spionilor proprii aresta{i in patria
celui arestat. Statele nu rimin datoare. Dacd in S.U.A. este arestat gi
condamr+at un "rezident ilegal" rus, in mod cert rugii vor gdsi un american
care a fost prins fdcdnd spionaj in Rusia gi va primi exact acelagi
tratament. Dupd un timp rezonabil de 2-3 ani urmeazd schimbul discret,
fdrd publicitate, a spionilor. Mi se pare o treabd civilizata in favoarea
spionilor de profesie, acegti oameni extraordinari, care igi pun viala ?n
pericol pentru ldrile lor, in plind pace.
Primul schimb de spioni profesionigtiintre S.U.A. gi U.R.S.S.
a avut loc la data de 10 februarie 1962 la Berlin, cAnd maiorul american
Gary Francis Powers, pilot pe un avion de spionaj de tip U-2, dobordt
pe teritoriul U.R.S.S. la 1 mai 1960, a fost schimbat cu colonelul Rudolf
Abel, rezident ilegal in S.U.A., arestat in urma unui act de trddare (transfug
rus), la 21 iunie 1957, de cdtre agenliai F.B.l., in oragul NewYork.
in lumea spionajului, in afara agenfilor, miguni gialti minuitori
de informafii, de documente secrete gi tehnologii de,vArf reGo:
merciabile. Aga cum existd traficanlii de droguri, de armament, de
materiale radioactive, existd gitraficanlii de informatii, cu precddere in
statele occidentale cele mai dezvoltate. Cei mai multi traficanti de

73
informafii opereazi in S.U.A., "lara tuturor posibilitd{ilor", apoi in
Germania, Marea Britanie 9i Franla. in anii rdzboiului rece, ca gi in
zilele noastre, sute de militari americani, din toate categoriile de for{e
ale armatei, mai ales din trupele dislocate pe teritoriile altor state, au
vAndut gi continui si vAndd masiv secrete militare gi sisteme de
armament gi de tehnicd militard de ultimd ord.Se pare cd "patriotismul
inflicdrat" nu este prima virtute a bravului militar yankeu! Pe primul
plan se situeazd dolarul. De altfel, un jurnalist american care a scris
mult despre afacerile ilegale cu armament dintre S.U.A. gi lran, aprobate
de fostul pregedinte Ronald Reagan gi derulate de cdtre colonelul Oliver
North, cunoscute sub genericul'l lrangate", atunci cdnd colonelul implicat
a declarat la anchetd cd ceea ce a intreprins in acest plan a ficut-o din
patriotism, a definit patriotismul drept "ultimul refugiu al celor mai mari
escroci". La drept vorbind, nici noi romdnii nu prea suntem mistuili de
flacdra patriotismului. Daci am fifost adevirafi patriofi, Rominia nu
ar fi ajuns la situalia dezastruoasi in care se gisegte la inceputul
secolului XXl...
Spionulromdn arfi bine sd relind ci, mai peste totin lume, posesorii
de secrete sunt tentali sd le v6ndd atunci cand au mare nevoie de bani.
Acesta este un adevircu valoare de principiu.

74
Capitolul V

CANDIDATI
,
LA PREMIUL NOBEL AL SPIONAJULUI
Scriitori gi spioni
.Experienfa
istoricd a demonstrat cd statele care au dispus de cele
mai vechi gi mai puternice servicii de spionaj sunt gi cele care s-au
dezvoltat cel mai rapid, domin6nd lumea dupd anul 1500.
Este demn de relinutfaptulcd, de-a lungultimpului, serviciile de spionaj
din'statele cele mai civilizate s-au bucurat de cooperarea 9i sprijinul celor
mai luminate minli, inclusiv din domeniul culturii. lstoria a relinut nume ilustre
de cdrturari care au ficut spionaj in beneficiul ldrii lor. Ne vom opri asupra
cdtorva dintre cdi mai reprezentativi spionicdrturari.
Scriitorul englez Daniel Defoe (1660-1731), unul din cei mai mari
scriitori de la sfArgitul secolului XVll 9i inceputul secolului XVlll, a fost, in
bcelagi timp, $i unul dintre cei mai strdluciti spioni ai coroanei Angliei.
Cunoscut pentru cd(ile sale 'Robrnson Crusoe" gi "Moll Flanders",
citite cu admiralie gi interes gi in zilele noastre, foarle pulini oameni gtiu
ci Daniel Defoe a fost cel mai eficient spion al reginei Ana.
incepdnd din anul1704, Daniel Defoe a pus bazele unei structuri
de spionaj care a creat retele de agenli, atAt pe teritoriile Angliei, Scoliei
gi lrlandei, cdt gi in principalele state rivale europene, mai ales in Franla.
S-au intocmit dosare cu date de cunoagtere gi orientarile politice ale
tuturor marilor familii nobiliare din Anglia gi de pe continent.
Daniel Defoe, prin agenlii sdi, gi-a subordonat intreaga presi
englezi gi a introdus o cenzuri severd la acele ziare care manifestau
tendinle antimonarhice. De altfel, in nici o lard din lume, presa gi in
general mijloacele mass-media nu coopereazd atAt de strdns, de integrat
gi de organic, cu serviciile secrete de securitate, de spionaj gi
contraspionaj, ca cele din Marea Britanie. Jurnaligtiibritanici, de secole,
nu de azi sau de ieri, gi-au ficut un titlu de glorie din cooperarea cu
serviciile secrete ale statului. Sute de ofileri de informalii britanici
strdbat Pim6ntul, in lung 9i in lat, sub acoperirea de jurnaligti.
Daniel Defoe gi-a condus relelele de spioni din insulele britanice gi
din Europa sub nume conspirative, precum Alexander Goldsmith gi
Claude Guilot.
Daniel Defoe a decedat la 26 aprilie 1731, fiind inmormAntat in
cimitirul din Bunhill Fields. Este considerat fondatorul serviciului de
spionaj al Marii Britanii.
75
 Williann Somerset Maugham (1874-1 965), romancier gi dramaturg
de talie mondiald, autorul romanelor "Liza din Lambeth" gi "Robii", al
celebrelor piese de leatru "Lady Frederik" gi "Cercul"; a fost, in acelagi
timp,.gi unul din cei mai eficienli agenli ai serviciului de spionaj britanic
din perioada primului rdzboi mondial.
Somerset Maugham s-a ndscut la Ambasada Marii Britanii de la
Paris^gi a invdlat limba franceza la perfeclie.
in timpul primului rdzboi mondial, instalat la Geneva, a dirijat
acliunile unor spioni britanici pe teritoriul Germaniei gi Rusiei.
ln anul 1917, puddnd numele conspirativ de "Somerville", a fost
trimis la St.Petersburg, pentru a sprijiniguvernul provizoriu al lui Kerenski,
in scopul de a impiedica iegirea Rusiei din rizboi.
Pe timpul acestei misiuni extrem de periculoasd gi de complexa,
Somerset Maugham a avut de luptat cu relelele de spioni germani din
Rusia, care ii sprijineau pe bolgevici pentru scoaterea Rtrsieidin rizboi.
Spionajul britanic a pierdut aceasti bdtdlie, deoarece, dupd inldturarea
lui Kerenski gi venirea la putere a bolgevicilor sprijinili de Germania, Rusia a
iegit din rdzboi in urrha Tratatului de la Brest-Litovsk, din februarie 1918.
Printre oameniide culturd britanici care au colaborat strdns cu serviciul
de spionaj al Marii Britaniise numdrd gi Gyril Hanry Goles, autora peste 25
de cd(i, Eric Ambler, autor a numeroase romane, marele filozof Graham
Green, autorul romanelor "Agentul confldenlial" (1939) gi "Omul nostru din
Havana" (1958), prin care a anticipat izbucnirea celui de-al doilea rdzboi
mondial, precum gi aspectele ascunse ale rdzboiului'rece.
Agent pe statele de platd ale M.l.-6 (Serviciul Secret de Spionaj
britanie) a fost gi cunoscutul scriitqr lan Fleming, specialist in acliunile
de spionaj naval gi in cripto-analizd. Ela lucrat la Centrul din Bleatchley
Park, la spargerea cifrului german din timpul celui de-al doilea rAzboi
mondial. Mai este gi autorul cd(ilor de spionaj avAndu-l ca erou pe James
Bond, celebrul agent 007, dupi care s-au turnat filme ce au cucerit
lumea. Cel mai pasionat dupd filmele cu James Bond a fost pregedintele
S.U.A., John F.Kennedy.
Romancierul american John P.Marqand a indeplinit misiuni de
spionaj in Germania, din insircinarea Oficiului pentru Studii Strategice
(O.S.S.), serviciul de spionajamerican care a stat la baza infiinlarii C.l.A.,
in anul 1947. Misiunea de bazd a acestuia a fost aceea de a descoperi
existenta, pe teritoriul Germaniei naziste, a unor laboratoare de pregitire
a armei biologice impotriva Alialilor.
Sciitorul american Malcom Muggeridge a fost agent al spionajului
militaral S.U.A. in timpulcelui de-aldoilea rdzboi mondial, devenind ulterior
unul din cei mai mari specialigti in psihologia de agenturd (a spionilor).

76
 Scriitorul american Charles McGarry a fost ofiler operativ (spy
handler, adicd conducdtor de agenli) in cadrul C.l.A. Acesta este autorul
romanelor " D o s aru l M i e rn i k" (1 97 3), " Lac ri m i l e toa m n e i"'(1 97 5), "Am a ntu l
secret" (1977), "Cina cea de taind" (1983).
Scriitorul William F.Buckler, autor a numeroase romane, printre
care "Un complotfoarte drdgul" (1994), a lucrat mulli ani ca agent acoperit
al C.l.A.
Lista oamenilor de culturd din statele occidentale dezvoltate *
Frdn{a, Germania, Marea Britanie gi S.U.A. - este foarte lungi, necesitAnd
volume intregi pentru a o epuiza.
Romancierii gi spionii au o trisituri comuni: 9i unii gi allii trebuie
si fie cunoscdtoii profunzi ai societdlii gi naturii umane pentru a-gi putea
indeplini menirea.
Nu numai scriitorii, dar gi imensa majoritate a savanfilor din
aceste liri au cooperat gi,,coopereazi cu serviciile de spionaj. ll am'
in vedere, in primul rdnd, pe savantulAlen Turing, inventatorul primului
copputer din lume, agent al spionajului britanic, apoi pe savantul
R.U.Jones, care a, descoperit mijloacele de combatere a stafiilor radar
germane.gi a aparaturii de radio-navigalie de la bordul avioanelor de
bombardanlent germane, pe savanlii F.A.L|ndeman, H.T.Tizard,
T.C.Keeley, pe A.G.Toch, inventatorul hidrolocatorului pentru descope-
rirea submarinelor, toli din Marea Britanie.
Trecdnd in revistd aceastd sumard listd de spioni cdrturari, md intreb
cu ingrijorare gi o justificati invidie, oare c6!i romancieri 9i dramaturgi
din cei pe care i-a avut gi ii gre RomAnia au cooperat sau coopere azd cu
serviciile secrete de spionaj gi contraspionaj ale Romdniei? Poate au
existat gi mai existi, dar nu s-au fdcut cunosculi. Mai sigur este cd nu
prea au existat. Romdnia contemporani se situeazi exact la antipodul
lumii civilizate. De mai bine de un deceniu, mulli-oamenide culturd gi mai
ales jurnaligti (dacd avern a$a ceva) gi-au fdcut o profesiune de credinld din
a boicota, denigra gi submina serviciile secrete ale statului, cdutAnd fdrd pic
de rugine prin arhivele acestora gi publicAnd documente secrete.
Adoptarea legii secretulul de stat in luna martie 2001, acliune
vitald ce treneazd de peste zece ani, a stdrnit o adeviratd furtuni in
rAndul pseudo-oamenilor de culturd gi a pseudo-jurnaligtilor. SurprinzS-
toare a fost atitudinea ostili fald de aceastd lege, vitald pentru supravie-
!uirea statului, a unor directori de ziare 9i scriitori de marci. Tuturor
acestora le recomand si studieze cu atenlie legea "Official Secrets/cf"
din Marea Britanie gi sd se documenteze ce se. intdmpld cu un cetdlean
britanic, de la familia regald gi prini la ultimul cetdlan, dacd incalcd
aceastd lege...

77
 latd una din explicaliile pentru care Franla, Marea Britanie, Germania,
S.U.A. auL ajuns mari puteri, sunt super-civilizate gi domind lumea, iar
RomAnia se situeazd la periferia civilizatieieuropene.

Spioni care au scris lstoria

in cursul secolului XX, prin serviciile de spionaj ale statelor lumii au
trecut milioane de oameni. Aceasta nu inseamnd ca toli au fost ceea ce
se cheamd ofi:feri de informalii sau spioni. in spionaj, lucrurile sunt exact
ca gi in artd. Zeci de milioane de oameni cdntd la vioar5, adicd sunt
instrumentigti, dar in tot cursul secolului XX marii violonigti sunt humdrali
eu degetele de la o singurd mdnd. Acegtia sunt George Enescu, David
Oistrah, Yehudy Menuhin, lon Voicu gi lgor Oistrah. Mariispioniai lumii,
acele inteligenle la nivel de genitr, care, prin acliunile gi curajul lor gi-au
pus a-mprenta pe cursul istoriei, au fost foarte putini.
ln incercarea de a ilustra imensa importanld a serviciilorde spionajin
lumea modernd si contemporand care, in a doua jumitate a secoluluiXX,
au dat patru gefi de state cu un rol decisiv in viata internafionali,
vom trece in revistd pe cei mai reprezentativi oameni ai secolului ce s-a
incheiat, din lumea subterand a spionajului.

. Sidney Reilly
Sidney Realli (e74-1925), spion britanic de nalionalitate evreu,
cotat in "Enciclopedia asupra spionajului", edilia 1997, drept cel mai mare
din intreaga istorie a serviciilor.secrete ale Marii Britanii.
A desfdgr.lrat acliuni cu caracter clandestin pe toatd cuprinderea
lmperiul'ui britanic dar s-a remarcat cu prioritate in contextul gi condiliile
create in cursul primului rdzboi mondial gi ale Revoluliei ruse din 1917.
Dacd am da crezare chiar gi pa(ial celor scrise de istoricii britanici,
care au colaborat cu M.l.-6 - Serviciul Secret de lnformalii (adicd spionaj)
al Marii Britanii, viala gi activitatea lui Sidney Reilly par de domen'iut
fantasticului. Biografia acestuia este acoperitd in ceald chiar gi dupd 75
anide la moartea sa.
intr-o primd variantd cunoscutd, S.Reilly s-ar fi ndscut in Rusia, la
Odesa, sub numele de Sigmund Rosenblum, din mamd rusoaicd gitatd
polonez evreu, fizician de- marcd din Viena. Acesta ar fi emigrat din Rusia
in Brazilia, unde a gifost contactat de ofiteri englezi din serviciul de spionaj,
care l-au dotat cu un pagaport britanic. in anul 1898, fiind la Londra, s-a
cdsdtorit cu o englezoaicd vdduvd bogatd, pe nume Margaret Thomas, iar
cu sprijinul M.l.-6 a adoptat numele de Sidney Reilly, cu care a gi rdmas in
istorie"

78
 O a doua variantd il plaseazd pe S.Reilly in lndia, unde s-ar fi ndscut
gi studiat, ajungAnd inginer de cdi ferate. La inceputul secolului XX, a venit
la Londra gi a fost recrutat de cdtre M.l.-6, primind codul de agent "S.T.-1".
Despre S.Reilly se afirmd cd vorbea fluent, ca limba maternd,
engleza, rusa gi germana gi in condi{ii foarte bune alte cinci limbi
striine, precum hindusa, portugheza 9i altele.
Prima rnisiune de spionaj a executat-o in contextul rdzboiului
burilor din Africa de Sud (1899-1902) d6ndu-se drept cetdlean german,
dotat cu documente gi o legendd indestructibile, indeplinindu-giin mod
strilucit misiunile.
A doua mare misiune a lui S.Reilly a fost legatd de rizboiul ruso-
japonez (1904-1905). Pentru indeplinirea misiunii sale, S.Reilly s.a
instalat la Port Arthur, cea mai mare bazd navali a Rusiei din Orientul
Extrem, sub acoperirea unei firme comerciale britanice, deci un "mare
om de afaceri". in perioada respectivd, Marea Britanie era interesatd in
infrAnEerea Rusieiin rdzboi, pentru a bara expansiunea acesteia in China
gi lndia. Se apreciazd cd informaliile date japonezilor de cdtre M.l.-6
oblinute de S.Reilly au avut o contribulie importantd la asiguraea succe-
sului atacului prin surprindere al floteijaponeze asupra bazei navale de
la Port Arthur. intors din Orientul Extrem, S.Rbilly a studiat timp de doi
ani la Golegiullrinity din Gambridge. Dupd acest curs post-universitar,
s-a deplasat in lran, drept mare financiare gi investitor, ocazie cu care,
prin operalia "Mareleioc",a subminat interesele petrolifere ale Franlei
in aceasti !ari.
La inceputul primului rdzboi mondial, S.Reilly a devenit agentul
comercial al Marii Britanii pentru livrdrile de armament cdtre Rusia.
Pe timpul rizboiului, S.Reilly a realizat pitrunderi spectaculoase
in Germania, lucrdnd cu agenlii englezi p6nd la nivelul Statului Major
General al armatei germane.
lzbucnirea Revoluliei ruse, cu cele doui faze ale sale, din februarie
gi octombrie 1917, a avut un impact imens asupra vielii9i activitdlii lui
S.Reilly. Dirijat de M.l.-6 gi dispunAnd de mari resurse financiare 9i mili-
tare, S.Reilly a fost angajat intr-o bdtdlie pe viald gi pe moarte pentru
indbugirea fazei bolgevice a revoluliei ruse.
Sydney Reilly a sosit la Moscova, in luna mai 1918, cu o misiune
cruciald datd de M.l.-6, asasinarea conducitotului revolufieiruse, Vladimir
llici Lenin, misiune de care S.Reilly s-a achitatin mod strilucit.
Se gtie cd, in luna iulie 1918, bolgevicii au masacrat in totalitate
faniilia larului Nicolae al ll-lea. Omordrea unui cap incoronat nu mai era o
premierd. $iengleziil-au mdceldrit pe Carol lStuaftin 1649, iarfrancezii
'pe Ludovic al XVI-lea gi solia acestuia, Maria Antoaneta, in 1793'

79
 Mult mai important pentru cursul istoriei Rusiei gial istoriei mondiale
a fost ins6 un alt eveniment 9i anume complotulimpotriva luiV.l.Lenin,
din august 1918. Mult timp, acest complot a fost pus pe seama "fo(elor
contrarevolulionare" din Rusia, risturnate de la putere. Este "la mintea
cocogului" cri to{i ceiinldtura{ide la putere doreau moartea lui Lenin dar nu
acegtia au stat in spatele atentatului. Acesta a fost pus la cale nu de
citre "socialigtii revolutionari rugi", ci de citre M.l.-6 - Serviciul de
Spionaj al Marii Britanii, prin spionul lor de la Moscova, Sidney Reilly
(vezi "Enciclopedia asupra spionajului" de Norman Polmar gi Thomas
B.Allen, apirutd in S.U.A. in anul 1997, pag.465). Lenin a fostimpugcat
pe timpul unuimiting, in ziua de 30 august 1918, de citre o femeie,
pe nume Fania Kaplan.
Aceasta a fost insi instruiti pini in cele mai mici detalii gi
plntiti de citre S.Reilly. Lenin nu a murit pe loc, dar a fost scos din
luptd. A supravieluit incd gase ani, pierz6ndu-gitreptat atAt capacitdlile
fizice, c6t gi intelectuale. A fost vorba de un asasinat cu efect intirziat.
A murit la 21 ianuarie 1924.
Eliminarea lui V.l.Lenin de cdtre spionajul britanic a constituit un
moment care a schimbat.profund cursul istoriei Rusiei Sovietice, av6nd un
impact imens giasupra istoriei universale.
Mulli oameni cu rudimentare cunogtinle de istorie, dar mai ales anti-
comunigtii de duzinS, cu siguranld cd au spus gi vor spune cd ceea ce a
fdcut S.Reilly in cazul lui V.l.Lehin a fost un act pozitiv de combatere a
"molimei bolgevice". O asemenea atitudine denotd o crasd ignoranld. lstorici
gianaligti celebridin Marba Britanie, Franla gi mai ales din S.U.A., inclusiv
Allen Dulles, fostul director general al C.l.A., cunoscut pentru spiritul sdu
anti-comunist feroce, au fost de pdrere cd evolutia U.R.S.S. ar fi fost cu
totul alta sub conducerea !ui V.l.Lenin, decit sub cea a lui l.V.Stalin.
in analizele din Occident, V,l.Lenin a fost portretizat drept un om de o
vastd culturd, un mare admirator al civilizatiei occidentale, mai ales a celei
germane, pe care o dorea realizald gi in Rusia. Lenin a trdit in Occident, in
Elvetia gi pulin a lipsit, dupd cum relaleazd Allen Dulles, sd nu devina
corespondent pentru Europa al ziarului american "New York Times".
Lenin nu a fost adeptul doctrinei partidului unic, iar sub con-
ducerea sa, statul sovietic ar fi avut o cu totul alti evolufie. Datoriti
intervenliei spionajului britanic, in fruntea statului sovietic a fost adus
l.V.Stalin, un georgian rdspopit, o brutd sdlbaticd.
Oamenii de bun sim!, chiar daci nu sunt mari analigti sau eruditi in
istorie, ar. trebui sd admitd cd personalitifile au avut 9i vor avea mereu
un rol imens in evolulia societilii omenegti. Este cdt se poate de clar

80
ce una a fost sd ai in fruntea Romaniei un om ca Aleandru loan Cuza, gi
alta ar fi fost situalia dacd in locul lui Cuza ar ftfost pe tron boierul Balg sau
caimacanul Vogoride.
Atentatultmpotriva luiV.l.Lenin le-a dat un pretext luistalin gi
Djerjinski, geful polifiei potitice, precursoare a K.G.B., si dezlinluie
"teroarea.rogie", in urma cdreia au pierit milioane de oameni. Moartea
lui Lenin a schimbat natura regimului politic din Rusia in rdu.
Dupd asasinarea lentd a lui V.l.Lenin, S.Reilly nu s-a domolit. Cu
lire sterline gi armament din Anglia, el a reugit sd adune fo(e evaluate la
60.000 de luptitori, provenili in special din Lituania, care au luptat
impotriva bolgevicilor in timpul rdzboiului civil.
Cu toatd genialitatea lui, in final, Sidney Reilly a cdzut victimd unor
acliuni ale contraspionajului sovietic.
Dupd incheierea rdzboiului civil, S.Reilly a lucrat ani de zile in
mediile erhigranlilor rugi de la Paris gi din alte capitale ale Europei, din
rdndulcdrora recruta spioni gidiversionigti pe care-i strecura in U.R.S.S.,
maiales prin Finlanda. Pentru prinderea acestora in capcand, securitatea
sovieticd a infiin{at o organizalie secretS, chipurile contrarevolu{ionard,
'1TRUST" care a reugit sd penetreze emigralia ruseascS, gi si intre in
contact cu serviciile de spionaj din Occident, inclusiv cu M.l.-6
"Organizalia Trust" a lasat de in{eles cd scopul sdu este "pregatirea
uneilovitui de stat anti-comuniste"la Moscova. Britanicii au inghilit momeala,
fapt pentru care, in luna septembrie 1925, S.Reilly impreund cu patru ofiteri
britanici s-au deplasat la Helsinki, in Finlanda, iarin noaptea de 28 septem-
brie au trecut clandestin frontiera in U.R.S.S. Toatd acliunea era de fapt o
mare diversiune pusi la punct de rugi, pentru a-latrage in capcani pe
marele S.Reilly.
Dupd trecerea frontierei, S.Reilly a fost arestat. El nu a mai pdrdsit
niciodatd spaliul U.R.S.S. Primele gtiri oficiale sovietice in legdturi cu
capturarea lui S.Reilly au apdrut abia in anul 1927 ^

Soarta lui S.Reilly a rdmas invdluitd in mister. Dupd unele date

neconfirmate, acesta ar fi fost executat. Pe de alti par1e, solia acestuia
declara in 1933 ci solul eitrdiegte.
Concluzia finald este aceea cd asasinatul pus la cale de cdtre
spionajul britanic Ai executat de S.Reilly a schimbat.in riu cursul
istoriei U.R.S.S.
Englezii au fost intotdeauna predispugi ta asasinate, fdri a
gindi prea mult la consecinte. Spionajul britanic a fost implicat in
asasinarea lui Tudor Vladimirescu la27 mai 1821. Fondatorul lndiei
independente, marele umanist Mahatma Ghandi, a fost asasinat, tot
prin imixtiunea spionajului britanic, in anul 1948.

B1
 in anul 1956, primul ministru Anthony Eden a ordonat M.l.-6 sd-l
asasineze pe geful statului egiptean, col. Abdel Nasser, pentru cd a
nalionalizat Compania Canalului de Suez, proprietate britanicd. Tentativa
a eguat (vezi "Spy Catcher" de PeterWright, pag.85). Din surse neoficiale
rezultd cd peste 5.000 de membriaiorganizaliei LR.A. din lrlanda de
Nord au fost asasinafi in ultimii 20 ani, prin acliuni puse la cale de
citre serviciile de spionaj gi contraspionaj britanice.
Rezultd cu maximd claritate ci Marea Britanie folosegte de
secole, firi nici un fel de retinere, arma asasinatului politic pentru
a-qi promova interesele, in timp ce di lecfii de democrafie gi
"drepturile omului" in fosta "lume socialistf"....
Nu este exclus ca intr-o zi sd afldm ci gi prinlesa Diana a fost
asasinatd tot de specialigti englezi in materie. S-a spus cd Diana ar fi
fost gravidd in prma relaliilor cu amantul ei"egiptean. Daci ar fi ndscut
"bastardul arab", ar fi fost frate cu un mogtenitor al tronului Marii Britanil,
lucru intolerabil pentru familia regald.
Din nefericire pentru Marea Britanie, Sidney Reilly a fost ultimul
din marii spioni ai imperiului. Dupi prinrul rlzboi mondial, Marea
Britanie a intr"at intr-o fazd de declin absolut, locul ei in fruntea naliunilor
lumiifiind luat de cdtre S.U.A
Rdzboiul al doilea mondial, p'e care englezii pretind cd l-au
cdgtigat, a fost, in realitate, un dezastru total pentru Marea Britanie.
Cu "ajutorul" fogtilor aliali, S.U.A. 9i U.R.S.S., a pierdutintregul imperiu,
Marea Britanie devenind un protectorat american. Dupi cum afirmd
Peter Wright, serviciile de spionaj gi contrdspionaj britanice, in urma
loviturilor primite, au fost paralizate, deprofesionalizate, politizate gi
transformate in nigte structuri birocratice ineficiente. Bine cd au
trimis in schimb consilieri in Romania ca sd ne facd dupd chipul gi
asemdnarea lor...

Richard Sorge
Richard Sorge (1895-1944) a fost un mare agent alserviciuluide
spionaj militar G.R.U. din fosta U.R.S.S. gi unul din cei mai mariin ierarhia
spionajului mondial. Despre acliunile de spionaj ale lui Richard porge
s-au scris multe cd(i gi s-au turrnat filme la Hollywood gi la Moscbva.
Richard Sorge s-a ndscut in anul 1895, la Baku, in Rusia, fiind al
doilea fiu al unui inginer petrolist german cdsdtorit cu o rusoaicS. inainte
de vArsta gcolard, famitr-a lui s-a inapoiat in Germania.
in tirnpul primului rdzboi mondial, R.Sorge a fost soldat in armata
germani pe frontul de vest, unde a luptat cu bravurd tipic germand, fiind
rinit de trei ori. Dupd rdzboi, gi-a continuat studiile, iar in anul 1920 gi-a
6z
luat doctoratulin gtiinfe politi6e la Universitatea din Hamburg. in
acelagi an, R.Sorge a devenit gi membru al Partidului Gomunist
German. Un amdnunt nu lipsit de importanld legat de familia lui R.Sorge
este acela ci bunicul patern al acestuia a fost multi ani secretarul
personal gi dsistentui lui fart Marx. Agadar, nu este de mirare cd
doctorul in gtiinle politice Richard Sorge a fost gi unul din rnarii maxigti ai
secoluluiXX.
R.Sorge a intrat in lumea spionajului din profunde convingeri, fiind
considerat unul din cei mai mari "spioni de congtiinfd" ai tuturor
timpurilor. ln anul 1922, R.Sorge a plecat la Moscova. Timp de cinci
ani, a urmat o intensi pregitire individuali pentru misiunea de rezident
ilegalin lumea capitalistd. S-a dovedit a fi genial pentru aceastd extraor-
dinard meserie.
A urmat ritualul .obligatoriu pentru un rezident ilegal, cel al
peregrinirilor, cu acte in perfectd ordine, prin cat mai multe state ale
lumii,^pentru a-gi pierde urma gi originea reald.
in anul 1927, Richard Sorge se afla in Suedia,-in 1928 in S.U.A., in
1929 in Marea Britanie, iar in 1930 in China, la ganhai. Jara finali
vizatd era insi Japonia. in vederea efectudrii saltului de la ganhai la
Tokio, Richard Sorge s-a intors la Berlin, s-a fdcut "membru" al parti-
dului nazist, iar prin inteligenla iegita din comun gifarmecul personal a
petruns rapid in cercurile politice inalte ale celui de-al treilea Reich. in
acest fel, Richard Sorge a oblinut postul de corespondent de presi la
Tokio din partea principalelor cotidiarre germane. La receplia datd
de cdtre Asocialia Presei Germane, cu ocazia plecdrii la Tokio a lui
Richard Sorge, a luat parte gi celebrul ministru al propagandei Reichului,
Josef Goebbels, cu care s-a intrelinut timp indelungat. Goebbels fl
cunogtea gi respecta pe Richard Sorge, deoarece acesta a tr.imls
ziarelor din Germania cele mai strdlucite analize gi comentarii politice
cu privire la situalia din Orientul Extrem pe timpul misiunii sal6 in China.
Se poate constata cd o legendi puternicd pentru un spjon nu se
poate susline cu vorbe goale, cicu productiicredibile gide autentici
valoare. Ajuns la Tokio, Richard Sorge a stabilit puternice relalii de
prietenie gi colaborare cu membrii Ambasadei Germaniei, mai ales cu
ambasadoiul Herbert von Dirksen, cdruia ii redacta rapoartele citre
Ministerul de Externe al Germaniei gi cu atagatul militar, colonelul
Ott, cdruia ii intocmea rapoartele pentru Statul Major General.
' Dupd retragerea lui Dirksen, funclia de ambasador al Germaniei la
Tokio a fost incredihlatd colonelului Ott. Relaliile dintre ambasador gi
Richard Sorge s-au "strAns" 9i mai mult, acesta din urmd devenind
amantul infocat al doamnei ambasador.

83
 Am afirmat anterior cd viala activi a unui spion de profesie, nu din
categoria celor cu acoperire diplomaticd, depinde in propo(ie de 95%
de calitdlile personale gi numai 5o/o de priceperea organelor de
contraspionaj care il v6neazd. Aga s-au petrecut lucrurile gi cu Richard
Sorge. El avea doui puncte slabe. Era un biutor de categorig grea
gi un afemeiat iegit din comun. Cei care l-au cunoscut la Tokio au
constatat cd obignuia sd "schimbe" cAte 4-5 gheige pe sipti.indnd gi sd
o satisfacd gi pe doamna ambasador. Acestea i-au tocit vigilenla gi, in
final, i-au fost fatale.
Extraordinara misiune despionaj a lui Richard Sorge la Tokio s-a
derulat din luna septembrie 1933, pini la data arestdrii lui in luna
octombrie 1941. in acest interval de timp, Sorge a condus, cu o eficien{i
de-a dreptul legendard, o rezidenld alcdtuitd din japonezul Ozaki Hozumi,
jurnalist, recrutat de R.Sorge la $anhai, Branco de Voukelici, fost ofiler
in armata iugoslavd, omul de afaceri german Max Klausen, care era gi
radiotelegrafistul grupului 9i al doilea japonez, Miyagi Yotoku. Ultimii
trei agenli au fost preluali de R.Sorge de la un alt rezident rus ilegal.
Perla grupului a fost Ozaki Hozumi, care a ajuns in postul de
consilier al primului ministru al Japoniei, prinlul Konoye, pozilie
ce i-a asigurat accesul la toate secretele vitale ale Japopiei. Orice
comentariu in plus este inutil.
Prin Ozaki gi cu aportul larg al ambasadorului Germaniei la Tokio,
Richard Sorge a linut la curent Moscova cu absolut toate planurile
strategice ale Japoniei, precum gi cu toate aspectele secrete ale
colaboririi dintre Japonia 9i Germania, in plan politic, economic Ai militar.
Moscova a cunoscut anexele secrete ale TratatuluiAnti-Comintern, dintre
ceidoi protagonigtiai celui de-al doilea rdzboi mondial- Germania giJaponia,
chiar inainte de semnarea oficiald a acestuitratat.
lnformafiile prin care Richard Sorge a influenlat cursul isJoriei
au fost cele din toamna anului 1941, care asigurau Moscova ci
armata japonezi din Manciuria nu va ataca U.R.S.S., ci va ataca in
sud, in China, iar apoi Japonia va lovi posesiunile S.U.A., Marii
Britanii gi Olandei din Pacific Ai Oceanul Indian.
Toate aceste informalii s-au confirmat in proporlie de sutd la
suti. Pe baza acestora, STAVKA (inaltul Comandament Sovietic) a putut
retrage trei armate siberiene de eliti, formate din luptdtori care, la
-40"C (ajutali 9i de votcd), zburdau ca diavolii, care'au zdrobit pur gi
simplu ofensiva armatei germane in fala Moscovei, dAnd-o inapoi cu
peste 300 km. Aceasta a fost prima mare infrdhgere a armatei germane,
care degi nu a fost una decisivS, a avut efe_cte psihologice enorme,
spulberAnd mitul invincibilitelii acesteia.

84
. Daci ruqii ar fi pierdut bdtiilia pentru Moscova, pe care au
purtat.o in totalitate singuri, rizboiul al doilea mondial ar fi putut
lua o cu totul alti intorsituri.
lati de ce, in lumea spionilor de profesie, atdt din est, cit gi din vest,
deasupra oricdror ideologii, lui Richard Sorge i se recunoagte unicitatea
gimirelia roluluipe care l-a jucatin cursulceluide-aldoilea rizboi
mondial. Spionul rom6n nu are motive sd nu se inspire din faptele lui
Richard Sorge, care a adus servicii nu numai Rusiei, ci cauzei tuturor
alialilor din coali{ia anti-hitleristd. Este demn de refinut ci in gcolile de
spionaj din S.U.A., Marea Britanje, Germania, 9i la Colegiul de'lnformalii al
N.A.T.O., activitatea de spion a lui Richar Sorge face obiectul unui curs
special.
Datoriti traficului radio foarte intens cu Moscova, stalia de agenturd a
grupului de spioni condus de R.Sorge a fost reperatd de serviciul de
contraspionaj al Japoniei - Kempei Tai. Pe l6ngd aceasta, colonelul
Osaki, geful contraspionajuluijaponez, "prieten" de belie gi orgii cu femei
(gheige) al lui R.Sorge, i-a plasat-o acestuia pe una din agentele sale,
frumoasa gheigi Kiyomi.
Richard Sorge a cSzut victimi ace$tei frumuselijaponeze, de
care nu s-a mai putut despd(i pAnd la dezastrulfinal. in cazul lui R.Sorgp
gigheigeiKiyomi, s-a reeditatintr-un fel povestea spionilor biblici, Samson
gi Dalila. Misiunea gheigei Kiyorni a fost aceea de a scoate de la R.Sorge
un material compromi!5tor scris, pebaza cdruia si poatd fi arestat.
Pe de altd parte, Richard Sorge a sesizat cd qercul contraspionajului
japonez se strdnge in jurul grupului sdu, mai ales a lui Max Klausen, 9i
era pregitit si se retragi cu tot grupul din Japonia
Ciderea propriu-zisi a Iui Richard Sorge s-a produs in ultimul
moment, datoriti unei gregeli elementare, inadmisibilS pentru un spion
profesionigt gi cu atdt mai pulin pentru unul de geniu ca el. Dupd ce a dat
ordinul de incetare a activitdlii gi de pregdtire pentru retragere cdtre intregul
grup, in ziua de 14 octombrie 1941 , R.Sorge gi-a luat amanta in magind
9is-a deplasat la un hoteldin afara oraguluiTokio, pentru ultima noapte de
dragoste cu Kiyomi. La un moment dat, pe goseaua cdtre hotel, Sorge a
oprit magina, a scos din buzunar o hArtie cdreia a incercat si-i dea foc cu
brigheta. in ciuda insistenfelor, bricheta nu s-a aprins. Aflat sub o imensd
tensiune, furios,gi grdbit, R.Sorge a rupt h6rtia in bucSli mici gi a aruncat-o
in ganlul de la marginea goselei. Kiyomi a observat totul. Ajungi 9i instalali
la hotel, Kiyomi s-a scuzatfald de Sorge spunAnd cd merge s-o anunle pe
mama ei cd nu vine acasd in noaptea respectivd, pentru a nu fiingrijoratd.

