Transmisiuni de date pe canale radio

Seminarul 1

1. Fie structura de receptor cu filtru adaptat din figură:

unde g (t ) = s 2 (t ) − s1 (t ) cu s1, 2 (t ) = semnale binare egal probabile, m(t ) este

N0
ZAGA cu DSmP = = ct., (∀)ω
2
Să se determine funcţia pondere a filtrului adaptat care maximizează
2
g0
RSZ la ieşirea acestuia RSZ = 2
2
=ξ2.
σ0

Rezolvare:

•Caracteristicile zgomotului la ieşirea filtrului adaptat:

n0 (t ) = n(t ) * h(t )
-media: {
E{n0 (t 0 )} = E n(t ) * h(t ) t =t = 0
0
}
-dispersia: Rn0 (τ ) = E{n0 (t ) ⋅ n0 (t + τ )}
N0
( )
ℑ Rn0 (τ ) = S n0 (ω ) = S n (ω ) ⋅ H (ω ) =
2

2
⋅ H (ω )
2

+∞
1 N0
{ 2
}
E n0 (t 0 ) = Rn0 (0) = ⋅
2π 2 − ∞
2 2
⋅ ∫ H (ω ) dω = σ 0 (puterea zgomotului)

1
Transmisiuni de date pe canale radio

Pentru un receptor optimal se ştie că:

N 0 +∞ 2 2 1 N0
+∞
2
σ2 = ⋅ ∫ H ( f ) df = σ 0 = ⋅ ⋅ ∫ H (ω ) dω
2 −∞ 2π 2 −∞

•Caracteristicile semnalului la ieşirea filtrului adaptat:

g 0 (t ) = g (t ) * h(t )
+∞
1
ℑ(g 0 (t ) ) = G0 (ω ) = G (ω ) ⋅ H (ω ) ⇒ g 0 (t ) = ℑ {G (ω ⋅ H (ω ))} =
−1
⋅ ∫ G (ω ) ⋅ H (ω ) ⋅ e jωt dω ⇒
2π −∞
+∞
1
⇒ g 0 (t 0 ) = ∫ G(ω )⋅ H (ω )⋅ e
jω t 0
dω
2π −∞

•Raportul semnal zgomot la ieşirea filtrului adaptat:

+∞ +∞
1
∫ G(ω )⋅ H (ω )⋅ e dω ∫ G (ω ) ⋅ H (ω ) ⋅ e
iωt iωt 0
2
⋅ 0
dω
4π 1
ξ2 = −∞
+∞
= ⋅ −∞
+∞
1 N0 2 π ⋅ N0 2
⋅ ⋅ ∫ H (ω ) dω ∫ H (ω ) dω
2π 2 −∞ −∞

Pentru a obţine o relaţie simplificată se foloseşte inegalitatea lui

Schwartz:
+∞ 2 +∞ +∞
2 2
∫ A(x ) ⋅ B(x )dx
−∞
≤ ∫ A(x )
−∞
dx ⋅ ∫ B(x )
−∞
dx

Egalitatea are loc pentru A( x ) = k ⋅ B * ( k ) , k= ct.,obţinându-se astfel şi ξ 2

maxim.
Alegem: x = ω , A(x ) = H (ω ), B( x ) = G (ω ) ⋅ e 0 .
jωt

2
Transmisiuni de date pe canale radio

Va rezulta:
+∞ +∞
2 2

1
2
∫
−∞
H (ω ) dω ⋅ ∫ G (ω ) ⋅ e jωt0 dω
−∞
ξ ≤ ⋅ +∞
π ⋅ N0 2
∫
−∞
H (ω ) dω

Presupunând că este îndeplinită condiţia de egalitate:

2 1
+∞
2 2 ⋅ Eg
ξ max = ⋅ ∫ G (ω ) dω =
π ⋅ N 0 −∞ N0

+∞

∫g
2
unde E g = (t )dt reprezintă energia semnalului g(t).
−∞

Funcţia pondere se determină din condiţia:

A( x ) = k ⋅ B * ( k ) ≡ H (ω ) = k ⋅ G(ω ) ⋅ e jωt0 ( )
*

unde k poate fi ales convenabil. Va rezulta:

+∞
1
H (ω ) = G (ω ) ⋅ e
* − j ωt 0
⇒ h(t ) = ℑ G (ω ) ⋅ e
−1
{ * − j ωt 0
} = ⋅ ∫ G * (ω ) ⋅ e − jωt0 ⋅ e jωt dω =
2π −∞
*
1  +∞ 
= ⋅  ∫ G (ω ) ⋅ e jω (t −t0 )dω  = g (t − t 0 ) ⇒
2π  −∞ 
⇒ hopt (t ) = s2 (t 0 − t ) − s1 (t 0 − t )

3
Transmisiuni de date pe canale radio

2. Fie transmisia binară ce foloseşte simbolurile ± A şi impulsul de bază

p(t ) = σ (t ) − σ (t − 2T ) . Să se determine şi să se reprezinte funcţia pondere şi
funcţia de transfer a filtrului adaptat, precum şi răspunsul acestuia la
semnalul s 2 (t ) = A ⋅ p(t ) . Ce relaţie există între energia semnalului şi
răspunsul filtrului? Eşantionarea se face la momentul t 0 > 2T .

Rezolvare:

g (t ) = s 2 (t ) − s1 (t ) = 2 A ⋅ p(t ) ⇒ hopt (t ) = g (t0 − t ) = 2 A ⋅ p (t 0 − t )

e − jωt0 − e − jω (t0 −2T ) sin (ωT )

t0

H opt (ω ) = 2 A ⋅ ∫ e − jωt
dω = 2 A ⋅ = 2 A ⋅ e − jω (t0 −T ) ⋅ ⋅ 2T
t 0 − 2T
jω jωT
= 4 AT ⋅ e − jω (t0 −T ) ⋅ sin c(ωT )

Răspunsul filtrului la semnalul s 2 (t ) :

+∞ t0

y (t ) = s2 (t )* hopt (t ) = A ⋅ ∫ p (t − τ ) ⋅ hopt (τ )dτ = 2 A ⋅ 2

∫ p(t − τ )dτ
−∞ t 0 − 2T

Trebuie, deci, determinat domeniul de variaţie al lui t.

4
Transmisiuni de date pe canale radio

Astfel, vom avea:

a) t < t 0 − 2T ⇒ y (t ) = 0
t
 
b) t ∈  t 0 − 2T , t 0  ⇒ y (t ) = 2 A 2 ⋅ ∫ dτ = 2 A 2 ⋅ (t − t 0 + 2T )
  t 0 − 2T

c) (t − 2T ) ∈ (t 0 − 2T , t 0 ) ⇒ t 0 − 2T < t − 2T < t 0 ⇒ t 0 < t < t 0 + 2T

t0

y (t ) = ∫ 2 A dτ = 2 A ⋅ (t
2 2
0 − t + 2T )
t − 2T

d) t − 2T > t 0 ⇒ t > t 0 + 2T ⇒ y (t ) = 0

Va rezulta:
 2
2 A ⋅ (t − t 0 + 2T ), t ∈ (t 0 − 2T , t 0 )

y (t ) = 2 A 2 ⋅ (t 0 − t + 2T ), t ∈ (t 0 , t 0 + 2T )
0, rest


Grafic:

ymax (t ) = y (t0 ) = 2 A2 ⋅ 2T = 4 A2T 


+∞
2
2T
 ⇒ y max (t ) = 2 ⋅ E g
E s2 = ∫ s2 (t )dt = ∫ A 2 dt = 2 A 2T 
−∞ 0 

3. În cazul unei transmisiuni binare a două semnale egal probabile s1 (t ) şi

s 2 (t ) printr-un canal afectat de ZAGA cu DSmP =N0/2, (∀)ω la care recepţia

5
Transmisiuni de date pe canale radio

se face cu filtru adaptat, să se determine pragul optim şi probabilitatea de

eroare minimă în funcţie de energiile celor două semnale şi de DSmP a
zgomotului.

Rezolvare:

Se cunoaşte:
 A − S1   − A + S2 
PE = p ⋅ Q  + (1 − p ) ⋅ Q 
 σ 0   σ 0 

Pentru A = Aopt şi dacă cele două probabilităţi de transmisie sunt egale

p=q=0.5 unde q=1-p, obţinem:

 S − S1 
PE = Q 2 
 2σ 0 

unde Q(x) este funcţia complementară a erorii asociate distribuţiei standard

gaussiene:
+∞ x2
1 −
Q = Q(x ) =
2π
∫e
x
2
dx

iar pragul optim:

σ2  p  S + S 2 S1 + S 2
Aopt = ⋅ ln  + 1 =
S 2 − S1  q  2 2 p= q

obţinut din minimizarea lui PE, deci calculând derivate ei în raport cu A.

Pentru filtrul adaptiv avem:

6
Transmisiuni de date pe canale radio

g (t ) = s 2 (t ) − s1 (t ) ⇒ hopt (t ) = s2 (t 0 − t ) − s1 (t0 − t )
g 0 (t ) = g (t ) * h(t )

PE= min deoarece Q(x) este o funcţie monoton descrescătoare, deci dacă x=
max. rezultă ξ = ξ max .