B5
 .1
Sorge a crezut-o. in realitate, gheiga i-a dat telefon colonelului Osaki,
indibAndu-i pozilia unde a aruncat R.Sorge bucdlile de hdrtie.
Dupd o noapte de dragoste dezldntuitd, cu multe drgasme, ca gi
cAnd ar fi simlit cd este ultima din viala lui, R.Sorge a adormit profund. in
dimineafa de 15 octombrie 1941, a fost trezit de puternice bdt6i in ugd.
Cdnd a deschis, s:a trezit fald in fald cu colonelul Osaki, care linea in
mdnd mesajul refdcut din bucdlelele aruncate de R.sorge in ganlul goselei.
Ceea ce a urmat sunt detalii fdra importanld. Era mesajul prin care
Moscova era anunfati ci acti'iitatea grupului siu a incetat, urmAnd
si se retragS.
Este absolut de domeniul incredibilului ce s-a aflat in legdturd cu
ultima telegramd informativi expediatd de Richard Sorge, de la
Tokio, inainte de a fi arestat. O redau integral, aga cum este aceasta
cuprinsd in "Enciclopedia u"up* ipionajutui",variaqta britanic6, autor Ronald
Seth, publicald in 1972, fag.594: "O grupare de portavioane a flotei
japoneze va ataca flota S.U.A. de la Pearl Harbour, probabil in
dimineada de 6 n6iembrie". Din motive ce nu se cunosc, japonezii au
amdnat atacul cu o luni de zile 9i au atacat in dimineala de 7
decembrie 1941.
Americanii au pierdut 2.403 morli,1.104 rinifi, 75% dinaviatie
distrusi la sol giflota din Pacific paralizati.
Ataculjaponez prin surprindere de la Pearl Harbour a fost pus pe
seama lipsei de informafii, a falimentului total al.spionajului american.
Lucrurile nu au stat tocmai aga. Rugii au pus la dispozilia britanicilor
informaliile transmise de sorge la 14 octombrie 1941, privind iminenla unui
atac japonez asupra bazei navale de la Pearl Harbour.
Peter Wright scrie in cartea "Spy Catcher" cd informatiile de mai
sus au fost trimise lui Edgar Hoover, directorul F.B.l., dar ci acesta
le-a ignorat, nu le-a prezentat pregedintelului Roosevelt, pe motiv
cd, "venind din surse est-europene", nu prezinti incredere.
Richard Sorge qi Ozaki au fost arestati in aceeagi zi. Au fost
linuli in captivitate'qi interogati pini la 7 noiembrie 1g44, cdnd au
fost spdnzurati amindoi, pe acelagi egafod. Japonezii ar fi dorit sd-l
predea pe R.Sorge rugilor in schimbul unor spionijaponezi arestali in Rusia,
dar Stalin a refuzat. Dupd moartea lui LV.Stalin, Richard Sorge a fost
declarat erou al u,R,s.s. gi i s-a dedicat o serie de timbre cu efigia lui.
in anul 1947 ,la clubul "Delighfs" din ganhai, unde era
"ng4lta
dansatoare gi cintdreald, a fost asasinatd cu focuri Ae pistoi ""
fosta
gheigd Kiyomidin Tokio, de citre agenfi sovietici din G.R.U. Aga a
pldtit "Dalida japonezi" trddarea celui mai mare spion al secolului XX.. .

'86
 Rudolf Roesler
Rudolf Roesler (1897-1958) a fost un alt mare erou, de legendd, al
spionajului din cursul celui de-al doilea rdzboi mondial. ln RomAnia, nu a
fost cunoscut mai deloc, in afara unor cercuri foarte restrAnse de iriitiali.
R.Roesler s'a ndscut in Bavaria, intr-o familie de pddurari. Dupd
terminarea studiilor, a intrat in jurnalisticd, ajungAnd redactor al unui
ziar anti-nazist din Augsburg. Aceasta nu inseamnS'ci ar fi avut idei
de stfinga. Nicivorbi de aga ceva. lstoriculenglez Ronald Seth il prezintd
pe R.Roesler ca pe un "anti-comunist mai mare decdt anti-comunigtii"'
De teama perseculiilor naziste, fiind gi cdsdtorit cu o elveliahcd, R.Roestler
. s-a stabilit in Elvelia, la Lucerna, unde a fondat Casa editoriala VITA NOVA.
. R.Roesler a intrat in spionaj datoritd lui Xavier Schneeper, ofiler in
Serviciul de Spionaj al Elveliei, care lucra sub acoperirea de jurnalist.
Recrutarea lui Roesler a avut loc in toamna anului 1939, precizAndu-i-se
incd de la inceput cd va lucra nu numai pentru Elvelia, ci pentru oricare
alte "fo(e antinaziste" care ar putea avea nevoie de serviciilq lui. s-a
constatat cd singura "fo([ antinazistd" pentru,care a lucrat Roesler in
timpul rdzboiuluialdoilea mondial, sub patronajulServiciuluide lnformalii
al Elveliei, a fost u.R.s.s. De unde au gtiut elvelienii cd Roesler avea o
mare valoare informativd nu s-a aflat niciodatS.
Primul document de importanld incredibild pe care Roesltjr l-a
pus la dispozilia serviciului de Informalii al Elveliei, oblinut de la o "relalie"
a acestuia din Germania, a fost "Planul Barbarossa" de inVadare a
u. R.s.s., pe bazacdruia s-a gi declangat agresiunea Germaniei impotriva
U.R.S.S. la 22 iunie 1941. Cu aprobarea autoritdlilor elveliene, docu-
mentul a fost transmis Moscovei, prin rezidentul G'R.U- in Elvelia,
Alexander Rado. omul de legaturd al lui Rudolf Roesler cu Rado a fost
Christian Schneider, elvelian.
inaintea declangdrii agresiunii Germaniei, la care a participat gi RomAnia
cu doud armate, prin "relalia" pe care o avea in chiar inima cartierului general
al armatei germane, Roesler a pus la dispozilia Moscovei date privind
intreguldispozitiv strategic ofensiv al acesteia, compunerea gi misiunile
fiecirei grup6ri de fo(e de sud, centrali gide nord, misiunile acestora,
disponibilitdfile in armament gitehnicd etc. '
LV.Stalin gtia mult mai bine decit Roosevelt 9i Ghurchill despre
pregitirile Germaniei dar a fdcut tot ce i-a stat in putere pind la absurd,
pentru a nu of€ri luiAdolf Hitter nici cel mai mic pretext de rdzboi. condu-
cdtorii Rusiei Sovietice mai gtiau foarte bine cd S.U.A. 9i Marea Britanie,
doreau, din toati fiin{a lor, un rdzboi intre Germania 9i U.R.S.S',aga
cum au dorit, in anii rdzboiuluirece gi maidoresc Aiin ziua de astdzi,.un
rdzboi intre Rusia gi China.

87
 Stalin a crezut pAnd in ultima clipi in seriozitatea celor doui
tratate pe care le incheiase cu Germania, respectiv pactul de
neagresiune intre Germania gi uniunea sovieticd, semnat la Moscova la
23 august 1939 girratatul Germano-sovietic de prietenie gifrontiera dintre
U.R.S.S. gi Germania,'semnat tot la Moscova, la 29 septembrie 193g,
prin care cele! doud state au reimpd(it intre ele Europa centrald, dupd
zdrobirea militard a Poloniei.
in feiul acesta, Germania gi U.R.S.S. s-au rizbunat pentru
neinvitarea lor la tratativele de la versailtes, din 1g1g-1920, cand au
fost retrasate granitele Europei dupa incheierea primului rdzboi mondial.
Dupd cum afirmd istoriculamerican Edward pessen in cartea t'pierzilndu-ne
sufletele", apdrutd in 1993, cele care au incilcat intotdeauna tratatele
cu fosta U.R.S.S. au fost statele occidentale, fdri exceptie.
in perioada 22 iunie 1941 - noiembrie 1943, Rijd;ti Roesler a
transmis Moscovei, in mod constant, date complete privind continutul
planurilor de operalii ale armatei germane de pe frontul de est, cu
o acuratete atit de mare, incAt acestea pdreau incredibile.
La inceput, rugii au fost at6t de stupefia{i de informaliile pe care le
primeau de la Roesler, cunoscut sub pseudonimul"Lucy", incat le-a trebuit
un anumit timp gi confruntarea cu alte surse p6nd ce s-au convins cd
acestea erau absolut autentice.
Partea de-a dreptulfantasticd consta in aceea cd, dupi elaborarea
unui plan de operafii al arr.natei germane intr-un sector sau attul al
frontului germano-sovietic, acesta ajungea in Elvetia la Roesler,
chiar a doua zi de la aprobarea lui de c{tre Ad6lf ttifler. Roesler a
transmis Moscovei nu numaidate incredibil de profunde gi reale despre
fcirlele armate ale Germaniei care operau in Rusia, ci gi ce anume
cunogteau germanii d'espre forlele armate sovietice.
Autenticitatea extraordinarelor informatii obtinute de Roesler
a fost confirmati de spionajul radioelectronic al Marii Britanii,
concentrat la Bleachley Park, unde s-a reugit spargerea cifrului militar
german realizaf cu magina ENIGMA. in acest fel, britanicii cunogteau
conlinutul directiveloroperative trimise de la cartierulgeneralgennan pentru
armatele germane care actionau in est, ele fiind transmise gi inaltului
comandament sovietic (srAVKA) pJin misiunea militard britanicd de la
Moscova. compardndu-se direetivele operative interceptate gi descifrate
de britanicicu'planurile de operaliifurnizate de cdtr,e Roesler, s-a constatat
cd acestea se suprapuneau cu exactitate milimetrici.
cea mai mare performantd la care poate gandi un serviciu de spionaj
este aceea de a intra in posesia planurilor de operalii ale armatei adverse,
fird ca aceasta sd gtie acest lucru. consecinlele in bdt6lie pentru aceasta
din urma sunt catastrofale.

BB
 Rezultd cd, prin ceea ce a pus la dispozilia coaliliei antihitleriste
reprezentatd de U.R.S.S., Rudolf Roesler a influenfat rezultatele
rizboiului 9i deci cursul istoriei.
Pentru serviciile aduse, Roeslera primit lunar de la Moscova suma
de 425lire sterline, ceea ce reprezenta o sumi considerabild pentru
perioada respectivd.
in noiembrie 1943, sesizdnd cd agenliiGestapo-uluierau pe urmele
lui Rado, legitura superioard a lui Roesler, Serviciul de Securitate al
Elvefiei (BUPO) i-a "arestat" pe amindoi, dar nu ca mdsurd de represalii,
ci pentru a-i pune sub protecfia autoritifilor elveliene, unde au rimas
pAni
' la terminarea rizboiului.
in anul 1947, serviciul de spionaj militar sovietic l-a reactivat
pe Rudolf Roesler, evident, cu acordultacit al autoritifilor elveliene.
Timp de cinci ani, pind in anul 1952, folosindu-se de "relalia" pe care
continua sd o aibd in Germania, Roesler a furnizat rugilor informalii
militare extnem de exacte cu privire la trupele americane 9i britanice
de ocupafie din Germania, aplicatiile desfdgurate gi planurile de operalii
pentru situalii de rdzboi, fiind plitit lunar cu suma de 400 lire sterline. in
anul 1952, sub presiunile Germaniei, autoritdlile elveliene au fost obligate
sd pund capdt activitdlii lui Roesler, acesta fiind arestat, impreund cu
colaboratorul siu elvelian Schnieper.
Acegtia au fost'ludecali gi condamnali" la inchisoare, de unde au
fost eliberali dupd cAteva luni. Rudolf Roesler a decedat in anul 1962,
refuzdnd categoric si recupoasci ci.ar fi fost vreodatd implicat in acliuni
de spionaj. Roesler a dus cu elin rnormdnt secretul privind "relatia"
lui din Germania care i-a furnizat informaliile de incredibild valoare,
pe care el le-a transmis ruEilor.
Aceasta este una din marile enigme ale celui de-al doilea rdzboi
mondial, rdmasd neelucidatd gi in zilele noastre.

Chaim Herzog
Generalul-maior Chaim Herzog a fost unul dintre cei mai strdlucili
spioni de profesie, 6vreu, cu merite exceplionale ?n opera de creare a
lsraelului ca stat.
C.Herzog s-a ndscut in lrlanda, ih anul 1918. A urmat studii
superioire la universitdlile din Cambridge gi Londra.
in toli anii celui de-al doilea rdzboi mondial a fost ofiferin Serviciul
de spionaj militar al Marii Britanii, ajungAnd pAni la gradul de
locotenent-colonel. Dupd inch'eierea razboiului, Chaim Herzog a
participat, ca expert, la acliunile de interogare a criminalilor de rizboi
germani capturali de trupele britanice.

89
 A demisionat din armata britanicd, a emigrat in Palestina 9i s-a
integrat in migcarea teroristi Haganah, de eliberare a Palestinei de
sub ocupalia trupelor britanice. Aceastd migcare este fondatoarea
terorismului ca metodi de lupti politici, pubd in aplicare cu mult timp
inainte de a fi fost iniugitd gi de arabi sau alte migcdri teroriste. Cu alte
cuvinte, cei care au pus bazeleterorismului in lume au fost militantii evrei
din migcarea Haganah, in cadrulcdreia Chaim Herzog era comandant
adjunct, imediat dupi ltzac Shamir. Fiind ofiter de profesie, Chaim
Herzog a rdspuns de actele militare ale migcirii Haganah, fiind responsabil
de moartea violenti a multor militari britanici din trupele de ocu-
pafie. Dacd arfifost capturat de englezi, C.Herzog arfi avui una din doud
posibilitdli, sd fie impugcat sau sd fie spAnzurat. Migcarea secreti teroristd
-Haganah a organizat emigrarea in masd a evreilor citre Palestina,
acliune extrem de riscantd, deoarece se realiza in condiliile uneisevere
blocade navale impusd de.fo(ele maritime ale Marii Britanii.
Multe nave ale Haganah, avAnd la bord mii de emigranli evrei, au fost
scufundate de nave de rdzboi engleze. Marea Britanie a fost cel mai
invergunat dugman al credrii.statului israelian. .

Dupd proclamarea lsraelului ca stat, la 15 mai 1948, C.Herzog.a

delinut funclia de prim-locfiitor al Serviciului de spionaj militar
israelian, iarin perioadele '1949-'1950 gi 1959-1962, Chamin Hezog a fost
geful spionajului militar al lsraelului.
lntre 1950-1954, C.Herzog a delinut func{ia de atagat militar in
S.U.A., timp in care a ficut spionaj militar dupd toate regulile artei, cu
accent pe informalii gi tehnologii din domeniul armelor atomice. in anul
1962, a pdrdsit serviciul activ in armatd, dbVenind conducitorul unui
puternic grup industrial, concomitent cd intrarea in politicd. lsraelienii,
ca gi statele dezvoltate din Occident, au gtiut intotdeauna sd foloseascd
eficient cadrele de valoare din armatd. in Rom6nia, acest lucru nu s,a gtiut
niciodatd...
C.Herzog a delinut funclia de guvernator militar al teritoriilor de
la vest de rdul lordan, ocupat de trupele israeliene in "rdzboiutde6 zile"
din 1966, iarintre 1975-1978 a fost ambasadorul lsraelului la O.N.U. in
anul 1981 , a fost ales in Knesset (parlament), iar in 1983 devine pregedinte
al lsraelului, deschizAnd astfel era accesului unor spioni profesionigti
spre funcliile supreme in stat, fenomen ce cAgtigi teren in epoca
contemporand.
Aparifia lsraelului ca stat, act politic la infiptuirea cerfia spionul
de profesie Chaim Herzog gi-a adus o contribulie major5, a schimbat
cursul istoriei, nu numaiin Orientul Mijlociu, ci giin intreaga lume. {parilia
acestuistat a provocat o suitd de rdzboaie cu lumea arabd, cum au fost
cele din 1948, 1956, 1966 9i 1973 9i va mai provoca, cLi siguranle gi alte
conflicte in viitor.

90
 Fiind in misiune in striindtate, despre rdzboiul o'Yom Kipur"
arabo-israelian din anul 1973, am informat conducerea armatei
romine, inci din luna niai, cu precizarea ci acesta va izbucni in
luna octombrie, a9a cum s-au gi derulat evenimentele.
"Sursa" a fost una de excep{ie gi nu poate fi divulgata, fiind in via{d,
acolo, undeva, in lara lui de origine. Pentru exactitatea acelor informalii,
meritele au fost atribuite altora. De reguld, ofilerilor de informalii le sunt
atribuite doar egecurile, la noi gi peste tot in lume...
Generalul-maior Chaim Herzog, prin poziliile pe care le-a de{inut,
a avut mari merite in a ajuta lsraelul si devini o putere nucleari.
in legatura cu faptul cd lsraelul posedd arme atomice, nu existd nici
o indoiald in cercurile bine informate, in ciuda repetatelor dezminliri ale
guvernului de la lerusalim.
Lumea intreagi a fost atenfionati ci lsraelul s-a inarmat atomic,
de citre inginerul evreu Mordechai Vanunu, care a lucrat timp de 9
'bni
in laboratoarele de cercetare gi produclie nucleare ale lsraelului, de la
Dimona. in anul 1'985, Vanunu a fost concediat, aparent fara motive.
Frustrat peste mdsurd, M.Vanunu a pdrdsit lsraelul, ludnd cu sine un
geamantan cu documente ultra-secrete. lnilial a emigrat in Australia, apoi
s-a intors la Londra, iar in luna septembrie 1986 a dezvdluit ziarului
britanic "sunday Times" uluitoarea informalie potrivit cdreia, intre 1960-
1985, l'sraelul a construit 200 de componente de lupti nucleare.
Cdteva zile mai t6rziu, M.Vanunu a dispdrut fdrd urmd. La 25 martie
1988, M.Vanunu a reapdrut, de data aceasta in fala unuitribunaldin lsrael,
unde a fost adus de agen{i ai MOSSAD. in urma unui verdict de 60 de
pagini, M.Vanunu a fost condamnat la 18 aniinchisoare pentru divulgarea
neautorizatd a unor secrete de stat. Pregedintele Chaim Herzog a fost
gocat de actul de trddare comis de cdtre Vanunu, fapt pentru {are nu a
aprobat nici un apel de graliere.
Secretele dezvdluite de cdtre M.Vanunu au confirmat faptul cd,.in
anul 1973, in contextul rdzboiului "Yom Kipur" din luna octombrie, Orientul
Mijlociu a fost la un pas de declangarea unui rizboi atomic. Astfel,
in primele zile ale rdzboiului, cdnd trupele egiptene reugiserd sd fo(eze
Canalul de Suez gi sd ocupe aliniamentul fortificat "Bar Lev", nefiind sigur
cd va mai putea opri ofensiva armatei eg.iptene, guvernul israelian a ordonat
echiparea rachetelor operativ-tactice "Erihon",din dotarea artileriei israeliene,
cu focoase nucleare. Spionajul militar rusesc a aflat despre aceastd mdsurd
9i a pregdtit focoasele nucleare aflate sub control rusesc intr-un depozit
din zona oragului Cairo, pentru a echipa cdteva rachete de tip 'Scud" de
produclie ruseascd, aflate in inzestrarea armatei egiptene. Spionajul militar

91
american a aflat gi el, la rAndul lui, despre mdsurile luate de rugi, iar ca
urmare, pregedintele S.U.A., Richard Nixon, a ordonat alarmarea intregului
dispozitiv nuclear strategic al S.U.A. l

lati cum, pas cu pas, datoriti unui conflict arabo-israelian,

intreaga lume a alunecat citre o catastrofi nucleari...
in cartea intitulatd "Razboaiete viitorului",apdrutd la Editura Warner
Books, in anul 1993, scrisd de colonelul Trevor N.Dupuy din armata
'S.U.A., acesta apreciazd (pag.3-47) ci cel de-al gaselea rizboi arabo-
israellan va fi un rizboi atomic" RdmAne de vdzut dacd istoria va confirma
sau infirma prognoza analistului militar american.

l. V. Andropov
luri Vladimirovici Andropov (1914-1984) este cel de-al doilea
mare spion profesionist care a ajuns in functia supremi de gef al
statului, intirind aprecierea ci serviciile de spionajjoaci un rol tot mai
proeminent in viala naliunilor.
t.V.Andropov s-a ndscut in Caucazul de nord, in familia unuifunclionar
al cdilor ferate. A urmat studii superioare la universitatea din RAbinsk, pe
care le-a absolvitin anul 1936. A intratin serviciulde spionajin anul 1939.in
timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, a aclionat.pe frontuldin Finlanda.
Dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, activitatea de spionaj a
lui l,V.Andropov a fost legatd de ldrile din Europa centrali, care constituiau
"imperiul exterior" al U.R.S.S. sau zona tampon cu marile puterioccidentale,
devenind expert in cunoagterea acestor state.
in anul 1951, Andropov a devenit geful Departamentului Politic
al Gomitetului Central al P.G.U.S., dar tot de spionaj poiitic in "fdrile
frifegti" se ocupa. A fost trimis ambasador al U.n.d.S. in Ungaria,
lara care ridica cele mai dificile probleme in relafiile sale.cu U.R.S.S. in
aceastd calitate, Andropov a jucat un rol esenfial in acliunile trupelor
rusegti de indbugire in singe a revoltei maghiare din octombrie
1956, care s-a soldat cu moartea a 3.000 de oameni. in zilele revoltei,
peste 400.000 de unguri au emigrat in Occident,
in luna mai 1967, l.V.Andropov a fost numit in func{ia de pregedinte
al Gomitetului Securitifii Statului; adici gef al K.G.B., cu gradul de
general de armati. in aceastd calitate, Andropov a fost primul oficial
sovietic care a sesizat evolulia periculoasd pentru interesele U.R.S.S. a
evenimentelor din Cehoslovacia, dln anul 1968. Cel care a construit
scenariile de cregtere succesivd a crizei politice, pe baza cdrora s-a
organizat, in final, intervenlia armati a Tratatului de la Vargovia, in
noaptea de 20l21august 1968, au fost elaborate de Andropov gi
specialigtii sdi din K.G.B.

92
 Premergdtor inter:venliei pilitare, sub directa conducere a lui Andr,opov,
la Praga au fost trimigi 30 de agenfi ai K.G.B. deghizali in turigti
occidentali. Acegtia au rdspAndit manifdste gi au scris pe ziduri lozinci
anticomuniste, indem nAnd la "rdsturnarea reg imulu i", ac{iu n i provocatoare
care au accelerat intervenlia armatd strdini.
Acliunea agenfilor K.G.B. din Cehoslovacia ne aminteqte de
acliunile de la Timigoara, din zilele de 16-18 decembrie 1989, cAnd
persoane necunoscute, au spart vitrine, au incendiat, au atacat militari
ai armatei giau indemnat la acte antistatale. CAt de "romdni" gi cdt de
"revolulionari" au fost primele zeci de oameni care au incendiat atmosfera
de la Timigoara din jurul pastorului Laslo Tokeg nu se va gti, poate,
niciodati..; Se doregte insd incriminarea armatei, fdrd aportul cdreia
orice speranld de victorie a revolulieidin 1989 arfifost o simpld iluzie.
in calitatea sa de gef al K.G.B., l.V.Andropov, om purtdtor al unei
remarcabile culturi, care vorbea la perfeclie limbile englezd gi maghiarS,
a infiptuit o adeviratd ievolufie in activitatea gi imaginea acestei
femute institufii: a reorganizat dupd criterii gtiinlifice serviciile de spionaj
gi contraspionaj; a introdus ordine gi disciplinS; a reirutat un numdr tot
mai mare de oameni cu studii superioare, inclusiv oameni de gtiinld gi
culturd; le-a rafinat modul de a se imbrdca gi a se comporta tuturor celor
din K.G.B.,,dar mai ales ofilerilor de informalii cu misiuni in striindtate.
Tot Andropov este cel care a introdus elemente ale tehnicii de
virf, electronicii gi automaticiiin culegerea de informalii, concomitent
cu accentuarea rolului agenlilor de spionaj recrutali gi infiltraliin sectoarele
vitale ale statelor cercetate, cu prioritate in S.U.A., Germania, Marea
Britanie gi Franla. Ofiferii K.G.B. cu acoperire diplomaticd din lirile
socialiste "frifegti" recrutau cu aceeagi dezinvolturi ca giin ldrile
ostile. Aceasta este o legitate universal valabild in lumea spionajului. Cei
care nu o cunosc sunt romAnii propulsafiin primele r6nduri de revoJulia din
1989, care, oridin naivitate, oridin prostie, cred in "prieteniioccidentaliai
Romdniei" pe care "morala" ne-ar interzice sd-ispiondm. "Prietenii occidetali"
pot face insd cu noi tot ce doresc...
in anul 1982, Andropov a devenit secretar al C.C. al P.G.U.S., iar
dupd moartea lui Leonid Brejnev a devenit gefulstatului, in acelagi an.
Analigtii occidentali au apreciat, la vremea respectivd, cd
l.V.Andropbv ardta lumii intregi un profil cu totul nou, de lider politic
deosebit de urban, cum rugii nu au mai avut niciodatd de la larul Nicolae
al lllea incoace. Existd informa{iipot}ivit cdrora primele idei cu privire
la nevoia reformirii, a innoirii sistemului social politic anchilozat
gi ineficient existent in U.R.S.S. au emanat de la LV.Andropov. Tot
el este cel care l-a identificat gi lansat in viafa politici, spre vdrful

93
piramidei, pe Mihail Gorbaciov. Degi a fost gef al statului o perioadi
scurtd, decedand la 9 februarie 1984, l.V.Andropov a avut o influentd
majord asupra cursului istoriei U.R.S.S.
Prin felul in.care a pregdtit serviciile secrete ale fostei U.R.S.S.,
acestea nu au sprijinit tentativa loviturii de stat din 19 august 199i, nu
s-au implicat in lupta pentru putere, au prevenit izbucnirea unui rdzboi
civil gi s-au adaptat cel mai bine la mdsurile de reformd.
Toate acestea au contribuit ca, incepAnd cu 1 ianuarie 2000, in
fruntea Federatiei Ruse sd ajungd un spion de profesie, educat la
gcoala K.G.B.-ului modernizat de l.V.,Andropov, in persoana luiVladimir
Putin. Frin aceasta, Rusia a intrat intr-o noui eri istorici, in care
serviciile secrete vor juca un rol imens.

George Bush
George H.W.Bush, celde-al 42-lea pregedinte din istoria Statelor
Unite ale Americii, a fost spion de profesie, fiind al treilea din ierarhia
marilor, spioni care a ajuns in inalta functie de gef al statului dupd Herzog
gi Andropov. Acedsta demonstreazd cd ascensiunea continui a
serviciilor secrete in viata societdfii moderne eite un fenomen tot
mai cuprinzitor.
G.H.W.Bush s-a ndscut in'anul 1g24, in Connecticut,.provenind
dintr-o familie foarte bogati, de oameni de afaceri petroligti, tatdl
acestuia, Prescott Bush, fiind senator .
G.H.W.Bush a absolvit Universitatea Yale.
in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial a plecat voluntar pe
frontul din Pacific, fiind cel mai t6nir pilot din marina S.U.A. La
data de 2 septembrie 1944, avionul sdu de vAndtoare-bombardament
tip TBM Avenger a fost lovit de focul artileriei antieriene japoneze in
apropiere de celebra insuld Okinawa. Tdndrul pilot Bush a reugit sd se
paraguteze gi, ca un om ce se nagte a doua oari, a avut gansa sd fie
descoperit gi salvat de un submarin american aflat in apropiere.
Dupi incetarea rdzboiului, G.H.W.Bush a lucrat in Texas, la firma
familiei sale; Zapata O/, puternic implantatd in zonele petrolifere din
lumea arabd. Tot din aceastd perioadd dateazd gi legdturile lui cu organi-
zatia americani de spionaj global - C.l.A. Sub directa sa conducere,
compania Zapata Oila pitruns in Kuweit, unde a construit primele
mari platforme de foraj maritim din Golful persic. Aceasta explicd
zelul cu care George H.W.Bush, in calitate de pregedinte al S.U.A., a
organizat gi condus coalilia militard interna{ionald ad-hoc impotriva lui
Sadam Hussein, care a indrdznit si ocupe Kuweitul, striveche
provincie istoricd a lrakului, separata de aceastd lard de colonialigtii

94
britanici.'Cu alte cuvinte, rizboiuldin Golful Persic, din 1990-1991, a
fost purtat, in cea mai mare parte, in interesul magnafilor petrolului
grupaliin jurul clanului Bush; - /
Tot in acest context, al intereselor de familie, trebuie sd fie
interpretate gi bombardamentele asupra lrakului, din februarie 2001,
ordonate la numai c;Ateva zile de la inscdunarea la Casa Albd a unui nou
mdmbru al clanului Bush, fiulfostuluipregedinte, respectiv G.H.WBush fir.),
despre care se afirmd cd strdlucegte prin orice, numai prin inteligenld nu. El
este condus din umbri de cdtre tatil siu, bdtrAnul spion G.H.W.Bush,
care, de altfel, l-a gifdcut pregedinte, rizbundndu-se astfel pe nalia americand
cd nu l-a reales pentru'un al doilea mandat, cu toatd "victoria " sa impotriva
lrakului, preferAndu-l pe tAndrul gi afemeiatul William Clinton.
intre 1967-1971, G.H.W.Bush a fost membru al Congresului din
partea statului Texas. A fost apoi ambasador al S.U.A. la O.N.U., cel
mai mare centru de spionaj al lumii. Dupd istoricavizitAin China, din
anul1972, a pregedintelui S.U.A., Richard Nixon (fost informator pldtit
al F.B.l.), G.H.W.Bush a fost numit geful Oficiului de legituri al S.U.A.
la Beijing, ca formuld premeigdtoare stabilirii de relalii diplomatice intre
cele doud mari state: Misiunea lui Bush in China era, in totalitate, una de
spionaj gi subversiune.
" Punctul culminant in cariera de spion profesionist al lui G.H.W.Bush a
fost atins in anul 1975, prin numirea sa in func{ia de,director general al C.l.A.
Sub conducerea lui Bush, C.l.A. a, investit sume uriage in
tehnologii de virf destinate spionajului. Au fost puse bazele unui
sistem gigant de cercetare prin satelit, cAnd'au fost plasali pe orbite cei
mai sofisticali gi mai costisitori satelili din gama "Big Beard", c6ntdrind
c6te 15 tone fiecare, cu foarte mare putere de rezolulie, capabili sd
transmitd instantaneu imagini clare de pe orice punct al globului. Din
aceastd gamd, cel mai sofisticat gi mai scump a fost satelitul K.H.11, a
cdrui carte tehnicd a intrat in posesia spionajului rusesc, pentru doar
suma de 3.000 dolari.
De numele lui G.H.W.Bush este, insd, legatd gi o dimensiune
negativd din activitatea C.l.A. gi anume neglijarea factorului uman, a
spionului clasic, a agentulgi recrutat gi plaqat in centrele vitale ale
adversarului, Datoritd acestei neglijenle, a exagerdrii rolului mijloacelor
tehnice in acliunile de spionaj, autoritSlile americane, cu toate sumele
uriage investite in C.l.A., au fost surprinse de tumultul gi rezultatele finale
ale Revoluliei europene din anul 1989.
latd ce constatd Mark Urban, un mare analist al spionajului britanic,
in cartea sa intitulatd "U.K.Eyes Alfa", apdruti la Editura Faber,
concomitent la Londra gi Boston, in anul 1996: "Cel mai mare egec unic

95
in felul siu, al tuturor serviciilor de informatii ale apocii rizboiului
rece a fost incapacitatea acestora de a prevedea sfdrgitul'
comunismului, Acesta ne-a surprins absolut pe tofitotal descoperili.
lmensa cantitate de informatii de care am dispus despre potenfialul
de rizboi al lumii comuniste a fost foarte buni, dar nu n"-"u ipr=
esenfialulgiqnume cd aceasta urma si se pribugeascd. Aceasta a
fost un egec colosal al intregului sistem de analizi qi judecatd
politici al serviciilor de informatii". (Ciudat, nu-i aga?, din moment
ce, in cartea sa "Marele egecl', Zbigniew Brzezinski prevedea, in 1988,
nu numaiiminenta prdbugire a comunismului european dargi, la milimetru,
evolu,tia ulterioard a statelorfoste comuniste din Europa !... - n.ed.)
- Gauzele acestui egec rezidd in supratehnicizarea spionajului
occidental, accentul pe spionajul militar, unde lumea comunistd era
puternicd 9i nu pe spionajul economic, pentru care se alocau mai
pulin de 4o/o din resurse. Comunismul est-european a cizut din motive
economice gi nu militare. Aceasta este cauza esenliald a egecului
serviciilor de spionaj occidentale in frunte cu C.l.A. gi al surprinderii lor,
fenomene la care G.H.W.Bush a contribuit din plin.
Datoritd acestui colosal egec, in anul 1990, Congresul S.U.A. a
fost pe punctulde a promulga o lege ce prevedea desfiintarea C.l.A.
G.H.W.Bush, in calitate de pregedinte, a depus.eforturi uriage pentru a.
salva C.l.A. gi a convinge Congresul sd renunle la intenlia sa.
intre 1981'1988, G.H.W.Bush a delinutfunclia de vice-pregedinte
al S.U.A. pe lAngS:pregedintele actor, Ronald Reagan, timp in care a
condus cu o mdnd de fiertoate serviciile 9i agen{iile de spionaj ale S.U.A.
De fapt, in perioada respectiva, S.U.A. a fost condusi din umbrd de
cdtre "eminenla cenugie" - Bush.
Analigtii americani il caracterizeazd pe Ronald Reagan ca fiind de
facturd intelectuali qi culturali redusi, poate cea mai r:edusi din
ierarhia pregedinlilor post-belici. Pe lAngd "modestia" lui intelectuald,
R.Reagan mai suferea gide amnezie.
William Casey, directorulgeneralalC.l.A. din epoca lui R.Reagan,
scrie in memoriile sale ca acesta semna documentele de stat fdri si
le citeascd.
SinEura dimensiune a personalitalii lui R.Reagan pe care i-a relinut-o
istoria, a fost un anticomunism feroce, pe fondul ciruia, in anul 1983,
acesta a fost pe punctul de a arunca omenirea intr-un rdzboi nuclear
"pentru a termina o datd pentru totdeauna cu imperiul rdului", cum ii
pldcea acestui actor scdpdtat sd caracterizeze socialismul est-european.
Cel care l-a linut ?n ddrlogi gi l-a oprit de la un astfel de impuls
criminal a fost G,H.W.Bush, primul siu locliitor.

96
 Bush a gisit cii mai subtile gi mai pufin criminale pentru a
submina lumea comunisti; aga cum Ti sti bine unui spion profesionist.
El este cel care a organizat gi condus, pAni in cele mai mici detalii, inva-
zia din Grenada, dar mai ales evenimentele din Piata Tien-An-Men din
Beijing a studenlilor chinezi, incheiate cu aga-zisele masacre. Este foarte
adevirat cd in Piala Tien-An-Men, in vara anului 198g, au fost ucise sau
rdnite in jur de 300-400 de persoane, dar tot atdt de adevdrat este ci 9i la
Los Angeles, intre 28 aprilie- mai 1992, au fost ucigi peste 2.500 de
oameni gi rinifi alti zeci de mii, dar termenul de "masacru" a fost
exclus! Bdtrdnul Bush estd gi va fi cdtrinit pdnd la capitul zilelor sale cd
nu a reugit sd rdstoarne regimul comunist din China in 1989, degi a'depus
eforturi deosebite in aceastd direclie. China, mai fiult decit Rusia, a .

fost obsesia acestui spion profesionist de mare clasi.