RSZ maxim corespunzător filtrului adaptat este:

2 2E g 1
+∞
2 2
+∞
2
RSZ max = ξ max = = ⋅ ∫ G (ω ) dω = ⋅ ∫ (g (t )) dt
N0 πN 0 −∞ N 0 −∞
1 
PEmin = Q ξ max 2  = Q 2 z notaţie ( )
2 
ξ max 2 1 +∞ 2 1  +∞ 2 +∞
2
+∞

z= = ⋅ ∫ (s 2 (t ) − s1 (t )) dt = ⋅  ∫ s 2 (t )dt + ∫ s1 (t )dt − 2 ∫ s1 (t )s 2 (t )dt  =
8 4 N 0 −∞ 4N 0 −∞ −∞ −∞ 
1
=
4N 0
[
⋅ E 2 + E1 − 2 E1 ⋅ E 2 ⋅ ρ1, 2 ]
unde:
+∞ +∞
1 2
E1, 2 = ∫s 1, 2
2
dt = ∫ S (ω )dω
1, 2 - energia semnalului
−∞ 2π −∞
+∞
1
ρ1, 2 = ∫ s (t )s
1 2 (t )dt - coeficient de corelaţie Є [-1,1]
E1 ⋅ E 2 −∞


ρ1, 2 = −1 ⇒ semnale antipodale
Dacă: 
 ρ = 0 ⇒ semnale ortogonale
 1, 2

Dacă valoarea eşantionului la momentul T este mai mare decât pragul A →

s-a transmis s 2 (t ) ; în caz contrar, se decide că s-a transmis semnalul s1 (t ) .

Aopt =
S1 + S 2 1
2 2
[
= ⋅ s1 (t ) * hopt (t ) + s2 (t ) * hopt (t ) t =t
0
]
7
Transmisiuni de date pe canale radio

La momentul optim de eşantionare t 0 = T ⇒ hopt (t ) = s2 (T − t ) − s1 (T − t )

Se calculează separat produsele:
+∞ +∞
S1 = s1 (t ) * hopt (t ) t =T = ∫ hopt (τ ) ⋅ s1 (t − τ )dτ
−∞
t =T
= ∫ [s (T − τ ) − s (T − τ )] ⋅ s (T − τ )dτ
−∞
2 1 1

= E1 ⋅ E 2 ⋅ ρ 1, 2 − E1
Similar se va obţine:
+∞ +∞
S1 = s 2 (t ) * hopt (t ) t =T = ∫ hopt (τ ) ⋅ s 2 (t − τ )dτ
−∞
t =T
= ∫ [s (T − τ ) − s (T − τ )] ⋅ s (T − τ )dτ
−∞
2 1 2

= E 2 − E1 ⋅ E 2 ⋅ ρ1, 2

Va rezulta:

 1
Aopt =
E 2 − E1
2
şi PE = Q [
E1 + E 2 − 2 E1 ⋅ E 2 ⋅ ρ1, 2 ]
 2N 0 

4. Fie transmisiunea binară ce foloseste semnalele:

 π  T 
s 2 (t ) = A[σ (t ) − σ (t − T )] şi s1 (t ) = B ⋅ cos   t −  ⋅ [σ (t ) − σ (t − T )]
T  2 
N0
egal probabile, transmise printr-un canal afectat de ZAGA cu σ 2 = . Se
2
cere:
a) să se determine şi să se reprezinte grafic funcţia pondere a filtrului
adaptat
b) să se determine pragul optim de decizie. Care este relaţia între A şi B
astfel încât pragul optim să fie nul? În acest caz să se determine PEmin.

Rezolvare:

π  T  π π π 
cos   t −   = cos  t −  = sin  t 
T  2  T 2 T 

8
Transmisiuni de date pe canale radio

a)
hopt (t ) = s 2 (T − t ) − s1 (T − t ) =
π  π 
= Aσ (T − t ) − Aσ (− t ) − B ⋅ sin  (T − t ) ⋅ σ (T − t ) + B ⋅ sin  (T − t ) ⋅ σ (− t ) =
T  T 
 π 
= A[σ (T − t ) − σ (− t )] − [σ (T − t ) − σ (− t )]⋅  B ⋅ sin  (T − t )  =
 T 
 π 
=  A − B ⋅ sin  (T − t )  ⋅ [σ (T − t ) − σ (− t )]
 T 

E greşit desenul!!!

E 2 − E1
b) Aopt =
2
T
E1 = A 2 ⋅ T = ∫ A 2 dt = A 2T
0

T
1 1  B 2T B 2 T B 2T
T T
π   2π  2π 
E 2 = ∫ B ⋅ sin 
2 2
t  dt = B 2 ⋅ ∫  − cos t  dt = − ⋅ ⋅ sin  t =
0 T  02 2  T  2 2 2π T 0 2

B 2T
− A 2T
Aopt = 2 =0⇒B= A 2
2
T
2 ⋅ A ⋅ B ⋅ T 2 2 A 2T
T
π  A ⋅ B ⋅T  π 
E1 ⋅ E 2 ⋅ ρ 1, 2 = ∫ A ⋅ B ⋅ sin  t  dt = ⋅  − cos t  = =
0 T  π  T 0 π π

9
Transmisiuni de date pe canale radio

 1  2 2 A T 4 2 A 2T  
PE = Q  A T + − 
 2N 0 2 π
  

Dispersia zgomotului:

{ }
σ 0 2 = E n0 2 (t ) − E 2 {n0 (t )} 2
{ 2
}
 ⇒ σ 0 = E no (t ) = Rn0 (τ = 0)
ZAGA → E {n0 (t )} = 0 

5) În cazul recepţiei semnalului BPSK cu corelator, purtătoarea refăcută

are o eroare de fază ϕ ; în plus circuitul de refacere a purtătoarei are o eroare
τ , 0 < τ < Tb . Să se determine în acest caz probabilitatea de eroare.

Seminarul 2

10
Transmisiuni de date pe canale radio

1. Fie semnalele următoare:

transmise cu probabilităţiile p=0,62, respectiv q=0,38 într-un canal afectat de

ZAGA cu W (ω ) = 1, (∀)ω .
a) să se determine şi să se reprezinte graphic funcţia pondere a filtrului
adaptat dacă eşantionarea se face la T + kT (T=2)
b) să de determine Aopt şi PE în acest caz
min

T
c) să se reia a) şi b) dacă eşantionarea se face la + kT
2
−1
 ω 
d) să se calculeze PE dacă zgomotul are W (ω ) =  sin c 2    , cu
  2 
 π π
ω ∈− , .
 4 4

Rezolvare:

Funcţia Q(x) este tabelată. Avem:

11
Transmisiuni de date pe canale radio

3 5
Q(1) = 0,1587 , Q  = 0.0668 , Q  = 0,0062 şi Q(− x ) = 1 − Q(x )
2 2
a) g (t ) = s 2 (t ) − s1 (t )
hopt (t ) = s 2 (T − t ) − s1 (T − t ) = g (T − t ) = g (2 − t )

b)

 A − S1   S − A  S − S1 
PE = p ⋅ Q  + q ⋅ Q 2  = Q 2 
 σ   σ  p =q  2σ 
2
σ  p  S + S 2 S1 + S 2
Aopt = ln   + 1 =
S 2 − S1  q  2 2 p =q

+∞
t , t ∈ (0,1)
s0 2 (t ) = s2 (t ) * hopt (t ) = ∫h
−∞
opt (τ ) ⋅ s2 (t − τ )dτ = 
2 − t , t ∈ (1,2)

12
Transmisiuni de date pe canale radio

+∞ 1
s01 (t ) = s1 (t ) * hopt (t ) = ∫ hopt (τ ) ⋅ s1 (t − τ )dτ = ∫ s1 (t − τ )dτ
−∞ 0

Dacă:
1.

t < 0 ⇒ s01 (t ) = 0
2.

t
t ∈ (0,1) ⇒ s01 (t ) = ∫ dτ = t
0

3.

13
Transmisiuni de date pe canale radio

t −1 1
t − 1 ∈ (0,1) ⇒ s01 (t ) = ∫ (− 1)dτ + ∫ dτ
0 t −1
= 1 − t + 1 − t + 1 = 3 − 2t

4.

1
t − 2 ∈ (0,1) ⇒ s01 (t ) = ∫ (− 1)dτ = −1 + t − 2 = t − 3
t −2

Va rezulta la momentul de eşantionare T=2:

S 2 = s 02 (2 ) = 0

S1 = s 01 (2 ) = −1

+∞ +∞
1 2
∫ W (ω ) ⋅ H (ω ) ∫ h (t )dt = 1
2 2
σ = dω =
2π −∞ −∞

σ2  p  S + S 2 1  0,62  1
Aopt = ln   + 1 = ln  − ≅ 0
S 2 − S1  q  2 1  0,38  2

1 0−0
PE min = 0,62 ⋅ Q  + 0,38 ⋅ Q  = 0,098 + 0,38 ⋅ Q(0 )
1  1 

c) TEMĂ

14
Transmisiuni de date pe canale radio

+∞ 1 jω
− ω 
d) H (ω ) = ∫ h(t ) ⋅ e dt = ∫ e dt = e
− jωt − jωt 2
⋅ sin c 
−∞ 0 2
π
+∞ 4
1 2 1 1 ω  1
∫ S n (ω ) ⋅ H (ω ) ∫
2
σ = dω = ⋅ sin c 2   dω =
2π −∞ 2π π
− 4 sin c ω 2
( 2) 2 4

1  0,62   − 1  5
Aopt = − ln  +  = −
4  0,38   2  8
 5
− 5   −1+ 
P E = 0,62 ⋅ Q 8  + 0,38 ⋅ Q 8  = 0,62 ⋅ Q − 5  + 0,38 ⋅ Q − 3  =
 1   1   2  2
 4   4 
 
5  3 5 3
= 0,62 − 0,62 ⋅ Q  + 0,38 − 0,38 ⋅ Q  = 1 − 0,62 ⋅ Q  − 0,38 ⋅ Q  = 0,936
2  2  2 2

2. Să se determine amplitudinea A a semnalelor BPSK, QPSK, MSK şi

ASK pentru a obţine o P = 10 −7 p( E ) = 10−7 . Banda disponibilă este de 800
E

1
Khz, iar DSmP a zgomotului este ⋅ 10 −6 W Hz . Se va lua în considerare
2
cazul în care:
a) banda ocupată de semnal este egală cu lărgimea lobului principal al
DSmP.
b) banda ocupată de semnal este domeniul spectral în care este inclusă
99% din DSmP a semnalului.

FORMULE:
P ( E ) = Q( x) x
10−4 3,73
( ) ( )
Q −1 10 −7 = 5,2 , Q −1 0,5 ⋅ 10 −7 = 5,32 10−5 4, 27
10−6 4,75
Eb ,m este energia medie pe bit.
10−7 5,205
10−8 5,619

ASK: QPSK:

15
Transmisiuni de date pe canale radio

PE = Q 2 z( ) ( )
PE = 2 ⋅ Q 2 z
2
A ⋅ Tb Eb ,m 2 Eb Es A 2 ⋅ TS 2 A 2 ⋅ Tb
z= = z= = = =
8N 0 2N 0 N0 N0 N0 Ts = 2Tb
N0
2 1
LP
B ASK = = 2 Rb LP
BQPSK = = Rb = 2 Rs
Tb Tb
99% 99% 8
B ASK = 16 Rb BQPSK = = 8 Rb = 4 Rs
Tb

BPSK: MSK:

 Eb 
PE = Q 2 z( ) PE = 2 ⋅ Q 
 N0 
 
A 2 ⋅T b E b 2
A ⋅ Tb
z= = z=
2N 0 N0 4N 0
B BPSK = B ASK (LP şi 99%) LP
BMSK = 0,75 ⋅ Rb
99% 1,2
BMSK = = 1,2 ⋅ Rb
Tb

Rezolvare:

( )
PE = Q 2 z = 10 −7 ⇒ 2 z = 5,205 ⇒ z = 13,546

ASK:

 B ASK
LP
= 2 Rb = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Rb = 4 ⋅ 10 5 Hz

LP :  A 2 ⋅ Tb A2
 z = = ⇒ A = 6,582V
 8N 0 2 N 0 ⋅ Rb

99%
 B ASK = 16 ⋅ Rb = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Rb = 0,5 ⋅ 10 5 Hz
99% : 
 A = 8 ⋅ 10 −6 ⋅ 0,5 ⋅ 10 5 ⋅ 13,546 = 2,327V

BPSK:

16
Transmisiuni de date pe canale radio

B BPSK = B ASK
A 2 ⋅T b
z= = 13,546
2N 0
LP : A = 2 ⋅ 10 −6 ⋅ 4 ⋅ 10 5 ⋅ 13,546 = 3,291V
99% : A = 2 ⋅ 10 −6 ⋅ 0,5 ⋅ 10 5 ⋅ 13,546 = 1,16V

MSK:
LP
BMSK = 1,5 ⋅ Rb = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Rb = 5,33 ⋅ 10 5 b / s
( )
2 ⋅ Q 2 z = 10 −7 ⇒ z = 3,767

LP :  Eb A 2 ⋅ Tb
 z = = ⇒ A = 2,0039V
 N 0 4 N 0

 BMSK = 1,2 ⋅ Rb ⇒ Rb = 6,667 ⋅ 10 5 b / s

99%
99% : 
 A = 2,241V

QPSK:

2 ⋅ Q(x ) = 10 −7 ⇒ x = 5,3267 ⇒ z = 3,767

1
LP
BQPSK = = Rb = 8 ⋅ 10 5 Hz
Tb
2 Eb 2 A 2 ⋅ Tb 2 A2
z= = = ⇒ A = 2,66V
N0 N0 N 0 ⋅ Rb
99% 8
BQPSK = = 8 ⋅ 10 5 ⇒ Tb = 10 −5 s ⇒ A = 2,66V
Tb

4. Fie o transmisie binară ce foloseşte 2 forme de undă egal probabile:

 T
s1 (t ) = σ (t ) − σ (t − T ) şi s 2 (t ) = σ (t ) − σ  t − 
 2
Să se determine DSmP folosind metoda Benett.

Rezolvare:

17
Transmisiuni de date pe canale radio

Metoda BENETT:


g (t − nT ), cu probabilit atea p
S-a transmis s(t ) = ∑ s n (t ) cu s n (t ) =  1
n  g (t − nT ), cu probabilitatea (1 − p)
 2

Pentru „1” se transmite g1 (t ) cu probabilitatea p, iar pentru „0” se transmite

g 2 (t ) cu probabilitatea 1-p.
Se introduc notaţiile:
u (t ) = ∑ a n ⋅ [g1 (t − nT ) − g 2 (t − nT )]
n

v(t ) = ∑ [ p ⋅ g1 (t − nT ) + (1 − p ) ⋅ g 2 (t − nT )]
n

cu s(t ) = u (t ) + v(t )
Simbolul transmis îndeplineşte condiţiile:

1 − p, cu probabilit atea pentru inf ormatia 1
an = 
− p, cu probabilit atea (1 − p) pentru inf ormatia 0

Atunci pentru semnalul u (t ) se obţine DSmP:
1 2
S uu ( f ) = p ⋅ (1 − p ) ⋅ ⋅ G1 ( f ) − G2 ( f )
T
şi pentru semnalul v(t ) :
2
1 ∞
m m  m
S vv ( f ) = 2 ⋅ ∑ p ⋅ G1   + (1 − p ) ⋅ G2   ⋅ δ  f − 
T m=−∞ T  T   T

Va rezulta:

S ss ( f ) = S uu ( f ) + S vv ( f ) ⇒ S ss (ω ) = S uu (ω ) + S vv (ω )

18
Transmisiuni de date pe canale radio

− jω
T
 jω T − jω
T

T
e 2
⋅  e 2 − e 2 
 T
G1 (ω ) = ∫ e − jωt dω =   = T ⋅ e − jω 2 ⋅ sin c ω T 
 
0 jω  2
2π T
 2π  − j ⋅m⋅ ⋅  2π T  T , m = 0
G1  m ⋅  = T ⋅e T 2
⋅ sin c m ⋅ ⋅  = T ⋅ e − j⋅m⋅π ⋅ sin c (m ⋅ π ) = 
 T   T 2 0, rest
T T T
− jω − jω
2 T
e 2
−1 1− e 2
T − jω  T
G2 (ω ) = ∫ e − jωt
dω = = = ⋅ e 4 ⋅ sin c ω 
0 − jω jω 4  4
2π T 0, m = 2k
 2π  T − j⋅m⋅ T ⋅ 4  π 
G2  m ⋅  = ⋅e ⋅ sin c m ⋅  =  T 1
 T  2  2  ⋅ , m = 2k + 1
π 2k + 1

1 1 T2 ∞
1  (2k + 1)π  
S vv (ω ) =
T2
⋅  ⋅ T 2 ⋅ δ (ω ) +
4π 2
∑ 2k + 1 ⋅ δ ω −  
4 k = −∞ T 

T 2
− j ⋅ω ⋅ 2
− j ⋅ω ⋅T
1 1 1 e −1− e 2
+1 1 ω ⋅T
S uu (ω ) = ⋅ ⋅ ⋅ = 2
sin
2 2 T − j ⋅ω ω ⋅T 4
2
1 ω ⋅T 1 1 ∞
1  (2k + 1)π 
S ss (ω ) = 2
ω ⋅T
sin
4
+
4
⋅ δ (ω ) + 2
⋅ ∑ ⋅ δ ω −
4π k =−∞ 2k + 1  T 

19
 Transmisiuni de date pe canale radio

5. Fie semnalul QPSK neechilibrat transmis printr-un canal cu ZAGA cu

1
W (ω ) = ⋅ 10 −7 W / Hz pentru care PE = 10 −6 . Raportul dintre ratele de bit ale
2
datelor transmise pe componenta în fază şi în cuadratură este 10. Banda de
frecvenţe alocată transmisiunii este 1 MHz. Se cere:
a) să se determine amplitudinile cu care trebuie transmise datele în fază
şi cuadratură astfel încât pentru cele 2 canale probabilitatea de eroare să fie
egală
b) să se deseneze diagrama fazorială asociată acestei transmisiuni şi să se
1
determine toate salturile de fază posibile. Se cunoaşte Q −1  ⋅ 10 −6  = 4,89 .
2 

Rezolvare:

Rb1
= 10 ⇒ Tb 2 = 10Tb1
Rb 2
a) sQPSK (t ) = A1 ⋅ d1 (t ) ⋅ cos (ω 0 t ) − A2 ⋅ d 2 (t ) ⋅ sin (ω 0 t )

d 1 (t ) sunt datele transmise cu rata Rb1, iar d 2 (t ) sunt datele transmise

cu rata Rb2.
Pe1 = Pe 2 = p
2
Pe = 1 − Pc = 1 − Pc1 ⋅ Pc 2 = 1 − (1 − Pe1 ) ⋅ (1 − Pe 2 ) = 1 − (1 − p ) ≈ 2 p ⇒
1
⇒ p = Pe1 = Pe2 = ⋅ 10 −6
2
• componenta în fază (cuadratură) de tip BPSK:

 2Eb   2  1 2 E b 1, 2
Pe = Q  = Q 2 A ⋅ Tb  = ⋅ 10 −6 ⇒ 2
= (4,89 ) ≈ 24 ⇒ Eb 1, 2 = 12 ⋅ 10 −7
  2N 0  2
 N0    N0

• DSmP a semnalului în banda de bază:

20
Transmisiuni de date pe canale radio

 A1
2
2 A1
2

S (ω ) = ⋅ P1 (ω ) + ⋅ P2 (ω ) 2
 Tb1 Tb 2
 T
− jω b 1  ωT 
 1p ( t ) = σ (t ) − σ (t − Tb1 ) ↔ P1 (ω ) = e 2
⋅ Tb1 ⋅ sin c b1 
  2 
 T
 p 2 (t ) = σ (t ) − σ (t − Tb 2 ) ↔ P2 (ω ) = e 2 ⋅ Tb 2 ⋅ sin c b 2 
− jω b 2 ωT
  2 
Va rezulta:

2  ωT  2  ωT 
S (ω ) = A1 ⋅ Tb1 ⋅ sin c 2  b1  + A2 ⋅ Tb 2 ⋅ sin c 2  b 2  =
 2   2 
2  ωT  2  ωT 
= A1 ⋅ Tb1 ⋅ sin c 2  b1  + 10 ⋅ A2 ⋅ Tb1 ⋅ sin c 2  b 2 
 42   42 
14 42 4
3 1442 4
3
anukare anukare
ωTb 1 2 kπ 10ωTb 1 2 kπ
= kπ ⇒ω = = kπ ⇒ω =
2 Tb 1 2 10Tb1

GRAFIC!!!