Opera capitali ?n calitate de spion a lui G.H.W.Bush a cons-
tituit-o atragerea la cooperare a lui Mihail Gorbaciov, transformarea
acestuia in agent de influenld gi dirijarea lui cdtre mdsurile aberante care
au condus la cdderea regimului politic sovietic Ai ia dezmembrarea U.R.S.S.
Metoda principald utilizatd de Bush pentru imbrobodirea naivuluigicredulului
Gorbaciov a fost promisiunea incheierii intre S.U.A. 9i U.R.S.S. a unor
acorduricomerciale fdrd precedent, care sd permitd fluxul cdtre muribunda
economie sovieJicd a unor capitaluri americane uriage.
Tot ce s-a intdmplat intre 1989-1991 este de acum istorie. Gra{ie lui
M.Gorbaciov'gi ulterior a belivanului incorigibil Boris Ellin, U.R.S.S. a fost
spulberati, toate poziliile din Europa pierdute, iar Rusia readusd la
frontierele sale din 1.711, de pe vremea larului Petru cel Mare. latd ce
poate face un mare spion profesionist ca G.H.W.Bush, cdnd a avut de
manevrat nigte progti, chiar dacd acegtia se aflau in fruntea unei superputeri
!Aga se explicd faptulc6, dupd un deceniu de cumplite dezastre, provocate
de incompetenla lui Gorbaciov 9i Elfin, clasa politicd din Rusia a adus in
fruntea statului tot un spion de profesie, in persoana luiVladimir Putin. in
numai un an de zile, spionul Putin a redresat mtrlt din situatia
'-
dezastuoasd in care se gi""" Rusia. Plasarea lui Putin in fruntea statutui
rus a provocat o profundd ingrijorare la Washington.
incepind cu anul 2001, intre bitrinul spion G.H.W.Bush, aflat in
umbr5, care gi-a instalat feciorul la Casa Albi dar care conduce in realitate
destine[e S.U.A., giintre t6nirul spion V.Putin, instalat la Kremlin; se
vor purta betelii subterane cumplite.
G.H.W.Bush, in ;;t,i;i" o" ir"s"oi"te at S.U.A., in ciuda tuturor
aparenlelor, a fost impotriva unificarii Germaniei. Bitrinul gi foarte
inteligentul spion gtia cu exactitate ci un asemenea act politic va

97
submina pozifiile 9i interesele S.U.A. in Europa gi va duce in final 9i
la desfiinlarea N.A.T.O. Fo(at de imprejurdri, Bush a angajat atAt S.U.A.,
cdt gi Marea Britanie gi Franla, care, de asemenea, erau impotriva unificdrii
Germaniei, dar nu aveau ce face. Dacd s-ar fi opus, atunci unificarea
Germaniei s-ar fi realizat doar de cdtre Moscova gi Bonn, ceea ce ar fi putut
avea ca rezultat iegirea Germaniei unificate din N.A.T.O.
Temerile lui G.H.W.Bush din '1990 s-au adeverit. S.U.A. au pierdut
9i continui si piardi pozifii in Europa de la Atlantic la Urali, in
favoarea Uniunii Europene, iar N.A.T.O., in care politicienii de la
Bucuregti se dau de ceasul mo(ii sd bage RomAnia, se atrofiazi pe zi
ce trece, mai ales dupi rdzboiul purtat impotriva Serbiei in 1999, 9i cu
siguranli ci, mai devreme sau mai tirziu (5-10 ani), se va dezmembra.
Spionul profesionist G.H.W.Bush, tatil pregedintelui de la Casa Alb5,
este cel care a alcituit echipa guvernamentali instalati la
conducerea S.U.A. in februarie 2001 giva continua sd influenleze cursul
istoriei pAni in cel din urmd ceas al vie{ii sale.

98
Capitolul Vl

sProNAJ 9t SEX TOTAL !

Nafiunile - spion

Cu siguranld cd mulli cititori de bund credinla, at6t din rdndul celor

ini{iali, c6t gi al celor mai pulin familiarizali cu lumea spionajului, se vor
intreba dacd poate exista aga ceva - ca "naliunea spion", aga cuni pretinde
autorul. Vd asigur pe toli cd dacd nu ar exista nu mi-ag asuma nici riscul
gi nici efortul de a trata un astfel de subiect. Natiuni-spion au existat si
'
gontinui sd existe.
Fdrd a face o retrospectivd istoricd, o seamd de analigti gi practicieni
cu experienld in serviciile de informalii apreciazd c5, in prezent,jqlgng
ar exista trei ni care indeplinesc con a fi consi-
a,

Probabil cd $i natiuni ca cea francezS, cea englezd sau c,6a germana,

remarcate pentru setea lor de
istoriei, prin faza
cd aceastd "invinuire" i-ar fi atribuitd
-o serie de trdsdturi
cane includ o
, o stare o dori iabild
afirmare, de ,dea unor eforturi te.
l-ag ruga pe fll met sa aceastd matrice a
unea romAnd de

mai reputa{i analigti americani, drgpl un "spionaj pentru prosperitate"..

Spre deosebire de toate celelalte state ale lumii, serviciile de spionai din
Japonia, lsrael.si S.ue9i.g aq ca obiectiv principal .sd .facd n?tiunile. Jor tot
mai prosoere si sd le ridice in mod constant standardul de viatS-
Cu aceste serviciiau si o
de cu
resurse acest stilulbarbar
a cer, care au procedat S.U.A.,
ca sa ne m doar lumea a treia, au existat gi
ex care gi-au consumat gi igi consumd
 Vom oferi un exemplu edificator. Dacd serviciile de j
americane au alocat in cei i rece, doar 4% din
a alocat 85-90% din

liderii rioliticide la
unea rusi una dintre cele mai me
cursei inarmdrilor.
jat
lg€! segma lucru a fost orea
: : :::tlrziu.
'. al societdliijaponeze a ajuns la
:
H.Hedberq, un ol a5culif
concluzia cd a secolului XlX. au
uns la capacitatea de a gdndi cu cel i inainte,
primd mdnd. Dupd celde-al mondial, Japonia
ca aoeste conditii, serviciile
nsformat -un ca
la canale orin care
s-au pus la
din domeniul comercial, de de vdrf, din toate
toare de idei care sd
la cregterea
in sfe.ra au intrat asemenea
probleme precum arta man
, uztnetor, concernelor din cele mai avansate
ncar
financiare, cu cele i sr cu etc. Tot ceea ce a fost
,a cu- imbunititiri La
ta
care ar fi putut fi emulgtq si de lumea a doua din
de oameni
dar nu a fqq;t cazg!. Dupd anul 1989, in a
lumii situalia a devenit gi mai catastrofald.
fel sau intr-un mod evreii, du
n in anul 1948. Din masele
in toate col cdrora li s-a oferit un
o tn
intern brut pe locqitorde 18.000 dolari, fati decirca 3.000 dolariin Romdnia.
Cea de-gdpia "natiune spion", Su
pe fata Pimintului; SueQezii. cu tara lor de granit,
.cele mai-sirace de
pdduri gi minereu de fier, au'in{eles ci dacd nu vorinvi{a, dacd nu vor

100
aduna informatiidin lumea prosperdJe care sd le valorifice la nevoile lor,
voFispirea de pefala pdmdntului.
Dupd un secol de eforturi gi spionaj economic total, Suedia a ajuns
una qlinlid-cele mai prospere na,tiuni de pe glob, in conditiile in care,
-:::
de oeste 80 ani. a

pe locuitor de peste 22.000 dolari*c,ompafabilbu al Germaniei 9i mai

,gerviciile de informatii suedeze, cotate printre cele maisubtile

tr ora
ale natiunii

foarte mult usurdtd de o trdsdturd nalionald comund a japonezilor, evreilor

Si suedezilorsi anume calitifile de spioni.Jraturali, de spioniinniscuti,
care de la mic la mare.
acestor trei tdri sunt cdutdtori de inf
maiales, dupd ce SA

inlsrmaliilqleconomice din lume, fdrd de carq-qIplo3lag9al-nlormatiilot:

culese nu este posibilS.
..Japonezii, evreiisisuedeziicutreieri lumea, nu in cdutarea de locuri
.de muncd, cU cdciula in mAnd, cum procedeazd romAniigialte naliunisdrace,
nu pentru a se pricopsi. ci pentru a culeqe informatii, a deprinde forme
de instruire sicalificare. pe care le
i propriilor natiuni. latd un slemplg. Dr.-&!gmofl
din Japonia, ndscut in 1924, dupd ceA absolvit cursurile llniversitdliiTodai
din Tokiq-a lucrat timp de cinci ani la![nisterul lndustriei Si ComerlulLtiExtelCI',
apoia. plgcat la Universitatea Oxford din Ma(ea8ritanie. unde a invlla! tot
ce se putea invSla, adicd s-a incdrcat cu informalii, apoi s-a intors in JaponE,
I omice (J.E.R.C.), care a
devenit, in timp scurt, cel mai in domeniul

Snionaiul economic total este practicat nu numai de citre

organele specializate ale statului din Japonia, lsrael g!_9ue.dia. ci,
in aceeasi misuri. de citre toate societdtile. companiile gi cor-
lare. (Oare unde se situeazS
rluluiXXl din acest punct de vedere?)
De culegerea de informatii la scard globali se ocupi toate
centrele universitare Si toate centrele de cercetare gtiinlificd din
101
gceste State, neasteptAnd ca informatiile sd le fie furnizate de.organelg de
Spionai speciali-ate ale statului.
Japonezii culeq. preluqreazd si valorifici informafiilb care
-rezultd din zecile {e milioane de fotografii de tot felul. realizate in
toate statele globului de citre turigtii japonezi de toate virstele.
Un.turist iapone4 aflat in lVarea Britanie a fost impresionat de modul
cum Alila o localitate rurald sistematizatd, respectiv5atgl_Laeqek din comitatul
Wiltshire. Foarte pldcut surprins, turistuljaponez a exclamat: "Noi nu aven
_-________
gga ceva in Japon1B.". Evident cd nu l-a impiedicat nimeni sd fotoqrafieze
satul Lacock gi constructiile sale. din toate poziliile, lnformatiile.aduse de
aceSl turist,.au avut ca efect sd-i inspire pe ediliiiaponezi in construirea de
Sate foarte aseminitoare nr r satul I acock din Marea Britanie.
in anulf gSO,S_
state dezvoltqte din Europa Or:cide ld, un nulniildC_!.lLOL0 emisari
.cu inaltd pregdtire. pentru a culeqe si aduce in Japonia tot ceea ce
gste mai avansat in domeniul tehnologiei din aceste state. Acestia si-au
indeplinit in mod strdlucit misiunea, aducAnd cu ei tot ce avea mai avansat
Iu mea occident4d. Operalia a costat 2. 5 m i liarde d olari,adjqiimaipulln d e

b zecime din cAt in mod

_Kremlin este de natUrd sd dea un nou impuls acestui proces.

in strdindtate,
numele statulu au si misiunide

economic purtat Ia nivel intr-o

decisivd a tran sfo rm area J a po n eilntr:q
l i p qte rg_ eqgn qntcq depdnnii nftand,
cu o mare capacitate competitivd.
" Tot aparatul diplomatic din'Japonia, lsrael Si Suedia este
puternic conectat la soionajul economic global.
in informatii au aiuns la
decit ll.B.) este indicele
Power lndex), adici l.P.C
cd sunt aiutate ne
este culegdtoare de informatii, serviciile_sgglete de specialitate qle
"natiunilor-spionl' sunt reduse ca efective.
Cu profund regret trebuie sd constat gi sd afirm ci dessqbille dintre
" sunt enorme, chiar gi dupd o analizd
sumari. in primul r6nd, n o astri n ati o nEFsteTo a rte f i ravE,

Rotrl?nia putAndu-se usor destrima ca entitate statali. mai ales

{gIln :lu[99-%.Noi romdnii suntem infestali de virusul admirafiej
+
102
penttutqt cecste produs striin, ne sufocd atitudinea slugarnicd
fati de Occident trdim cu convinqerea,cd numaiin striinilatg ne"am
Si
outea reatiza. Oe-a lunqul istoriei noastre, cei care au plecalin-lOccjelqtt
a culege i
nu au rom6ni, ci evrei, armeni,

RomAnii, la fel ca turcii si arabii, se dau ifr vAnt dupd un loc de muncd
in statele occidentale dezvoltate, nu pentru a face spionai eionomic.
precum japoneii. evreii sau suedezii. ci, pur si si,rlplu,.pentru a Ee pricopsi
pe
<
sine. Dacd Tgi-poate aduce o masind striini 9i nigte bijq,lelii-peltru
solie. cutare sd-si "baqe in boala vecinii", romAnul se considerd "!galizat".
Sansele ca noi romdnii sd devenim o "natiune-spion" sunt extIQlu de
reduse. ln conditiile in care
avea de la cei de afirmare a
unGi natiuni este direct proportionald cu ulei de culturd, ori, chial5i
celde-aldoilea mult
Romdniei era analfabetd
merq lucrurile in Romdnia in'urma inldturdrii tolalitaris-
-ffiffiTum
rari "cregteri" re
au fost in rdndul
oamenl
din \nqlia, ft
secrete, s-a intors in
de care ac-easti.tari nu ?r fi ajuns niciodatd ceea.qe este.in pre?e,nt.
De sute de ani, ceva tipic pentru clasel
Jomines: q foslscgaterga-de bogdtii din tard si nu aducerea lor.
Mata Hari - fatali dar nu ca spioane !

" -Femeile au fost i

de cele l-ou5 brostituate de lux Rabah din Erihon Ei Dalila din GaZa.
- Femeile s-au manifestat
in lumea spionaiului in trei roluri distincte,
de
s-au tnscns
unor oameni de inalti
ii cle la acestia. orin rnetoda
capul deipernii"(pillow talk).
f."racfica Oe fonsire a sexutul
verbald sau.de gantaiare a unor detindtori de informatii a dat naSterelsql:
spionajului, ca ramuri distinctd a acestei vechi indeletniciri omenegti..,
103
 lfglagi3 ratgldlf g?
p de pace. cat si in timo de rdzboi. nu este o ficfirrna ni a roatifrra
n actiunile de

ale lumiise de femei

qtingerea unor
I, ii $i francezii au batalioa
j ouctie
$i penetrare.
Vom trece in revistd eAteva din eroinele ,,sex-spionajului',, cu spul_
berarea unui mit.
scriitori de fictiuni, jurnaligti vdndtori de senza{ii gi producdtori de
filme porno au fdcut din filgla_l-ler:i un@.
!Ttrodqggrq? {surii acgstei dansatoare in stit orientatGomptA d6t;5ia6
atd la preturi piperate in lumea spionaiului a fost un mare faG
i o escrocherie de
deplgns.9i$! biala olandezd, pe numete .dq r""Uitg"r"t" g"rtlgg
alias "Mata Hari"), care 5-a cdsdtorit, la varsta de i7 ani, cuG
otiter deE-diinF-Tn-vaEtd de 38 ce a
"@pd
givo4at, a petrecut €l!yg_A!i.l!_lnglg, pe nnga un ternptu OeOicat zeilei
Siva, unde, cilugdri bjnevoitori au invitat-o dansuriorientele. fugegirut
la Paris, la Mus6e Guimet, purtAnd exoticul nunGTer,Mata il-iifti
cucerind publicul cu dan urile s"1" .
Spectacolele erau i

.exorQitante pentru cTffii putea permite.

ln lirnW!-rAz!gulu!, nemaiputdnd face prostitu(ie la scard inalti, a
.qdldtorit m_ult, in cdutare de lucru, la Roma, Londra, paris, Bruxelles.

nimeniin serios.
pe aliali, Mata Hari s-a deplasat ?n Spania, 'gi-a
gferit serviciile atasatului militar al Germaniei
naniei la parG
ta Paris..,Seruiciul
de lucru si. de indatiiJillET5
td ce Mata
Hari a sosit la cec
n. Procesul a durat doud zile
sentinla a fost pedeapsa capitali, pronunfati la 24 ialie 1g17.
Sdrmana dansa a avut timp nici"cind si adune i tql
transmiti
Pentru gralierea eiau intervenit mu(i dintre fogtii sdiamanti, dar cum
francezii au fost intoideauna duri gi capsomani, fdri spirit caualeresc, au
lmpugcat-o la 15 octombrie 1,917.

104
 Mata Hari nici mdcar nu a avut parte de o inmormdntare omeneascd.
Frumosul ei trup a fost abandonat la locul execuliei, fiind recuperat de
Facultatea de Medicind din Paris gi folosit in scopuri didactice.'
Mark Lloyd constatd cu stupoare cd cea mai slabd spioani din
cAte au existat vreodati a rimas in istorie cu cea mai mare faimi,
iar eu le sfStuiesc pe viitoarele spioane ale Romdniei sd nu-si ia drept
model de urmat pe sdrmana Mata Hari...
"Gurile rele" au afirmat cd serviciul de contraspionaj al armatei
franceze a gdsit-o pe Mata Hari drept !ap ispSgitor pentru nigte infrdngeri
usturdtoare suferite de trupeie franceze pe front, care nu puteau fi
"explicate" decdt ca urmare a unor "ac{iuni trdddtoare".
. Au existat insd Qi femei cu adevdrat de legendi, care au infdptuit acte
de mare cufaj, 4ar care ny s-au bucurat de efectele reclamei de la Hollvwoo9.

Lupte crunte, cu femei in frunte...

in timpul Revoluliei americane (1V75-1733) Si rdzboiului purtat
impotriva armatei engleze de cdtre trupele $eneralului G.Washington
s-a distins, prin curaj gi inteligenld, tdndra Lydia Darragh, care a executat
misiuni de soionai in disoozitivul inamic.
FdcAnd parte dintr-o gi-a fdcut.reputatia cd estg
'jmpotriva razboiulal', fapt pentru care a reusit sd conving{autoritdllle
militare enoleze s5-i elibereze un oermis de liberd trecere in teritoriul
aflat sub controlenqlez. Prin repetatele deplasdri in spatele trupelor
engleze, lydia a cules informatii prin observare, ascultare gi prin discutiile

.A reusit sd cunoascd un cdpitan din statul major al generalului

Howe, comandantul trupelor enEleze, pe care "l-a tras de limbS" in mod
:gFtil, fird ca acesta sd-si dea seama de aceslluEru. ta 2 dece.m6tle
1777, Lydia a reugit sd.pdtrundd in clddirea unde se desfigura un
important consiliu de rdzboi ce a-?egis executarea- undilnErloffisiVe
pentru nimicirea truBelo] lebele" arnericane pentru data de 4 decembrie.
Lydiaaireugitsdtreacdliniafrontului9isd-|@ul
\//agbjruton asupra celor auzite. Ofensiva a avut loc intr-adevdr la 4 decem-
"

brie 1777, dar a fost respinsd de americani din primul moment.

in timpul primului rdzboi mondial, unul dintre cei mai reputati
spioni pe frontul de vest, in favoarea Antantei. s-a dovedit a fi o
-e!!g!g,
Este vorba de Marthe Cnockaert, ndscutd in anul 1892, in familia
unuifermier belgian.
Cdnd a izbucnit rdzboiul in august 1914, Martha, o-domnigoard de22
ani, era in vacanld, fiind studenta inultimu e medibin5.

105
Deoarece solda{ii francezi au folosit ferma cnockaerl ca punct de rezistenfi,
cdnd au sosit, ,trupele germane au ras aceasti fermd,de pe suprafala
pim6ntului. lVlartha, care vorbe? lrxcelent limbile englezd. german"i,
francezi giflamandi, a fost angaiatd de ocupantii qermaniintr-unuldin
uJOa Oe excelente cunostinte
, Martha a fost pentru tratamentul
t serviciul de translatie. Martha a fost contactatd gi recrutatd
des aliat prin agenta Lucelle Deldonck, care actiona in spatele
trupelor germane.
spitalulde in contac
adele, de la care a
, prin di t nevinova
Injormatiile din care fac miscdrile de
trupe, concentririle un or de artilerie nerea itelor de
ctelor de comandd etc.
i-a fost pus la dispozitie un cod cu ajutorul cdruia sd-gi
poatd intocmi rapoartele. ntr-o iald de
ire, Martha a lititi naturale de s ceea
de doi ani i
gi de pericole inimaginabile cr:eate de masurile

Degi nutrea o urd de moarte fatd de qermanii invadatori care i-au

un mare o bundtate sufleteascd

laturald, Martha i-a tratat pe pacientii germani. mai ales pe qf4eri. gu
maxinrd atentie si profesionism, reusind sd-icucereasci pe toti. pentru
modulin care a fost perceputd de germani giserviciile preslate acegtora,
l{-artha_e lSCt distinsd cu Crueea germani . Din relatdrile
cuprinse in "Enciclopedia asupra spionajului", apdrutd in Marea Britanie,
in anul 1972, sub semndtura lui Ronald Seth (pag.396-397), rezuttd cd,
la inceputul lunii aprilie 1915,.Maftha a sesizat cd germaniitranspe&u
spre front, cu camioanele, nist d
:d citeascd cuvdntul "chlorne" pe rrnul din acestea. in acela$itimp, la
gafeneau Carillon, din apropierea spitaluluiin care lucra. d cunoscut doi
ci sunt de specialitate chimigti. Martha
cdpitani germani care au afirmat
l-a chemat, printr-un semn stabilit, pe omul ei de legituri cu
9srnalqqmentltl aliat. '? port in
. I s-a indicat sd acorde maxi
ntezii. Totin
ona
se urmdrea cu foarte mare atentie situatia meteoroloqicd din zona frontului,

106
avand ocazia sd vadd $i cAteva cu situatia meteo, foade 9r
iate. Martha a nou despre toate acestea Coman-
damentului aliat, dar a din nou admonestatd sd se
serioase", nu
strofale. La 22 aprilie 1915, i! zona Passchendacle Ridge,
germanii au executat primul atac chimic cu geaq de lqpte-Albl!! au
zeci de mii de

td pe lume numai
Martha a sd trimitd informaliide valoare peste linia frontului
pAni in luna noiembrie 1916, cdnd 1luat parte la o actiune de sabotaj
ce a constat in aruncarea in aer a unui depozit de munitii qerman.
in,or"anou- ,
.La
sfArgitul lunii noiembrie 1916,.Martha a cizut inlr-o capqani intinsi de
contraspionaiul german. Ea a vdzut afi$atd in vitrina comenduiriiturpelor
germane o listd cu "obie i

gd-ie ridice. De data aceasta, i

functionat.9.4ldind, prababil, ce l-a p e

mult la el, Martha s-a ntat si-gi ridice
. A fost arestatd
mat ?n mai multe rdnduri bd [nensa maioritate a spionilor
ie de 95% din cauza
sicu Martha. Cu td dur, in n. Martha
nu a divulqat nimic din
. Tribunalul a condamnat-o la moa
le-a admiratia au intervenit in
favoarea ei ntru cd cu Crucea de fier
in inchisoare
Germania insd a pierdut rdzboiul. iar Martha a fost eliberAti. Pentru
activitatea sa de spionaj, Martha a fostjistinsi cu Ordinul Leglglii
.de Onoare al Franl
Martha s-a cisdtorit cu un ofiler englez pe care l;a ingrijit, pe timpul
cAt a fost rinit, in spitalul german ca prizonier de rdzboi.
in timpul primului at nici
ei mai prejos, reueind s'o rpcruteze pe celebra actriti pariziani
Marussia Destrelles.

&Eerig, "
iar informaliile culese le transmitea in Germania printr-o legdturd
conspirativS ce se realiza in Elvelia. De relinut cd Marussia
,"*--\
era lgmdnci
prin nagtere gifranluzoaici prin adopfie...
107
 Din nefericire pentru ea, Marussia a atras atentia contra spio0-aiujui
francez datorita prea des at
seama cd aceasta lucreazd pentru Germania, au luat misuride lichidare.
Marussia Destrelles E fost qisitd moarti intr-o cameri de hotel,din
de pe urma unei
Maru a fost otriviti de

Amor ruso - american

Ferneia potrivitd la
lor s-au intAmplat lucrurile cu Judith Coolon,

Judith s-a ndscut in anul 1922,in cartierul Brooklin din New York. A
studiat limba rusd la Universitatea Barnard, iar dupd absolvire. avAnd
rezultate s lai
rte eficientd, la.numai un an de zile de la angajare,
a fost prgmovati la departamentul de analizi a cqzurilor de spionaj gi
subversiune, pebaza rapoartelorinaintate de Biroul Federal de lnGstigalii
- polilia politicd gide contraspionaja S.U.A., subordonat MinisteruluiJustitiei.
Judith a fost recrutati de Valentin Gubicev. ofiter rus de informatii
cu acqpffitllnlomdLica in cartrul O.N-ll-. .Oef doi s-au int6lnit
TntamFatof'ta muzzut Oe nrta nlocrerna Oin tlewffi
g-a ndscut o idili, mai ales din partea luiJudith, care s-a indrdqostit
in adevdratul sens al cuvAntului I rus. Printre a ta i-a
cu ea. Spionii de
gonfracta maimulte cisitorii. De exemplu, marele englez Sidney
Reilly avea cdte o solie "legitima" in fiecare lard in care a spionat,
?ncepdnd cu Asia giterminind cu America Latin5...

S.U.A. adevdrati
care gtia cum si se ile F.B.l.
ith a fatale comise de
Valentin care, la una din intAlni

gtie de secole cd
-
a intdl
-Se
pe care recrutati. Victoria
ca rrnensa
a beibdnuiti
legdturi cu agenfi, sunt umane, cAt si cu
 hnice. Scopulfilajului este de a
o int6lnire a unui diplomaTFpion cu
eliminarea sigurd a agentului sau

Aga s-e int6mplat.gi cu Judith" Dupd ce a fost vdzutd in compania lui

Gubicev la New York,.Judith a fnst supusi unei supravegheri totale din
partea agen{ilo1 F.B.l. l-au fost instalate microfoane la domiciliu gi la'birou,
iar.agenlii de filaj au linut-o sub supraveghere zilnic. La 3 martie 1949,Ju-dith
igi avea familia, fiind
aldturat alti 1
filatoridota

dintre Strada nr.16

30
com Gubicev, cit mai
la cu acopenre
9i agentii pe care ii #
, cdderea agentului devine asemenea

indirecte. Dacd Judith si Gub

ffi anumite locuri
a fost mult mai
Deoarece avea di nu a putut fi
. El a fost declarat ata".
i au renuntat la intil
Bossa
recrutat de , se intdlnea cu d o datd la cinci ani.
Toate schim materi
a faptului cd a fost dat in de un ofiter de
rus drn
n ceea ce o pe Judith Coplon, ea a
egii secretului fost eliberati
-era
cincianide evreicd.

Sex total cu.,. sotia Premierului !

Un $'perh exempl! rrlespionai fenlDln ajost€el h

norvegiancd Vera Gerh

decAt sotul ei.

109
 in anul 1954, Vera, care se ocupa cu organizaliile de tineret din
Norvegia, a facut o vizita la Erevan, in R.s.S.Armenia, in fruntea unei
delega{ii de copii norvegienicare intrelineau relalii cu pionierii din aceastd
republicS.
Vera Gerhardsen a fost ca zatdla hotelul lnturist din Erevan, unde l-a
intdlnit :TntAmpl6tor" pe E
!g{ln vacan!5", ech palt[ i

s-o aJute pe

ca rija K.G.B.,
liber.
mai addugdm cd Evqheni Bqliakov
gfifer de,infqljrlatii din K.G.B., manierat, curteniibr. cu ha.lr si Qltiut,or de
llmbi strdine. "Bdrbatul fatal" a sedus-o cu uqurintd pe vera, chiar dacd

Dupd intoarcerea Verei la Oslo, EVgheni Beliakov a fost trimis la

Ambasada U.R.S.S. din Norvegia, sub acoperire diplomaticd. Ceidoi
"indrdgostifi" s-au reintdlnit gi au intrelinut infocate relalii sexuale. Un
gP.!9n-cale ?jungq silacA dragoste cu sotia primului ministru din tara-dA
intd mi se oare demn de o inaltd aoreciere pr:ofesionald...
Plata ficuti de Vera-pentru pldcerea-de aEe culcaE[G ofiler rus
din K.G.B. a constatin furnizarea de secrete cu privire la pozilia Norvegiei
in cadrul O.N.U., dar mai ales in cadrul N.A.T.O.
Vera a decedat in anul 1970,|a vdrsta de 58 de ani, iar so{ul ei i-a
supravie[uit p6nd in anul 1987. Despre aventura Verei nu s-ai fi gtiut
niciodatd niinic, dacd nu ar fi fost mentionatd in amintirile generalului
Bogdan Dubensky, fost ofiler in K.G.B. pugticate in anul 19g3.'

Schimb de "rindunici" Anglia - U.R.S.S.

Un exemplu de modul cum sunt utilizate femeile in rolde capcane,

numite in argoul serviciilor secrete britanice gi americane "capcane de
miere" (honey trap)pentru atragerea sau compromiterea unor ipioni sub
acoperire diplomaticd, ni-loferd marele "vAndtorde spioni" peterWright, in
cartea lui, "Spy Catcher"'.
ln anul 1964, in urma unor intense acliuni de filaj, Serviciul de
contraspionaj britanic din cadrul M.l.-5 a constatat cd serghei Grigovin,
diplomat cu rang superior din cadrulAmbasadei U.R.S.S. la Londra,
era un expert in a iegi de sub filaj, de "a-i prdfui" pe filatori, cum se spune
in limbajul mai pulin literar al spionilor de pretutindeni, iar dupd numdrul
mare de vizite fdcute in mai toate cartierele Londrei, s-a tras concluzia cd
are in sarcini de mai mulfi agenti. Totodatd, filatorii englezi au semnalat
ci lui serghei ii plac mult englezoaicele, pe care le racola in cartierul
110
Soho, unde igi duc viala prostituatele londoneze. Lui Peter Wright i-a venit
ideea sd-i intindd o capcani, urmdrind unul din doui scopuri. Sd-l
gantajeze, determinAndu-l sd ceard azil politic in Marea Britanie, ceea ce
s-ar fi tradus intr-o mare victorie propagandistica in plan politic impotriva
U.R.S.S., iar dacd,aceastd tentativd va egua, sd-l compromiti gi sd-l
oblige sd piriseascd Marea Britanie pentru totdeauna. Din rezervele de
'femei ale M.l.-5, a fost aleasd o englezoaici trdsnet care, in mod
legendat, gi-a intretdiat cdrdrile cu cele ale lui Serghei Grigovin. Actiunea a
fost organizatd de specialigti din Direclia 1 a M.l.-5, sub conducerea lui
peter Wright. "Femeii capcand" i s-a pus la dispozilie un apartament dintr-o
casd conspirativd a M.l.-5 care, chipurile, era proprietatea acesteia.
Apartamentul era amenajat intr-un asemenea stil inc6t sd pard cu adevdrat
unul in uz curent. S-a avut insd grijd sd fie echipat cu aparaturd {e fotografiat,
filmat gi inregistrat convorbiri, cu o mascare perfectd.
Aceastd metodd se utilizeazd peste tot in lume gi in zilele noastre 9i
se va utiliza mult timp de acum incolo, atdt in spionaj, cAt $i in cantraspionaj.
Serghei Grigovin a cdzutin plasd. El a venit la apartamentul femeii pe
care a "cucerit-o" gi care l-a tratat dupd toate regulile artei. Filmirile 9i
fotografiile cele mai compromifdtoare s-au executat timp de 15'20
de minute dupd ce amorezii s-au.instalat in pat. La epuizarea acestui
interval de timp, Peter Wright gi cAteva "gorile" au dat buzna in apartament.
Femeia a fost scoasd imediat din scend. A urmat un dialog intre Peter
Wright gi Serghei Grigovin, cam dupd urmdtorul tipic:
, Peter Wright: "Domnule Grigovin, acesfa nu esfe un compoftament
de diplomat. Trebuie sd admilicd egti un omterminat. Dupd cumte compor,ti
gi dupd gusturite pe care le ai, egti mai potrivit pentru Occident, decdt
pentru lumea comunistd. $tim cd ai lucrat patru aniin S.lJ.A. gitrei ani in
Danemarca. Ca atare, ili propunem sd rdmdila noi gite asigurdm cd vom
avea grijd de tine".
Serghei Grigovin: 'Domillor, eu sunt diplomat a/ U.R,S.S. 9i cer
rnsisfenf sd mise permitd a lua imediat legdtura cu ambasada mea".
in continuare la toate presiunile gi amenin!6rile formulate de Peter
Wright, S.Grigovin a rdspuns exclusiv cu aceeagiformulare gi nimic altceva,
dovedindu-se imposibil de convins, indiferent de consecinle.
Continuarea bdt6lieiera inutild giputea conduce la grave consecinle
pe plan politico-diplomaticintre Marea Britanie gifosta U.R.S.S. Serghei
Grigovin a fost ldsat sd plece dar, a doua zi dimineala, M.l.'s a trimis
Ambasadei U.R.S.S. un plic cu fotografiile lui Serghei Grigovin ficute
in pat cu englezoaica. Rezultatul a fost cd in urmdtoarele trei zile,
S.Grigovin a tost expediat'la Moscova
Personal consider acliunile contraspionajului britanic in cazul lui
S.Grigovin drept rudimentare. dacd nu de'a dreptul barbare, atunci cdnd

111
 cei vizali sunt spioni de profesie, pentru ci, de regu16, acegtia nu
cedeazd. in acelagi timp, serviciile de spionaj ai cdror oifileri.au suferit'un
astfel de tratament vor aplica mdsuri de reciprocitate, in cel mai scurt
timp.
contraspionajul rusesc l-a luat in colimator pe ambasadorul Marii
Britanii la Moscova, sir Geoffrey Harrison, care a fost surprins cu o
rusoaiciin pat gifotografiat din toate poziliile. Excelenta sa a trebuit
si pdrdseasci Moscova cu coada intre picioare. Vihovati de situatiile
penibile in care au ajuns, au fost cei doi diplomali ingisi, care nu gilau,
gtiut stdpani pornirile sexuale. Vinovat in lumea spionajului este
intotdeauna cel care este prins, in cazul cerordoidipromalicompromigi,
s-a demonstrat un adevir universal valabil din lumea bdrbalilor gianume
cd, atunci cdnd li se intdr:egte organul genital, li se inmoaie mintea; chiar
gi celor purtdtoii de inteligenle strdlucite...
ln argoul serviciilor de spionaj, femeile folosite in roluri de cap-
cane, pentru gantaj sau compromitere, poarti numele de "r6ndu_
nici". Rolul de "rdndunicd" il pot juca, de regul6, femeile instruite special
aflate in slujba serviciilor de spionaj gi contraspionaj.

"Afacerea Profumo" - sex cu... cidere de guvern

Unuldintre cele mai mari , care a fdcut incon-
planetei s-a consumdf tot in Ma
deot'

Este vorba intr-o

setFete,'ci

militarel s astfel de
ci
cele americane
ferma
Somf,nia, evenimentele d exclusiv
de actiuni. Asa se
ld,.situatia dezastrubasd s RomAn

Eroul ", Profumo" din Marea Britanie, derulatd in peiioada 1 961-

, a fost naval al U.R.S.S.
cadru isiune la Londra tocrnaiin perioa-da
tar .. am avut
si,l cunosc doi (ci comandor)
112
 "bdrbatului fatal": i n
vasti cultur limbii
i cu un spontan simt al
ati in cercurile inalte . inzestrai
cu un asemenea doctoril
.tn
litate, s-a fi un bordel de lu mai
boqate personalitSlidin sociefatea erlqlezd. in parcul hoteluluidin compid,
se afla un bazin de inot e-otic, ih care prostitratele tinere Si ellese
p€ sprinceani inotau goale. Magnalii care iegeau din bar bine dispugi,
se duceau la bErzin pentru a-gi ?ncAnta privirea gi a aleQe dupd gust, pungd
gi potenld. Dispun6nd de lire sterline dupd nevoi, bravul marinar rus lvanov
a fost admis in acest ciub.
Aici, intr-un mediu de vis, lvanov a cunoscut-o pe t6ndra gi superba
prostituatd Christine Keeler, in vdrsti de numai 17 ani, cu care a inceput,
fdrd prea mult ceremonial, si intrelini intense gi fanteziste raporturi sexuale.
Ce nu face omul, in numele patriei! i

inehiqostit Ei domnul John D.Profumo, mtnistrul Aperer i

Ertelnii, prieten intim cu Harold MacMillan, primul ministru al
guvernului. Dupd ce bravul ministru pdrdsea asternutul luiChristine, locul
gdu era ocupat, nu peste mult timp. de cdtre bravul marinar al flotei de
rdzboi ruse. Se ldcea un amorturbat dar se mai purtau si "discufff cu capul
pe pernd"$i astfel mai alflar si lvanov cdte ceva din preocupirile ascunse ale
ggyglnulgl-b$anp.lati cum o descrie Evgheni lvanov pe "adolescenta"
Christine Keeler: "Christine avea ceva magic, irezistibil in toatd fiinla ei.
Degi era o fatd simpld, din provincie, aparent naivd, avea foc in priviri, era
vicleand. Ochiieitrddau o pasiune indescriptibild, senzualitate gi sdlbdticie.
in pat, se comporta ca ofiard, darin acelagitimp gralioasd, fermecdtoare
giprddatnicd
La clubul dr. Ward, aBSalg! navatsovietic i-a mai intg!nit pe lor{.ul
4919f, pe,pdlfqnull'buldqg".al lfperiulgiBritanic, -SirWinston Ghurclilf ,
care se uita cu ochi lacomi (dar numai at6t) la fetele care inotau goale in
bazin, precum, culmea culmilor! Si pSgjlete sa re alA p
ai ?n goaptS, mai in direct,
inclusiy prin ziarele de scandal, au apdpt'bdrfe" cum cd prinlulcon$ort
Philip ar fi trecut gi el de multe ori prin patul domnigoarei Christine Keeler
care, intre timp, a mai crescut.
lvan-ov q-a ccqpatjn
-special de mjuslr_UJ &gl!'irif, J.gtr_n
D.Prol{ltlc, pe care "l-a tras de limbd" in legdtu!"i cu BlanuflgS.!11\.-glg a
disloca in Germania rachete cu incdrcdturi nucleare.

113
 Profumo era o mare personalitate in rAndul liderilor Parti.duluj
con6eEatEf.mc ur"i
de 24 ani, apoi aglqqglpg fryljljar la incheierea celui de,al doilea rdzboi
mondial a ajuns la gradul de ggoeral de brigadi. [n anul 1960, primul
ministru, Harold MacMillan, l-a numit
de securitate din cadrul M.l.-5 care se
demn nformat pe d Hollis,
na .S-lrqqventeazd clubul dr. Ward,
a clasat lsinua ns absolut . ln cartea
, Feter Wright sus{ine cd Hollis a fost spion in
slujba U.RrS.S., dar cd ul britanic i-a interzis sd-l cerceteze,
a Tnaintat ulgport in agggl qel5jgnglqlruflSgy*pjlill_c,
britanic i-a atras ministruluiJohn
cercul sdu de rel naval
procedeu constituie
Profumo a t sd evite orice
contacte cu dar
=5 a lovit in doctorul Ward, mai
regald. Ward judecat gi
a fost
cd realizeazd ven itu ri pe Urmeazd lovitura lui lvanov,
-cap_gstqlglSlg je-Cb,rrslrre..
jmo-llcata.inpffi
"gxglusyitqteqisl-o e .S
aminteste si de relatiile sale sexuale cu ministrulAoirdrii.
# *-=+-/.:- Profumo. Toatd
presa de scandal din Marea Britanie, ca in orice democralie, s-a repezit
asupra prizii. Profumo a declarat, insd, in fala Parlamentului, cd nu a intre{inut
nici un fel de relatii sexuale cu Christine Keeler.
in glugul procesului sir.r..9r. Wafd dezvSluie r:elaliile dintre ministrul
Profumo si ChrislingKeeler. Aceasta gqte areslatdBcrtlru-prosjtltuJie*La
4 iunie 1963, in fala unui imens scandal politic, intrelinut furtunos de
presS'9i rad io-televiziu ne, P rofu nq lgllneinteitzfubmis l-a. Scandalu I
nu se potolegte, intregul cabinet conservator, condus de Harold
MacMillan, aflAndu-se sub un foc necrufdtor. [n luna octombrie, QrimuL
ministru MgcWle! de!!!siqneizL iar Partidul-Cqnseryator,.este aFnm
@ in ciuda ppqZitiej inVgi$Unete
di!:' pqte-a S.U,A. 9i cercurilor conser-
din anul 1964 au fost cigtigqtg de Partidul
vatroare britanice, alegerile
Lablrrist, condqs de Halold WilSgn. cqnogcu!@
pg*yeglgg. Pentru a prev.eni aecesul lq functia de- prito-minlsJru a l_!.li
Harold Wjlso!,9,L\.j! M.l.-6 - serviciul de spion.aj alM3g[!_E$Ani!-grl!gg
te qate un.prqgram de qqmprorylitere a acegllta-.merqqndg,:Wjah6_illl a:!
adlrqe qqqZa"tia qA -e_ql_e fspip! q_ovr.qt!q:. Mai mult chiar, dupd cum relateazd

114
Peter Wright in cartea "Spy Catcher",9,l,L.gi lttl.t.:6 au avut in vedere
lal-de ?q"asrnare aJderulur l .abuns! ltero] { -Wi tsen
ctdar. .u,n p
Dupd cum se poate constata, "Afacerea P_1ofumo" a fost mai pulin
u.ne d9 spionai, c6t maiales una-9CjU_bu9€!!lItS,=
la dintre
guvernul sdu au inspirat toate
gi
ac{iunile de spionaj gi subversiune ale Occidentuluiimpotriva U.R.S.S, gi a
fostei lumi comuniste, la care i-au antrenat gi pe americani. Se gi afirmd cd,
in toatd perioada rdzboiului rece, in combaterea lumiicomuniste, engleziiau
fost inteligenla, iar americanii forla.
"Afacerea Pfo n q'i derula.li la !=ondr,a, grin
mdigstria lgi lvanov- a avut_ca rezultat scoaterea definitivS'dil]*yiq[a
politicA a Marii Br gl_ldglglaga_de_h_g$Le1rrare,
pqntluqryndtq{ipeIryq!!,eP.edi{gl-qi=9*q-S.3rvataLT9l@e*:q,pj!]lil_g--
levilurc-sr-q.LA*-d qgneryg! dq nt9-ate_gi"p;rearqrfpnnp-d€-manifeqlate
a ideilor socialiste sau socialld--e.m_qgm_t"e. P-Adld_UllahurisLnu-aloStSi
nu".-rjftLc@lL
fi liderul acestui oartid.
t

ln continuarea-;1*fq9erii Profumo" a urmat asasinarea in inchisoare

a doitoruiul Wira, cqte_g1!q prel riiutte (g-b_zicg qf!--q_islffr..cS1,'
c nibtiii J Kee te i a fd;i $i eilnieim iiif ;td ;
p til5n d u:G6-$i'eidt'i ctia

de a nu pirdsi Marea Britanie timp de 20 de ani, dupi ispdgirea pedepsei.

Aceasta, pentru cd cei de la Hqllywood s-au grdbit s-o invite in S.U.A.,
unde sd toarne un film pe tema "Afacerii Profumo".
.F*e':sqnal. am nari rgt
IOna cd o femeie
rrn a se de . Pot fi
.M.qiq{ig!u,tq-,"lira-p-rea,mu[e-sen-tag!e,
"capcanele
cum ar fi de miere" si traoerea de limbd.
-%.*-.-

115
Capitolul Vll

ACTIUNILE "ACOPERITE''
Pentru cei ce doresc sd inve{e mese[g, Q"e, spion, "Afa_g-qIg?
prori o ;ffffi::delryix.
a-l-e-u-n-u.i-s!a!*pent"ru-a*prodrce-agb!!la!-eli
U-ggg!-del!-4g=a[gli..Com prom iterea lu i MacM lla n gi sprij n rea i i i

venirii la putere a lui Wilson au slujit intereselor Moscovei in Marea

Britanie. l*:-,1$lfg9o^p--9ri!e"fqg pqrt.g_.q!!l 919enaluf -tuttt!'-ql Lr-t-e"rl!--o-r
t_e rY iq ii d 9 "sji9[4j:-
ln epoca post-rizbo[ fgq.e, q_a,td.toatdL tumea. alat i

Oinefu
%:-#
:mzui--g3nd*doet[ngl,e--mititare"au-lupl
IgIEgs-u, ru-reLe-.lara.inamp-n-axr-CI*qlt?,?-!*as!igllle..e-s!ive'l-"q!.!-.de.v.e-nit
p-reg.l-*t9$9"-tg!-rdesele-egtp-4,te spionajului militar.

De la "asistenfd tehnici" la crimi

mai larg al termenului, cuprind u4

pkspn_uLaao"ldpLeaggsslt!9!}A
vind securitatea la
,naj sBeclaa . c-um ar Ii qsastnata!*"olits :eg, ajllp,rep--pi
aele
SprtflArge-lll9IJ9y@*d. -9!{ Este foarte greu de intocmit o listd
completi cu toate tipurile de "acliuni acoperite".
lnrunsliM,-llasUg-mf "e"""e9---op"9li!e-1'-po.-t"-v-i"zg"
gqverntr| ungt _sF!,_ca in cazul"Afacerii Profumo", p9=!vi4a"s.oc-i9$-te,a
i.n_alsan!-Lq!:ej, cum a fost propaganda anti-sArbeascd in timpul
rdzboiului pehtru Kosovo, purtat de S.U.A. 9i N.A.T.O., saupot vjz.-a..ull
geg4 g n_t. -41 -s_og gtitj ir.cu m procedeazd serviciile de s pionaj mag h iare
cu grupul minoritar maghiar din Rominia. Tfas.dlqrq gppynd g lacJiynilqr
acoperite-este aceea ci se desfdgoard in secret, deci au un caracter
ileoal-
'
-;-g--'' faot-i:bine- c
- r r leme
;'l: , '-3 -! +4 '
de constilnta.
Pu ne rea la di s pozilia unu i ggllq rn*a un g !', i nlo rmali i S-e.glele
p riv i cf i u nt]e. o et rLe a I e u_!re t
n d_a qlelg y 9 e i n 9__sJ ![: q f g"I3ng3"ry I I q!
t

' 3q,tlun:gr sgq p9 rttd1.

116
 Abraham N.Shulsky prezintd
in 1e49 sipgSlg!-*e*raOio*t-hgek?", infiinlat in 1e51, drept glqnp]e
$I9!'elted9:lqgljgti-e-9.eg9,r!!-{g-ente=qa"rd1q9i,t%9-9s-e-'slitih--esj'
ggqqel e i(otall tatea o r. Ace ste p o stu ri a u f o stSlgze n !a[e- re ptJ',i!i aliy:'
I
-d

rc4lqulare dar, in realitate, aq epa4i!r!r!Fipql!!lv?qi qp{ti|t1glA., conchide

anal istul american (" Razboi u I tdcut", pag -94)
Pu g glg1tlr!_q311{gg !rc,n!.ejlgIqe g-e i!_sgie
. Un exemplu apropiat de zilele noastre
il constituie gtirile puse in circula{ie de cdtre C.l.A., prin posturile de
radio gi televiziune americane gi vest-europene, cu privire la "cei 60.000
de mar{i" de la Timigoara, din decembrie 1989.
nile de vdrf sunt cele care urm-dresc ntlgllg1,gg,
g-gtil*qrssrizaEe-gn.9r!e-v-il.s.{!.-qg
:!e!:eeespe tg-i%Pgg1q- qg"gj[9lae- e1|upldlg-ri p,e n]s !p_9 rta!9
Din surse*americane demne de incredere, precum lucrdrile ample
gi de mare actualitate "Un secol de spionai" - autor Jeffrey T.Richelson,
apdruti la Editura Oxford University Press, New York, 1995 9i "Enciclo-
pedia asupra spionajului" - autori Normand Polmar gi Thomas B"Allen,
Editura Greenhill Book, New York, '1997, in epoca rizboiului rece, C.l.A.
;;";i l"1""ra sioo"ta, tu """ttunitffi
n
g.U.A Astfel, in urma unor "acliuni acoperite" puse cdtre C.l.A.,
s-au executat cu succes urmdtoarele acte de asasinat, in cadrul unor
lovituri de stat, finanlate gi sprijinite d65:U:AT*
r rdsturnarea guvernului iranian 9i asasinarea primului ministru
Mahomed Mossadiq, la 16 iulie 1952, pentru cd a nalionalizat companii
petrolifere americane;
. rdsturnarea guvernului din Zair gi asasinarea primului ministru
Patrice Lumumba, la 5 septembrie 1960, bdnuit de simpatii pro-sovietice;
r rSsturnarea guvernului gi asasinarea pregedintelu i Vietnamului de
Sud, Ngo Dinh Diem, in noiembrie 1963, pentnu ci nu maiera dispus sd
poarte rdzboi impotriva propriului popor;
. rdsturnarea guvernului gi asasinarea pregedintelui Republicii Chile,
SalvadorAllende Gossenes, la 11 septembrie 1973, pentru cd erau de
stAnga gi instaurarea dictaturii generalului Pinochet.

117
 Din_anul 1961 pjani in 1927, G.l.A, a_pus la cde_jfgg!g_2j*.de
liq-qtitlni eeeper'lell ylz?n{ gqepinerge l!{!Jr"d l q.a-s-te-s-l[sla-t-ului
mai ampl6 1acliune acoperita"
reafizicda Castro Ruz a purtat numele de'lQEerNa
nd glCo na6 pers g na I de_.cqtref reqqd! nte le 9, U.A, J ghfr
Ma-ag_rasfa'f, I_i

!Ke3nec!y, dup6 zdrobirea de cdtre trupele cubaneze a invaziei puse ia

AfdTilSIJ.A. prin debarcarea unui desant maritim format din emigranli
cubanezi in Golful Porcilor, in aprilie 1961.

Fidel Castro era... mai "acoperit"

La Casa Albd, sub directa conducere a.lui John F.Kennedy, a fost
alcSfuitA ostructuri operativi insdrcinati cu aceastd misiune, din care
fdceau parte: Robert Kennedy - procurorul general al S.U.A., generalul
Maxwell D.Taylor- consilierul pregedintelui pentru probleme de securitate,
Dean Rusk - secretar de stat, John Mecone - directorul ge-neral al
C lA., geful Statului Major General - generalul Lyman Lemnitzer gi allii.
Ace-st "comitet" cu intenlii asasine s-a intrunit de 42 ori in jurul aceleiagi
teme ' eliminarea fizicd a lui Fidel Castro. Toate comandourile
din.FloriCa soie cuha" cu mislun-ea de a-mfo€t
caotur.ate si lichid
Ulterior, s;a rusii stiau de la agentii lor infiltrali la C.l.A. desore
"Ooeratia Manqusta" si l-au pe eqstro sd orice tentativi.
John F.Kennedy a angajat iotisicilieni: Castro,

ffintativi de asasinare a lui Fidel Castro. cu

ergajarea unor lnqfioti prqfe iqnisti, s:a qqnsumat.in luta ngie_mbfle
1963. Uciderea lui Fidel Castro trebuia si aibi loc ?n ziua de 22
I un-_tra,galo-r-de
9lllq:-inli,npsl. unsr.-miting-!a -e.qrsJige.ry-L.cJb"_qns"=-".9r-n.e-e-i- ia
"qyerqlgl.-U{ihsy!.nq-,_a.maiav"r't!"es.[n:Sjbifr-h,exasi-Ii_1c_e9"3l|zi,
in orasul Da-[Ias din Texas, g fgs_t-qsqsinat, cu fgguq3f9 armg_fia-e
{"__h{ii6nttgsiltaro-{"*ry,ffi"e j-ltijid;r_c.s_e1'",d-td;-iilii6ia
s.*4*J9 -h-n-_E.I!enlt-edt ACea si5- f a dta iti ca rd stu rn a re o e 6iiu afi iJ a
igu?nft;F[i$-simpiii, ,ifilemelie tot edificiul C.t.A. gicercurite de ta iasa
Albd. S-a crezut cd asa a fost serviciilor
secrete o
amencannt existd cercuri

Al doilea duqman de moarte al a fost Robert'

n acesta a declarat in

118
cadrul comitetuluiinsdrcinat cu "Operafia Mangusta": "Nicitimpul, nici banii,
nici eforturile gi nici fortele umane nu trebuie economisite pAnd c1nd nu
vom duce la indepl in ire aceastd operafie"..Robert a fost asasinat
la 6 iunie 1968. Serviciile secrete americane au n nou, cu
9pt9!99a. Froel uastro E pace. Atat*C.1.A., cAt s-au
convins cd serviciile sec sunt
eg41;@Multidiftre moartealu-f Fidel Castro au ajuns
ntre eeicare i-au dorit moartea
suO OrazOa de moarte nefireascS. -cgl naiprobabil
muri de bitrinete...
printr-o directivd operativS, a
g|!!gnat scoaterea dln practica C.l.A. a asasinattiltti ca metodd de
promovare a intereselor politice ale S.U.A. in lume, Aceastd directivd a
fost, insd, anulatd de cdtre pregedintele-actor Rolald Reagan, in anul 1981.
Cu alte cffit6l din lume. cea
tt

c6nd este vorba de *Pp-m-ojra,inl"er-e.,99!g_. _p9 q!l_g e zi

C.l.A. face eforturi sd-i a Saddam Hussein - seful statulu

Nu existi doar un holocaust !

Serviciile secrete din fostele state ste au fost

cea
cu barbare
ulcam principale de lucru.

folelg qe_g[gllggl i, of i{eri d n toate a rmele toate rad ele, f u nclion ari
i gi g

din C.l.AGfEB.l.-6are au spionat in favoarea U.R.S.S. 9i apoi a Rusiei,"nu

fost recruta[i cu pistolul la t6mpld. i-au oferit 99, ryrglle_pgltr!! a
ser
irgffilritaliq_%I9pJ.t
de agentul om. Pentru
sdraci, dar iosT'diiiSn.A., Marea
Britanie, Franla, serviciile de spionaj rusegti, K.G.B. gi G.R.U. au suportat
cheltuielile, dirijdndu-i ulterior, tot cu griji 9i flexibilitate, in carierd spre
posturi inalte. Asemenea acliuni nu se fac."nici cu pistolul gi nici cu
pumnalul.
in misiuniin striinitate le
arme
necum a unor arme , cu Gare icE-in'=fifra
"ideile comuniste"...
tGiSd ani efGEivi de serviciu, col
rrviciu, gg|ggll_nfgi U_qg Tine, lu lp
-ii- nici micar qn si
primit minut de instruire, cu'm sd folosim
armele, cum se
"silMeldirn"f;gim at ", dupd cum s-au exprimat
multe jalnice figuri din aga-zisele fo(e democratice din RomAnia post-
socialistd.
Nu este mai pulin adevdrat cd servici!1g_qqqlglg_tUgegti, mai ates
CEKA 9i K.G.B., au comis mulle_j{tfrElffi-'nlan*r"1-I9ln. Lupta pentru
putere in interiorul societSlii sovietice a fost un drum presdrat de asasinate
grotegti.
Scriitorul rus Alexander SoljenilAn, in cartea sa "Arhipelagul Gulag",

doilea rdzboi mondial, care nu a fost declangat de "lumea comunistd", au

fost ucigi 20.000.000 de femei gi copii, la care se adaugd cei 5.000.000
evrei ucigi pe listd separatd de cdtre nazigtii germani.
ln primul rdzboi mondial, au fost ucigi 8.500.000, iar in al doilea
rdzboi mondial 19.000.000 de tineri intre 1B gi 30 ani, masacraliin numele
patriotismului, nalionalismului gi ideologiilor, ceea ce a produs imense
pierderi de inteligen{e, talent gi energie, afectand grav fondul genetic al
naliunilor. Oare, toate acestea nu au fost tot crime?
Civilizalia americanS, a$a cum o vedemnoiastdzi, s-a indltat, printre
altele, gi prin exterminarea, pAnd la sfdrgitul secolului XlX, a circa 40
milioane de bdgtinagi sau "oameni pimitivi", cum li s-a spus indienilor
americani, de cdtre colonigtii invadatori gi ucigagi.
La statistica generald a crimelor secolului XX de care nu s:au ficut
vinovate "regimurile comuniste", maitrebuie adiuga{igi cei 15.000.000 de
civili, femei, copii, bitr6ni, rnasacra{i de armata japonezi in China.
ln rdzboiul din Coreea (1950-1953), armata americand a masacrat
3.000.000 de civili, iarin rdzboiuldin Vietnam (1965-1975), peste 6.000.000
d e civ i I i. C u to ate a cestea, g n g-a!_jn_l ! rr!g*g.s_te*g gmem p r,At _doar
"
'itrglg-g.1y:Jglll_inpstrlu.1ey-"r9-!19i. 9-a -$iffia a_o-ale,-c_-esfj_a ai..fi 9"+
menr.,.
' - 'Cn
toate crimele comise pe plan intern sau impotriva unor emigran{i
rugi, istoria spionajului mondial nu le poate pune, insd, rugilor in sarcind
-as_qinnrea ulror,egfi=ge 9 :gu$vegfng!-specleltsli
englezii gi americanij.
Este interesant de re{inut un fapt consemnat de istorie, cd Slalin nu
ees.tqliall'pj*u.satetqlatla-uelfll['A{aLtril.J-e.LdcEi"?q9:qla:ei4Cercat
:
lichidarea celor trei m_911"..4i?11 Reo_s.ev,e_lt, C-hq19_hjl!.9i.Stelh, pg timp_ul
g4s. toaie ate nthtei e fm potriva tl i n. H iit e r
C_$fg-'i d e it-Tlte ra n, Ain a?i ui i
"i-"_i
ag fo_slpgqgJa cale de cdtre serviciile secrete britanice...

120
 rusesc sME din cadrulfostului K. (care se traduce
prin "moarte spionilor"), a t asasinate la
itici . Cel mai zquduitor a fost aten

Leon Trofki, pe numele siu reql de evreu Braunstein, cel mai

apropiattovardg de luptd al luiV.l.Lenin, un om de o inteligenld diabolicd,
fduritorul "Armatei Rogii" gifondator al orAnduirii de stat sovietice, a fost 9i
principalul rival la postul suprem de conducere a Partidului Comunist (b)
9i a U.R.S.S. at lui l.VStalin. Prigonit de rdspopitul georgian, care nu
dddea o ceapd degeratd pe viala oamenilor, L.Trolkia emigratin Occident,
stabilindu-se in Mexie.
Potrivit relatdrilor istoricului rus Roy Medvedev, din cartea "Ldsaliistoria
sdjidece" (pag.179),Leon Trolkia fostasasinatin casa luide ldngd Mexico-
City, la 20 august 1940, de cdtre spaniolul Ramon Mercader, agent
recrutatin acest scop de citre NKVD-K.G.B. Trolki a fost asasinatin mod
bestial, fiind lovit in cap, cu un piolet. Pentru crima comisd," Ramon
Mercader a fost condamnat la 20 ani inchisoare, in schimb la Moscova
acesta a fost declarat "erou a/ U.R"S.S. "
Mama lui Ramon Mercader, care a participat nemijlocit la asasinarea
lui Trolki, a fost distinsA cu "Ordinul Lenin".
. Asasinarea lui Trot4j a,fost un mqdelllg
"aqtiune aco0eriE-praga-tita
insecreLiarautoritdtilb sovie_liqe ?u negattimp*d_e zscide anioricsgflggleg
i.o aceg!esastnat
Fapta lui l.V.Stalin a fost una oribild, iar asasinarea lui Tro{ki un motiv
de propagandd anti-comunistd utilizatd gi in zilele noastre.
O faptd la fel de oribild, ba chiar gi mai reprobabild dec6t cea legatd
de asasinarea lui Leon Trolki, care oricurn avea pe congtiinld via{a a sute
de mii sau chiar milioane de rugi nno(i in rdzboiul civil, s-a petrecut in
S.U.A., patria democraliei gi "drepturilor omului". Este vorba de arestarea,
judecarea gi condarnnarea la moarte, in ufma unui simulacru de proces
(ca celde la T6rgovigte, din decembrie 1989, irnpotriva luiN.Ceaugescu 9i
a soliei sale Elena), pebaza unui scenariu diabolic uzit de Edgar Hoover
- directorul general al F.B.l., supranumit inchizitorul intelectualitilii
americane, a savantului atom[st lulius Rosenberg gi a so{iei sale Ethel.
Ambii au lucrat la Los Alamos, din New Mexico, la programul de realizare
al bombei.atomice. Au fost acuzali de spionaj in favoarea U.R.S.S., dupd
ce in Anglia fusese arestat gi condamnat savantul Klaus Fuchs, care a
'lucrat in marea echipd a savanlilor europeni, realizatori ai primei bombe
atomice.
Vinovifia sotilor Rosenberg nu a putut fi dovediti niciodati. Ei
au fost arestali pe fondul atmosferei de turbare creatd in S.U.A. de explozia
primei bombe atomice rusegti din 1949 9i de izbucnirea rdzboiului din
Coreea. Arestarea solilor lulius gi Ethel Rosenberg a avut loc la 17 iulie gi
respectiv la 10 august 1950. Se gtie insd, cu exactitate, cd solii Rosenberg

121
erau marxlgticonvlngi, care au stdrnitfuria F.B.l. pentru cd gi-au exprimat
in public admiralia pentru rolul decisiv al U.R.S.S. in infr6ngerea Germaniei
fasciste. Solii Rosenberg erau evrei, aiciror pdrinliau emigrat din Rusia.
Ambii s-au ndscut insdfn S.U.A.
Solii Rosenberg au fost condamnati la moarte, in ciuda unor uriage
valuri de proteste de pe tot cuprinsul S.U.A. gi din Europa de vest.
Milioane de intelectuali din intreaga lume au cerut, dacd nu gra{ierea,
atunci comutarea pedepsei. Pregedinlii S.U.A. Harry Truman 9i Dwight
Eisenhower ar fi putut face acest lucru, dar au refuzat. Cei doi soli
Rosenberg au fost executali, prin metoda scaunului electric, pe 19 iunie
1953, la inchisoarea Sing Sing din New York. Ethel era. prima femeie
executati in S.U.A., din 1865 incoace. De pe urma lor au rdmas doi
copii orfani, Michael de 7 ani gi Robert de 3 ani. Cazul a fost repede
ingropat in tdcere, in stil tipic american.
Profesorul american Richard Gid Powers, in cartea sa "lstoria anti-
comunismuluiamerican", apdrutd la Editura "The Free Press" din NbwYork,
in anul 1995, adicd la 42 ani de la execulia solilor Rosenberg, susline cu
argumente convingitoare (pag.266) ci acegtia nu au fost vinovati de
cri.a de spionaj ie le-a fost pusa in sarcini. in cercurile inielectuale
din S.U.A., acest lucru se gtia de mult.
latd dar cd avem de aface tot cu o crimi o{ioasi, ambalati intr-un
"act de justifie" gi executatd cu mijloace moderne, scaunul electric, gi
nu cu "securea", ca barbarul de Stalin. $i totugi, unde este diferen{a? Au
murit cumva mai "fericili" solii Rosenberg decdt Trolki?
Ar fi onorabil pentru to{i istor:icii gi analigtii, at6t din est, cdt gi din
vest, sd prezinte cu obiectivitate tot ce s-a intAmplat de o parte 9i cealaltd
a fostei "cortine de fier" in ultima jumdtate a secolului XX... Acest mod
de a scrie istoria ar fi benefic pentru intreaga lume. Din pdcate acest
lucru nu se face. Se minte in continuare cu
I fostei lumi iste din Eurooa de
Felul partizan gi prezentare a lumii ii indepdrteazd pe est-europeni
de aga-zisele "valori" ale democraliei americane. "Actiunile acoperite'l
de amestec brutal in treburile interne ale altor state continud gi vor continua
gi in viitor. Situafia dezastruo)si din Balcani existenti la inceputul
secoluluiXXI se datoreazi, in mare mdsuri, unor "acfiuni acoperite"
ale diferitelor centie de putere ce includ Washingtonul, Londra,
Parisul, Berlinul 9i Moscova.
-:- i''
_la1.il-q.l[ry]!*!l__gtrj,BgtrgL1g.s_9_9!sJitq[r,tn3dsviratparadis
p_9llttUpte!-qjul si5efiIlldgeg"9p-eJit.e-:strairie.

122
Gapitolul Vlll
SPIONAJUL ATOMIC

De la spionii biblici la spionii care au schimbat cursul istoriei in

secolul .XX, nip@_nU_e o icd mai dramatici, mai
profu ndi gl ins pd mA ntdtoa re pe ntru p rgcli ca s p ionajllirl mb nd ial, decE
i

cea leqatd_de domeniul nuclear.

Sg'glgtgQlqniqs*a naszulneli1gglui de-al doilea rdzboi mond ial,
p-cffi :aqr99ln9(a!r-dff lylgglal rl Er s e s a a ffn di" a to mice, d G a
i

!lt's :. V+.99-rl!e!-tas u&s-.!.

S.U.A. au primit puterea (atomici) din Europa

Tratarea acestei teme ar necesita un spaliu foarte larg, ar presupune

tomuriintregi, ceea ce nu imi propun. Ag dori, insd, sd pun in lumind c6teva
informalii riguros selec{ionate, care sd inldture, chiar gi pa(ial, masa groasd
de ceali, de minciuni gidezinformdri premeditate, imbibate de propagandd
neagrd, care au acoperit gi continud sd acopere domeniul nuclear.
Voiincepe prin a spulbera una din cele mai mari minciunice s-a spus
vreodatd sub soare gi anume aceea cd bomba atomicd a fost inventatd de
americani.
AdeynruL-AqafpA*]qlIma, dar ambalat in minciuni sfruntate de
mai bine de 50 ani, acela cd bomba
eqrqpeni si s_erviti pe tqva 9&!elpt_u_Ule_-ql_ Afq{cji, lgy9l
i atomice s-au qruBat in S.U.A.,
era cuprinsd de i. de la Atlantic oAnd Tn
atomicd a fost rezultatul eforturilor a treisprezece mari
s=aVaryi-granume: Albert Einstein - german, cea mai luminatd minte a
secolului XX; Leo Szilard -. maghiar, laureat a[ Premiului Nobel; Enrico
Fermi - italian, laureat al Prerniului Nobel; Niels Bohr - danez, laureat
al Premiului Nobel; Klaus Fuchs - german; Bruno Pontecorvo - italian;
Ernest Rutherford - englez; James Ghadwick - englez; Ofto Hahn -
german; Fritz Strassmann - german; Otto Frisch - german; Lise Meitner
- german; Eugene Wigner - german.
Au mai participat 5iat1i savanli gi cercetdtori, dar nu toli de renumele
acestora. Singurul savant de renume, dar nu de talia.europenilor, care a
fdcut parte din grupul celor care au lucrat nemijlocit la "Proiectul Man-
hattan" de realizare a bombei atomice in laboratoarele de la Los Alamos
din S.U.A., a fost Robert Oppenheimer, numit director de program, dat

123
fiind id acesta era finanfat, in cea mai mare parte, de EUVpfrlgl S_U'$.,
d gln i g--s-a d el i n 6 mo n opoh' Iasup ra a np steimonslruQase a rme.
Cei care au jucat rolul decisiv in realizarea propriu-zisi a primei
bombe atomice explodate in apropiere de Alamo Gorso din New Mexico,
la 16 iulie 1945, au fost italianul Enrico Fermi gi danezul Niels Bohr.
Drumul F*embe-ale q! i qe *e-!eq-! inar-cat
de desco sava ucririle u
lucrat sau nu in mod nqnUhel|b*etoslam_Ul-lAanbelittan_dinS-(lA- astfet:
%ff
- 1896 - francezul Becquerel a descoperit radioactivitatea provenitd
din minereul de uraniu. Bazali pe aceastd descoperire, savanlii so! gi solie
Pierre Gurie (francez)9i Maria Sklodowska Curie (polonezd)au izolat
elementul radium din oxidul de uraniu;
- 1.905 - Albert Einstein a publicat prima lucrare teor.eticd privind
echivalenla dintre materie gi energie;
- 1911- savantul englez Ernest Rutherford a descoperit nucleul
atomic, aritAnd cd atomii sunt in cea mai mare parte spalii goale, unde
marea majoritate a maseieste concentratd la centru, fiind indrcatd pozitiv;
- 1913 - savantul danez Niels Bohr a descoperit cd electronii sunt
dispugiin jurul nucleului, intr-un mod specific, in inveliguri distincte;
- 1920 - savantul englez Ernest Rutherford a descoperit existenla
unor particule subatomice fdrd incdrcdturd electricS;
- 1932 - savantul englez James Ghadwich descoperd neutronii,
confirmdnd teoria lui Rutherford, dAnd o gi mai mare credibilitate teoriei
atomice gi oferind cercetdtorilor atomigti instrumentul corespunzitor pentru
scindarea atomului;
' - 1934 savantul italian Enrico Fermi realizeaz|prima fisiune,
- adicd
prima scindare a unui nucleu atomic in mai multe fragmente gi mase cu
valori comparabile, pri n bombardarea ura ni ulu i cu neutron i ;
- 1 938 - savanlii germani Otto Hahn gi Frik Strassmann recupereazd
elemente de bariu gi kripton, dupi bombardarea uraniului cu neutroni;
- 1938-1939 - savanlii germani Otto Frich gi Lise Meitner eiu desco-
perit cd, in realitate, Hahn gi Strassmann au produs fisiunea uraniului;
- 1939 - la sugestia lui Eugene Wigner gi a lui Leo Szilard, Albert
Einstein ii scrie pregedintetui S.U.A., F.D.Roosevelt, atrdgdndu-i atenlia
asupra posibilitdlii ca Germania sd producd bomba atomicd, suger6ndu-i
sd accelereze cercetirile gi producerea acestei arme. Ulterior, Einstein a
regretat profund acest demers;
- 1942- este lansat "Programul Manhattan", patronat de ar:matd,
sub conducerea gtiinlifici a savantului american Robert Oppenheimer;
- 1945 - la 16 iulie explodeazd prima bombi atomici.

124
 ."Suntem toli nigte fii de bestii !"
Dupd ce a vdzut explozia, puterea gi efectele acesteia, Robert
Oppenheimer s-a intors cdtre intregul grup de savanli participali la
realizarea pririrei bombe atomice din istoria omenirii gi, in loc s6-i felicite
entuziasmat, a afirmat sobru gi scurt: "Suntem toli nigte fii de bestii !"
l@netor" de t? .|lit 9-SLtnei NagaSekLE e--ql
respe,gjjy*9.AUrosfl9a5,-inunralxdlnului"criminatdsfu!9-.pp"9"-ed.g$9le

lFi- i.yt trWt .gq Robert p pen h.e i nle r, _s--a.u pro n u nf at im potriva
-Q
Ltg-9-qg,glii Si-uti!izirii-,unqr-4-9ff-e,!.d.e ar-m-9
monslr-uqase, simlind.u-se
miilal vinovati cd s-au pus in sluiba unei astfel de cauze: Totul a fost in
iio a i. tvt o n smfaS c u ns in "ri u c i?i u l. a t-o m C Tri s e s eGr o iio 2 if , Ei6fr ffi re a a
fiIffi
i

"flniiie3#,-effbr
dacfse 7a muta in Cosmos, pe o altd planetd, omenirea va'lua cu ea
informaliile gi cunogtinlele nucleare.
Din partea armateiamericane, programul de realizare a bombe atomice
a fost condus gi supervizat de generalul Leslie Groves. Acesta a rdmas in
istorie, nu atfit pentru meritele salein fabricarea primei bombe atomice, pentru
cd nu avea nimic savant sub caschetd, ci pentru declarafia fdcuti in anul
1945, surprinsd de istoricul american in cartea "Pierzdndu-ne sufletele",
apdrutd la Chicago, in anul 1993, in care acesta a spus: "incd din toamna
anului 1942,|a numai doud siptdmini dupi ce am luat conducerea
<<Programutui ManhattanD, nu aveam nici o iluzie asupra faptUlui ci-nu
Germania nazisti era a-deviratul dugman al S.U.A,', ci Rusia sovietici".
biiaFCom6nttriiiesielnuiit.!4:uu-ds-al=.Qlge€Elff.'qsaAihde[alta
general i gi cercuri le conservatoare americane gi1!,s:qu apucat
i

=--,€;''"--
grupul de savanli.care au contribuit prin lucririle lor la producerea
bombeiatomice sau au lucrat nemijlocit la "Programul Manhattan", Albert
Einstein a fost purtitorul unor profunde convingeri socialiste, chiar
marxiste, aga cum rezulti din cartea savantului economist austriac
F.A.Hayek, laureat al Premiului Nobel, "Erorile socialismulul", apdrutd in
anul 19BB (pag.104)'. "Albert Einstein, ca gi filozoful Bertrand Russefi
recoma.nda produclia pentru nevoi, n;u pentru profit". Acelagi Einstein igi
exprima dorinla ca "ra,tiun'ea umand sd fie capabila a gdsi o metodd de
distribulie care sd actioneze tot atdt de eficient ca gi producfla". Cei doi
mari EAnditori nu au fost niciodatd adeplii "societifii de consum", care
inventeazi artificial forme de consum, fdrd a line cont cd o mare parte a
resurselor naturale ale planetei sunt neregenerabile iar omenirea ar putea
fiirnpinsi spre dezastre totale"
125
 Cu alli sbvanli, situalia a fost gi maitrangantd. Astfel, savantul german
Klaus Fuchs a fost membru al Partidului Comunist German, iar savantul
italian Bruno Pontecorvo a fost mernbru al Partidului comunist ltalian.
Ambii au fost agenti recrutati 9i instruifi dupi toate regulile artei de
citre serviciul de spionaj al U.R.S.S. lncluderea lor?n grupul de savanli
de la Los Alamos, unde a fost realizatd prima bombd atomicS, a deschis o
adevdratd mind d-e aur pentru spionajul atomic rusesc.
Savantul american Robert Oppenheimer nutrea convingeri
maxiste, solia luifiind membri inregistrati a Partidutui Gomunist
din S.U.A.
Klaus Fuchs (1911-19S8) a fugit din Germania in anul 1933, stabi-
lindu-se in Marea Britanie.A studiat la Bristol, luandu-gidoctoratulin fizicd
in anul 1939. in anul1942,a primit cetSlenie britanicd gi a devenit colaborator
alserviciului de spionaj al Marii Britanii- M.l.-6.
In decembrie 1943, a fost trimis in S.U.A. in cadrul unei echipe
britanice, care a lucrat la "Programul Manhattan" de realizare a bombei
dtomice. Este foarte clar cd ficea spionaj atomic pentru Marea
Britanie. Ceea ce nu s.a gtiut pAnd mai tAziu eite cd Fuchs fdcea spionaj
atomic Ai pentru U.R.S.S.
Omul de legituri a lui Klaus Fuchs cu serviciul de spionaj rUsesc a
fost americanul Harry Gold, de specialitate chimist, recrutat de rugiin anul
1934. lntre 1944-1945, Klaus Fuchs s-a intilnit de opt oricu Harry Gold,
cdruia i-a predat colete intregi cu documentalii din domeniul atomic. Acestea
erau duse de cdtre Gold la New York gi predate unor ofileri de informalii rugi
cu acoperire diplomaticd, cum au fost Semon Semonov giAnatoli lakovlev.
Harry Gold a fosttridat de un transfug rus, fost cifrator la Ambasada
U.R.S.S. din Canada, lgor Guzenko, 9i arestat in 1949, judecat la 22 mai
1950 gi condamnat la 30 ani inchisoare. A fost gratiat in 1965.
lnformaliile transmise rugilor de cdtre Klaus Fuchs s-au referit la
separarea uraniului235 din uriniul238, prin metoda extrem de complexd
a difuziuniigazoase gi mai ales instalaliile industriale pe care aceasta le
presupune.
Realizarea armelor nucleare gi termonucleare, precum gi a
mijloacelor de transport la !intd a acestora, a necesitat realizarea unor
uriage industrii cu totul noi, inimaginabile in trecut. Toate acestea au
fdcut gi fac obiectul spionajului atomic.
Klaus Fuchs a fost arestat ca urmare a cdderii omului sdu de legdturd
din S.U.A., Hqrry Ggld, sub presiunile F.B.l. A fost condamnat la 14 ani
inchisoare pentru incdlcarea secretului de stat.
Este cdt se poate de evidentcd savantul Klaus Fuchs a fdcut spionaj
de inaltd clasi ir,r domeniul atomic, atdt pentru Marea Britanie, c6t gi pentru
U.R.S.S.