Banda este dictată de „sinc-ul” cel mai mare:

4π
2πB = = 4π ⋅ Rb1 ⇒ Rb1 = 0,5 ⋅ 10 6 Hz
Tb1
2 2
A ⋅T A 1
Eb1 = 1 b1 = 1 ⇒ A1 = 2 ⋅ ⋅ 10 6 ⋅ 12 ⋅ 10 −7 = 1,09V
2 2 ⋅ Rb1 2
2
A1 ⋅ Tb 2 A2 2 ⋅ 10 1 1
Eb 2 = = ⇒ A2 = 2 ⋅ ⋅ 10 6 ⋅ 12 ⋅ 10 −7 ⋅ = 0,48V
2 2 ⋅ Rb1 2 5
2 2 2 2
sQPSK (t ) = A1 ⋅ d1 (t ) ⋅ cos (ω 0 t ) + A2 ⋅ d 2 (t ) ⋅ sin (ω 0 t ) = A1 ⋅ d 1 (t ) + A2 ⋅ d 2 (t ) ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) =
2 2
= A1 + A2 ⋅ cos(ω 0 t + ϕ )

21
Transmisiuni de date pe canale radio

A2 ⋅ d 2 (t ) A
unde ϕ (t ) = −arctg = arctg 2
A1 ⋅ d1 (t ) A1
Înlocuind numeric se obţine:
(
sQPSK (t ) = 2,1114 ⋅ cos ω 0 t + 26,4 o )

GRAFICE!!!

2 ⋅ 26,4 o = 52,8o

Salturile de fază sunt:  o
180 − 2 ⋅ 26,4 o = 127,2 o

6) Să se verifice că următoarea schemă poate fi folosită la refacerea

purtătoarei pentru semnalul QPSK:

()4 FTB
4f0
:4

Rezolvare:

sQPSK (t ) = A ⋅ d 0 (t ) ⋅ cos (ω 0 t ) + A ⋅ d e (t ) ⋅ cos(ω 0 t )

 d o 4 ⋅ cos 4 (ω 0 t ) + d e 4 ⋅ sin 4 (ω 0 t ) + 4 ⋅ d o 3 ⋅ d e ⋅ cos 3 (ω 0 t ) ⋅ sin (ω 0 t ) + 

s (t ) = A ⋅ 
4 4 
 + 4 ⋅ d ⋅ d 3 ⋅ cos(ω t ) ⋅ sin 3 (ω t ) + 6 ⋅ d 2 ⋅ d 2 ⋅ cos 2 (ω t ) ⋅ sin 2 (ω t )
 o e 0 0 o e 0 0 

1 1
1 + 2 cos(2ω 0 t ) + + cos(4ω 0 t )
(1 + cos (2ω 0t ))2 2 2 3 2 1
cos 4 (ω 0 t ) = = = + cos(2ω 0 t ) + cos(4ω 0 t )
2 4 8 4 8

22
Transmisiuni de date pe canale radio

1 1
2 1 − 2 cos (2ω 0 t ) + + cos (4ω 0 t )
(1 − cos (2ω 0 t )) 2 2 3 2 1
sin 4 (ω 0 t ) = = = − cos (2ω 0 t ) + cos (4ω 0 t )
2 4 8 4 8
1 + cos(2ω 0 t ) sin (2ω 0 t ) 1 1
cos 3 (ω 0 t ) ⋅ sin (ω 0 t ) = ⋅ = sin (2ω 0 t ) + sin (4ω 0 t )
2 2 4 8
1 − cos(2ω 0 t ) sin (2ω 0 t ) 1 1
cos(ω 0 t ) ⋅ sin 3 (ω 0 t ) = ⋅ = sin (2ω 0 t ) − sin (4ω 0 t )
2 2 4 8
1 − cos(4ω 0 t )
cos 2 (ω 0 t ) ⋅ sin 2 (ω 0 t ) =
8

3 1 1 3 1 1 
 + cos (2ω 0 t ) + cos (4ω 0 t ) + − cos(2ω 0 t ) + cos(4ω 0 t ) + 
8 2 8 8 2 8 
 1 1 1 1  
s 4 (t ) = A 4 ⋅ + 4 ⋅ d o ⋅ d e ⋅  sin (2ω 0 t ) + sin (4ω 0 t ) + sin (2ω 0 t ) − sin (4ω 0 t ) +  =
 4 8 4 8  
 1 1  
+ 6 ⋅  − cos (4ω 0 t ) 
 8 8  
3 1 
= A 4 ⋅  − cos(4ω 0 t ) + 2 ⋅ d o ⋅ d e ⋅ sin (2ω 0 t )
2 2 
1
cos(4ω 0 t ) este o componentă spectrală discretă pe frecvenţa ω 0 fără date.
2
După FTB din semnal va rămâne:
A4
s (t ) = cos(4ω 0 t )
2
După circuitul de divizare a frecvenţei cu 4:
A4
s (t ) = cos(ω 0 t ) ⇒ s-a refăcut purtătoarea semnalului QPSK, deci
2
circuitul poate fi folosit pentru refacerea purtătoarei.

23
Transmisiuni de date pe canale radio

Seminarul 3

1. Fie semnalul aleator X (t ) = A ⋅ cos(ω 0t + ϕ ), t ∈ (− ∞, ∞ ), ω 0 = ct. , iar ϕ este o

variabilă aleatoare uniform distribuită între (-π, π). Să se determine:
a) momentele de ordin 1 şi 2 calculate prin mediere statistică şi temporală.
Este procesul ergodic? Este staţionar în sens larg (SSL)? Dar staţionar în
sens strict?
b) determinaţi funcţia de autocorelaţie şi densitatea spectrală medie de
putere (DSmP).
π π
c) reluaţi a) şi b) dacă φ are o distribuţie uniformă între (- , ).
4 4

Rezolvare:

a) Funcţia densitate de probabilitate pentru variabila uniform distribuită are

forma:
 1
 , ϕ ∈ (− π , π )
f φ (ϕ ) =  2π
0, rest

Statistic:

24
Transmisiuni de date pe canale radio

+∞ π
1 A π
E{X (t )} = ∫ X (t ) ⋅ fφ (ϕ )dϕ =
−∞
∫π A ⋅ cos (ω t + ϕ ) ⋅ 2π dϕ = 2π ⋅ sin (ω t + ϕ ) π
−
0 0 −
=0

π
A2 A2
∞
1 1  1
{ }
E X (t ) = ∫ X (t ) ⋅ f φ (ϕ )dϕ = ∫ A ⋅  + ⋅ cos[2(ω 0 t + ϕ )] ⋅
2 2 2
dϕ = ⋅ 2π =
−∞ −π 2 2  2π 4π 2

S-au folosit relaţiile:

a+b a −b
sin a − sin b = 2 cos sin
2 2
1 + cos 2a
cos 2 a =
2

Temporal:
+T
1
X (t ) = lim
T →∞ 2T
−T
∫ A ⋅ cos(ω t + ϕ )dt = 0
0

A2
+T
1
X 2 (t ) = lim ∫ A ⋅ cos (ω0t + ϕ )dt =
2 2
T →∞ 2T 2
−T

Observaţie:
1) Mediile statistice şi temporale sunt identice de aceea procesul este
ergodic.
2) Momentele de ordin 1 şi 2 nu depind de timp, deci procesul este cel
puţin SSL. Pentru SSS trebuie calculat şi momentul de ordin „n”

+T
1
X (t ) = lim ∫A ⋅ cos n (ω 0 t + ϕ )dt
n n
T →∞ 2T
−T

Pentru a calcula integrala folosim metoda integrării prin părţi:

25
Transmisiuni de date pe canale radio

I n = ∫ cos n xdx = cos n−1 x ⋅ sin x + (n − 1) ⋅ ∫ cos n −2 x ⋅ sin 2 xdx

cos n xdx = cos n−1 x ⋅ sin x + (n − 1) ⋅ ∫ cos n −2 xdx − (n − 1) ⋅ ∫ cos n xdx

Astfel obţinem o relaţie de recurenţă:

1 n −1
In = cos n −1 x ⋅ sin x + ⋅ I n −2
n n

b)
π
1
R x (t , t + τ ) = E{X (t ) ⋅ X (t + τ )} = ∫π A
2
⋅ cos(ω 0 t + ϕ )cos[ω 0 (t + τ ) + ϕ ] ⋅ dϕ =
−
2π
2 π
A 1 A2 A2
= ⋅ ⋅ ∫ [cos (ω 0 ⋅ (2t + τ ) + 2ϕ ) + cos (ω 0τ )]dϕ = ⋅ cos (ω 0τ ) ⋅ 2π = ⋅ cos(ω 0τ )
2π 2 −π 4π 2

→ procesul este SSL.