126
 in iunie 1959, K.Fuchs a fost eliberat, prin grafiere, fiind liber sd
se stabileasci unde doregte. Klaus Fuchs s-a stabilitin fosta R.D.Germani,
fiind numit imediat director al lnstitutului Central Pentru Fizici Nucleari
din Berlin.
Bruno Pontecorvo (1913-1993) gi-a luat doctoratulin fizicd in 1934,
la Universitatea din Roma. A fost asistent al marelui fizician atomist
Enrico Fermi. intre anii 1936-1940, a lucrat la Paris, in laboratorul lui
Frederic Joliot Curie, membru al Partidului Comunist Francez.
in perioada 1943-1949, Bruno Pontecorvo a lucr,at la centrul britanic
de cercetdri atomice Chak River din Ontafio - Canada, unde urmirea
realizarea bombei atomice engleze, spiondnd intens progresele ficute
de americani, in special prin Klaus Fuchs.
in anul 1948, pentru meritele sale gtiinlifice, Bruno Pontecorvo a
primit cetdlenia britanicd. Pe timpul cAt a lucrat in Canada, se presupune
cd ar fi fdcut spionaj in favoarea U.R.S.S., dar acest lucru nu a putut fi
dovedit. in anul 1949, B.Pontecorvo s-a stabilitin Marea Britanie primind
un post de cercetdtor principal la lnstitutul Harwell de Fizicd Atomicd,
angajat in programul de realizare a arsenalului nuclear britanic.
in luna octombrie 1950, impreund cu familia, Bruno Pontecorvo a plecat
"in vacanld" in Europa gi nu s-a maiintors niciodatd la Harwell. in anul 1952,
guvernul sovietic a anunlat oficial cd savantul Bruno Pontecorvo a primit
cetifenie sovietici. La 5 martie 1955, B.Pontecorvo a linut o conferinld de
presi, in care gi-a precizat pozifia. in anul 1963, a fost distins cu "Ordinuil
Lenin" qi primit membru deplin alAcademiei de $tiinle a U.R.S.S.
Un alt agent angajat in spionajul atomic in favoarea U.R.S.S., care
a lucrat nemijlocit la realizarea primei bombe atomice americane, a fost
tehnicianul David Greenglass.
Acesta a pust la dispozilia rugilor materiale documentare cu privire
la organizarea gi dotarea laboratoarelor atomice de la Los Alamos, precum
gi schemele de construclie ale bombei atomice "Fat Man", care a fost
lansatd la 9 august 1945 asupra oragului japonez Nagasaki.
D.Greenglass a fost arestat impreuni cu Harry Gold la 16 iunie
1950 gi condamnat la 15 ani inchisoare. A fost eliberat in 1960.

"Dumnezeu a dat Americii bomba atomicd"

9i... a ajuns in U.R.S.S. /
ce s-au vdzut in benpgLqloIl_q9:.9*qljq-erl*eg]"ugt
a-sr
arme. "Dumnezeu a dat Americii bo atory1.icd.", se ldu"dqq preged intele
ueg_Ilrltarst s-e*r qL?!!. drn=aerqt!"!4.u

127
 .Savanlii atomigti care au spionat in favoarea U,B.$.S_..$-au motivat
g.gtiq."ile in special prin dorinla lor ca aceastd teribild armd si nu fie
monopolul unei singure puteri, deoarece aceasta ar fi putut impune un
gantaj atomic asupra intregii lumi
lstoricul american Edward Pessen, profesor la Universitatea din
New York, a dezvdluit, in cartea sa "PierzAndu-se sufletele", apdrutd in
1993 (pag.1+S), ru$q urcLplanur:i sp*erative de bombald_ament
4!q[n_icllls.ry_esupr-a"Lqrstei lumi socialiste,.pe4tlu nimicirea-iotiia

in spaliul Europei de est 9i marilor orage ale Chinei, estim6ndu-se cd ar

fi putut pieri p6ni la 400-500 rnilioane de oameni.
Uruggglellgpercsu$a-bo mb"ei,elqtn!9-9_ e*d-ulalga,trs_ad.
latd cum s-au derulat evenimentele in fosta U.R.S.S. in domeniul
nuclear:
.25 decernbrie 1946 - se realizeazd prima reaclie atomicd in lant;
.10 iunie 1948 - produclia de plutoniu atinge cantitdli critice;
. 29 august 1949 - are'loc explozia primei bombe'atomice pe
bazd de plutoniu;
. octombrie 1951 - are loc explozia unei bombe atomice pebazd
de uraniu 235;
. 12 august 1953 - are loc prima explozie termonucleard pe baza
fuziunii atomilor de hidrogen cu o putere de 400 kilotone. I se mai spune
gi bomba cu hidrogen;
. 22 noiembrie 1955 - are loc explozia unei superbombe cu o putere
de 1.600 kilotone. Se intra in domeniul megatonajului, adicd a unor puteri
explozive nu de sute de tone de trotil (T.N.T.), ci echivalentul a miilor de tone,
*Plogramul nqglgar.q!-u,B,_S.,,S-,*_9-:a _bgkl,_mgJli_eni.la-rald_,*ge
Ugnju I scos excluS"j-v*.din Rgmini_4..
-furbali de man iecd a g rerd g! m_oglopo_lu t qsgp_l g g
.O fne!91 pq,c19q1e
"Si !g1mo
n-ucleare,'americanii au raipanAit in lyme fatsa apreCiere
p-ojrlyit cireia_rugjj_-9,_.?9tig1g..prtmilivg'\,.ryU-g_Vee-y.cum ajunge ta
asemenea culmi ale gtiinlei gitehnologiei decdt prin spionaj gi furt
{o "[!o!ma!if oin Sl$- proiesoiur uniieisitai oavio Hoilow"/'o" r"
Universitatea Yale din S.U.A., in cartea sa 'U.R. S.S. in cursa inarmdritot',,
apdrutd la Editura Yale University Press, in anul 1986, combate aceastd
teorie fals5. Potrivit aprecierilor lui D.Holloway,
-tg511S.fgs_!t-o-t timpul la
curent cu dezvoltarea fizicii nucleare.
- ." perinfia 6orirGl.-aibfi icri iusebii iri fost savantut N.N.Semeonov,
laureat al Premiului Nobel gi lgor Kurciatov, care cunogteau fisiunea
nucleului inci din 1 939.
128
 Degi in 1945, aldturi de savanlii rugi, a lucrat gi un numdr de savan{i 9i
tehnicieni germani, bomba atomicd realizatd in U.R.S.S. a fost mult mai
"ruseascd" decAt de "americanS" a fost bomba de la Los Alamos, din 1945.
Pdrintele bombeitermonucleare rusegtia fost Saharov, (viitorul dizident!),
tot aga cum americanul Teller a fost pdrintele bbmbei termonucleare a S.U.A.

Rdzboi rece cu spionaj la indltime

Ceea ce a ge11e1q! o. adey{ratd expJo4le in qpionajql atomic a fost

i-g]il!?Af de |q e i Jn p ro iecta rea 9 i p i.od uce rea u n or p ute rn ce
gv,a"19.u i

*Ta balistice.
rachete
4 octombrie 1957, o racheta ruseascd de tip R-7, curazdde ac{iune
i11!e1c9n!;191!g]egp!asg1.qi{;i9jli-.igc_emie_pitrs pfinyl."tgli!g!!ficiar
a!gq-Sa1tu!ui - "Sputnik 1". CAnd au vdzut acest obiect luminos ca o stea
survoland teritoriul S.U.A. la indl{imi intangibile gifdrd aprobarea guvernului
de la Washington, americanii au rdmas stupefiali. Analigtii americani gi-au
dat seama cd rugiiau realizat mariajuldintre rachetd gi arma atomicS, put6nd
lovi orice punct de pe glob._Faptul cd "lumea comunistd" dispunea de o arma
atalde lqibild, fdc6nd vutri6rabit intregul teritoriu al S.U.A., considerat p6nd
atilGi in-tarigibit, a generai atat o isterie anticomunisti, cif gi ci spaimi
inculabild, transformatd in paranoia na{ionald, de care societatea americand
nu s-a vindecat nici pAnd la inceputul secoluluiXXl.
Aceasti stare de spirit q generat cea mai cumpliti cursi a
inarfrErtl6i din i-ste-ria tuturoi ilnlpurllor, cursi incheiatd cu sleirea
economici
.: a fostei U.R,S.S.
.''D9*?,ptpqp" o jupglqtg de secol Americanii trdiesc sub co-gmarul
p9s-tp_ili!a!.i.i_ Un-Ui ata.c-*n-gc,!e_9r p,r!n s-ulprindere impotriva lor, complex
psiholg-glc pat-ologic de care s-au contaminat in urma atacului prin
gurprindg,r-e- al flotei japoneze de la Pearl Harbour, din 7 decembrie 1941 .
Pentru a descoperi fabricile de procesare a uraniului gi plutoniului,
a fabricilor producdtoare de armament nuclear gi termo-nuclear, a fabricilor
de rachete, avioane de bombardament strategic Ai a submarinelor atomice
purtdtoare de rachete nucleare, dar mai ales q dispozitivelor de rachete
intercontinentale cu incdrcdturi nucleare gi terhno-nucleare, S. U.R. gi-au
mobilizat.tot potenlialul tehnico-gtiintific,'precum gi uriag'eie resurse
financiare, creindu-gi un sistem tehnologic de spionaj atomic global
care functioneazd gi in zilele noastre, chiar dacd mai pulin zgomotos gi
agresiv ca in anii rdzboiului rece.
NeputAnd penetra cu agenli recruta{i societatea ermeticd ruseasci,
lindnd cont gi de imensitatea spaliului sovietic, americanii au apelat, in
cea mai mare parte, la mijloace tehnice pentru b-gi atinge obiectivele in

129
domeniul spionajului atomic. intre 1947-1954, peste Europa dg.Eg_t aq
-fost trimise peste 4.000 de baloane de mare-altitudine cu aparaturi
foto sofisticatd. Au ajuns in Pacific cu filmele expuse doar citeva zeci
de baloane. Resjutbu.tOstcapturate de rugi.
G-,-..,-i' a'i
:i3"_l

ln perioada 1954-1956, a fost realizat q=Vlonul-dlJpjojgi_ka de

mare altitudine, cu aparaturifoto gi de cercetare radioelectronicd de cel
mai inalt grad, cu glgtgpajg_A--qespopg;ipo=zjfiq rae"he*tglor rusegti gi
ll3inelg
"J.iggi"".
1 9 56-1 960, av ioa nel e U_? _ag*gf99"J"Uda{-q^e
ntre I
-lPoruri in
addnci m ea teritori ul u i U. R.S,S., ceea-d6Gchliala cu tiit'bi5i6a abte de
aqresiune. Rusii le-au detectat pe toate, dar nu aveau cu ce sd le doboare.
M"oscovaer rasurvenit
la 1 mai 1960, c6nd bateriile de rachete antiaeriene moderne de la
Sverdlovsk, de la sud de Urali, au.ru9nlp-11111-ll3yign!:a qapt*find
Si*g"mlg:U|9=-9f |_qye rs, p i ol u l av o n u l u i. Ace sta a f ost s c h m b at
.V--.
l i i

in f56Tie d;;iiin, ci; ;ilibfriil rus' nubl.Ctf Abei, ;idtat de F.B.t.

ionul U-2 este doar unq!_tn llt y!.!iplele_?y!,o_qlq_!,o]gsjle-'de--S'lJAlll

Cel ma,i p=qjfgr:ta!pg.e'3yi"anulsup-eJs-o_otg_.9[_e ryla-r"_.allit_udine

.

atAt in rizboiul din Golful Persic, in 1990-1991, cAt gi in

-ge(,folosit
ibzboiul pentru Kosovo, in '1999.

xlreugs-srlelosJgf brs.,*
anii rizboiului rece, gi-au pierdut viala peste 150 de piloli
americani care au efectuat mtsrUni*d"e-*s-p_lonaj-i;1p""*9Jdr4.a*f-qs-tei
U.R,9,9rS!_a -C_h!p-i. N u m a i in spali u I U . R.S. S. a u fost doborate peste 50
de dfrtiSne americane ce executau misiunide spionaj, pe care glryg-rlql
A. niciodatd. O concluzie ce se desprinde de aici
este aceea cd, in s fu ndamentali este s,_til11r ;|iip_11ils,

Pentru cd avialia nu a maifostin mdsurd sd execute misiuni strategice

de spionaj atom ic in spali u I fostei U. R. S. S.,. g!Lnta.g.!p h n ge C.in*S."U A. i

au escaladat , care opereeaa_S! fn_Zjlele.noAgfiq, adj_c-a

satelit de cercetare strategicd prin fotografiere american de

tip "Corona" a fost lansat in august 1960, la numai4 luni de la dezastrul
avionuluiU.2.
A urmat a doua generalie de satelifi "Coronan'controlalide C.l.A,
avAnd la bord aparaturi de cercetare radioelectronici pentru depistarea
staliilor radar de pe teritoriul U.R.S.S.
ln anul 1961, a luatfiinld Oficiul Nafional de Cercetare, subordonat
Pentagonului,'cu program propriu de cercetare prin sateli{i, care a lansat

130
seria de satelili "Samos" gi "Midas", pentru detectarea rachetelor balistice
gi a experienlelor nucleare rusegti. La rdndul lor, rugii au rdspuns cu seria
de satelili "Zenit" gi "Cosrnos", de spionaj.atomic, destina{i urmiririi
avioanelor gi submarinelor nucleare americane, precum gi localizirii bazelor
de rachete intercontinentale de pe teritoriul S.U.A.
A urmat avalanga de satelifi ame.ricani cu mare putere de
rezolufie, capabili sd.transmitd imagini televizate in timp real, avind la
bord gi instalalii radar din seria K.H. (de la K.H.1 la K.H..11), cei mai
performanfi din lume.
Rugii au replicat prin stalia spaliali cu oameni permanent la
bord, capabild de manevre gide misiunivariate de Spionaj, care a funclionat
timp de 15 ani, incheindu-gi viala in martie 2001, prin arderea sa dirijatd in
straturile superioare ale atmosferei.
Pentru descoperirea submarinelor nucleare sovietice din Flota nordicd,
dislocatd la Murmansk, specialigtii americani au realizat sensori maritimi,
pe care i-au plasat pe fundul Oceanului, intre Groenlanda gi lslanda, precum
giin spaliuldintre Norvegia 9i lslanda. Asemenea sensoriau fost plasali 9i
pe fundul Mirii Oholk, in zona strdmtorilor.
in anul 1968, forlele maritime ale S.U.A. au scos de pe fundul
Oceanului Pacific, de la o adincime de 3 500 m un submarin rusesc (K-129),
avAnd la bord rachete balistice cu focoase nucleare, reugind si recupereze
tre i aseme nea rachete. O peralia a fost realizatd cu ajutoru l nave i de cercetdri
oceanografice "Hughes Glomar Explorel', fiind vorba de o acliune acoperitd
sub genericul "J ennifer'
ln spionajul atomic s-au angrenat masiv Franla, China, lsraelul)Marea
Britanie, Africa de Sud, Coreea de Sud, care au furat masiv secrete atomice,
cu precddere din S.U.A. lentru F.B.l., din
este un adevirat blestem

De aproape, se vede mai bine...

Amerlaaniiq-a,u-aanyhscisate|itii"indiferenrde |gr*de
r p utea ln psll i n qio-deli_ p"e age nti i de *spi o nai
qqflsti c3l-e, I { :i yo I i

_clasigi,recrglglt*plrul_iUeg:lratrEirngtituliil_ejsme.r,9:nlercs.
ln timpul rizboiului din Golful Persic, 1990-1991, comandantul
fo(elor de coalilie - generalul american Norman Schwazkopf gi statul sdu
major au fost deservili de 12 satelili de cercetare de mare performan{d,
inclusiv de tipul KH-11 , de avioane de cercetare "invizibile" SR-71 9i F-117
de avioane'Awacs", ulfamoderne, de cercetare radio-electronicS, de avioane
fdrd pilot etc. inainte de declangarea operaliei ofensive "Furtund in degert",
generalul Schwarzkopf a pus o intrebare secliei cercetare a armatei, gi

131
anume: "Armata irakiand dispune de incdrcdturi chimice pentru rachetele
sale operativ-tactice de tip Scud?
Nimeni nu a putut si rispundi la aceasti intrebare. Teama cd
Saddam Hussein ar putea folosi arma chimicd a creat o stare de teami
permanentd la trupe, iar guvernul israelian a cheltuit sute de milioane de
dolarica sd doteze populalia cu mdgti de gaze. La intrebarea pusi de
generalul Schwarzkopf putea rispunde doar un agent recrutat din
armata irakiani, dar acesta nu a existat. lar toli satelilii americani luali
la un loc nu l-au putut suplini...
.-Cu caa t sute de miliarde de dolari construind cele mai
sofisticate care sunt extrem
Us! zent,
le lr t'ermonucleare au
rggij. Toate care se in spionajul atomic sunt doar estimdri
gi niciodatd certitudini.
iin arta
a
pentru purtat de S.U.A. gi N:A.T.O. in primdvara anului
1999, pe timpul celor 78 zile de rdzboi,.grm_?ta pdlbjil! intoxicat pur si
s i mpl u satel'I _e1grlggqlu ti ntg*gj_g.!ie_91!y9l3! e.A$ase expt icd
faptul cd, atunbicAnd fostul flre$ecfinte american W.Clinton declara in fala
intregii lumi cd "avia,tia S.U.A. a distrus peste 450 de tancuri ale trupetor
slrbe din Kosovo", in realitate, pe toatd durata rdzboiului, nu fuseserd
distruse decit 3 tancuri gi 9 transportoare blindate...
Erorile cercetdrii aeriene 9i prin satelit sunt amplificate gi de
imperfecliunile existente in practica interpretdriifoto. Analiza fotogrametricd
se insugegte dupd eforturiindelungate, exist6nd in permanenli loc pentru
erori.
derulati in luna
octombrie 1962, cdnd Ohenirea a fost impinsd la un pas de un rdzboi
nuclear, s-a intAmplat un fapt d,q care qe raldq gi qgti?i.Qgp_gg_?ql
rostdescquenle"Baz$ -d€"Ja gu-qt1:!9_,q9,!90_cture_dn
americane efectuau zilnic zboruri de'recu-
. lntr-una din zilele
lunii octombrie 1962, pe masa de lucru a John F.Kennedy, a

s una
.'"F
anexat de la [-e,pleJqre
)ao atentd, s-a ed, de fapt,

ficeau ,zi. Datele de mai

sus au apdrutiniartea "Un secolde spionaj", editatd in 1995.

132
 ul atomic rdmdne, insi, o
indiferent cu ce m
purtare a rdzboiului.

Romdnia : in: obiectiv atomic !

ficute la carora
_t!u*mal-au-Jachete-intercon-tin_e^nlale.c,-u

dintfe cele mai s.frunta&j-_

Analigtii americani estimeazi cd Rusia menline in stare operativd,'gata
de lansare in orice moment, un numdr de cel pulin 650. de rachete
interc6ntinentale pe instalalii mobile, din care doud treimi vizeazdteritoriul
S.U.A. Cel pulin un numdregalde rachete americane sunt programate pentru
a lovi obiective strqtegice de pe teritoriul Federaliei Ruse.
Atdta timp cdtvorexista arme nucleare, - gise estimeazdcdin lume
la inceputul secolului XXI existd in jur de 54.000 componente de luptd
nucleare, de'la proiectilele de artilerie, pAnd la rachetqle intercontine4tale -,
pos i b i l itatea izb uc n i rii ungi f eabgi j[g]Tt"r c.Ig-pg3!gl!_ eL9 f u s{_teta l.
Datoritd degraddrii fo(elor sale armate conven{ionale, Ie_CgIellaBUqa,a
renunlat, inci din anul 1993, la principiul cn nu'-yaf_i p'flma-care-va
recurge la nuclear Mai mult chiar,
a a declarat, dupd decizia N.A.T.O. de a se extinde spre est, incor-
porAnd Cehia, Polonia gi Ungaria, cd unui confl ict militar cu N.A.T.O.,
_v_?*Igc_qrgg]_A_AI!Le._|q-nggle3teC
ticieniiromAni de ceasul
Nl.A.T.O. ar trebui sdreflecteze gi asupra,acestuI aspe-g!. nu-:aumai-la
gpgJanla cA ne vQm umple-de in A Romania vA fi
?n N.A.T.O. aceasti
vor fl lovite cu arme
Romdnia. Americanii vor cu arme nucleare. cel
lUnde in Romdnia gi
munitie

Dupd cum aratd istoricul britanic Gerhard L.Weinberg, in cartea

"Q lume sub arme -
tstoria gtobatd a celuide-at doitea rdzboi mondial",
apirutd la.Editura University Press din New York, existd documente
sto ri ce potrivit cd ro ra F. D. Rooseve lt s -a *f gdgi_t*e--e:ruLelg J_gIn be
i

atomice si lie realizaffiffifrb5t =9'd-p_=qa'te ii uiitizdi6- impitriua

@ii,rcta1ag;a f ie lansate .im potriva
€P9!!9!.
133
 ci dispune de minereu de uraniu

Daci, in anul 1945, exista o ql4gurd putere nucleard, la

,numdrul acestora
)ra+--_-se norca
l
la opr:
ridicd ra 5.v.4*llusla,
opt: S.
Marea Britanie, Pakistan gi lsrael. lntr-o zi; cele'
dou5 superputeri ecpno!'rlicq :lqpgli? gi Gelmania, vbJJ
-
clqbglqi nuclear. Acest lucru este inevitabil,.mai devreme sau maitdrziu.
. _ -_; :_i _- r '_
'"- \--::- '
"'-""'

134
 Capitolul lX

SPIONAJUL "PRIETENESC"
"Nu existd prietenii eterne.,."
Lordul H John Temple PalqlgrsJo.l (1 784-1 865), eminent
, lideral partiduluiWhig, din Marea Britanie, prim-ministru
gi ministru de externe in epoca de glorie a lmperiului Britanic, a sluiit gq_nFl
interesele naliunii sale.dar a_dus o politicd dr_a-conicii fatd 99 inle1gsglc
Alt=ol__sl1tg.Lordul Palmerston Q:_1qpg9*vqft-e-psntaelu-tuigq.ljlr-c-dp*u-nire-a
P ri n ci palqtq Bq-m a n e, a qq qli n ut ! ! e I! ti t,E !:ge-lnlesdlalri !.mpe.ri utui-otq-m a n
s-a opus eliberdrii naliunilgr-{n Balca4j, nSg!fuit*Q1[glg*s1;-djsle-in
.Qi
{%:__*

sbsslgg_iec_S_sj-qt_e--{rt$*U,A-f 861-1865)s!_g*pJ9lr1z9ggi9_991_0-
nieli-q]|eJTgq!11€*9."bjl31c, alte cuvinte, era un mare pdcdtos. Cu toate
acestea, am linut s5-l menlionez pentru mprltU|S--a=U-,eXAep"t-iS!,4_l in
9gli11tgg,p-119!fy!!Jg!rlr3!.a-!p_o-t!ti_c_i! 9-$..9rne r-eallete-e
g,ricdrui stat
care se res-p_gg!f. Evident, lordul Palmerston se referea la Marea Britanie
cAnd a definit rEy,daracestaaqApgql-v-elggle_uuyesala*p.e
tqusit{9*qe1!-el9l;*oan-q4ip-ql[l_c_ri_e_mapa
latd principiul de atunci gi din totdeauna, care a stat la
s__u.p=1em,
baza politiCii eilerne a Marii Britanii, definit dq lordul Palmerston:
"l{t1-gxistd pl.etei,ilileme, aii cuy i1191i2td nici dugmdnii eterne.
I,terge3q( do,g1.i.nlprgsefg ;t_ga-sfrg, pe care va tpblti s_d le urmdrim
cu Derseverentd".
Principiul este actual 9i nemuritor
...e*l*ff

J'lg -ctsdilez sqgglg-se*Lolllsa roll3lgg,s-ca-d"m ullinui-?9-9 de-.qni'

t ci ar c-unoeste qi nlqiqg_{.ap!ic*Q 99.99_! pnllgptujn-pp-lii_c.a.-e,x19,rne
lomdniei ! O clasd politicd aservitd gi dependeqtd, cum a avut gi cum
nici nu se
j'dgg"r:p-lgrcjgluld-9qtgep!te-eE-su--stu+entg.{s-e?!19--t-oqte
nartuJrilq _c_u.lgspsct*ul de sine.-Nu este gi-cazutRq'lglllei {llLgllL'lf!{l
deceniu al secolului XX si inceoutul secolului XXl...
:- :j: :

Analigtii americani Norman Palmar gi Thomas B.Allen, cu decenii

de activitate in serviciile de informalii ale S.U.A.,-in cartea lor
"Enciclopedia a.supra spionajului",apdrutd in anul 1997, la pag.27B, afirmd
fir:d echivoc: "lJ1gllj*lltdlfqffli dj,f e.pg.cq-rgz,b.oi.u!ui. r9.99.,n,u..V-q..fgst
nrslpdpli-ellp&_aend ALosty.prba de rQ&;9!g!!-eh!1o_togj9, Q-e Q7p_o,|4t se-cret".
!. gr-in[ele.99,.yre.,o,.datd,-p-otittc..l=qlLqt"1-q p-ygu1q9-tiae-qst adevdt elementar?

'135
 Aceiagi autori afirmi cd, de zeci de afri,
rat ample si profunde operafii de
Statelor
n anul 1987, un grup de analigti americani din cadrul Agenliei
centrale de lnformaliiaprecia cd gel putin 80% din resursele serviciiror
4e infurrmatii ale Japoniei sunt
dere industrial. pe teritoriul S.U.A.
r anul 1992, agen{iai F.B.l. au inaintat ministruluiJustitieials.U.A. uh
raport din care rezulta ci francez a realizat la firmele
l.B.M. EiTexas au sustras

lsraelul spioneazi "en-gros" in S.U.A. !

Tot in anul 1992, firma Recon/Optical din Chicago, specializata

in echipamente destinate armatei S.U.A., a dat in judlcati lsraelul,
deoarece ?qefiti,ai splonajgLuj_j$ae.[A0_Au incerqqt 9]a _olllgLle*sai
i|eq r_e p_u_1qry_deJez_q_t*js..deslirgtd
avioanelor de cereetare aelland. Statul israetian a fost obligat si
pliteascd despigubiriin valoare de 3 milioane dolari.
de ale lsraelului,'MOSSAD, SHIN BET giAMAN, sunt
expe(iin si
suntcotati
ca '',:E::__i:__y__.' _'-:_::VjYllgva
tn( 1.|n!199-ar qfla pe glob 9i ce fel de
sa sale secrete.
ln anul 1985, agenliai MOSSAD au mijlocit rile ilegale dearma-
ment american cdtre h:an, trdgdnd foloase gi profituri atdt dintr-o par"te, c6t
gidin cealaltd parte.
lnteresa"nt este faptul cd israelienii spioneazi masiv in S.U.A., in
lliile in care, pri.n tratatul i4glreiatt intre S.U.A. 9i
si lsrael, qglgitqllade
autoritdtile dela
la
m au acces la toate i itr d-i nT?ze r,;TeT*afiiA s. U.A., de
naturd sd contribuie existd,
rnsa, ntcr limite, deoarece nqslii qg,l_s!rt.
Aga cum am exempl a prin "cazul Pollard", seryiqiile de"
spionaiale lsraeluluirecrutgazi aggnti$i lVqlep;A cg:-ele!_e^d9;plgS-lJ1
toatesectoare|esociet erigangdeintere_spgntrU_stqlulisraelie|.-
Cele mai ample acfiuni de spionai desfisurate de
secrete ale lsraelului* MOSSAD siAMAN in S.U.A. au..fost
ultrasecret
mentdrii acestui program, in anul
mentanr anul 1957, sub directa conducere a primului
mr-nistru Ben Guribn gi a ministrului apdririi Shimon Peres, a fost creati o

136
*qge@ cqleserea_d_g itf9r!!!_atii din.d l
nr.lclear, deci un organ special de spionajatomic sub acoperirdade "Birou
fiffiffi relalii gtiinfifice" sau.LA|(A[V|,. in fruntea acestei structuri, a fost
numit Binyamin Blumberg, irnul dintre cei mai reputaliofileri din serviciul
de spionaj militar SHIN BET al lsraelului. Sub conducerea LAKAM,-aJoSI
construit, in desertul
aggpg{rejr- u nei fabJic-t de. lgXlue,
in anul-tgOS, prin agentia LAKAM, du-fo_st_sustrase pe cii ilegale,
"

de la corpora{ia americand "Nuclear Materials and Equipment - Apollo",

1 0 0 ks de ura n i u im beffil['ggl qa ! e puleaq _ll-gp1gtlV!!e*_6*Lo-mhe

atomice.
-_::_O altd acliune temerard a agenliei LAKAM, cu numele de cod
"Qpergti? Plum!S!', la care a participat 9i MOSSAD, a constat in sqoak-
1ea1!ggglg4[1Serygl1?*aq1elcgtlllelg9!_e_20pl9ne_d-e-sxrd*dsuauu.
ln anul 1381, in fruntea agenliei LAKAM a fost numit Rafael Eitan, spion
legendar al lsraelului, incd de la fondarea acestui stat in 1948.
Eitan are mari merite in recrutarea comandorului de marind arnerican
- Pollard. Dacd acesta nu ar fi fost arestat gi judecat, F.B.l. nu ar fi aflat
nicioditd despre existenla Agenliei de spionaj atomic isiaelian - LAKAM.
Pregedintele S.U.A., Ronald Reagan, a protestat vehement fald de
primul ministru al lsraelului, Shimon Peres, atAt pentru "cazul Pollard", c6t
gi pentru acliunile agenliei LAKAM pe teritoriul S.U.A. Evident cd Shimon
Peres nu gi4 turnat cenugd in cap, nu gi-a cerut nici scuze, afirmAnd cd
desa*:-"4!L99[!:*il-u$rle*gr-qg9la4-g9ea1*-*a-Ll"l--q-c-g!"i,{9"-9-!ir-e"a ei
aplg!3 EF-9?, A5ggfoggg-gg=gg15gl_q9 stdsa-ud g swern-c--are,sqre-sp-epld
sine si tara sa.
i-probabiLs=a-ingrn.-
p-artnuit_n?|e,{-qlt-9:_ly.P:"gllg,9"9.!.gri'.e.
Se nu siiicai;d"6inn6Ed?6-Tepfri Cd lsraelules\9 "ce! mai intim atlat
q/_q,U.4," Ntgl_!g_te_pqelq"Al,tfe!, i1.co;tp[[ille i11 carq T-ll1e.Cin -finanfele
_SJatelg1Qoite_alg*A11erfc-[*s-.upt.contref atedeban.cherievrei.
Frantaegtggjleli.-qeEtsJ-{re_plgne_dnqe-!sl.t9i_aqr_q9-'ye''_19-
lly1i.r.1-d9-mqnrq!-s-pt-qndtlu!_de,sla-*rr-a!.p9teritoJlgtS,9"4.Contra-
sllcjriajut american a constatat cd, in programele de cdutaie de informalii
ale serviciilor secrete franceze din ultimii ani in S.U.A., au figurat, printre
altele:
o strategia gi tactica firmelor din S.U.A. in comercializareaavioanelor
civile gi militare pe piala mondiald;
. date gi documentalii privind modernizarea avioanelor din dotarea
Fo(elor aeriene gi programele de dezvoltare-a avioanelor militare qi civile
cu razd mare de actiune;

137
 . cercetarile din S.U.A. in domeniul realizdrii sistemuluide apirare
antirachetd;
r sisteme tactice, operative gi strategice de rachete antiaeriene gi
antiracheti;
. aparatura de la bordul avionului de cercetare radioelectronicd E.6A.;
r contractele pentru statia orbital5 internalionald, in care S.U.A. deline
pozilia principald;
. realizirile S.U.A. in domeniul satelitilor de cercetare;
r sistemele de rachete electromagnetice de la bordul portavioanelor;
o sistemele radar de la bordul avioanelor de luptd;
o sistemele de rachete ultra-rapide cu bdtaie mare aer-aer.

"schimb de amabilitifi" S.U.A. - Franla - Japonia

in anul 1987, F.B.l. a descoperit gi anihilat o retea de agenli francezi
infiltrafiin companiile americane producitoare de tehnici de calcul
t
"'d JK ikY;ry:{L:,::";fff d e oriteri rra n cez i d e i nro rm a! i i
desfigoari acfiuni de spionaj in lumea dezvoltati occidentali, cu
precidere in S.U.A.
ln anul 1993, C.l.A. a atras aten{ia companiilor americane participante
la Expozitia lnternalionali Aeriani de la Paris, cd vor constitui obiectul
unor actiuni de spionaj tehnologic din partea serviciilor de spionaj ale Franlei.
Ca urmare a acestui fapt, marea corporalie "Hughes Aircraft" s-a retras de
la aceastd expozilie. Spionajul industrial gi tehnologic al Franlei are in
obiectiv permanent marile firme americane "Boeing", "General Dynamic",
"Lockheed", " Mc Donnell Douglas", "Martin Marieta" $i altele.
Ar fi insd un neadevdr strigdtor la cer dacd am ldsa sd se inleleagd cd
S.U.A. ar avea doar rolul de "victimd a spionajului" din partea,aliatilor sdi.
Spioriajul economic, gtiinfific, tehnologic Ai financiar american
impotriva aliafilor sii estb mai agresiv decit al tuturor acestora
luafi la_un loc! Atunci c6nd vizeazd anumite informalii din domeniile de
vArf ale gtiinlei gi tehnicii, spionii americani au in vedere nu numai
recrutarea de agenti, ci cumpdrarea cu totul a oamenilor de gtiinfi
din tirile aliate gi aducerea lor in S.U.A. Aceasta operalie practicatd
de americani poartd numele de "brain drarn" (scurgerea de inteligenld -
evident cdtre S.U.A.).
in anul 1995, contraspionajul franceza surprins, chiarin timpul unei.
intdlniri cu un agent, pe un ofiler al C.l.A. cu acoperire diplomaticd la paris,
de la care a preluat informalii financiare cu caracter secret. Cu acest prilej,
un numdr de patru "diplomali" americani au fost invitali sd pardseascd
teritoriul Franfei, sub acuzalia cd au desfigurat activitdli de spionaj.

138
.- Dupd fncetarea rdzboiului rece, in S.U.A. a luat fiinld, la iniliativa fos-
tului direitor al C.l.A.- Robert Gates, "Agenfia Nafionali de Gestionare
a lnformafiilor", cu misiuneade a valorifica la scard nalionald informaliile
din "bazele de date" ale C.l.A., Agenlia de lnformalii a Apirdrii 9i F:8.1.
Aceastd Agenlie hotdrdgte ce informalii sd fie puse la dispozilia
companiilor industriale private, precum gi a centrelor de.cercetdri 9i
laboratoarelor de stat gi universitare.
Spionajul economic al Japoniei, care opereazd de zeci de ani in
toate statele dezvoltate din Occident, igi are acoperirea in Ministerul
Gomerlului Exterior gi lndustriei - M.l.T.l.
,Marea Britanie, prin insugi guvernul siu; care gi-a subordonat
nemijlocit serviciile secrete, practici un spionaj economic, gtiinfific
gi tehnologic dintre cele mai rafinate gi eficiente, fiind cea mai
experimeniatd in acest domeniu, practicAndu-l de peste un secot.
Unde se gdsegte Rominia fald de astfel de practici standard? in
locul unui "spionaj pentru prosperitatel', "minlile luminate" ale intelectua-
litdlii romAnegti igi bat capul cu studierea arhivelor Securitdlii, otrivind
atmosfera in intreaga societate romineasci, in care coeziunea sociald
este gi aga cea mai firavi din Europa...
Triditorigi lepidituriau fost cei ce s-au pus,in slujba C.l.A.,
K.G.B., MOSSAD etc. gi nu cei care au colaborat bu organele
securitifii Rominiei !
Aga-zisul "Con siliu N alionat pe ntru Stud ierea Arhivelor Securitdfii"
opereazd exact ca un vierme la rdddcina unei plante firave. Cine va
maifi dispus si coopereze cu serviciile secrete ale Rominiei, atit
pe plan intern, c6t gi extern, cAnd se gtie cd in aceasti lard se poate
umbla la arhivele secrete? Precedentul creat de.acest "consiliu" ne-a
descalificat ca stat civilizat. latd de ce Romdnia va fi, multe decenii de
acum incolo, la periferia civilizaliei Europei.
Spionajul economic este o condifie, nu numai a prosperitifii,
ci chiar a supraviefuirii. Cine nu spioneazi piere...

O.N.U. - cel mai mare centru de spionaj !

Este cit se poate de departe de realitate intenlia autorului de a
ofensa Organizalia Naliunilor Unite, cel mai reprezentativ forum din istoria
tuturortimpurilor. Sunt cunoscute iolul 9i misiunile nobile pe linia asigurdrii
pdcii 9i securitdlii mondiale pe care le-a avut O.N.U., precum gi importanla
Cartei O.N.U., ca fundament alordinii politice internalionale, care artrebui
sd se bazeze pe forta dreptului gi nu pe dreptul forlei, cum s-a intdmplat in
cazul rdzboiului pentru Kosovo, din primdvara dnului 1999.
139
 Prezentarea O.N.U. ca "cel mai mare centru mondial de spionaj,,
apa(ine celor doi experfi americani Normand Polman gi Thomas B.Allen,
intr-un subcapitol special al cd(ii lor "Enciclopedia asupra spionajului",
editati in anul 1997. Din datele prezentate de acegtia, se desprinde
ideea centrald cd, inci de la inceputurile'bale, O,N.U. i-a atras pe
spionii statelor membre, exact ca un magnet.
in anul 1945, c6nd delegatiile statelor aliate fondatorare s-au reunit
la san Francisco, serviciile de spionajale s.u.A. au instalat microfoane -
gi aparaturd de ascultare in toate spaliile de acces ale membrilor acestor
delegalii, in camerele de hotel, la restaurante etc.
ln paralel cu aceste mdsuri standard, cercetarea radio-electronicd
americand_intercepta legdturile gi convorbirile dintre delegalii gi
ambasadele! acestora de la Washington, precum Ei cele cu guvernele
statelor participante, concomitent cu eforturile de spargere a cifrurilor gi
codurilor folosite, de cdtre serviciile de decriptare americane.
Aceste practici s-au permanentizat gi globalizat, angajind forle
gi tehnologii uriage in anii rizboiului rece. Schimbdri de fond in
practicile americane gi ale altor puteri cu disponibilitati in materie nu
s-au inregistrat nicidupd legendarulan 1989.
Fiind construiti de trusturi americane, impresionanta clidire
a O.N.U. a fost garnisiti cu microfoane gitehnici de inregistrare a
convorbirilor, din subsol gi pdni pe acoperiq
Despre acliunile de spionaj desfdgurate de cdtre S.U.A. in cadrul O.N.U.,
incd din anul 1945, au iegit la suprafald primele documente incriminante
abia in anul 1993. Agenlia Nationali de Securitate a S.U.A., un gigant al
spionajului radioelectronic Ai al spargerii cifrurilor de stat striine, i-a
tratat cu acedagi monedi, atdt pe "inamicii" din Tratatulde la Vargovia,
cdt gi pe "piietenii" din blocul militar N.A.T.O.
La r6ndul ei, fosta U.R.S.S. - superputere cu drept de "veto" in
Consiliul de Securitate, a ocupat pozitii-cheie, dupd cele ale S.U.A., in
structurile O.N.U. Mai mult chiar, rugii veneau la O.N.U. cu trei delegalii
Ru.sia, Ucraina gi Belarus, in limp ce toate celelalte state, inclusiv
_
S U.4 aveau dreptul la o singuri delegalie.
ln primiianide dupd rdzboigiin timpul rdzboiuluidin Coreea, spionajul
rusesc a beneficiat de serviciile diplomatului britanic Donald Maclean,
agent recrutat de K.G.B. in anii '30, care avea acces larg la C.l.A., Pentagon
gi Departamentulpentru probleme politice speciale din Ministerulde Externe
al S.U.A. Acesta a reprezentat Marea Britanie 9i la O.N.U.
Prin Donald Maclean, ru$ii erau la curent cu situalia trupelor americane
din strdindtate, mai ales a celor din Coreea.
Cu toate cd nimeni nu recunoa$te acest lucru, imensa majoritate a
funcfionaritor permanenli ai O.N.U. sunt ofiteri de informalii Vatentin

140
GubiceV care ayecrutat-o pe Judith Coplan, funclionariin MinisterulJustiliei
alS.U.A., era "func{ionar" alO.N.U. din partea U.R.S.S.
Diplomalii O.N.U. din statele lumii a treia au fost gi sunt finta
presiunilor de recrutare din partea serviciilor de spionaj ale S.U.A.,
Rusiei, Marii Britanii, Franfei etc. Adundrile generale ale O.N.U. au
fost gi sunt folosite pentru cultivarea unor agenli de influen!5, precum gi
pentru operalii speciale de propagandd psihologicd.
Agentia lnternalionali pentru Energia Atomicd de la Viena,
folositi, de cdtre cei ce ocupi funcliiin cadrul
subordonatd O.N.U., este
acesteia, pentru desfigurarea unor ample operalii de spi6naj in
domeniul nuclear. Prin aceastd agenlie, MOSSAD-u| a oblinut date
exacte despre reactorul irakian din apropierea Bagdadului, pe care avialia
israeliani l-a bombardat in anul 1981.
La sediul O.N.U. din New York, C.l.A. a repurtat una dintre cele mai
strilucite victorii in "rizboiulticut" purtat cu K.G.B. Este vorba de recru-
tarea, de citre agenfi ai C.l.A. cu acoperire diplomatici in cadrul
O.N.U., a "diplomatului" rus Arkadi Sevcenko, ce delinea inalta
funcfie de secretar general adjunct al O.N.U., in aprilie 1974.
Acesta a fost cea mai inalti oficialitate sovieticd ce a lucrat pentru
spionajul american in toli anii rdzboiului rece.
Arkadi Sevcenko a furnizat, timp de 4 ani, informalii politice gi
politico-militare de mare valoare, emanand direct de la Ministerul de
Externe 9i guvernul U.R.S.S.
' La incheierea misiunii sale la O.N.U., Arkadi Sevcenko a refuzat
sd se intoarci la Moscova, cerind "azil politic" in S.U.A., care bine-
inleles cd i-a fost acordat imediat. Solia gi fiica acestuia au refuzat s5-l
urmeze, inapoindu-se la Moscova
Din mai multe surse rezultdcd, in "afacerea Sevcenko", a fost vorba
de un caz de sex-spionaj, acesta fiind sedus de o frumoasi agenti
a C.l.A., cu care s-a gi cdsitorit'in.anul 1978. -
De lainfiinfarea O.N.U. gi piniin zilele noastre, seruiciile de spionaj
ale S.U.A. au "convins" multi "diplomali" din fostele liri comuniste si
colaboreze cu ele sau sd rdmAni in S.U.A. dupd incheierea misiunii.
Aga s-a intimplat gi cu primul ambasador al Rominiei in S.U.A.
9i la O.N.U., dupi 1989.
Este vorba de Aurel Dragog Munteanu, c6tifean romdn de
nalionalitate evreu, ajuns in aceasti inalti funcfie ajutat de un alt
evreu, pe nume Silviu Brucan (adici Brukner), care ne invald "demo-
cralie" in fiecare duminicd pe canalul PRO-TV.
"Dizidentului" Aurel Dragog Munteanu, trimis ambasador al Romdniei
la O.N.U., i:a pus Dumnezeu, sau Moise, mdna in cap, deoarece, in anul

141
 1990, in baza principiului rotaliei, RomAniei i-a venit rdndulsd ocupe pozilia
de pre$edinte al Consiliului de Securitate format din 15 state (cinci membri
permanenli, S.U;A.,Rusia, China, Franla giMarea Britanie gizece neperma-
nen!i). Aceasti pozilie a fost ocupatd de Aurel Dragog Munteanu.
ln vara anului 1990, lrakul a ocupat Kuweitul, creind prernisele
rdzboiuluidin Golful Persic, in cbre S,U.A. gialialiisdiapropia[is-au angajat
cu multd ardoare, ivindu-se prilejul de aur de a'ocupa cu fo(e armate cele
mai mari rezerye de petrol ale lumii. La rAndul lor, geicii.gi prinlii arabi
kuweitieni erau vital interesa{i intr-o intervenlie militard strdind pentru
izgonirea lui Saddam F{ussein din Kuweit. Pentru aceasta, eia insi nevoie
de o rezolulie favorabild a Consiliului de Securitate, care sd confere
Jegitimitate acestei intervenlii. Din surse americane demne de incredere,
rezultd cd petroligtii kuweitieni, putrezi de boga{i, au mituit Gonsiliul
de Securitate cu frumoasa sumi de.500.000.000 de dolari, pentru a
. fi siguri ci acegtia vor votd'a$a cum trebuie. Tot ceea ce a urmat este
istorie. Dacd suma respectivd a fost impd(itd in mod egal intre prea-cinsti{ii
membri ai Consiliului de Securitate, atunci inseamnS'cd fiecare dintre
acegtia, inclusiv domnul pregedinte Aurel Dragog Munteanu, s-a ales cu
frumoasa sumd de 33 milioane dolari gi ceva pe deasupra...
in asbmenea condilii, la incheierea misiunii sale in S.U.A., "patriotul
gi dizidentul" Aurel Dragog Munteanu nu era nebun sd se intoarcd la
Bucuregti 9i sd-gi cheltuiascd sacul de dolariin amdrdta de Rom6nie, care
l-a propulsat cdtre acest uriag cdgtig venit din cer pe gratis. intrebarea
este insd, in numele cui a ajuns Aurel Dragog Munteanu in fotoliul de
. pregedinte al Consiliului de Securitate gi cui i se cuveneau de drept
acegti dolari?
N-ar trebui sd md mir gi sd pun intrebdri, deoarece nu este prima datd
cAnd am fost jefuili 9i ingelali de cdtre astfel de "patrio[i"...
Despre veleitdlile de centru al spionajului mondial delinut de cdtre
O.N.U., am avut prilejul sd md conving, de doud ori, pe baza pioprieiexpe-
rienle. Astfel, in anul 1979 giin anul 1981, pe fondul cregterii interesului
RomAnieifagd de rolul fo(elor militare ale O.N.U. de menlinere a pdcii, in
ideea cd RomAnid ar putea fi invitatd sd pund la dispozilia O.N.U. efective
militare pentru mentinerea pdcii, in diferite zone ale lumii, am fost trimis
si urmez cursdrile de vari de la Viena ale. Academiei,pentru Face
- O.N.U., subordonati Consiliului de. Securitate. Zonele de asigurare
a picii, unde se avea in vedere de cdtre O.N.U. trimiterea unor batalioane
rom6negti, erau Angola gi Namibia, de pe continentul Africa. Am tratat cu
imensd responsa-bilitate aceastd misiune, iar arhivele Direcliei lnformalii
Militare a Ministerului Apdrdrii pot confirma aceastd pretenlie. La aceste
cursuri nu au fost admigi decdt ofileri din fosta R.S.F.Jugoslavia gi din
RomAnia. At6t in anul 1979, cAt giin anul 1981, cursurile s-au desfigurat
pe parcursul lunii iulie.

142
 La cAteva zile de la inceperea cursurilor deosebit de intense (zilnic
intre orele 09.00 gi 19.00, cu o pauzd la prAnz), mi-am dat seama cd din
cei 120 de "cursanll'1, ofiteri superiori gi diplomali cu rang inalt,
mai mult de 85% ficeau parte din serviciile de informafii. La cursurile
din anul 1979, am stat in camerd cu un "diplomat" din Germania Federali,
cafe anterior indeplinise misiuni in Elvelia gi in S.U.A., in cadrul O.N.U.
Am devenit "buni prietenir', in limitele in care ni le permitea profesia.
"Diplomatul" german tocmai lucra la o tezd de doctorat cu privire la rolul
trupelor O.NrU. de menlinerea pdcii. Am trdit o experienfd extraordinard
cu acest german, cdruia ii pistrez o ami,ntire de negters. Analizdnd retros.
pectiv relaliile, disculiile, schimburile de idei, momentele de relaxare gi
divertisment trdite impreund, mi-am dat seama cd intre ofiterul romAn
din partea de est a "cortinei de fie/'gi "diplomatul" german de la vest de
aceastd cortind au existat 9i trdiri de sincerd gi omeneasci prietenie.
Am constatat, insd, o curtenitoare gi atentd atitudine fali de
mine 9i fali de ofiferii de informafii din lumea a treia; din partea
tuturor ofiferilor gi diplomalilor occidentali. Cu prietenul meu german
ne-am adresat unul altuia cu numele mic, dupS o jumdtate de ori, iar cu
restul ofilerilor cursanti dupd cel mult o zi.
S:?u predat leclii de cdtre ceimai strdlucili generalicare au comandat
trupe O.N.U. cu misiuni de menlinerea pdciiincep6nd din anul 1948 9ip6nd
la zi, cum era, spre exemplu comandantultrupelor O.N:U. din Cipru, minigtrii
de externe din ldile occidentale care au furnizat contingente militare pentru'
trupel-e O.N.U. de menlinerea pdcii, inclusiv secretarul general adjunct al
O.N.U. cu problemele de securitate. S-au desfdgurataplicalii practice pe
hartd, in care noi, cursanlii, ocupam funclii politice gi militare, prin tragere la
sor[i.
Laaplicalia"Criza militard din Liban", prin tragere la sorli, qu am ocupat,
in"cadrul negocierilor, nici mai mult nici maipulin decAt funclia de ambasador
al S.U.A. la Beirut, in timp ce un oolonel american, A,Ross, prin acelagi
procedeu ocupa func[ia de ambasador al U.R.S.S., tot la Beirut. Trecdnd pe
lAngd masa mea de lucru, colonelulA.Ross mi-a goptit printre dinli: "Excelenld,
abia agtept sd vii sd md consul ,ti gl sd-fi spun NIET". . .
Cu'prietenul meu german am fost nedespdrlit pe toatd durata cursurilor
din vara anului 1979 gi tot datoritd lui am apdrut pe postul nalional de
televiziune al Austriei.
Disculii cu fond ideologic nu am avut cu diplomatul german decdt
intr-o singuri noapte, in camera noastrd comund, evident dotati cu
microfoane de asculta[e, cd doar serviciul de spionaj auStrjac trebuia si
se aleagd gi el cu ceva de pe urma acestor cursuri gdzduite in castelul
fostului maregal Laudon al impdrdtesei Maria Tereza...
Probabil cd neamtul meu a luat cdteva pahare de coniac "Milcov"
in plus, din rezerva mea strategicd, pentru cd mi-a linut un discurs de

143
peste o jumitate de ord cu privire la "racilele comunismului". L-am ldsat
si-gi desfiigoare programul gi, pentru cd nu-mi tiecea prin cap sd port un
duel ideologic cu el, care ar fi putut duce la stricarea u4ei prietenii, m-am
limitat la urmdtoarea replicS: "Dragd <Z>, ar fi stupid din partea mea sd
incerc a te converti ta idei comuniste" Ceea ce pot sd-li spun, iar tu nu md
poli contrazice, este faptut qa vinovati de aparilia ideologiei comuniste gi
de diseminarea acesteia in lume, nu suntem noi, cei din est, ci vinovatii
sunt germanii. Kait Marx gi Frederich Engets nu au fost nici romdni, nici
rugl gi nici bulgari, au fost germani. Noi cei din est suportdm consecinlele
unei invenlii germane". Neamlul a rdmas descumpdnit gi mi-a replicat cd
ce spun eu este perfect adevdrat, dar cd ei germanii au dat comunismul la
export. Atunci m-am ardtat 9i mai surprins, spunAndu-i: "$i eu care
credeam cd Germania exportd doar lucruri de calitate !l'. Cu aceasta
discufiile noastre pe teme ideologice s-au incheiat pentru totdeauna.
Am discutat impreund toate problemele politice gi militare din lume,
mai.pulin probleme ce vizau ldrile noastre. Acesta este un alt principiu
care sti la baza relatiilor dintre cei ce activeazi in universul informaliilor.
intre profesionigtii serviciilor de informalii,existd un "spirit de corp"
care trece peste orice fel de bariere ideologice. Profesionigtii din lumea
spionajului, mai ales cei cu acoperire diplomaticd, se re.specti.gi chiar
se ajutd unii pe alfii, atunci cAnd nu se pirn in joc probleme gi informalii
ce afecteazd interesele statelor lor.
Din acest "spirit de corp", s-a ndscut expresia "screatch my back
and I will screatch yours", ceea ce in traducere neprelucratd inseamnd
"scarpind-md pe spate, ca sd fe scarpin gieu pe tine"...
Toli ofilerii de informa{ii din lume gtiu cd succesele pe care le
repurteazi ei sunt insugite de citre cei mari, iar insuccesele li se
sparg lor in cap. Ei mai gtiu ci atunci cdnd cad, in multe situafii,
"patriile mami" ii abandoneazi, aga cum S.U.A. i-a abandonat pe cei
peste 150 db ofileri de avialie, dobordli in misiuni de spionaj in spaliul
aerian al fostei lumi comuniste. Pulinilor ofileri din cadrul C.l.A. care sunt
distingi cu ordine gi niedalii, acestea le sunt inm6nate in cadrul unor
ceremonii din sediul C.l.A. de la Langley, dupi care le sunt ridicate gi
pdstrate in seifuri speciale. in caz cd pdrdsesc C.l.A. sau in caz de
deces, medaliile giordinele nu se regtituie posesorilorsau familiiloracestora.
Dupd incetarea rdzboiului rece, in ciuda tuturor aparenlelor de
schimbare, O.N.U. continud sd joace rolul de "magnet pentru spionii din
intreaga lume", dupd cum au apreciat analigtii americani citali anterior.
Despre spionii de profesie, adicd ofilerii de informalii ai statelor
lumii, ag fi tentat sd afirm qd sunt patrioti, dacd nu ag fi citit definilia unui
sociolog american, potrivit cdreia "patriotismu! este ultimul loc de refugiu
al celor mai mari escroci". Ca atare ii voi denumi pur gi simplu profesionigti
care igi fac datoria...

144
Capitolul X

INFORMATIILE
,,, - REVOLUTIE iru CVOIUTIE

Salvarea nalionald - informafii gi sacrificii

.onqlrg_3.g*g_elljpilqf
"q:i__s,g_"qr,!e_t9e_nu[olqlipe.qqal{ii
1njlitere-ps*b_Umyg4le*U,n_9,r-q9qtlc_d_e_ pqtgle st1{ine a1e p,sline
e*1I,99-C-e*slpr3yig$4L9.,-p^u!?:tt-{-dsye-n1-e1c-aod qn pi-on .s*?.erifigbil
P-e*ggle-1h-UA-geseh-alqq!iL_
!r!g1te!g.1gidreptul ta via.fi se asiguri cu sacrificii. O natiune,
indiferent ae-in-arimea ei, trebuie si fie gata si- sg bate,*atunci cdnd
interesele sale vitate sunt puse in cum[ena. Hotaraiea'4";ti;1, J; ;
aCcepta o cgn[rUrtqre Oilitard cu S.uA_Sj X4.1.O,, in prim5vara anutui
1 999, strate.g_Lg_pglilig_1g
111titaq qpf!ca!6 de sArbi in acest rdzboi fan-
lgp-tiq 9qilqgqlin gp-a ce plyegle Eportul de fo(e, care, in finat, te-a dat
q?q[g dg_paqza.yq G416ngun model pentrutoate statele mici gi mijlocii,
yleme irldglung-qtd.
"9tq!gg1g1[ggb,ne cd sunt sau nu cuprinse intr-o aliantd militarS,
bazAndu-se pe serviciile proprii de informatii, adicd pe metode, procedee gi
surse specifice activitdtilor de spionaj, in procesul de elaborare a politicii lor
in plan militar gi doctrinar, !lt."S:fq19.g qdgpuqdd la urmitoarele probteme:
. Cine ar fi inamicul probabil intr-un eventual rdzboi, cine i-ar putea
fi aliat acestui inamic, ce state ar fi neutre, cu cine s-ar putea alia?
. Care sunt obiectivele politico-militare ale statului in cauzd gi ce
strategie ar trebui adoptatd pentru atingerea lor?
. Ce fo4e gi mijloace militare sunt necesare pentru atingerea scopurilor
rdzboiului gi cum'vor trebui pregdtite aceste fo(e pentru un viitor rdzboi?
o Natura viitorului rlzboi. Care ar putea fi situaliile de crizd de
naturd sd duci la izbucnirea unui rdzboi?
. Prin ce se va caracteriza situalia iniliali a rdzboiului?
. Ce mUloace de purtare a rdzboiuluiartrebuidezvoltate?
. Cum trebuie pregititd economia pentru rdzboi gi cum sd se asigure
baza logisticd a acesteia.
La aceste sarcinifundamentale in domeniul securitdtii statului la nivel
stratdg Lb, trebuie addu gate gi nevoile cu noagterii fenomenutu i mi litar
LllcafgSlgbg$, !1nand cont cd ne gSsim intr-o etapd istorici a unei noi
revolutii in domeniul militar.
.neV_q!ylla in _dgmeniul militar este rezultatul generat de
introducerea celor mai noitehnologii intr-un numdr semnificativ de sisteme

145
S=gryn-amgnt (cum sunt cele de cercetare
gi lovire de inaltd precizie),
combinat cu idei novatoare privitor la purtarea acliunilor militare giadoptarea
unor structuri organizatorice, care, luate la un loc, conduc la schimbdri
fundamentale in caracterul gi desfigurarea conflictelor militare.
in concluzie, pentru ca o revolulie in domeniul militar si aibi
loc, vor trebui si se imbine cele trei dimensiuni fundamentale:
- tehnologiile ultra-avansate;
- concepliile noi de ducere a luptei armate;
- structurile organizatorice adecvate.
Toate acestea ridicd sarcini enorme in fala spionajului militar. Cei
care. le ignori o fac pe riscul propriei lor existente.
Mi-arfifoarte greu si precizez unde se gisegte Romdnia vis-a-vis de
toatd aceastd' pro.blematicd.
Cobordnd gtacheta nevoilor de informalii de la nivelul strategic, la
cel operativ gi tactic, nevoile de informalii militare, in expresia lor
cea mai succinti, se referi la:
. Cine sunt comandanlii egaloanelor inamice?
. Cu ce fel de soldali sunt incadrate unit5lile gi marile unitdli ale
inamicului?:
- sunt soldali de profesie angajali pe bazd de csntract?
- sunt soldali recruta{i pe baza serviciului militar obligatoriu?
- ce vechime in serviciu au militarii recrutali?
o Care este starea fizicd 9i morald a trupelor?
- sunt ei soldali sdndtogi, cdlili 9i devota{i?
r Care este tdria inamicului? Ce efective are? Cdte unitSli gi mari
unitSli pe categorii de forle ale armatei (trupe terestre, fo(e aeriene gi
forle maritime) gi pe arme-tancuri, artilerie etc.?
. Ce armament modern (arme nucleare, chimice, bacteriologice, de
inaltd precizie) are inamicul in dotare 9i gradul de mobilitate al acestuia?
. Unde se afli armamentul (zona, raionul, pozitia) gi unde sunt
dispuse toate elementele dispozitivului sdu?
. Este inamicul dispus in poziliifortificate gicare este natura lucrarilor?
. Unde a fost inamicul anterior, caracterul migcdrilor sale gi ce ar
putea face in continuare?
. Dacd se deplaseazd, care este direclia, scopul final al deplasdrii gi
posibilitdlile in timp gi spaliu ale inamicului?
. Cum ar reac{iona inamicul in diferite situafii ale ac{iunilor de luptd?
. Care sunt posibilitdlile in timp gi spa{iu ale inamiculuide a contracara
acliunile noastre, cu argumente pentru fiecate situa{ie in parte.
Enumerarea,chiar gi succintd, a sarcinilor serviciilor militare de spionaj
ajutd la inlelegerea faptului cd indeplinirea acestora cere intreprinderea de

146
acliuni, cheltuirea de resurse, angajarea de fo(e umane calificate, existenla
unor institulii specializate. Toate acesteavizeazdin ultimd analizdobtinerea
de informalii. Pentru a le obline este nevoie de surse corespunzdtoare.

Sursete publice gi... minciunile diplomatice

lnstitutul Diplomatic al Universitdlii Georgetown din Washington, intr-un

studiu elaborat in anul 1992, apreciazd cd 90% din informatiile de care
au nevoie guvernele pentru a lua decizii corecte pot fi obginute din
surse publice. Prin sur:se publice, inlelegem totalitatea izvoarelor de
informalii militare, politice, economice gitehnologice existente intr-o
lard,
accesibile marelui public, fdrd nici un fel de restric{ii legale. pur gi simplu,
acestea constau din cd(i, studii, buletine periodice, dnuare statistice,
albume specializate pe diferite domenii, reviste profesionale de specialitate;
ziare, emisiunile posturilor de radio gi de televiziune, releaua lnternet,
materialele de reclamd comercialS, etc. care pot fi cumpdrate de pe piald.
- Volumul gi calitatea informaliilor din sursele, publice diferd de la o lari
la alta. Gele maivaloroas'e gimai bogate surse publice din lume se
gisesc in tirile cele mai dezvoltate ale lumii, in frunte cu S.U.A.,
care este un adevdrat "paradis al spionilor".
Un fizician cu o pregitire temeinicd poate ob{ine, din sursele publice
existente in S.U.A., toatd documentalia gtiin{ifici gitehnicd in mdsurd sd-l
ajute sd producd bomba atomicd, dacd dispune de instalaliile industriale
adecvate sau o bombd atomicd artrizanalil,dacd nu dispune de o asemenea
instala!ie.
Tehnica de aviatie militari 9i tehnica spafiali rusegti au fost
realizate 9i cu unele inspirafii 'din sursele publice americane 9i
invers. Buletinul sdptdmAnal'Avi ali a gi Teh nofog i a S p aliat d",care apare
in S.U.A., este tradus, cu o magind electronicd specialS, chiar la bordul
avioanelor rusegti care fac cursa Moscova-New York gi retur.
Volumul, valoarea gi regimul juridic al circulatiei informatiilor in
lumea dezvoltatd occidentald sunt extrem de largi gi permisibile,,st6nd
labaza a ce-ea-be numim "societatea deschisd". Libera circuialie a
informaliilor purtdtoare de valori, ca surse de inovalie gi creativitate, a
contribuit imens la dezvoltarea civilizatiei 9i abundenlei materiale.din
aria euro-atlantici. Pe de altd parte, secretismulexcesiv, incdtugarea
circulafiei informa[iilor generatoare de progres in fostele state socialiste,
in frunte cu U.R.S.S., au constituit una din cauzele care au condus la
colapsul sistemului social-econbmic din aceste state.
Tdrgurile gi expozitiile nalionale gi internafionale de armament gi
tehnologii militare cu scopuride cornercializare, constituie excelente surse

147
publicel legale, de culegere de informalii, intens exploatate de spionii
de profesie.
Pentru ofilerii de informalii cu acoperire diplomatici, sursele publice
includ gi vizitele gi turneele de informare organizate de cdtre autoritdlile
statului de acreditare, conferinlele, simpozioanele gi seminariile cu tematici
speciale.
Un simplu abonament la buletinul siptiminal "Jane's Defence
Weekly", editat de "Jane's lnformation GraLtp", cea mai mare agenlie de
informalii militare particulard din lume, te va line la curent cu tot ce este
nou in cercetarea, proiectarea,.produclia gi comercializarea tehnicii gi
armamentului din toate statele lumii. De ia acetaligrup, potficomandate
celebrele volume cu absoluttoate categoriile gi sistemele de tehnici gide
arme, electronice gi de comunicalii, toatd gama de munilii, de la cartugul
de pistolet la ractietele intercontinentale etc.
Mergdnd insi pe axa Vest-Est, de la Wasghinton la Vargovia gi
apoi la Moscova gi Be'rjing, sursele publice devin tot maisdrace gi mai
restrictive.
Pe axa Nord-Sud situafia este gi mai dezastruoasd. Pentru
informaliile militare gdsite din abundenld in S.U.A., Marea Britanie, Franla,
va trebui sd folosegtiagenli pldtili, sd desfdgori acliuni ilegale de spionaj gi
sd-!i rigti capul, daci este vorba de !5ri ca Federalia Rusd, Grecia, Turcia,
lran, Afganistan, China. in fiecare !ar5, valoarea givolumul surselor publice
diferd. Personal, nu-i invidiez pe profesionigtii serviciilor strdine de
informafii care sunt obligali si apeleze la sursele publice din Romi-
nia. Sdricia lucie in plan economic genereazd aceeagi sdricie lucie giin
domeniul informaliilor din surse publice.
Cele prezentate maisus nu trebuie sd duci la concluzia cd in S.U.A.
gi celelalte state occidentale dezvoltate nu ar exista secrete sau legi care
sd protejeze secretele de stat giale aQenlilor particulari. lncdlcarea acestor
legi atrage sancliuni .aspre, inclusiv pentru oamenii de presd, care, in
Romdnia, se cred a fi deasupra oriciror legi.
in statele membre in N.A.T.O., sistemul clasificirii documen-
telor includ6: documente confidenfiale, cu un grad de acces mai larg,
dooumente secrete, care restrAng aria de acces, documente strict-secrete;
la care au acces numaigefii instituliilorstatuluigidocumente strict-secrete
de importanli deosebiti, la care au acces gefulstatului, gefulguvernului
gi un numdrfoarte limitat de minigtri gi demnitari direct interesali.
ln toate statele membre in N.A.T.O., existi organe de cenzuri
militari gi de securitate. in Marea Britanie existd sistemulnumit
"D.-NOTES", care constd in circularele sdptdmdnale trimise tuturor
directorilor de ziare, de cdtre geful Serviciului Secret de Securitate (M.1.-5)
cu problemele care, in interesul securitd{ii statului, nu trebuie abordate in
presd.

148
 Democralia gi liberul acces la informafii nu au absolut nimic in
comun cu debandada qi iresponsabilitateilexistente in aria Balcanici
gi Europa de Est.
Din prezentdrile de mai sus, rezultd cd serviciilor de informalii le-ar
reveni oblinerea doar a 10% din informalii apeldnd la sursele acoperite,
la surse ilegale, adicd la spionajul propriu-zis.
Abordarea acestor surse inseamnd asumarea de riscuri, incumbd
posibilitili de cideri, inriutilirea relaiiilor dintre state,
iar in timp
de rdzboise plitegte cu viafa. Abordarea surselor ilegale de informalii,
carevizeazdajungerea la documentele secrete, strict-secrete gi de impor-
tanld deosebiti ale unui stat, este posibilS numai de citre oameni de
excepfie, profesionigti de indltd clasd, posesori ai artei spionajului in
accep{iunea cea mai inaltd a conceptului.
Degi puline din punct de vedere statistic, informaliile oblinute
din surse ilegale au gi cea mai mare valoare, de multe ori linind
chiar de supravieluirea gi existenfa unui stat.
Nu este un secret cd imensa majoritate a oarpenilor care se migci
in universul informaliilor trdiesc toatd viala lor pe seama surselor publice.
Gondilia fundamentalS a exploatirii cu succes a surselor acoperite
de informalii, a surselor ilegale, este pdstrarea unui secret total,
desivArgit permanent. Cei care pretind "transparenld" in activitatea
serviciilor de informalii, aga cum se int6mpld in Rom6nia post-socialistd,
sunt fie pugi in slujba unor interese striine, fie de-a dreptul lunateci ! A pre-
tinde "transparen!d" unor servicii secrete, fie cele ale poliliei, ale jandar-
meriei, de securitate internS, de spionajgicontraspionajeste sinonim cu a
le pretinde si se sinucidd. Dargrddina Domnului este rnare...
Legea fundamentali care std la baza folosirii surselor ilegale este
aceea ca adversarul si nu gtie, si nu nutreasci nici cea mai mici
binuiali ci i-au fost sustrase informalii secrete. Aceasta este 9i
raliunea pentru care existd gi se practicd spionajul. Dacd adversarul a aflat
cd i s-a sustras un secret de importanld'deosebitd (cum ar fi un plan de
operalii militare), va lua imediat mdsuri de contracarare gi va efectua
schimbiride fond in secretul pierdut.
De peste un deceniu, agenlii diplomatici provenili de la G.l.A.
depun mari eforturi pentru a determina serviciile de informafii din
fostele state membre in Tratatul de la Vargovia sd renunle la sursele
acoperite de informa{ii de pe teritoriul S.U.A. gi si se limiteze
exclusiv la sursele publice, adicd la sursele deschise. Este foarte adevdrat
ci sursele publice din S.U.A. sunt extraordinar de bogate in informalii gi
personal recomand sd fie exploatate cu maximum de intensitate, dar atrag
aten{ia cd, din aceste surse, guvernanlii Romdniei nu vor afla in vecii vecilor

149
care sunt adevdratele intenlii, .scopurile ascunse, scopurile nedeclarate
ale S.U.A. fali de Romdnia. De miide ani, declaraliile oficiale ale impir.alilor,
regilor, pregedinlilor gi gefilbr de guverne nu au corespuns gi nu vor
corespunde cu scopurile reale urmarite. Dacd declara{iile oficiale ale statelor
ar exprima in toate situaliile realitatea, atunci nici nu armai fi nevoie de
serviciile de spionaj...
Declarafiile oficiale 9i diplomafia fac parte din arta politici a
imbrobodirii. in declaratiile oficiale cred doar cei naivi gi, eventual, "presa
democraticd" din RomAnia.
Ministrul Propagandeicelui de-altreilea Reich, dr. Goebbels, igi baza
intregul program al acliunilor sale de infl uenlare psihologicd pe urmdtorul
principiu: "Cu cdt minciuna este mai mare gi mai des repetatd, cu atdt
poporul o va crede mai ugor". Propaganda psihologici postbelicd
americand a preluat multe din metodele gi princi-piile acestuimare maestru
al propagandei negre.
Profesionigtii serviciilor de spionaj gtiu cd, de mii de ani, in politicd
statelor giin diplomafie, de reguli, vorbele nu au nici o legituri cu
actiunea. Vorbele sunt vorbe, iar acliunile (cele subterane) sunt ac{iuni.
Vorbele frumoase se folosesc pentru a ascunde faptele urite.
Diplomafia sinceri nu este.posibili, aga cum nu sunt posibile apa
uscatd gi fierul de lemn. Sper ca viitoarele gendralii de oameni politici gi
cei care Vor lucra sub stindardul serviciilor de informalii ale Romdniei sd
inleleagd aceste adevdruri fundamentale.
Pe de altd parte, "consilierii" C.l.A., in cooperare cu cei britanici
din M.l.-6, depun eforturi pentru a orienta eforturile serviciilor de
informafii din statele Euiopei Centrale, inclusiv din Romdnia, exclusiv
citre spatiul Federafiei Ruse. Aga au procedat gi rugii cu serviciile de
informafiiale fostelorstate satelite, orientdndu-le exclusiv cdtre N.A.T.O.,
mai pulin pe cele din Romdnia, care au iegit de sub controlul sovietic in
anul 1964. Afldndu-md in misir:lne la Londra, relin gi astdzi ordinul foarte
categoric pe care l-am primit dupd "Declaratia politicd din aprilie 1964", "de
a intrerupe orice forme de cooperare sau consultare cu reprezentan,tii
diplomaticial U.R.S.S., precum gi ai celorlalte state membre in Tratatul
de la Vargovia". Autoritdlile britanice au luat cunogtinld de acest ordin,
evident, pe cii neoficiale gi, drept Lrmare, diplomalilor Ambasadei
Romdniei la Londra le-au fost anulate restrictiile.de deplasare pe
teritoriul Marii Britanii. Romdnia intra in regimul de liberd circulalie,
exact ca cel aplicat statelor membre in N.A.T.O. "Fo(ele democratice" din
Rominia contemporani nu-gi maiamintesc astfel de "aminunte:'...
Dupd natura lor, sursele acoperite se impart, in mod convenlional, in
surse umane (human intelligence) gi o multitudine de surse speciale
tehnice, definite in funclie'de scopurile urmdrite gi aparatura utilizatd.