A2
S x (ω ) = ℑ{R x (τ )} = ⋅ π ⋅ [δ (ω − ω 0 ) + δ (ω + ω 0 )]
2

c)
 1 2  π π
 π π = π , ϕ ∈  − 4 , 4 
f φ (ϕ ) =  +  
4 4
0, rest

π
4
2 2A π /4 2A   π  π 
E{X (t )} = ∫
π
A ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) ⋅
π
dϕ =
π
⋅ sin (ω 0 t + ϕ ) −π / 4 = ⋅ sin  ω 0 t +  − sin  ω 0 t −  =
π   4  4 
−
4

4A π 2A 2
= ⋅ sin (ω 0 t ) ⋅ sin = ⋅ sin (ω 0 t )
π 4 π

π /4 π /4
2 2 1 1  1 A A2
{
E X (t ) =
2
} ∫ A ⋅ cos (ω 0 t + ϕ ) ⋅
2 2

π
dϕ = ∫ A ⋅ +
 2 2 cos 2 ⋅ (ω 0 t + ϕ ) ⋅
 2π dϕ = +
2 π
⋅ sin (2ω 0 t )
−π / 4 −π / 4

Observaţie:

26
Transmisiuni de date pe canale radio

Procesul nu mai este nici ergodic, nici staţionar!

π /4
2
R x (t , t + τ ) = ∫ A 2 ⋅ cos(ω 0 t + ϕ ) cos[ω 0 (t + τ ) + ϕ ] ⋅ dϕ =
− /4
π π
2 A2
π /4
A2  π
π
= ⋅ ∫ [cos(2ω 0 t + ω 0τ + 2ϕ ) + cos(ω 0τ )]dϕ = ⋅ sin (2ω 0 t + ω 0τ + 2ϕ ) 4π + cos (ω 0τ ) ⋅  =
2π −π / 4 π  −
4
2
A2 A2   π  π 
= ⋅ cos (ω 0τ ) + sin  2ω 0 t + ω 0τ +  − sin  2ω 0 t + ω 0τ −  =
2 π   2  2 
A2 2 A2 π A2 2 A2
= ⋅ cos (ω 0τ ) + ⋅ sin (2ω 0 t + ω 0τ ) ⋅ sin = ⋅ cos(ω 0τ ) + ⋅ sin ω 0 (2t + τ ) ≠ ct .
2 π 2 2 π

Observaţie:
Nu se poate calcula DSmP când avem două variabile de timp → se face
medierea:

A2
R x (ω ) = E {X (t ) ⋅ X (t + τ )} = ⋅ cos (ω 0 ⋅ t ) - funcţia medie de autocorelaţie
2
A2
S x (ω ) = ⋅ π ⋅ [δ (ω − ω 0 ) + δ (ω + ω 0 )] - DSmP
2

2. La intrarea unui circuit RC de integrare se aplică un zgomot ZAGA cu

N0
W (n ) = , (∀)ω . Să se determine:
2
a) DSmp şi funcţia medie de autocorelaţie la ieşirea circuitului
b) media şi dispersia zgomotului la ieşire
c) banda echivalenta de zgomot

+∞ +∞
1 1 2 1
BN = ⋅ ⋅ ∫ H (ω ) dω = 2 ∫ h 2 (t )dt
H 2 (0) 2π −∞ H (0 ) −∞

27
Transmisiuni de date pe canale radio

Rezolvare:

1 1
a) H (ω ) = =
1 + jωRC 1 + jωθ
2 N0 1
Conform teoremei Wiener – Hincin: W y (ω ) = W (ω ) ⋅ H (ω ) = ⋅
2 1 + ω 2 ⋅θ 2
2α
Se cunoaşte: e −α t ↔
α +ω22

 1   1 
 N 2   2⋅
 N 0 −θ ⋅ τ
1 τ
θ  N θ N 0 − RC
R y (τ ) = ℑ {W y (ω )} = ℑ 
−1 −1 0
⋅ ⋅ −1
=ℑ 
0
⋅ = ⋅e = e
 2 2  1  4θ 1 4θ 4 RC
θ ⋅  2 + ω   +ω 
2 2

 θ    θ2 

b) E{y (t )} = 0
N0
{ }
E y 2 (t ) = R y (0) =
4 RC
c)
∞ +∞
1 1 1 1 1 1 ∞ 1 π 1
BN = 2
⋅ ⋅2⋅∫ 2 2
dω = ∫1+ x 2
dx = ⋅ arctg ( x ) 0 = ⋅ = ⋅
1 2π 0 1 + ω ⋅θ θ ⋅π 0 πRC πRC 2 2 RC

În relaţia de mai sus am făcut schimbarea de variabilă: ω ⋅ θ = x

3. Fie semnalul MIA digital în BB:

x(t ) = ∑ I n ⋅ g (t − nT )
n

unde g (t ) = σ (t ) − σ (t − T ) este impulsul de bază. {an} este o secvenţă

staţionară de v.a.i. identic distribuite, iar:

28
Transmisiuni de date pe canale radio

1
a) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
3 1
b) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
4 4
3 1
c) In = an , an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) = ;
4 2
1
d) In = an + an-2 , an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
1
e) In = an - an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) = ;
2
1
f) In = an + an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 0) = p(an = -1) = ;
2
1
g) In = an - an-2, an∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) = ;
2
Să se determine funcţia de autocorelaţie a secvenţei si DSmp a semnalului
x(t). Ce se întâmplă dacă cele două valori ale lui { an } nu sunt egal
probabile?

Rezolvare:
2 2
G (ω ) ∞ G(ω )  2 ∞

∑ raa [k ] ⋅ e ⋅ σ a + ma ∑ e − jkωT  =
2
S x (ω ) = ⋅ − jkωT
=
T k = −∞ T  k = −∞ 
2 2 2
G(ω )  2 2 2π
∞
 2π  G(ω ) 2 2π
∞
 2π   2π 
∑ ⋅ σ a + ma ⋅ 2 ⋅ ∑ G k ⋅
2
= ⋅ σ a + ma ⋅ δ ω − k ⋅  =  ⋅ δ ω − k ⋅ 
T  T k = −∞  T  T T k =−∞  T   T 

unde:
2
G(ω ) 2
⋅σ a reprezintă partea continuă a lui S x (ω ) , iar
T
2
2π ∞  2π   2π 
ma ⋅ 2 ⋅ ∑ G  k ⋅
2
 ⋅δ ω − k ⋅  partea discretă. S-a folosit egalitatea:
T k =−∞  T   T 

2 2
rii [k ] = σ a ⋅ δ [k ] + ma .

29
Transmisiuni de date pe canale radio

Pentru calculul varianţei există formula:

{
rxx (0 ) = E x(n )
2
}
2
σ x 2 = rxx (0) − m x
2π
În expresia DSmP se foloseşte egalitatea  ω 0 =  :
 T 
∞
2π ∞
∑
k = −∞
e − jkωT = ⋅ ∑ δ (ω − k ⋅ ω 0 )
T k =−∞
Aceasta se poate demonstra în felul următor. Se porneşte de la expresia
funcţionalei delta periodică:
∞
δ T (t ) = ∑ δ (t − k ⋅ T )
k = −∞

Se poate calcula spectrul său, folosind teorema simetriei a transformatelor

Fourier şi ţinând cont de faptul că ℑ(e jkω T ) = 2 ⋅ π ⋅ δ (ω − kω 0 ) : 0

∞ ∞
S δ (ω ) = ∑ ℑ(δ (t − kT )) =
k = −∞
∑e
k = −∞
− jkωT

De asemenea δ T (t ) este un semnal periodic cu coeficientul seriei Fourier

exponenţiale dat de relaţia:
1 1
ak = ⋅ ∫ δ (t ) ⋅ e − jkω0t dt =
T T T
1 ∞ jkω0t
Prin urmare δ T (t ) poate fi scris δ T (t ) = ∑ e şi deci spectrul său va fi:
T k =−∞
2π ∞
S δ (ω ) =
T
∑ δ (ω − k ⋅ ω )
k = −∞
0

Egalând cele două expresii ale spectrului se obţine egalitatea de mai sus,
cunoscută şi sub numele de formula de sumare Poisson.

30
Transmisiuni de date pe canale radio

1
a) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2

1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 1 + ⋅ (− 1) = 0
2 2
1 2 1
σ I 2 = σa2 2
= ⋅ 1 + ⋅ (− 1) = 1
2 2

T T
− jω  ωT 
G(ω ) = ∫ e − jωt dt = T ⋅ e 2
⋅ sin c 
0  2 
 ωT 
2 T 2 ⋅ sin c 2  
G (ω )  2 − jkωT 
∞
 2   ωT 
+ ma ∑ e
2
S x (ω ) = ⋅ σ a = = T ⋅ sin c 2  
T  k = −∞  T  2 

31
Transmisiuni de date pe canale radio

3 1
b) In = an , an ∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
4 4
3 1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 1 + ⋅ (− 1) =
4 4 2
2
2 2 3 1 2 1 3
σI =σa =  ⋅ 12 + ⋅ (− 1)  −   =
4 4  2 4
3  ωT  1 2π ∞  ωT   2π 
S x (ω ) = ⋅ T ⋅ sin c 2   + ⋅ 2 ⋅ ∑ T ⋅ sin c k ⋅  ⋅ δ ω − k ⋅ =
4  2  4 T k =−∞  2   T 
3  ωT  π
= ⋅ T ⋅ sin c 2   + 2 ⋅ δ (ω )
4  2  2T

Faţă de cazul anterior apare componenta discreta care conduce la un consum

crescut de putere.