150
 ' Sursele umane gi arta recrutdrii
in activitatea de spi.oqgj nu existd limite, nu existi reguli de
comportament conveqite intre state, pentru ci nimeni nu le-ar
rCspectq, nu exfsti 'jdgqlufl'. Atunci cdnd ajunge la un secret de stat
sau militar, spionul de profesie il ia pur gi simplu.
Omul este cel mai valoros purtitor de informatii.
baci nu gtii ce gjdndesc oamenii politici care influenfeazd
cursul is_toriei gi c_e. iq.telfii.as-gun-9e au, nu gtiiin realitate nimic! l-a
g5ratufrG bamenilor nu pot pdtrunde decit alfi oameni. Cu nici un
satelit, indiferent cdt de sofisticat ar fi, nu vei afla niciodati ce 96ndesc
gi ce intenlii ascunse au liderii politici de la Washington sau Moscova,
Londra sau Berlin, Sofia sau Budapesta, cd sunt mai aproape de noi.
Sglq.qlg-_-\l-ry-gle-.ge''informa{ii mai poartd gi numele de surse de
1ge_ntu1i. Neglijarea surselor umane de informatii prin agenli
recrutafi, afla-ti in centrele vitale de decizie ale adversarulgi, dqce
!n fil_e!,lg gggg_yri, atgt i1 politicd, in economie, in come(, in finanle, in
cercqtapq gtiinlificd, cAt mai ales in r{zboi.
Cu sateli{ii 9i staliile radar, cu avioanele "invizibile" gifdrd pilot, cu
tolisensoriidin lume, cu submarinele giaparatura de interceptare a comu-
nicaliilor, [g:gJg gjungg-ga s-g p5{upd nlciodqti in congtiinla umand,
--8":9_ ?"!e
c9 g3$g.qc Ai ce hotdrdsc factorii de decizie.
Sursele umane se ridicd la ra4gul de activitatg de spionaj atunci
cand-bbla-aCeitea de obtin informatii cu iaracter 6ecret, apdrate prin
lege, utile pdrlii adverse.
g=Wsgle u.trane_ pqt fi imqginate ca o piramidi Stru_cJqrati in
-qrdiqeajmportgnfei to1 astfel;
. agenlii de informalii, recrutali dupd criteriile tratate anterior;
. transfugii 9i trdddtorii, foarte numerogi in epoca rizboiului rece,
precum giin situaliile de crize politico-militare, cum au fost rdzboaiele din
Balcani, in ultimuldeceniu al secoluluiXX;
. opozi,tia politicd, exilalii, guvernele fantomd;
r informatorii ocazionali secreli;
. prizonierii de rdzboi gi populalia aflatd sub ocupalie;
o contactele de afaberi;
. refugiatii;
. cdldtoriile ocazionale.
in timp de rizboi, toate statele lumii folosesc intens, ca surSi
de informalii, prizonieriide rizboi, utiliz6nd toate metodele imaginabile,
inclusiv tortura gi substanlele chimice. Aceasta pentru motivul cd
informaliile oblinute de la prizonieri pot avea efecte imbdiate asupra
151
 rezultatelor acliunilor de luptd: sd invingi sau sd fiiinvins. in timp de rdzboi,
nlme_nr_lq:Si--Ua,bgte cqpul cu prevederile Convenlieide la Haga, care
iql-e14i ge aces.t lucru. ..
Id g nt if iggreaS tr-eq ru!g!:e4.de. age $t. q e1,e, _f_oq rt e mu lt t im p gi
presu_pune o adeviratd artd in materie.
Dup'5-iOCntificar'e gi recrutare, lucrurile sunt departe de a se
' simplifica. 9gg.ngjtgn-ribile g!mai p_errcuj9.a.9d.part-e= a tq,cqqlui cu agenlii
g-,cgl'gtitllig=leg{turile, modulde comunic.qlq cu acegtia- De multe ori,
in situatiile de'Ciiza sau iezbdi,-dgeniii sunlpusi in situiiia de a furniza
informalii in timp real, ceea ce este extrem de periculos.
Sursele umane au o mare cuprindere, put6nd acoperitoate domeniile
de inieres pentru serviciile de spionaj. Acestea au o mare sensibilitate la
orice schimbdri, sunt flexibile gi manevrabile. -QCg-lme= a sp_ionajului o
-cqrtstil-yigpg.19tlgr33,c!-ag,e.n!i ? gervfciilor"de_!1!g,rmafil qdverse.
Furselg umane sunt singure_le care d_au rezgltafq _Usrr_fn
p qiql?#!Je,l3?199-i9_:i=q!U.I"{i9. usu cu m s-a de mo nstrat in cazu,
sptonajulut atomlc.
Direclia pentru $tiin{a gi Tehnologie din cadrul C.l.A. pune un foarte
mare accent pe factorul uman, mergand de la recrutare, pdni la
cumpdrarea la preluri mari a savanlilor gi cercetdtorilor valorogi din orice
tard a lumii, indiferent dacd este aliatA sau adversar6.
.9li.k_fL'{" i nfo rm af i i c u a eo pg ri_re d ip lo ma![c_d, pe I d ngd
.

gg.{! ent!!1ca 9 ! reglqta,qg e nli, d gsfigoa ri e i inq g i acli u n i

pfqo=ryqll=_e i

de culegere continui de informalii.

M etod e e f u n d a m e n ta e fo o s te s u n t_ o b_se.r:rar:ea._
l l l i gi
g.
-e -qu]!a,rea_.
inyeSgfilglqqte gompreta!9_-c_tlgjgqqsLrUtireA-"Sl_edelniee-dp-asettula!
o-_pg_e-ry91eq ca sursi,de
i1r91111_g!!ie_ste !_o_! qlalde-v,e.qhe ca si
gpec=ie.gmgni" Pentru a-gi mari raza de observare omul s-a urcat pe o
n'lovild, pe un deal, pe un virf de munte, intr-un copac, o turld, pe catarg.
Apoi a inventat balonul gi a urcat gi mai sus, luAnd cu el gi aparatul de
fotografiat, apoiavionul, satelitulde observare cu transmiterea de imagini,
iar mai recent, navetele spa{iale gi staliile orbitale.
.Adelftul€Sg q_a!:_o1td Iumea privegte dar numai spionii vdd.
Ascultarea se iaCe prin sifl-q! auzului, dar gi cu tehnici speciale de
i nter#pta 6li
i1r 1e g isirale a convoibiii ibrl iii ce pa nd de la m icrofoa nete

implantale_ip loqle_lgcurile imaginabile $i inimaginabite, pAnd ta satetilii

sp_ealalizall it rntgpsplg-fpa Coirft'riicefl lbl iadlogi a tbtefoe netor.
AGAut tot ;;a;;sG
i;mlte-fn eler"poare fi interceptat gi
ascultat. De aici, rezultd aprecierea cd acei ofileri de infggng!! cale qu
miEi!.rnea de a conduce aqen!,_dgSa-Vgl--_cg=?gg lr_a sa-!u cqga,sa.tqgx
de spectru I electromagnetic, ll*recu m draeu I de_lgpaig. f olosire{

152
telefoanelor digitale. a staliilor radio-mobile, a telefoanelor cu fir, inclusiv cu
fibri opticS. a retelelor lnternet. a cdrtilor de crediLin relatiile cu
narea acestora Ia moarte !_qrl -Epg,g-qqrLg.
doar sistemele indirecte, care se ..invatd
.** .*. , .'-' :-.
in .

gs lpeslelxale-
lnve este la fel de veche ca giobservarea. Combinate cu
, metodble clasice de dei
adevdrate r

Dumnezeu a dat spionilor computerul !'

Cea mai importantd sursi tehnici de informatii o constituie
_,._,j_rt-.,!,"..,:;....,€.'--","''.q:-

--qsn4{-e*:egiee!gS"r9n'qe (9!s!:'el lr19l!is-erys qelr Sl9li-l])A-c.eap-!e

a
a doua iumitate a secolului alXlX-lea. ul
civil din S.U.A. (1861-1865), adversarii gi-au interceptat fizic reciproc
liniile telegrafice militare. in primul rdzboi mondial, interceptarea
circuitelor telefonice a fost larg rdspAnditd.
in anii '50, americanii au construit celebrul tunel de la Berlin,
pAnd sub centrul de transmisiuni al Comandamentului for[elor armate
sovietice din R.D.Germand, de unde au interceptat mii de circuite,
colect6nd o cantitate imensd de mesaje gi informalii.
in ultimii ani, americanii au recunoscut ci au interceptat gi
cablurile submarine existente in coastelor Federafiei Ruse.

sunt utilizate cele mai performante calculatoare din lume. De altfel,

calculatorul-sau cgm.puterul a fost creat de citre_spionii lritanlci, in {runte
cu matematicianul Alen Turing, in contextul eforturilor acestora de a
gpggg@,ill9.5!Ci{rurlie germa;6 il anii cgrui de-al doilea rdzboi mondial,
lucru ce le-a'ieu$lt-: Se afiimd cd DumneiC-u a dat spionilor computerul.
Considerat drep_t-c,ea
-%
maiinaltd culme a realizdrii minliiomenegtiin domeniul
tehni-c*,c-9np-u!eru!,=.!-Lav-antaieal.4--p=l_q!t_9_!i.-Tiecbiea bazelor cib
informalii din toate instituliile-cheie, inclusiv cele militare, ale statelor
dezvoltate ale lumiide la sistemulclasic pe computere este o adevdratd
mand cereascd pentru agenlii de spionaj plasali in aceste institu[ii.'O

153
.docu-me_ntalig sec_ret6.d.e..g"0-0.paginl p-oate.fi.._tleguti pe 9.-dis-gfrgfe
in mai pulin de treiminute, iar discheta poate fi scoasi din institu_tie
fdrd a lisa urme. Sistemele de securizarg aplicale go-11p9t919]_q1-p-gt
reduce riscurile de phtru*ntriiei la Oaiete Oe informalii, Oai eiimfnared coffipbte
a acesteia este practic imposibilS.
Rizboiul rece a ridicat cercetarea radioelectronicd pe culmi inima-
ginabile.
S.U.A. gi alia{ii sdi au inconjurat fosta lume comunistd cu puternice
stafii gi centre de monitorizare radioelectronice.
Gercetarea radioelectronici are doui sub-diviziuni:
. "COMINT" (Comunicatio4 !rytelligence), ceea ce se traduce prin
interceptarea mijloacelor de comunicalii (mai ales prin radio);
. "ELINT" (Electronic lntelligence), adicd interceptarea celorlalte
mijloace care emit fard a fi parte a retelelor de comunicalii, cum sunt
sta{iile radar, de hidrolocalie etc.
lrlerv_ulcentral al "GOMINT" este efortul de spargere a cifrurilor. in
acest plan, se deruleazd intr-o tdcere totald, un rizboi cumplit intre
criptografi, care sunt realizatorii cifrurilor gi codurilor, gi decriptori, adicd
spdrgdtorii de cifruri. Acest razboi este linut in cel mai desdvdrgit secret. Un
stat cdruia i s-a spart cifrul este complet descoperit gi foarte vulnerabil.
radioelectronicd se face de la mari distanfe, din Cosmos,
"din aer,Cercetarea
de pe uscat gide pe mare gi nu presupune incilcarea spaliuluiaerian;
terestru sau naval ale adversarului nefiind nici vizuti gi nici simfiti.
pgglgqdtate de secol, Agenfia Nationali de Securitate a S.U.A.
lnte1c_qpleazd comunicaliile tuturor statelor lumii, atdt ale celor aliate,
cAt gi ale celor considerate adversare. Mii de ahaligti, matematicieni,
informaticieni, sociologi, lingvigti, economigti gi istorici sunt angajati in
procese de analizd 9i decriptare a cifrurilor de stat.
Prin interceptarea traficului radio, chiar gi fdri spargerea codurilor
$i cifrurilor, se pot obfine informafii deosebit de valoroase gi se pot
trage concluzii cu privire ta:
. echipamentul tehnic utilizat;
. determinarea caracteristicilor tehnico{actice ale emitdtoarelor gi
chiar reproducerea acestora;
. determinarea pozilieiin spa{iu a !intelorgiobiectivelorce urmeazd a
filovite;
. determinarea compunerii fo(elor gi a dispunerii lor in teren;
. ordinea de bdtaie gi maneyra de fo(e gi mijloace;
Thbelul general al surselor de informatii utilizate in spionajul
modern, altele decit sursele publice, se prezintd astfel:
. HUMINT (Human lntelligence) - surse umane;

154
 . SIGINT (Signallntelligence) - cu cele doud subramuri:
COMINT (Comunication lntelligence) - cercetarea radio;
- ELINT (Electronic lntelligence) - cercetarea electronicd;
. SATI NT (S atel ite I ntell ge nce) - ce rcetarea pri n satel ili ;
i

. PHOTINT (Photografic lntelligence) - cercetarea foto cu toate

mijloacele posibile;
o N UG Ll NT (N u cl e ar lntell ge nce)
i
- detectarea explozi lor n ucleare
i

prin seisme gi radialii;

o INFRAREDINT (/nfrared lntelligence) - cercetarea pe baza radia-
!iilor infrarogii a lansdrii rachetelor intercontinentale;
. ACOUSTINT (Acousflc lntelligence) - cercetarea pentru detec-tarea
submarinelor nucleare purtdtoare de rachete intercontinentale.
Este absolut necesar de re{inut cd toate aceste surse pot fi distor-
sionate prin dezinformare, prin mascare, falsificare; codificare etc. La orice
misuri, existd gi o contramisuri. La acliunile radioelectronice, se rds-
punde cu misuri contra radioelectronice (de bruiaj, etc.).
lstoria a demonstrat cd, din toate sursele utilizate, sursele umane,
"HUMlNT", sunt cele mai valoroase.
Sursele tehnice de cercetare strategici SATINT, SlGlNT, PHOTINT,
COMINT etc., pe care C.l.A. a pus atdta accent in cei 45 ani de rdzboi
rece, au pierdut competifia cu sursele clasice de informare, adicd cu
HUMINT.
La inceputul secolului XXl, at6t C.l.A., cit gi celelalte servicii de
informalii din ldrile dezvoltate se intorc spre clasicism, spre metodele,
procedeele gifo(ele spionajului clasic, axate pe om, pe agent, rezidenli gi
relele.

Analiza gi sinteza informaliilor - totul sau nimic !

Analistii gi serviciile de informaliitrebuie sd se afle "in aceeagitrangee"

cu factoriide decizie politicd.
Serviciile de informatiidintr-o societate modernd, dezvoltatd, sunt parte
inte! ranti a sistem ul u i d" gruurnure pe care il deservesc .$ela!{q$rtre
acestea sunt un amestec de intimitate gidistanfi. lntimitate la nivelul
;creierului
de decizie" gi distanld fa{d de procesul propriu-zis de luare a
deciziei.
Valoarea serviciilor de informatii este dati de misura in care
acestea deservesc in mod eficient pL de informafii la
"on"urnatorii
nivel inalt, unde se iau deciziile politice:
' -Pregedinte-Parlament;
- Primul ministru'

155
 - Consiliul Suprem de Apdrare a Jdrii;
- minigtrii;
- gefii militari de la egaloanele inalte.
Aceste egaloane pretind din partea serviciilor de informatii aprecieri
gi concluzii superior analizate gi ugor de utilizat.
-Simpfa
informare, firl analizA gi estimare, firi elementele de
previziune este lipsiti de utilitate pentru factorii superiori de decizie.
Estimirile la nivel nafionalocupd un loc de o importanti excep-
lionali in procesul de analizd a informafiilor. Aceste estimiri nu pot
fi produsul uneisingure institu{ii. [-a elaborarea acestora trebuie sd parti-
cipe toate organismele implicatein activitdli de informalii, precum gi cei
care rdspund de securitatea nalional5.
"ln
Rominia, aga ceva nu a existat niciodati gi nu existi niciin
prezent, fapt pentru care, societatea romineasci a fost gi este
defazati in raport cu mersul istoriei.
Estimirile constitrlie pr94e4!areg 4!!"-un mod extrem de atent gi
elaborat a proOtemeior cu privire la probabilitatea producerii unor feno-
mene gi evenimente in viitor.
Estimi{le nafiongle- sult docqmente speciale, de profunzime,
care prezinta situaliile ce s-ar putea produce in viitor, de mare importanld
pqnti-u securitatea nationalS gi'poliiica externd a statului.
Asemenea extimiri nationale se elaboreazi permanent in
statelq dezvoltate - S,U A., Japonia, Marea Britanie, Germania, Franla
dar nu au existat g^i in practica statelor din fosta lume socialisti, in
frunte cu U.R.S.S. ln acea lume care s-a gi prdbugit, dorin{a era luati
drept realitate, iar locul estimdrilor era luat de propaganda de partid.
,Estimdrile sunt necesare pentru situalii greu de anticipat, pentru
acele evoluliiin legdturd cu care nu existd rdspunsuri clare. Atunci cand
totul este limpede, nu este nevoie de estimdri. Nimeni nu pune intrebdri
simple, ugoare. O,estimare incearcd sd reducd md'rja inevitabild de
incertitudine la minimum, prin elaborarea de calcule c6t mai apropiate de
gyglg!!9_r4llo3uqplobe b e.
-_--qltboiipa i I

unoibJlifrsri este o activitate comptexS, deosebit de

dificild, bazatd pe calcule bine fondate, pe ralionamente logice, puse in
evidenld cu maximum de obiectivitate, c6t mairelevante pentru factorulde
decizie.
Este o adevirati catastrofi si crezi gi ceea ce tu nu gtii nu
existi, giceea ce tu nu p6lisalacl, nicialiii nu pot !
De ani de zile, Romania se dd in spectacol in legdturd cu "dorinla
fermd a tuturor romdnilor, de aderare la N.A.T.O." Nimeni nu a elaborat
insi gi o estimare in legituri cu gansele Rominiei de a:gi atinge
156
acest obiectiv. Totul se rezumd la o propaganbd facild de suprafald. . .
Nu imi propun sd elaborez o astfel de estimare dar, incd din capul
locului, consider cd gansele RomAniei de a adera la N.A.T.O. depind
de o intrebare fundamentald ce se pune, acum, la inceputul secolului
)fi|, gi anume: 'Ce esfe maiimportant pentru Europa Occidentald, adicd
pentru Uniunea Europeand? O alianld militard cu Statele Unitp ale Americii
impotriva Federa,tiei Ruse, care s-ar putea finaliza chiar printr-un rdzboi,
sau o largd gi profundd cooperaire cu Rusia, care sd-i permitd Uniunii
Europene accesul pe pia,ta ruseascd, la imensele sa/e resurse de materii
pime?"...
Dacd Uniunea Europeand va opta pentru prima varianti, gansele
Romdnieide aderare la N.A.T.O. sunt mari. in situafia cd va opta pentru cea
de-a doua variantd, atunci, atAt gansele N.A.T.O. de a se mai extinde spre
est, c6t gi gansele RomAniei de aderare la aceastd alianld sunt foarte reduse.
Europa nu va putea Bvea gi una gi pe cealaltd. N.A.T.O. este o
alian!5 militard anti-ruseascd gi aga va rdmdne pind in ultimul ceas al
existenlei.sale. P6nd in prezent, existi indicii ci Uniunea Europeani
va opta pentru cea de-a doua varianti, adici o ampli cooperare gi,
intr-un viitor mai indepirtat, chiar o integrare europeani a Rusiei.
' Analizele gi estimSrile sunt mult mai dificile decAt ac{iunile de
culegere de informalii, iar analigtii de mare clasd, capabili sd discearnd
viitorul gi sensurile istoriei, sunt extrem de rari. $i mai rari este simbioza
dintre omul politic de marci gi analistul politic de marci.

lonel l.C.Britianu - un model prea indepirtat...

gm-p-ettig_
Jtt.to!_c*u.rygls-es-q_lgltiXx,_R_9"md"1!"t_9*9,y-t1t-gn*9U!"g_':rt
gg in?llg ca!!!e!!"$e.analig_l: 9al9 lfo-e!_93P3biI si estimeze c-111qyI
ilt-_iqt9"!:_9s-y"l n"qtiy_n-ii-.ro-mane ep,o$q-
reel._?U9!-9-"[igj_S_t y-"alqrif'g-"9_
"s_i.
ugJ!Jesr$t-gJ!"s,u-rs"u[p.r!mu-Lu-irzb-pr;m.qnd-i?"!:Aqe$g"19€!19!91
J,Q.9rit1gry=u,_!j-{"egglPatt"i$qlU_!_llel91{_.1=ihS_tg!,
Genial analist politic, lonel l.C.Brdtianu s-a dov.edit a fiun prim-ministnl
apropiat de modelul britanic al lordului Palmerston, inlelegdnd cd "RomAnia
nu are nici pieteniieterne gi nicidugmdnii eterne, ci doarinterese eterpe".
in exclusivitate interesele Rominiei qi nefiind preocupat de

a incflcCtTrei mari tratate internafionale, pentru

ao
r incalci , semnat de
AustrorU n ga r, it sd ntre in pri mul rdzboi
in baza cdru ia RomAn iaar fi trebu i

mondial alituri de Puterile Centrale (Germania - Austro-Ungaria) 9i, la 17

august 1916, semneazd Tratatul de Alianld cu Antanta;

157
 o incalci Tratatul cu Antanta, atunci cdnd RomAnia este aban-
donatd in fala tdvdlugului german gi austro-ungar, ca urmare a prdbugirii
lmperiuluiJarist gi incheie pacea draconicd de la Bucuregti;
r in noiembrie 1918, cAnd in Europa Occidentald se incheia primul
rdzboi mondial,lonel l.C.Brdtianu incalci Trhtatul de pace semnat la 7
mai 1918 cu Puterile Centrale gi pornegte rdzboiul Romdniei pentru
reintregirea neamului, care se incheie la 3 august 1919 cu ocuparea
Budapestei.
Marele om politic lonel l.C.Brdtianu, vizionargi analist de excep[ie, a
gtiut chiar din primul moment, dat fiind raportul de for{e existent, cd RomAnia
va suferi multe infrAngeri pe c6mpurile de bdtdlie. Dar in acelagi timp, el a
gtiut mai bine ca nimeni altul ci Rominia va termina rizboiul in
tabira invingdtorilor, iar de pe urma calvarului prin care va trece naliunea
romdnd, se va nagte Rominia Mare. latd ce inseamnd om politic Ai analist
de geniu t t-g1gl_!,,C,Fl.d!ianu a avu! o imagine foarte negativi in Occident
9i era temut in toate can-cela{ile guvernamentale. Acesta era cel
mai bun certificaf ci-gi ficea datoria fafi de !ari...
n spune cd-Romania fr4ar,e a fos! op"o n"g"iui Ferdinand l, cum se
mai afirmd in zilele noastre, este_ tot atOt de Ap!:Aape de adevdr cum ai
s-pune cd operele lui Constantin Br6ncugi au foii icltpiate de un olar.
t+t"q:Tl:ameni politici de valoare gi a unor analigti potitici pe
-sdcietbte-a
mdsurd auEffit 6a rom6neascd din ultimul deceniu alsecolului
XX sd pluteascd in derivd, ajung6nd pe marginea pripastiei.
La inceputul secolutui XXl, Rom6nia nu dispune nici de analigti
in domeniile politic, economic Ai militar gi nici de structuri care ie
elaboreze studii Ei estimiri de valoare nafionali.
Ne orientdm "dupi uieche" sau ne conduc consilieriistriini...
Datoritd incapacitd{ii gi iresponsabiliteli clasei sale politice, Rominia a
pierdyt toate oportunitilile pe care i le-a deschis istoria la sfArgitul
secoluluiXX.

Balcanii- linuli "la foc mic" de S;U.A. !

O altd problemd la ordinea zilei, atdt ?n Rom6nia, c6t giin celelalte

foste state socialiste este legatd de esenfa relatiilor Est-Vest, dupd
incetarea rizboiului rece in anul 1989.
Profesorul u niversitar america n Jeffrey E. Garten sustine ci "rdzboiul
rece" a fost inlocuit cu o "pace rece", a cdiei dimensiune'principbii o va
constitui globalizarea.
in ceea ce privegte Europa de sudcst, realitatea este cu totul alta.
Epoca "rizboiului rece" a fost inlocuiti cu epoca "rizboaielor
calde". Din 1991 9i pind in anul 2001, conflictele militare din Balcani 9i

158
Caucaz s-au linut lan!. Dupi conflictele militare care au lovit Slovenia,
Croalia, Bosnia-He(egovina, Serbia gi Kosovo, in martie 2001 a izbucnit
rizboiul din Macedonia, care ar putea arunca in aer intreaga Peninsuli
BalcanicS,
Gonflictele militare din Europa de sud-est sunt alimentate pe
cdi subterane, in mod sistematic, de cdtre S.U.A., care, in principal,
urmdresc:
. exploatarea avantajelor supremafiei militare a S.U.A., dupd
ruperea echilibruluide fo(e la scard globald in urma disparilieiTratatului de
la Vargovia, a dezmembrdrii U.R.S.S. 9i ocuparea de pozilii strategice-cheie
aducdtoare de avantaje economice in perspectiva secolului XXI;
. realizarea, printr-o prezenld militari, a "Arculuistrategic Balcani-
Gaucaz", care si permiti accesulS.U.A. la rezervele de petroldin bazinul
Mdrii Caspice, evaluate la circa 13 miliarde de tone;
. menlinerea unor stiri perpetue de tensiune gi conflict in Bal-
cani, pentru a interzice Uniunii Europene construirea marilor magistrale
energetice care sd lege zona economicd a Mdrii Cqspice de Europa Centrald,
astfel inc6t marile companii petrolifere americane sd impund orientarea
acestora spre Marea Arabiei din nordul Oceanului lndian sau spre Golful
lskenderun din Turcia, situat in partea de nord-est a Mirii Mediterane;
. interzicerea formirii unui "spafiu economic balcanic" 9i sub-
minarea cooperirii economice a zonei Mirii Negre, la care participi
giRusia;
. blocarea procesului de integrare a Europei potrivit prevederilor
Tratatului de la Amsterdam din 1997 Si a Tratatului de la Nisa din anul
2000;
c subminarea monedei unice europene EURO, introdusd la
4 ianuarie 2000. Aparilia EURO constituie cea mai mare loviturd in plan
economic suferitd de S.U.A. in ultima jumdtate de secol. Operaliunile
militare din Balcani, in contextul rdzboiului pentru Kosovo, au condus la
sciderea cu 30% a ratei de schimb a EURO in raport cu dolarul american;
. revigorarea industriei de rizboi a S.U.A. care, timp de 50 ani, a
fost gi incd mai este locomotiva economiei S.U.A.;
o ameliorarea relafiilor S.U.A. cu lumea islamici, in concordanld
cu obiectivul strategic al S.U.A. pentru inceputulbecoluluiXXl, de a pdtrunde
?n statele islamice din sudul fostei U.R.S.S. - Azerbaidjan, Kazahstan,
Uzbekistan, KArkz6stan gi Turkmenistan, unde existd uriage rezerve de
petrol, gaze, aur, uraniu etc. inainte ca Rusia sd-gi refacd fo(ele;
. remilitarizarea relaliilordintre Europa Occidentald gi Federalia Rusd
gi revenirea sub noiforme, la epoca rdzboiului rece, care a fost atit
de beneficd pentru S.U.A.;

159
 . menlinerea cu orice pref a N.A.T.O-, ca unicd organizatie prin
care S.U.A. igi mai pot exercita influenla politici gi promova interesele
-economice in spaliul Europei Occidentale gi Centrale.
_E,s! ev_ilegt ci, alita timp cit vor deline supremafia militari,
_9.U.N- Vqfggl!nqgsd 1pg1rygi frecvent 14 "di plomalia rachetelor de
crogzier-Q", aga,.g=gM au pqoqeda!, in prlmdvara anului 1999, impotriva
Serbiei;gi la inceputul anului 2001_, impotriva lrakqlui .

Rdzboiul rece, inlocuit cu "pacea cartaginezd":

distrugerea din temelii a Estului ?!...
in anul 1992, fostul pregedinte al S.U.A., Richard Nixon a criticat
S.U.A. gi Uniunea Europeand pentru faptul cd nu acordi suficienti
asistenli Europei de Est, iegitd din epoca comu.nistd.
ln perioada respectivd, ca de altfel 9i la inceputul secolului XXl,
predominantd este euforia "victoriei asupra comunismului" gi nicidecum
preocuparea de a scoate din impas fosta "lume comunistd", mai ales cd
"pericolul comunist" era considerat trecut pe vecie. lati insd ca, in anul 2001 ,
nimeni nu mai gtie cu certitudine spre ce anume evolueazd Omenirea.
in locul uneiasistenle, maiales de naturd economicd, fostele state
;linia
socialiste situate la est de Huntington", caresepard 'civilizalia catolicd
occidentald" de "civilizalia ortodoxd orientald", au fost supuse rigorilor
"pdciicartagineze", dupd cum constati lnstitutulde Studii Strategice din
S.U.A.(neguvernamental), in eseul intitulat: "Europa Centratd gi de Esf:
Probleme gi perspective" nr.37 din anul 1998.
ln eseul respectiv sunt comparate, pe buni dreptate, scopurile gi
tratamentul aplicat de Occident, in frunte cu S.U.A., in fosta "lume comu-
nist5", cu cele ale Romei antice in raporturile sale cu Cartagina, in urma
"rdz-boaielor punice" (anii 264-146 i.e.n.), adicd distrugerea pdni la
temelie a ac'esteia, lucru ce s-a gi realizat.
Din analiza eseului, rezulti cd cei care l-au elaborat au demonstrat
o profundd cunoagtere a esenlei politiciiS.U.A. 9i N.A.T.O. fald de Europa
Centrald gi de Est din ultimul deceniu al secolului XX, apreciat ca epocd
post-rdzboi rece.
O primd apreciere de importanld politici majord este aceea cd
cercurile politice conservatoare din S.U.A. giin general din Occident
urisc Ai suspecteazi fosta lume comunisti din Europa, cu precidere
cea care fine de cultul cregtin ortodox. Sintagmele "limbajuluide tabld"
din epoca rdzboiului rece, precum cortina de fier, imperialismul sovietic,
fogtii satelili ai U.R.S.S. se utilizeazd gi in anul 2001, cAnd se vobegte
despre Europa Centrali gide Est, in maitoate analizele gi mesajele politice
din S.U.A.
160
 Mult maigravd gide naturd sd ingrijoreze profund este cea de-a.doua
apreciere de fond ficutd dB analigtii avizaliai lnstitutuluide studii strategice
din S.U.A., potrivit cdreia, Vestul a impus Estului "pacea cartagineid,',
adici distrugerea pAni la temelie.
Obiectivele majore urmirite prin rigorile l'picii cartagineze,,
au fost gi rdmin in continuare urmitoarele:
o distrugerea bazelor economiei statelor vizate gi in mod deosebit
dezindustrializareaacestora, transformarea lorin economiiagrare, arhaice;
. distrugerea structurilor de stat gi aducerea lirilor respeotive in
starea de neguvemabilitate, pentru ca, ulterior, acestea si poatdL fi
"modelate" dupi criterii corespunzdtoare intereselor S.U.A.;
. "spilarea ideologici gi culturali" a populaliilor din fostele state
comunite, printr-o invazie a "valorilor" culturii americane, mai ales prin
intermediul televiziunii;
o distrugerea puterii militare a fostelor liri comuniste, prin
reducerea la minimum a armatelor gi armamentelor acestora 9i prin depro-
fesionalizare;
. exterminarea fizicd, prin privaliuni planificate a populaliei mai in
vdrstd, legatd de epoca comunistd;
o curilirea de talente, de specialigti gi oameni de mare valoare
a fostei lumi comuniste, printr-o politicd sistematici de racolare a aces-
tora. De acest obiectiv, se ocu_pd cu precddere "Funda{ia Soros pentru o
societate deschisd";
. degradarea sistemuluieducaliei nalionale, prin "mdsuri de reformd",
subminarea istoriei gi culturii autohtone, in specialin mediultineretului,
cultivarea. neincrederii in viitor a acestora gi a dorinfei de emigrare in Vest;
o subordonarea economici a fostelor state comuniste, prin prelua-
rea gifalimentarea principalelor ramuri ale industriilor, acapararea pielii
acestora gi instituirea, prin orice mijloace, a controlului asupra resurselor
naturale existente in aceste state.
in schimbul tuturor acestora, S.U.A. gi in general Vestul nu
ofera namic...
Pentru impunerea rigorilor "pdcii cartagineze", S. U.A. gi N :A.T.O. au
recurs, cu precddere, la urmdtoarele mijloace:
o presiunile gigantaj0lin domeniile politic, economic, cultural, psiho-
logic ai militar;
. exploatarea disensiunilor intra-statale gi inter-statate, cu
precidere in Balcani gi.Asia CentralS;
o interventii militare directe in afara sferei de responsabilitate
juridici a l.t.R.f.O., aga cum a fost cazul operaliei "For{a Allat6" impotriva.
Jugoslaviei, din primdvara anului 1999.

161
 Gondiliile "picii cartaginezgn' au produs pierderi catastrofale
in economiile fostelor state comuniste din estul gi sud-estul Europei.
CAnd s-au produs toate acestea, unde au fost serviciile de spionaj gi
analigtii din aceste state, victime ale unor indescriptibile forme de agresiunb?
Cazul Romdniei este tipic din acest punct.de_ vedgre- Degi, este
.:@..'..|''.=...

ceq mqi 11-al.e ca suprafald, cea maipopulatd gi cu cele mai bogate resurse
naturale din Perlinsula Balcanicd, la inceputul secolului )fil, dupd zece ani
de 'ireformd'', Rominia este cea mai siraci lari din Europa,
comp3rabild doar cu Albania...
in anul 1989, ultimul an al regimului totalitar, potrivit datelor furnizate
de cdtre lnstitutul de Studiistrategice de la Londra, produsul intern brut
al Romdnieiera estimat la valoarel de 105,7 miliarde dolari S.U.A., iar
datoriile elle-rne erau la cota zero.
'' in anul 2000, produsul intern brut al RomAniei era sub 30 miliarde
dqlali, iar detofia externi se ridica la circa 10 miliarde dolari.
ln anul2000, produsul intern brut pe locuitorin Romdnia era estimat
la 4.000 dolari, iarin Ungaria la 7.600 dolari, in condiliile in care supra-
fala total5 a Ungariei este de 93.030 kmp., iar populalia de 10.000.000,
fa!5 de 237.500 kmp. suprafala Romdniei gi peste 22.000.000 locuitori,
ca sd nu mai vorbim gi despre diferenla colosalS in resurse naturale
dintre Romdnia gi Ungaria.
In buletinul anual "International Security Review-2000" (Analiza
Securitdlii lnternalionale - 2000), elaborat de cdtre lnstitutul Central Regal
al Forlelor'Armate din Marea Britanie, unul din cele mai prestigioase
centre de analizd din lume, se face urmdtoarea apreciere: '_Daci SlSqflg
jul in ceea ce privegte uolloarea prodisului intern brut dintre Rom6-
Etr-_E7 llngaria va continua sd se addnceascd ii favorarea llngariei,
atunci autoritdlile de Ia Bucuregti vor pierde controlul asupra
Transilvanfei".

162
Gapitolul Xl

SPIONAJUL iN SECOLUL XXI

Toati lumea spioneaze pe toati lumea !

.Revolu$a de la 1989, din fosta "lume comunistd", a schimbat nu
3.rumai fqla Eulgpei, ci insigi axa istoriei universale.
;Snionaigl aga cum a lost e!inleles gi practicat in epoca poslbelici,
este un domeniu mor1, SfArgitul rdzboiului rece a adus cu sine gi distrugerea
vechii lumi "bipolare", in c-are serviciile de spionaj aveau o-OiectivJ Uine
stabilite, cunogteau in profunzime natura "pericolelor", aveau o doctririd a
i1for.ry19tjiloq glal
folmqtati gi mijloacele tehnice pentru a le combate.
'l[gyq g-fndire" a lui Mihail Gorbaciov a distrus pur 9i simplu
fqn{amentul de pe care aclionau serviciile de spionaj din intreaga lurne.
Lupta la scard planetard dintre S.U.A.gifosta U.R.S,S., precum gidintre satelilii
acestora, grupali in N.A.T.O. gi Tratatul de la Vargovia, nu mai existd. Se
pretinde cd Vestul a repurtat o victorie clard impotriva blocului comunist. in
ce a constat aceastd victerie? Nimeni nu poate da un rdspuns clar.
Rdzboiul rece a fost un fenomen unic in istoria civiliza{iilor, un feno-
men degenerator pentru Europa gi intreaga lume, o aberalie a istoriei.
Rizboiul rece a fost provocat qi alimentat de Occident sau mai
exaci dd S.U.A. gi nu de "expansionismul comunist", aga cum s-a pretins.
Noul curs al istoriei universale a fost determinat de Est, nu de
Vest. intregul Occident trece prin transformdri profunde determinate de
ce s-a intAmplat in fosta lume comunisti.
Toate serviciile de informafii, nu numai din fostele state membre
ale Tratatutui de la Vargovia, ci gicele din statele membre in N.A.T.O., trec
prin profunde schimbdri structurale.
inceputul secolului XXI a gdsit aceste serviciiintr-o stare generali
de d6ruti, dezorientare gi pai ales de teamd fald de perspectiva pierderii
rolului pe care l-au avut gi a fondurilor uriage de care au dispus.
Pdnd in anul 1992, Agenlia Centrald de lnformalii$i Agenlia de
lnformalii a Apdrdrii din S.U.A. dispuneau impreund de circa 30 miliarde
dolari anual. Din anul 1993 incoace, aceste alocalii au fost reduse cu 10
miliarde dolari dintr-o singurd loviturd. De relinut cd intregul buget al
armatei Rominiei din anul2001 este de sub un miliard de dolari...
Toate serviciile de s_piongj, a-tdt din Est, c6-t-$i din VesJ,_caut6- cu
digp6lrare noi misiuni, ma|putin_in Rominia, aflati in degringoladi
p9_!oaJ9. planurile.