3 1
c) In = an , an ∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) =
4 2
1 1 1
m I = ma = E{a n } = ⋅ 0 + ⋅1 =
2 2 2
2
2 2 1 1  1 1
σI =σa =  ⋅ 0 2 + ⋅ 12  −   =
2 2  2 4
T  ωT  π
S x (ω ) = ⋅ sin c 2  + 2
⋅ δ (ω )
4  2  2T

32
Transmisiuni de date pe canale radio

Aceeaşi observaţie ca la b) legat de componenta discretă, dar principalul

dezavantaj îl prezintă înjumătăţirea DSmP datorită reducerii lui σ a2

1
d) In = an + an-2 , an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2
2
G (ω ) ∞
Este mai uşor de folosit formula: S x (ω ) =
T
⋅ ∑ r [k ] ⋅ e
k = −∞
aa
− jkωT

rII [k ] = E{I n ⋅ I n +k } = E {(a n + a n −2 ) ⋅ (a n + k + a n + k −2 )} = raa [k ] + raa [k − 2] + raa [k + 2] + raa [k ] =

2, k = 0

= 2raa [k ] + raa [k − 2] + raa [k + 2] = 1, k = ±2
0, rest


 ωT   ωT 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  (
⋅ 2+e
− j 2ωT
)
+ e j 2ωT = T ⋅ sin c 2   ⋅ (2 + 2 cos (2ωT )) =
 2   2 
 ωT  2  ωT 
= 2 ⋅ T ⋅ sin c 2   ⋅ (1 + cos(2ωT )) = 4 ⋅ T ⋅ sin c   ⋅ cos (ωT )
2

 2   2 

33
Transmisiuni de date pe canale radio

Pentru reprezentarea grafică se ţine cont de faptul că:

π
cos(ωT ) = 0 ↔ ωT = (2n + 1) ⋅ π ⇒ ω = (2n + 1) ⋅
T
De asemenea, pentru calculul lui S x (ω ) se utilizează formula:

1 + cos(2 ⋅ x )
cos 2 x =
2

1
e) In = an - an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 1) = p(an = -1) =
2
rII [k ] = E{I n ⋅ I n +k } = E {(a n − a n−2 ) ⋅ (a n+ k − a n +k −2 )} = 2raa [k ] − raa [k − 2] − raa [k + 2] =
2, k = 0

= − 1, k ± 2
0, rest

 ωT   ωT 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2 
2
(
⋅ 2−e
− j 2ωT
)
− e j 2ωT = 4 ⋅ T ⋅ sin c 2 
2
 ⋅ sin (ωT )
2

   
1 − cos(2 ⋅ x )
unde s-a utilizat formula sin 2 x =
2
Pentru reprezentarea grafică se ţine cont de faptul că:
π
sin (ωT ) = 0 ↔ ωT = n ⋅ π ⇒ ω = n ⋅
T

34
Transmisiuni de date pe canale radio

Cazul e) este mai bun decât cazul d) deoarece se observă in zero absenţa
componentei continue care ar duce la consum mai mare de putere.

1
f) In = an + an-2, an∈ { ± 1}, p(an = 0) = p(an = -1) =
2
De data aceasta media nefiind nulă şi folosind formula rII [k ] = ma 2 + σ a 2 ⋅ δ [k ]
se obţine:

rII [k ] = 2raa [k ] + raa [k + 2] + raa [k − 2] =

( 2 2
) ( 2 2
) ( 2 2
= 2 ⋅ ma + σ a ⋅ δ [k ] + ma + σ a ⋅ δ [k + 2] + ma + σ a ⋅ δ [k − 2] = )
2 2 2 2
= 4 ⋅ ma + 2 ⋅ σ a ⋅ δ [k ] + σ a ⋅ δ [k + 2] + σ a ⋅ δ [k − 2]
1 1
ma = ⋅ (− 1) + ⋅ 1 = 0
2 2
1 1 1
σ a2 = 2
⋅ (− 1) + ⋅ 12 =
2 2 4

Va rezulta
1 1 1
rII [k ] = ⋅ δ [k ] + ⋅ δ [k + 2] + ⋅ δ [k − 2]
2 4 4

35
Transmisiuni de date pe canale radio

 ωT   1 1 − j 2ωT 1 j 2ωT  2  ωT   1 1 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ + ⋅e + ⋅e  = T ⋅ sin c   ⋅  + ⋅ 2 ⋅ cos (2ωT ) =
 2  2 4 4   2  2 4 
 ωT 
= T ⋅ sin c 2   ⋅ cos (ωT )
2

 2 

1
g) In = an - an-2, an∈ {0,1}, p(an = 0) = p(an = 1) =
2
rII [k ] = 2raa [k ] − raa [k + 2] − raa [k − 2] =
( 2 2
) ( 2 2
) ( 2 2
= 2 ⋅ ma + σ a ⋅ δ [k ] − ma + σ a ⋅ δ [k + 2] − ma + σ a ⋅ δ [k − 2] = )
2 2 2
= 2 ⋅ σ a ⋅ δ [k ] + σ a ⋅ δ [k + 2] + σ a ⋅ δ [k − 2]

1 1 1
ma = ⋅ 0 + ⋅1 =
2 2 2
1 1 1
σ a 2 = ⋅ (− 1)2 + ⋅ 12 =
2 2 4

1 1 1
rII [k ] = ⋅ δ [k ] − ⋅ δ [k + 2] − ⋅ δ [k − 2]
2 4 4
 ωT   1 1 − j 2ωT 1 j 2ωT  2  ωT   1 1 
S x (ω ) = T ⋅ sin c 2  ⋅ − ⋅e − ⋅e  = T ⋅ sin c   ⋅  − ⋅ cos(2ωT ) =
 2  2 4 4   2  2 2 
 ωT 
= T ⋅ sin c 2   ⋅ sin (ωT )
2

 2 

36
Transmisiuni de date pe canale radio

Seminarul 4

37
Transmisiuni de date pe canale radio

1. Fie o transmisie binară care se face printr-un sistem cu caracteristica

globală de transfer q (t ) ↔ Q(ω ) . Eşantioanele funcţiei de transfer a canalului
q (nT ) = q[n ] sunt:
q[− 2] = −0,2 , q[− 1] = −0,4 , q[0] = 1 , q[1] = 0,6 , q[2] = −0,3 , q[3] = 0,1 ,
q[k ] = 0, (∀)k ∉ {− 2,−1,0,1,2,3}

a) dacă secvenţa transmisă {a n }∈ {± 1}, să se determine secvenţa {a n } care

cauzează IIS cea mai mare. Care este probabilitatea de apariţie a celei mai
defavorabile secvenţe?
b) Aceeaşi cerinţă pentru cazul în care {a n }∈ {0,1}

Rezolvare:

a) x[n] = a[n]* q[n] = ∑ q[k ] ⋅ a[n − k ] = q[0] ⋅ a[n] + ∑ q[k ] ⋅ a[n − k ]

k
1424 3 k ≠0
parteautilaasemnalului 1 442443
IIS

IIS = q[− 2] ⋅ a[n + 2] + q[− 1]⋅ a[n + 1] + q[1] ⋅ a[n − 1] + q[2] ⋅ a[n − 2] + q[3] ⋅ a[n − 3] =
[n2+4
= −0,2 ⋅ a1 32] − 0,4 ⋅ a1
[n2+31] + 0,6 ⋅ a1[n2−31] − 0,3 ⋅ a1[n2−32] + 0,1 ⋅ a1[n2−33] ⇒
+14
12 3 +1 3
12 −1 3
12 +1 3
12 −1 3
12
−1 −1 +1 −1 +1

1 1
⇒ P (IIS = max .) = 2 ⋅ 5
= 4
2 2
Cele două secvenţe care conduc la IIS max sunt: (+1 +1 -1 +1 -1) şi (-1 -1
+1 -1 +1). IIS maxim poate avea două valori egale în modul: +1,6 şi -1,6. De
aceea pentru probabilitatea de apariţie s-a luat: 2*1/25.

b) [n2+4
IIS = −0,2 ⋅ a1 32] − 0,4 ⋅ a1
[n2+31] + 0,6 ⋅ a1[n2−31] − 0,3 ⋅ [1 2] + 0,1 ⋅ a1
−3
n2 [n2−33]
0 0 13
12 0 1 3
12
1243 12 3 12 3
1 1 0 1 0

În cazul secvenţei (0 0 1 0 1) se obţine IIS= +0,7

În cazul secvenţei (1 1 0 1 0) se obţine IIS= -0,9

38
Transmisiuni de date pe canale radio

Deci în modul maximul IIS se obţine pt o singură secvenţă (1 1 0 1 0). De

aceea pentru probabilitatea de apariţie se va lua 1/25.
1
P(IIS = max .) =
25

2. Fie caracteristica de tip cosinus ridicat din figură, folosită pentru

transmisia binară de date {a n }∈ {± 1} printr-un canal cu rata de transmisie
1
R= (simb / s ) . Se cere:
T
a) care este factorul de rotunjire (roll-off) α ?
b) care este Rmax de transmisie a datelor care asigură IIS=0?
c) dacă transmisia se face cu rată dublă faţă de cea maximă, cât este IIS?(se
vor lua eşantioanele q[n] ≥ 5 ‰). Dar dacă rata este 3/2 din cea maximă?