163
 Serviciile de spionaj ale S.U.A. 9i Marii Britdnii s-au implicat masiv in
acliunile de reorganizare gi reorientare a serviciilor secrete, atdt de informalii,
cdt gi de securitate internd, din statele Europei Centrale, in numele aga-zisei
cooperdri. Statele mici gi mijlociicu demnitate nalional6 gtiu, din experienta
proprie de zeci de ani c5, de r:eguld, cooperarea cu serviciile de informalii
ale Marilor Puteri duce la inghilirea lor de citre cei mari.
in tiinp ce serviciile de informaf ii ale statetor"din Europa
Gentrali sunt aservite intereselor G.l.A., in Europa Occidentali are
loc un proces de separare a serviciilor de informafii, atit in ceea ce
privegte raporturile lor cu S.U.A., cit gi cu N.A.T.O.
Se nasc servicii europene de cercetare strategicd, total indepen-
dente de S.U.A. 9i N.A.T.O., at6t pdn satelili, cAt gi prin centre de cercetare
radioelectronicd (SlGlNT). Se.contureazd, tot mai evident, o cooperare
intre serviciile secrete ale Franlei, ltaliei gi Spaniei in bazinul Mdrii
Mediterane giin statele limitrofe, intr-o confruntare directi cu interesele
S.U.A. La rAndul lor, S.U.A. coopereazi cu Japonia. in aceastd !ard,
sunt dislocate avioanele americane de tip AWACS, care efectueazi
cercetarea radioelectronicd in spa{iile Federaliei Ruse gi Chinei.
Foarte interesantS, pe planul evoluliilor relaliilor inter-occidentale,
este convenlia incheiatS, in anul 1998, intre Uniunea Europei Occidentale
9i N.A.T.O., prin care "tnaltele pdrli contractante se angajeazd sd facd
schimb de informalii", ca gi cAnd cele doud alianle nu ar avea in
compunere aceleagi ldri. Desprinderea graduali, firi qocuri, prin
"politica pagilor mdrunli", a Uniunii Europene de S.U.A. 9i N.A.T.O. va
constitui nota deminantd a evoluliei relaliilor inter-occidentale la inceputul
secolului XXl. Acest proces va avea efecte majore asupra orientdrii gi
misiunilor serviciilor de spionaj din aria euro-atlanticd.
O notd distinctd, fundamental5, pentru toate serviciile de spionaj din
lume, la inceputul secolului XXl, chiar dacd este vorba de state mem-bre in
aceeagi alianld, este lipsa lor reciproci de incredere. Fiecare serviciu
este convins cd nu se poate baza cu adevdrat dec6t pe ceea ce face el
singur.
Nu se gtie dacd giserviciile de informa{ii ale RomAnieisu;rt pdtrunse
de acest spirit sau au fost aliniate la "standardele N.A.T.O.", pierzdndu-gi
caracterul nafional, ca 9i armata care, incet dar sigur, din elementul
debazd al sistemului nalional de apdrare, este transformati intr-o piesi
anexi a mecanismului militar al N.A.T.O.
Cooperarea in domeniul serviciilor de informalii, spre care este
impinsd gi RomAnia, implici o enormitate de riscuri dintre cele mai
grave.
Aceasti cooperare trebuie si aibe limite foarte exacte. Este
164
de importanld vitali pentru statele micigi mijlociica aceastd cooperare si
nu se facd pebazdde contract permanent, sd nu permiti accesul nimdnui
la surse, la oameni (agenli) gi metode sau la arhivele serviciilorsecrbte, ci
sd se rezume strict la schimbUl de date gi informalii legate de cazuri
concrete de interes reciproc, delimitate in timp 9i spaliu. Tare imi este
teami cd guvernanlii RomAniei din 1990 incoace au semnat acorduri
permanente cu unele puteristr6ine, in specialcu S.U.A., prin care servi-
ciile de informalii ale statului au fost pur gi simplu incdtugate.
'Accesul partenerilor de cooperare la sursele umane de infor-
malii poate fi fatal.
ln spionaj, trebuie avute in vedere principiile verificate de viald gi
de istorie, potrivit cdrora aliafii de astizi pot deveni inamiciide miine
gi vice-versa, precum gi acela cd invingii de astizi pot deveniinvin-
gitorii de mdine.
Atunci cind "coop ereazi" cei mari cu cei mici, statele satelite Tqi
structureazi serviciile secrete, nu dupi nevoile proprii, ci dupi modelul
statelor mari. De exemplu: Coreea de Sud, total aserviti S.U.A., gi-a denumit
organul nalional de informalii pur gi simplu C.l.A., dupd modelul american.
Pdni in anul 1989, serviciile de informa{ii din statele foste membre
ale Tratatului de la Vargovia erau structurate dupi modelul sovietic. O
datd cu venirea consilierilo.r americani, s-a trecut la restructurarea
acestora potrivit standardelor gi intereselor S.U.A. Cu alte cuvinte, s-a
schimbat stdpinul.
N icdieri gi niciodatd in lume, atdt inainte, cAt gi dupd H ristos, cooperarea
intre serviciile de spionaj nu a exclus gi nu va exclude, niciin secolul
XXl, spionarea reciproci intre state. Oare, clasa politici de tip balcanic
din RomAnia posltotalitard va inlelege vreodatd acest adevdr elementar,
care ddinuie de mii de ani? inleleg, oare, acest lucru cei care se autointituleazd
"elita culturald a Romdniei" gi care cer in cor "curdlirea"ambasadelor Romdniei
de spionii de la Serviciul de lnforma{ii Externe gi de la Direclia lnformalii gi
Reprezentare a Armatei? $tiu, oare, aceste "elite" cd nu existii scriitor englez
de valoare care sd nu fi lucrat cu serviciile de spionaj britaniceiincd din
vremea reginei Elisabeta I ?
Ar fi absolut inutil si intreb cAli scr:iitori sau cAlijurnaligti rom6ni vor fi
dispugisd coopereze cu serviciile de informaliiale RomAnieiin secolulXXl.
Societatea romAneascd abundd in naivi care cred in "diplo-malia albd"...
$i pentru a nu lungivorba, in legdturd iu modulio'care spioneazd
israelienii pe teritoriul S.U.A. se recomandd a fi cititd cartea "Teritoriul
minciunii", autor W.Blitzer, apdrutd la Editura Harper din New York, in
anul 1989, chiardacd S.U.A. a ajutat lsraelulcu informaliiin toate rdz-
boaiele cu arabii.

165
 Globalizare dar nu pentru spioni...

tgndinfa serviciitoJ de spionaj de a,qe ingeta

-9-Ugf {a-Blggpereqa{,
qgcjploc estg o_4n!pr-ezen!i. Aga.a f.ost 9i aga va fi giin seqotutXXt.
in secolulXX, statele vor continua si-gi consolideze indepen-
dgnlajn {orlglriuj informaf iilor, in ci uda globalizirii gi a procesetor
integrar.e{egional i ;
4"9_
4gggqjqdgoarece retraggrqa ecgesul ui Ia-inf.ormaf ii poate cqnstitui
9 mis-qg ggleP Le-s a lii pq itie,o'dipL qm at ce, Aga a p roced at p re g ed nte e
I i i I

S.U.A., Ronald Reagan, in cazul NoiiZeelande, in anul 1983, pentru refuzul

acestei!dri, foarte legati de S.U.A., de a maiaccepta in porturile sale nave
de rdzboi americane avdnd la bord armament nuclear.
Cu alte cuvinte, cei mari, care te'lajutd" pe linie de informalii, ili pot
"tdia macaroana" oricAnd, dacd nu stai cuminte in front !Acegtia te pot
lipsi de informalii dacd depinzi numai de ei, exact atunci cdnd ai cea mai
mare nevoie de ele.
-Dintre toate serviciile de informafiiale.lqmii, cea mai mare "inti-mitate,,
eiiitllniie Cerviciile i'eCiete ale s.t A. gt Marii erit"nii. impr_"una, a,
p,g:i? |_.?!g:r5i_boiuiiece", in anul 1947, pe fondut ri2boiutui civiidin Grecia,
deci in Balcani, gi tot impreuni au desfigurat cele mai agresive ac{iuni de
spionaj, de subversiune, asasinate gi propagandd neagrS, din toli anii post-
belici, atdt impotriva fostei lumi comuniste, c6t gi impotriva lumii a treia.
William Donovan, fondatorul C.l.A., a creat acest organ de spionaj
cu vocalie globald dupd ample gi indelungate consultiri cu serviciile de
spionaj britanice. Englezii se consideri mentorii de facto ai tuturor
structurilor de stal, juridice gi de spibnaj americane. Marea Britanie,
in realitate o putere de mAna a doua, igi hrdnegte iluzia de mare putere
tocmai prin participarea guvernului de la Londra la deciziile de politicd
externd ale Washingtonului.
Politicienii englezi considerd aceastd simbiozd americano-britanicd
drept o stare de normalitate gi sunt extrem de frustrali atunci c6nd americanii
iau o decizie fdrd a-i consulta, lucru ce se intdmpld foarte des.
Totugi, influenta Marii Britanii asupra deciziilor ce se iau la
Washington nu trebuie neglijati. De exemplu, ideea intervenliei militare
americane in Golful Persic din 1990-1991 a fost de sorginte britanicd. Marea
Britanie a fost cel mai ardent sus{indtor al interventiei militare americane gi
N.A.T.O. impotriva Serbiei in anul 1999, situalie ce se poate'repeta gi in
alte zone ale Europei Centrale 9i de Sud-Est in secolul XXl.
Existd gio laturd nevizutd a tandemuluiamericano-britanic Aianume
aerulde superioritate, experienla de secole pe care engleziipretind (gi nu
fdrd temei)ci o au. in general, in materie de spionaj, engleziiii privesc pe
americani cu un aer de superioritate gi de indulgenld.

166
 in viziunea celorde la M.l.-6 (Secret lntelligence Service), americanii
sunt cota{i ca "rudimentari, simpli, fdrd imaginalie, care mai au foarte multe
de invdlat de la seniorii lor britanici in materie de spionai"- Nici aceste
ase(iuni nu sunt departe de adevdr.
S.U.A. gi Marea Britanie sunt principaliiexecutori ai prevede-
rilor " pdci i' ca rta g i n eze" in fosta u me com u n isti.
I

Spre deosebire totald de Marea Britanie, Franfa, sora noastrd

cea mare, fine morlig la independenla serviciilor sale secrete 9i s-a
linut la distanld de orice forme "intime" de colaborare cu serviciile strdine 9i
mai ales cu cele americane. Dacd tot suntem "francofoni", oare de ce
Rominia nu urmeazi exemplul Franfei?
Mai mult chiar, intre serviciile secrete ale Franlei gi cele ale Statelor
Unite ale Americii s-a purlat gi se poartd un rizboi subteran necrufitor.
De zeci de ani, F.B.l. este pur gi simplu inspdimAntat de dimensiunile gi
profunzimea spionajului industrial francez pe teritoriul S.U.A. Dupd rdzboiul
din Golful Persic, pentru a exclude orice dependenld de S.U.A., Franla a
trecut la realizarea propriului sistem de cercetare strategicd prin satelifi,
iar dupd rdzboiul pentru Kosovo, Uniunea Europeand gi-a accelerat
programul de realizare a unui sistem propriu de pozilionare globald prin
satelili.Toate acestea vizeazd scoaterea americanilor din Europa, obiectiv
urmAiit de Franla incd din perioada cdnd in fruntea acestei!ari, leagdn al
civilizatiei occidentale, se afla legendarul Charles de Gaulle.
in cadrut N.A.T.O., existi o linie de demarcafie 9i evident de'
contradiclie intre statele vorbitoare'de limbi englezi, care vizeazd
hegemonia, gi celelalte state, care nu se va putea gterge decdt prin fali-'
mentul N.A.T.O., evenimentce poate surveniin viitorii 5;10 ani.
ln anii ce urmeazi, Europa 9i lumea in ansamblu vor fi martore
la afirmarea puternic.i a serviciilor secrete germane, care se vor
mani-festa in numele unei Germanii unite gi suverane, 9i nu ca nigte prelungiri
ale C.l.A., ca pAnd in anul 1990.
Dupd zece ani de la dezmembrarea fostei U.R.S.S., serviciile de
spionaj extern ale Federafiei Ruse au intrat din nou in acfiune pe
fronturi largi, concentrindu-gi loviturile, cu prioritate, in domeniul
ec-onomic Aitehnico-gtiinfific, adicd tocmai de ceea ce are nevoie Rusia
pentru a se reface. Mdsura luatd de noua administralie americand din luna
martie 2001, de a expulza 50 de diplomali ru$i, denotd o stare de iritare 9i
impotenld din partea organelor de contraspionaj ale S.U.A. Aceasta denotd
cd loviturile aplicate de spionajul rusesc au devenit greu de suportat
gi genereazi reaclii iralionale din partea S.U.A. Nu sunt de vind nici rugii 9i
nici francezii cd inallj func{ionari americani din C,l.A., F.B.l. 9i ofileri din
armata S.U.A. se lasi recruta{i sau, mai mult dec6t atdt, chiar igi oferd
serviciile...

167
 Pe de altd parte, Washingtonul nu va convinge pe nimeni ci
americanii nu fac spionaj in Rusia gi restul lumii. Mdsura este cinicd,
brutalS gi fdrd efecte in timp, nefiind altceva dec6t o formd de ha(uire politicd
specificd epocii rdzboiului rece.
Pentru un stat, indiferent de mirimea qi potenfialulsiu, dependenla
fali de un alt stat pe linie de informafii este o stare extrem de gravd.
Furnizorul are in mAni gi pAinea gi culitul, iar celui dependent i se poate tdia
oricand "cordonul ombilical", fiind ldsat sd moard.

lnternet - arma americani a invaziei tdcute

Mullioamenide bund credinld prezintd'INTERNET'-ul drept un mare
progres, o expresie a "globalizdrii" gi o inepuizabildr sursi de informatii. in
realitate, lucrurile nu stau a9a..!SlE*Bl!F-T=gste elpre-9!1do1i1!e_i S.U.A, Ae
..3-
mo-
1o.
poliza sursele de ln{gryafii, de a le alinia intereselor stiitegice
globale ale S.U.A., constituirid un ihstrument de manipulare a informiliei
gi de propagandd psihologici. Nimeni nu va realiza o lucrare de inaltd
!inutd gtiinfifi cAin baza informaliilor oblinute prin iNTERNET.
INTERNET-ul a apirut, in anii '70,ca o vasti retea a pentagonului,
menii siieaiiz.ete-o legdturd informafionald intre MinisterulApdrdrii"t s.u.n.
gitotalitatea bazelor gi instalaliilor militare americane de pe tot globul.
,Transformarea INTERNET intr-un mijloc de informare publici
slq.f-Ecu't la inifiativa C.l.A., aceita devenind un instrumeni Je
iqfluenti gi manipulare, sub falsa imagine cd ar contribui la informarea
marelui public. lnformaliile care sunt circulate prin lnternet nu sunt din
clasa^celor purtdtoare de putere, de inovalie gi progres.
.lntre timp, in paralel cu sistemul INTERNET, devenit public,
ar,:torititile americane au construit un sistem retea de tip INTERNET
- total secret, exclusiv pentru cele peste 40 de servicii de spionaj
politic, economic, tehnologic Ai militar, prin care circuli adeviratete
informalii de valoare, la care nici cei mai intimi aliati nu au acces.

Spionii gi armamentul nuclear - garanlii pacii !

FrF actiunile lor, serviciile de informafii au constituit gi vor

,c-gn9!!tui, 9i in secolul XXl, avangarda tuturor demersurilor
politico-diplomatice ale guvernelor, indiferent d'e natura acestora.
lnainte de a ac[iona, un guvern responsabil maiintdise informeazd, lucru
pe care guvernanlii RomAniei din 1990 incoace nu l-au mai fdut. Acegtia au
aclionat la comanda altora...
Acliunile de intervenfie de orice fel, dar mai ales cele militare, gestio-
narea unor stdri conflictuale, medierile, sunt toate precedate de implicarea

168
serviciilor de informalii. Marile puteri ale lumii, cu precddere S.U.A. 9i
Federalia Rusi, igi exerciti influenla in lume bazindu-se pe puterea
serviciilor lor de informatii.
Acordul Tehnic Militar be la Kumanovo, care a pus capdt agresiunii
militare a S.U.A. gi N.A.T.O. impotriva Serbiei din 1999, a avut,ca bazi
de disculii imaginile realizate de sateliliide spionaj ai S.U.A. 9i Federaliei
Ruse, acceptate ca veridice de citre pdrlile beligerante.
Serviciile de spionaj sunt cele care vegheazdca statele parli la
un tratat si-gi respecte ad-lifteram angajamentele asumate. Nimeni
nu se bazeazd pe buna credinld a celuilalt, mai ales in domeniul arma-
mentelor strategibe nucleare.
inainte de a se infelege intre ele statele gi a se ajunge la acorduri
politicodiplomatice de anverguri, mai intii trebuie si se inleleagi intre
ele serviciile de informafii, prin negocierisecrete. Aicise ascunde "oculta
internafionald" pe care o cautd toatd lumea dar nu o gdsegte...
Pe fondul acestor realitili, a apdrut preceptul potrivit ciruia "la nego'
cierile adevdrate nu se intrd niciodatd pe uga Qin fala". Semnarea unor
acorduriintre gefiide state giguverne este doarfalada. Acegtia finalizeazd
siu formalizeazd ceea ce au pus la punct expe(ii serviciilor secrete,
prin negocieri tainice.
Armamentul nuclear va continua si fie garantul picii globale giin
secolul XXl, prin efectul sdu de descurajare. Va continua, chiar dacd intr-un
ritm lent, proliferarea armamentuluinuclear. Statele lumiis-au convins ci nu
se poate sta de vorbd cu americanii dacd nu di arme nucleare.
Rolut primordial al spionajului atomic se va menline gi.in
secolulXXl.

Cunoagterea insemni putere gi pentru Rominia...

Europa Centrali gi de Est are una din cele doui ganse:
. si se ridice
la nivelul Occidentului, prin atingerea standardelor
de integrare in Uniunea EuropeanS;
. si fie redusi ta nivetul "sudului", adicd acela de sursi de materii
prime gide piala de desfacere pentru Occident.
Romdnia este in cea maiteribild c.umpini, cu mari ganse de a
deveni un stat tipic al lumii a treia.
lntr-o epocd in care s-a produs o revolulie in mijloacele de comuni-
calie gi o eiplozie in domeniul informaliilor, ideea potrivit cireia cunoag-
terea inseamni putere este de la sine infeleasi, mai pulin in
Rominia post-socialisti.
Pentru a repurta succese in politica externd, o naliune, fie ea demo-
craticd, autoritari sau totalitard, are nevoie de informalii precise de ordin

169
politic, economic Ai militar cu privire la rivalii sdi, la competitorii sdi gi,
desigut gi la prieteniisdi. Acest adevirigiva menline gi amplifica valabi-
litatea in secolulXXl.
Abram Shulsky, veteran al spionajului american, in cartea sa "Rdzboiul
tdcut", apdruti in 1 991 , pag.1 61 , considerd activitatea de culegere de infor-
malii (legalS 9i ilegald)ca pe o gtiinld sociald care urmdregte sd in{eleagi
gi, in final, sd anticipeze aspectele majore de ordin politic, economic, social
gi militar ale lumii.
in secolul XXl, serviciile de spionaj din S.U.A. 9i din celelalte
state dezvoltate se vor orienta prioritar spre sursele umane (HUMINT),
spre recrutarea, instruirea gi infiltrarea de agenli la scard planetard.
Aceasta, in urma constatdrii, scump pldtite, potrivit cireia nici un fel
de tehnologie, indiferent de gradul ei de sofisticare, nu poate substitui
agentul, faclorulom, in culegerea de informafiisecrete esenliale, purtitoare
de putere. in secolul XXl, se va produce o revenire in forld a serviciilor de
spionaj la for-mele gi metodele clasice, av6nd ca figurd centr:ald "agentul".
Secolul XXI va fi secolul marilor riZboaie economice, fapt
pentru care 9i spionajul economic va trece pe primul plan.
Daci in epoca rdzboiului rece, serviciile de spionaj ale S.U.A. alocau
doar 3o/o din resurse pentru spionajuleconomic, in anul2001, acestea au
ajuns sd aloce 40%.
Pe frontul secret al spionajului economic, se vor confrunta
serviciile gigant ale Japoniei, considerate'ca cele mai performante din
lume, cu c.ele americane, ruseqti, germane, franceze gi britanice.

Spionajul privat - tot- mai agresiv gi firi limite

S.q !gs9,in gcelagitimp, tot ma!multe serviciide spion4[p!v,4!9,

pe l6ngd parile qgncgrne gifirme na{iona!9 gltransnalionale.
Dacd serviciile de spionaj apa(indnd statelor mai au unele r:elineri de
teama unor consecinle politice nedorite, serviciile de spionaj particulare
se rizboiesc pe viafi gi pe moarte, firi nici un fel de restricfii.
Sub acoperirea Organizaliei Comerciale Japoneze JETRO se
ascunde cel mai temut serviciu particular de spionaj economic din
lume. JETRO are filiale in 57 de state, incadrate cu peste 600 de spioni
de inaltd calificare in spionajul economic, care apeleazd la intreg spbctrul
de metode tipice muncii de spionaj, adicd corupere, gantaj, sustragerea
de documente secrete etc. Spre disperarea F.B.l., japonezii de la JETRO
recruteazd, fdri nici un fel de scrupule, manageri ai marilorfirme americane:
in inima Marii Britanii, la nord de localitatea Leeds, se afli
Gentrul de Gercetare Radioelectronici MENWITH HILL, aparlindnd

170
Agenliei Nafionale de Securitate a S.U.A. Acesta este cel mai mare
centru de spionaj radioelectronic din intreaga lume, unde lucreazi
2.700 de specialigti, analigti 9i decriptori americani.
in acest centru sunt interceptate comunicaliile radio, telefonice,
prin fax gi prin satelit ale tuturor statelor dezvoltate din Uniunea
Europearii. in principal, in acest centru sunt interceptate comunicaliile
lndustrieide automobile a Germaniei, precum gicele ale "BinciiGermaniei",
"stafia pilon" a programuluide introducere a monedeieuropene unice EURO,
pe care S.U.A.ll saboteazd cu toate forlele de care dispune.
Fostul pregedinte american WClinton, dupd inaugurarea celui de-al
doilea mandat, a declarat ci spionajul industrial (parte integrantd a
spionajului economic) reprezintd o ameninlare la nivel nalional gi a cerut
serviciilor secrete ale S.U.A. ca "la un spionai dus cu metode agresive sd
se rdspundd tot cu un spionaj agresir/'. Aceasta va fi nota dominanti a
relaliilor inter-aliate din aria Atlanticului de Nord in secolul XXl.
Lupii care au hiituit, timp de peste 70 ani, fosta lume comunisti,
dupi disparifia inamicului comun, s-tlu intors unii citre alfii 9i se
sf5gie ca in jungli...
Recent, Franla a arestat un numdr de cinci agenfi americani infiltrali
in compania "France Telekom" gi pe rezidentul lor cu acoperire diplomaticd
de la Paris. Diplomatul a fost expulzat, iar agenlii trdddtori incdrcali cu ani
giei de pugcdrie. Totul s-a fdcut "pe gest", fdrd zgomot, ca intre lgentle-
meni"...
Bernard Schmidbauer, ministru de stat, coordonator al serviciilor
secrete ale Germaniei, citind dintr-un raport secret al B.N.D.(Serviciul
Federal de lnformafii), a atras atenlia cd "serviciile americane de informalii
gi-au amplt'ficat spionajut economic in Germania", iar Ambasada S.U.A.
este incadratd cu un personal mult peste nevoi 9i, in propo(ie de 90%, cu
of{eride informalii.
Spionii francezi au reugit sd sustragd informalii de mare valoare
de la Uzinele "Boeing" din Seattle, maiales cu privire la noulturboreactor
gi sistemele de navigalie de ultimd or5, utilizate ultlerior la proiectul
AIRBU5-340.
ln apropierea granitei cu Belgia, se gisegte o stalie puternicd
de ascultare germand, exact pe linia Bonn-Paris. Este stalia cu care
Serviciul Federal de lnformalii Externe intercepteazi comunicafiile
firmelof franceze.
Unde se situeazi Rominia din punct de vedere al preocupirilor
in dbmeniul spionajului economic? Niciieri. Noi rom?nii suntem
obiect gi nu subiect in rdzboiul secret pe frontul economic.

171
 Serviciile de informa[ii ale Romdniei au fost transformate in nigte
tl1SFLU iroc ratice, para izate, ti m o rate, Aero rie ntaG g i p"
I

{e c onsili ff i _s_tf if n i. ^"trJi"

Ptfg_g_t_o_rq!LB.l,j_s_te numit in functie, prin votul Camerelor
qeunite ale Parlamentu_lri, tot a$a Cum este ales pregedintel_e: Ungariei
-
qag-g"le!-ql9@S9"e c9 est-e o abera,tie!
ln fruntea serviciilor aga-zis secrete ale Romdniei, in locul unor
ptg&signi$ti sunt numili oameni politici., dupd criterii ctientetare de
p?4id, 9@g cqgste o atti mare aberafie! in acest fet, serviciile secrete
gle statulqi_sg1t politizate gi utilizate in interese de oartid...
Qezq_qlre-le-economiCe, politice 9i sociale din Romdnia de ta sfirgitul
-.g>qqlu!u|Xxgg5qrbmlnat capacitatea de a opera a serviciilor de informa{ii
roIglSIL gJfg 4f q reg-9 itu gf i e i va n e ce s ita 2 5--9 L a n L paniJ;
"-" politiCe iiinovate de aceste stdri
reinnoirea totali a clasei de lucruri...

172
 Anexa 1

SiTANTHONY BLUNT GUY BURGESS

KIM PHILBY DONALD MACLEAN

Cei patru mari "spioni de congtiintd" ai secolului XX

' 173
 STRUCTURA ORGANIZATORICA A C.I,A.

DIRECTORADJ,PT. DIRESTORADJ.PT.
STIINTA SI TEI{NICA ADMINISTRATIE

OFICru DE ANALIZA OFICru PT. CARCE.

OFlCru PT.CERCE- SPATIUL SLAVIC SI TARI STIINTIFICE
TARE.DEZVOLTARE EURASIA SIDEARMAMENT

OFICruPT, OFICru PT.RESURSE

ALAINZA EUROPA COMERT SI
TEHNOLOGII
!
A
OFICruDE ANA- OFICruDE
LIZA - ASIA DE ANALIZA IMACINI
SUD.EST

OFICIU DE ANA- OFICruPT.PROD.

LIZA - ASIA DE CURSNTA SI SPRIJIN
EST ANALITIC

OFICIL'L DE ANA- OFICruL PT. RESURSE

LIZA ATRICA SI DE INF.(BANCA DE
AMERICA LATINA DATE)

OFICruLPT,CER. OFICruL PA. ANALIZA

CETARSTEHMCA SI CONDUCERE
 STRUCTIIRA ORCAN]ZATORICA A SERVTCruLUI DE INFORMATtr MILITARE AL FED3RATI3I RUSE

DIRECTII

I II III ff v VI
AMERICADENORD, SPIONAJ
EUROPA DE SUD, ANGLIA, ASIA AFRICA SPIONAJ. RADIO.
AUSTRAIIA, NOUA ACENTI ELECTRONIC
ZEELANDA

!
('r

l- sproNAr-_l l-lREcrrA I l- DrREcri^ I DIRECTIA l- DTRECilA--IfDiJ^"t"** I

lnnosperrell I pERsoNAL I II opp.n
rEHrNcA I
TEltNico- I nrrnrtt I I Polmc I
arrva I ADMINISTRATIVA
lpxrBnr.ra ll I

L
o
DEPARTAMENT INSTITT'TDE CURSURI POST xq)
ARHIVA INFORMATII UNIVERSITARE
DS INFORMATII (.)
 (:()t/t-/Nl7AI l:'A Sf:l?VtAlLAf? DF {NFOtlt1.,t 47JI iSn{{J^,))
o
(Dttpd Legea Servir:tilor Secrele - 1994) x!,
\
COMITETiit i{Nf*U '
t$roRM,rTlt 3l 3[:cui{itait

!
o)

';r EFLL S€'lV:CtL'l Ut :i

0€ l*fo&|}lnial r,ilLllAng
 I 1rr.?ltJrHI t:tj acfiPFRlRr nrPLrl!inttcn-5EF o! nElE.d
AirJUlllT ('U ACOF€ClnF DtrL*[aAI:q{-5f r f r ft I ut
.$l'_esg g u41!E*. DgJ$IqFF|ATll
2.Rt?ll.rFt]T n
l.Erzll]FIT ATiJUHnT CU AC0PERTqE irt ,:tturA
DtPLCUnI:A-Srr
i trLtr!ilrl ltjulrcl FE$Tnu A5!,:uF4qEt lillhttI. A. FEl!LEl RITEAUA I.lODEENA DE SFl I] HAJ
' 5chenro
5 r!i?tuF!.rt A)Jut{c1 llt6{L t{41 3neLt?rr - 5€F Biljir,Jr.i gtondarrj }
n.cEtul,'. lttcAtA 0E AIEHTI lttrlL-rRATl 5!'r.tAtr.r R.lLril,nlt {
7.ETIA TiHHIi,l A FET:LEI
r.Li54TURt l:trRA?€ t E T ELEt0 r.1Ut'lt{trTil

'--'*...,{ -'''\*-\
-.*C''tt - .,i,*..,l
.,--:)

{! - It'- ,
,/ '\. '.:,,i
Ut,r'
".,, c,fri.
/ | rl
-,1"i:i, olj
\t\, ,r;/
it
ir
*/" *-
'\ .'-
...'\''" ,+ ' .r| t;:rll/l
trt ll,ll' fi'
a
?
,'\ ii H ..i,-'
i lr{i
"i };, ,,.-.;- -..'.
!r#,+i
'"'*"'':i
I
flll[,[l
/'lll

gli*:i/I
'r'i':i
liI
*a-
l!

!
! i " tiit illl
J-n,
''s
\ '... * I'l
,,.Irr" 'trli / r;i' fii
.,:fr,,. "'.i1\
'f;;"1+],'ili'if
-ttir
0I [r]rli
tu!,{j,fl,..\ n'*
r'l*
','
,li. r
'
-h,,.,t
it 'id / ,t-esruoe
t';;--.;
-r:

;.t-- - ____Ltc,rru4r tEFl\nHtcE b

i/ ,--;,i ,--i u. 1., r; LIG,IIUFT cUA0tiltil o
li t" .fi '.'r *ffliJ;.'^i;'l1o1l.,r,f"1lJJ'n'nn'
xo,
Ctr
 EDGAR HOOVER
A fost, timp de 48 de ani,
geful poliliei politice -'F.B.l. - a S.U.A.
A Santajat clasa politicd,
MATA - HARI a terorizat intelectualitatea $i a supimat
"Spioana care nu a existat" cu brutalitate orice migcdri
cu orientare de stdnga.
A fost supranumit "Marele Inchizitor"
al democraliei americane.

Adevdratul rol al M.S. GORBACIOV

TNTERNET-utui! - cel mai mare "agent de influenld" al secoluluiXX
gi "patronul" sdu Ronald Reagan

178
 BIBLIOGRAFIE SELECTUA
1. Sanche de Gramont -,,Rdzboiulsecret"
iA itu ra G. P. P utnarn's Sons
NewYork 1963

2. Allen Dulles - ,,lilIeseria de spion!'

Editura Haroer-Row
New York 1963

3. Oleg Penkovsky - ,,Documentele Penkovsky"

Editura Collins
Londra 1965

4.'Ronald Seth - ,,Enciclopedia spionajului"

Editura New English Library
Londra 1972 .

5. Ford Rowan - ,,spionajul tehnologic"

Editura Putnam's Sons
' New York 1978

6. Richard Deacon - ,,serviciul secref al Japoniei -

KEMPEI-TAI{'
Editura Berkley Books
NewYork 1983

7. R.V.Jones - ,,Cel mai secret rdzboi"

Editura Coronet Books
Londra 1983

8. Andrew Hodges - ,,Alan Turintg - Enigma spionajului"

Ed itu ra U nwi n Pe oe rbacks
Landra 1985

9. David Holloway -,,U.R.S.S.9icursa inarmdrilor"

Editura Yale University Press
5.U.A.1986

10' Henrys'A'Becket'i:diPl{;::offfJie*s{ifn4"

179
11. Peter Wright - ,,Vdndtorul de spioni"
Editu ra Witt iam H ei ne man n
Australia 1987

12. David P.Barash - ,,Cursa tnarmdrilor gi rdzboiul

nuclear"
Editura Belmont
California 1987

13. Jeffrey E.Garten -,,O pace rece"

Editura Times Books
New York 1992

14. A.Blanovski -,,Di plomalia cotropitori lor"

Editura Universitas
Chiginau 1992

15. Lucien S.Vandenbroucke -,,Operatiile speciale"

Editura Oxford University Press
New York 1993

16. Edward Pessen -,,Pierzdnd u-ne sufletele"

Editura lva R.Dee
Chicago 1993

17. Abram N. Shulsky - ,,Rdzhoiul tdcut"

Editura Brassey's
New York 1993

18. Mark Lloyd - ,,Cartea Guinness a spionajului"

Ed itu ra Gurnness P ubl i sh i ng
Londra 1994

1 9. Jeffrey R.Richelson - ,,Un secol de spionaj't

Editura Oxford lJniversity Press
NewYork 1995

20. Norman Polmar - ,,Cartea spionilor, o enciclopedie"

Thomas B.Allen Editura Grennhill Books
NewYork 1997.

180
 CUPRINS
I. DE LA EDEN 1A... WASHTNGTON 13
Lucifer-spionul 9i Moise-geful de agenturi. 13
Samson gi Dalila ......-........................................:........ 16
lnviliturile lui Sun-Tzu citre spioni .. 17
Alexandru Macedon, cifrul 9i.., cenzura 19
$tefan cel Mare, fondatorul... Securitdfii ! .....;............. 21
"Polilia politici" vine de la Apus... 23
Napoleon-spionajgidezinformareinstilimperial'..
Spioniigi independenla SUA........ 28
Benjamin Franklin-spion "dublu"? .. 29

[. TNTELTGENTE ir.r LECRLITATE 33

Spionai fac intotdeauna ceilalfi.
Spionaj ceilalti. ! .,... 33
PremiulNobelse,oblinemaiu9or..................................j 34
America - paradisul spionilor...... .........................;.., 36

rfr. GoNgTilNT;A-O MARFA m MARE PRET!............. 40

..Apostolii''delaCambridge.......,............:............,#'.
Kim Philby
Francis Burgess ...................:... ....... +S
Donald Maclean......................: 48
SirAnthonyBlunt.........'..,....:.......,.....'..'.'..
John Carneross.................. 51
Homosexualul E.Hoover- maestrulgantajului 54
Frustrarea duce la trddare .................. 58

rv. AGENTil DE SPTONAJ - LANCTERil TRADARil ......... 64

Spibnajul firi agenfi - ca nunta firi liutari ! .............:................ 64
"Craii" CAde la Risirit Ceaugescu, Sadat, PahlavigiGorbaciov ......,.... 67
Transfugii rugi intoxicd Occidentul ! .................... 70
Rdzbunarea Moskviciului ...........:....... 71

V. CANDIDATI LA PREMIUL NOBEL AL SPIONAJULUI ... 75

Scriito/i 9i spioni 75
Spioni care au scris istoria
Sidney Rei||y.................................... 7I
Richard Sorge ............
Rudolf Roes1er..................... 87
Chaim Hezog
. |.V.Andropov................ ...........,........... 92
George Bush .............

vr. sproNAJ gr sEX TorAL !........................:........ 9e

Naliunile-spion: spionaj pentru prosperitate ................:............., 99
' Mata Hari -fatald dar nu ca spioani ! .................... 103

181
 Lupte crunte, cu femei in.frunte... .......... 105
Amor ruso-american 108
Sex total cu... sof ia premierului ! ............ 1 0g
Schimb de "rdndunici" Anglia - URSS ........... 11 0
"Afacerea Profumo" - sex cu.,. cddere de guvern 112

vil. AcTtuNtLE,,ACOPER|TE"
De la "asistenfi tehnici" la crimi 116
Fidel Gastro era... mai "acoperit" 118
Nu existi doar un holocaust ! .................. 119

vilt. SP|oNAJUL ATOMTC ............... 123

SUA a primit puterea (atomici) din Europa 123
"Suntem toli nigte fii de bestii !" ........ 125
"D.lmnezeu a dat Americii bomba atomicd"
9i... aajunsin URSSI......... ., t2T
Rizboi rece cu spionaj la inilfime 129
De aproape, se vede mai bine. . . 1 31
-Rom6nia-inobiectivatomic!....'.'''..'..'...:....:.'''..'''..

lX. SplOttRJUl$'"PRIETENESC"
*Nuexistdprieteniieterne...".............. 135
.............;...... l35
lsraelul spioneazi "en gros" in SUA 1 ........,... 136
"Schimb de amabilitifi" SUA - Franfa - Japonia . 139
ONU - cel mai mare centru de spionaj ! .................... 139

x. TNFoRMATilLE - REVOLUTTE iN EVOLUTTE .............. 145

Salvarel nafionali - intorma'1ii 9i sacrificii .......:......--...-...-.::.. Ms
Surselepublicegi... minciunilediplomatice 147
Sursele umane gi arta recrutdrii ................ 151
Dumnezeu a dafspionilorcomputerul ! .................... 153
Analiza gi sintezainformafiiloi- totul sau nimic ! 155
lonel l.G.Brdtianu - un model prea indepirtat... .. 157
Balcanii - tinuli "la foc mic" de SUA ! ............ 158
Rizboiul rece, inlocuit cu "pacea.cartaginezd":
distrugerea din temelii a Estului ?!... ............. 160

xr. SPToNAJUL iN SECOLUL XXt ........... ....... 163

Toati lumea spioneazd pe toati lumea !
Globalizare dar nu pentru spioni... 166
lnternet - arma americani a invaziei ticute
Spionii gi armamentul nuclear- garanlii picii ! .........................- 169
Cunoagterea inseamni putere gi pentru Rom6nia... 1 69
Spionajul privat - tot mai agresiv 9i firi limite .......................... 1TO

B|BLTOGRAF|E ............ ..................., 179

cupRrNs . ....:.::. ......::::::.:.::...:::::::::::...:...::................... 181

182