Rezolvare:

Caracteristica de tip cosinus ridicat este definită prin funcţia:

T , ω ≤ (1 − α ) ⋅ ω N

T  T 
Q(ω ) =  ⋅ 1 − sin  ⋅ ( ω − (1 − α ) ⋅ ω N ) , (1 − α ) ⋅ ω N ≤ ω ≤ (1 + α ) ⋅ ω N
2   2α 
0, ω ≥ (1 + α ) ⋅ ω
 N

39
Transmisiuni de date pe canale radio

Funcţia pondere pentru această caracteristică de transfer global este:

cos(α ⋅ ω N ⋅ t ) π
q (t ) = sin c(ω N t ) ⋅ 2
cu ω N =
 ω  T
1−  2 ⋅α ⋅ N ⋅ t 
 π 

a) (1 + α ) ⋅ ω N = 2 ⋅ π ⋅ 1200 ⇒ 2 ⋅ π ⋅ 800 ⋅ (1 + α ) = 2 ⋅ π ⋅ 1200 ⇒ α = 0,5

π ωN
b) ωN = = π ⋅ Rmax ⇒ Rmax = = 1600biti / s
T π
1 1 T
c) R1 = 2 ⋅ Rmax ⇒ = 2 ⋅ ⇒ T1 =
T1 T 2

cos(α ⋅ ω N ⋅ n ⋅ T )
q (nT ) = sin c(ω N ⋅ n ⋅ T ) ⋅ 2
⇒
 ωN 
1 −  2 ⋅α ⋅ ⋅ n ⋅T 
 π 
 π T α ⋅ n ⋅π 
ωN =
π cos α ⋅ ⋅ n ⋅  cos 
 T T π T  T 2  n ⋅π   2 
q (nT1 ) = q n  = sin c ⋅ n ⋅  ⋅ 2
= sin c ⋅ 2
 2 T 2  π 1 T  2  1 − (α ⋅ n )
1 −  2 ⋅α ⋅ ⋅ ⋅ n ⋅ 
 T π 2
Se vor obţine valorile:

q[0] = 1 q[1] = 0,6002 q[2] = +∞! q[3] = −0,12004 .... ⇒ IIS = +∞!

3 2T
R2 = ⋅ Rmax ⇒ T2 =
2 3
1 π 2T   n ⋅π 
cos ⋅ ⋅ n ⋅  cos 
π 2T   2 T 3   2π ⋅ n   3 
q (n ⋅ T2 ) = sin c ⋅ n ⋅ ⋅ 2
= sin c ⋅ 2
T 3  1 π 2T   3   2n 
1−  ⋅ ⋅ n ⋅  1−  
π T 3   3 
Se vor obţine valorile:

40
Transmisiuni de date pe canale radio

q[0] = 1 , q[1] = 0,3721 , q[2] = −0,1329 , q[3] = 0 , q[4] = 0,0085 , q[5] = 0,0041 ,
q[6] = 0 , q[7] = −0,0014 , q[8] = −0,0009 , q[9] = 0 , q[10] = 0,0005

+∞
Va rezulta: IIS = ∑ q[n] = 0,52
n =1

3. Fie transmisia binară {a n }∈ {± 1} ce foloseşte sistemul cu funcţia de transfer

globală q (t ) = e −α ⋅ t . Să se determine valoarea lui α astfel încât lărgimea de
bandă care conţine 90% din energia semnalului să fie egală cu lărgimea de
bandă a unei caracteristici de tip cosinus ridicat cu α = 0,5 . În acest caz, să se
determine IIS care apare în cazul folosirii sistemului cu funcţia de transfer
q (t ) . Se vor lua în considerare eşantioanele > 5 ‰.

Rezolvare:
2α
Indicaţie: q (t ) = e
−α ⋅ t
↔ Q(ω ) =
α +ω2
2

90
E 90% = ⋅ E , E= energia totală a semnalului
100

2
4α 2
∞ +∞ +∞ +∞
1 2 1  2α  1
∫ q (t )dt = ⋅ ∫ Q(ω ) dω = ⋅ ∫ 2 ∫
2
E=  dω = ⋅ dω
−∞ 2π −∞ 2π −∞ α + ω 2  π 0   ω 2 
2
4
α ⋅ 1 +   
  α  

ω 1
Se notează = x ⇒ dx = dω . Înlocuind în ecuaţia de mai sus, se obţine:
α α
+∞ +∞
4 α 4 1
E=
π ⋅α 2
⋅ ∫ (1 + x )
0
2 2
dx =
π ⋅α
⋅ ∫ (1 + x )
0
2 2
dx

1
Se face schimbarea de variabilă: x = tg (u ) ⇒ dx = du . Va rezulta:
cos 2 u

41
Transmisiuni de date pe canale radio

π /2 π /2
4 1 1 4 cos 4 u 1
E=
π ⋅α
⋅ ∫ (1 + tg u )
0
2 2
⋅ 2
cos u
du =
π ⋅α
⋅ ∫ (sin
0
2
u + cos u 2
)2
⋅
cos 2 u
du =

π /2 π /2
4 4 1 + cos 2u 4 1 π 1
∫ cos (u )du = π ⋅ α ⋅ ∫ 2 du = 2 ⋅ π ⋅ α ⋅ α ⋅ 2 = α
2
= ⋅
π ⋅α 0 0

ω1 2 ω1 / α arctg (ω1 / α )
1  2α  4 1 4 1 + cos 2u
E 90%
= ⋅ ∫ 2 2 
dω = ⋅ ∫ (1 + x ) dx = ⋅ ∫ du =
π 0 α +ω  π ⋅α 2 0
2 2 π ⋅α 0 2
2  ω  1   ω   2 ω 
= ⋅ arctg  1  ⋅ + ⋅ sin  2 ⋅ arctg  1   ≅ ⋅ arctg  1 
π ⋅α  α  2   α   π ⋅ α α 

90
Folosind relaţia E 90% = ⋅ E rezultă:
100
2  ω  90 1  ω  3π
⋅ arctg  1  = ⋅ ⇒ arctg  1  = ⇒ ω1 = α ⋅ 6,3137
α ⋅π  α  100 α α  2
π
ω1 = ω N ⋅ (1 + α ) = 1,5 ⋅ ω N = 1,5 ⋅
T
ω1 = α ⋅ 6,3137
 1
π  ⇒ α = 0,74636 ⋅
ω1 = 1,5 ⋅  T
T 
Eşantioanele:
q[nT ] = e −0, 74636⋅n ⇒ q[0] = 1, q[1] = 0,4741, q[2] = 0,2248, q[3] = 0,1066, q[4] = 0,0505, q[5] = 0,0239,
6
q[6] = 0,0114, q[7 ] = 0,0054 ⇒ IIS = 2 ⋅ ∑ q (n ) = 1,7932
n =1

Se ia de două ori suma pentru că apar atât eşantioane pozitive, cât şi

negative.

Seminarul 5

42
Transmisiuni de date pe canale radio

1. Fie sistemul de transmisiuni în banda de bază din figură pentru care se

dau funcţia de transfer a filtrului de formare S (ω ) şi cea a canalului C (ω ) .

Să se determine funcţiile pondere ale filtrului de formare de la emisie, a

canalului şi respectiv a sistemului global.

Rezolvare:

a) Se doreşte obţinerea unui răspuns de forma s(t ) = f (sin c(ω N t )) . Acest tip de
ωN
dependenţă asigură IIS=0 la Rmax = .
π
Soluţia de bandă minimă spune că filtrul trebuie să fie de forma:

43
Transmisiuni de date pe canale radio

Dacă nu se poate obţine un astfel de filtru, atunci trebuie folosit un filtru care
să respecte principiul “plierii imaginii” din care să se poată reveni la
caracteristica de bandă minimă.
Pentru a găsi un răspuns (o funcţie pondere) s(t ) ~ sin c(ω x t ) trebuie ca
răspunsul în frecvenţă S (ω ) să provină de la un semnal poartă p x (ω ) . Se
separă S (ω ) în două funcţii şi pe baza proprietăţii de liniaritate a
transformatei Fourier:

S (ω ) = S1 (ω ) + S 2 (ω ) ↔ s(t ) = s1 (t ) + s 2 (t )

Indicaţie:

Se foloseşte faptul că:

p a (ω ) * pb (ω ) = f (ω ), a > b

Analizăm pe rând S1 (ω ) şi S 2 (ω ) :

44
Transmisiuni de date pe canale radio

Prin identificare cu figura de sus obţinem:

 2ω − ω ∆ 3ω1 − ω 2
 a= 1 =
 a − b = ω1 − ω ∆  2 2
 ⇒
a + b = ω1 b = ω ∆ = ω 2 − ω1
 2 2

Va rezulta:
T 1
S1 (ω ) = ⋅ ⋅ p 3ω1 −ω2 (ω ) * p ω2 −ω1 (ω )
2 ω 2 − ω1
2⋅ 2 2
2

Prin identificare cu figura de sus:

 3ω − ω1
 a= 2
a − b = ω 2  2
 ⇒
a + b = ω 2 + ω ∆ b = ω 2 − ω1
 2

45
Transmisiuni de date pe canale radio

T 1
S 2 (ω ) = ⋅ ⋅ p 3ω2 −ω1 (ω ) * p ω 2 −ω1 (ω )
2 ω 2 − ω1
2⋅ 2 2
2

Pentru a trece în domeniul timp se ţine seama că:

1
X 1 (t ) ⋅ X 2 (t ) ↔ ⋅ X 1 (ω ) * X 2 (ω ) ⇒ X 1 (ω ) * X 2 (ω ) ↔ 2π ⋅ x1 (t ) ⋅ x 2 (t )
2π
p a (ω ) * pb (ω ) ↔ 2π ⋅ p a (t ) ⋅ pb (t )

Rezultă:
 3ω − ω 2   ω − ω1 
sin  1 t  sin  2 t
T  2   2 
s1 (t ) = ⋅ 2π ⋅ ⋅
2 ⋅ (ω 2 − ω1 ) π ⋅t π ⋅t
 3ω − ω1   ω − ω1 
sin  2 t  sin  2 t
T  2   2 
s 2 (t ) = ⋅ 2π ⋅ ⋅
2 ⋅ (ω 2 − ω1 ) π ⋅t π ⋅t

 ω − ω1 
sin  2 t
s(t ) = s1 (t ) + s2 (t ) =
T ⋅ 2 ⋅π  2  ⋅ sin  3ω1 − ω 2 t  + sin  3ω 2 − ω1 t  =
⋅     
2 ⋅ (ω 2 − ω1 ) 2
π ⋅t 2
  2   2 
 ω − ω1   3ω1 − ω 2 + 3ω 2 − ω1   3ω1 − ω 2 − 3ω 2 + ω1 
sin  2 t    
T ⋅ 2 ⋅π  2  ⋅ 2 ⋅ sin  2  ⋅ cos 2 
= ⋅ t t
4 ⋅π 2 ⋅t 2 ω 2 − ω1  2   2 
⋅t    
2    

T ⋅ 2 ⋅π  ω − ω1   ω + ω2 
s (t ) = 2
⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ 2 ⋅ sin  1 ⋅ t  ⋅ cos((ω1 − ω 2 ) ⋅ t ) =
4 ⋅π ⋅ t  2   2 
T ⋅ 2⋅π  ω − ω1   ω + ω1 
= 2
⋅ (ω1 + ω 2 ) ⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ cos ((ω1 − ω 2 ) ⋅ t ) =
4 ⋅π  2   2 
T  ω − ω1   ω + ω1 
= ⋅ (ω1 + ω 2 ) ⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ sin c 2 ⋅ t  ⋅ cos((ω1 − ω 2 ) ⋅ t )
2 ⋅π  2   2 

46
Transmisiuni de date pe canale radio

a+b a−b
S-a folosit formula: sin a + sin b = 2 ⋅ sin ⋅ cos
2 2
Pentru a se asigura IIS=0 există două posibilităţi:

ω1 + ω 2 2π
• ωN ' = ⇒T' =
2 ω1 + ω 2
ω 2 − ω1 2π
• ω N '' = ⇒ T '' =
2 ω 2 − ω1

ω '' nu poate fi identificat pe grafic. Se observă că se asigură condiţia de

N
bandă minimă pentru ω N ' .

Similar se determină funcţia pondere a canalului:

47
Transmisiuni de date pe canale radio

 ω + ω2
 a= 1
 a − b = ω1  2
 ⇒
a + b = ω 2 b = ω 2 − ω1
 2
 ω + ω2   ω − ω2 
sin  1 ⋅ t  sin  1 ⋅t
1 1  2   2 
C (ω ) = ⋅ p ω1 +ω2 (ω ) * p ω1 −ω2 (ω ) ↔ c(t ) = ⋅ 2π ⋅ ⋅
ω − ω1 ω 2 − ω1 π ⋅t π ⋅t
2⋅ 2 2 2
2

CARACTERISTICA GLOBALĂ:

F (ω ) = S (ω ) ⋅ C (ω )

48
Transmisiuni de date pe canale radio

Prin identificare:
a − b = ω1 − ω ∆ a = ω1
 ⇒
a + b = ω1 + ω ∆ b = ω ∆ = ω 2 − ω1

T 1
F (ω ) = ⋅ ⋅ pω1 (ω ) * pω2 −ω1 (ω ) ⇒
2 ω 2 − ω1
π ⋅ T sin (ω1 ⋅ t ) sin ((ω 2 − ω1 ) ⋅ t ) ω1 ⋅ T
⇒ f (t ) = ⋅ ⋅ = ⋅ sin c[(ω 2 − ω1 ) ⋅ t ] ⋅ sin c(ω1 ⋅ t )
ω 2 − ω1 π ⋅t π ⋅t π

2. Fie sistemele cu codare corelativă care au eşantioanele funcţiei pondere a

sistemului de transmisiune:
I. q 0 = 1 q1 = 1 q k = 0, (∀ )k ≠ 0,1
II. q 0 = 1 q1 = 2 q 2 = 1 q k = 0, (∀ )k ≠ 0,1,2
III. q 0 = 1 q 2 = −1 q k = 0, (∀ )k ≠ 0,2
Se cere:
a) să se determine Q(ω ) în fiecare caz pentru caracteristica de bandă
minimă
b) să se determine toate nivelurile posibile ale semnalului codat şi
probabilităţile de apariţie a acestora. Semnalul a (t ) ∈ {± d }.
c) să se determine şi să se reprezinte grafic DSmP în fiecare caz pentru
a n ∈ {± 1} egal probabile transmise prin impulsuri dreptunghiulare de durată
T.

49
 Transmisiuni de date pe canale radio

Rezolvare:

a) Pentru caracteristica de bandă minimă:

( )
Q(ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ H Z e jωt , H Z ( z ) = H (D ) D= z −1

N −1
I. H Z ( z ) = ∑ q n ⋅ z −n = q0 ⋅ z 0 + q1 ⋅ z −1 = 1 + z −1
n= 0

N −1
bk = ∑ q n ⋅ a k −n = q 0 ⋅ a k + q1 ⋅ a k −1 = a k + a k −1
n= 0

T
− jω  ωT 
( ) ( )
Q1 (ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ H Z e jωt = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 + e − jωT = 2 ⋅ e 2
⋅ cos  ⋅ pω N (ω )
 2 

N −1
II. H Z ( z ) = ∑ q n ⋅ z −n = q0 ⋅ z 0 + q1 ⋅ z −1 + q 2 ⋅ z −2 = 1 + 2 z −1 + z −2
n= 0

N −1
bk = ∑ q n ⋅ a k −n = q 0 ⋅ a k + q1 ⋅ a k −1 + q 2 ⋅ a k −2 = a k + 2a k −1 + a k −2
n= 0

( ) (
Q2 (ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 + 2 ⋅ e − jωT + e −2 jωT = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 + e − jωT )2
=
 ωT 
= T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 4 ⋅ e − jωT ⋅ cos 2  
 2 

N −1
III. H Z ( z ) = ∑ q n ⋅ z −n = q0 ⋅ z 0 + q1 ⋅ z −1 + q 2 ⋅ z −2 = 1 − z −2
n= 0

N −1
bk = ∑ q n ⋅ a k −n = q 0 ⋅ a k + q1 ⋅ a k −1 + q 2 ⋅ a k −2 = a k − a k −2
n= 0

50
Transmisiuni de date pe canale radio

( )
Q3 (ω ) = T ⋅ pω N (ω ) ⋅ 1 − e − j 2ωT = 2 jT ⋅ sin (ωT ) ⋅ pω N (ω )

b) I. bk = a k + a k −1 , a k ∈ {± d }

ak a k −1 bk
d d 2d

d -d 0

-d d 0

-d -d -2d

bk ∈ {− 2d ,0,2d }
1 1 1
p (bk = −2d ) = p(a k = − d ∧ a k −1 = − d ) = ⋅ =
2 2 4
1 1 1
p (bk = 2d ) = p(a k = d ∧ a k −1 = d ) = ⋅ =
2 2 4
1 1 1
p (bk = 0 ) = + =
4 4 2

II. bk = a k + 2a k −1 + a k −2

ak a k −1 a k −2 bk

d d d 4d

d d -d 2d

d -d d 0

-d d d 2d

-d -d d -2d

-d d -d 0

d -d -d -2d

-d -d -d -4d

51
 Transmisiuni de date pe canale radio

bk ∈ {0,±2d ,±4d }
1
p (bk = ±2d ) =
4
p (bk = 0 ) = p(a k = d ∧ a k −1 = − d ∧ a k −2 = d ) + p(a k = − d ∧ a k −1 = d ∧ a k −2 = − d ) =
1 1 1
= + =
8 8 4
1
p (bk = ±4d ) =
8

III. bk = a k − a k −2

ak a k −2 bk
d d 0
d -d 2d
-d d -2d
-d -d 0

bk ∈ {0,±2d }
1
p (bk = ±2d ) =
4
1 1 1
p (bk = 0 ) = + =
4 4 2

2
G(ω )
c) S (ω ) = ⋅ ∑ rbb [k ] ⋅ e − jωkT
T k

T
− jω  ωT 
g (t ) = σ (t ) − σ (t − T ) ⇒ G(ω ) = T ⋅ e 2
⋅ sin c 
 2 

52
 Transmisiuni de date pe canale radio

I. bk = a k + a k −1
rbb [k ] = E{bn ⋅ bn +k } = E{(a n + a n −1 )(a n + k + a n + k −1 )} = 2raa [k ] + raa [k − 1] + raa [k + 1] =
2, k = 0

= 1, k = ±1
0, rest

T2  ωT   ωT 
S (ω ) = ⋅ sin c 2  (
⋅ 2 + e
− jω T
)
+ e jωT = T ⋅ sin c 2   ⋅ 2 ⋅ (1 + cos(ωT )) =
T  2   2 
 ωT  2  ωT 
= 4T ⋅ sin c 2   ⋅ cos  
 2   2 

II. bk = a k + 2a k −1 + a k −2
rbb [k ] = E{bn ⋅ bn +k } = E{(a n + 2a n −1 + a n −2 )(a n+ k + 2a n + k −1 + a n +k −2 )} =
= 6raa [k ] + 4raa [k − 1] + 4raa [k + 1] + raa [k − 2] + raa [k + 2] =
6, k = 0
4, k = ±1

=
1, k = ±2
0, rest

 ωT 
S (ω ) = T ⋅ sin c 2 
2
(
⋅ 6 + 4⋅e
− jωT
+ 4 ⋅ e jωT + e − j 2ωT + e j 2ωT = )
 
 ωT 
= 2T ⋅ sin c 2   ⋅ (3 + 4 cos (ωT ) + cos(2ωT ))
 2 

III. bk = a k − a k −2
rbb [k ] = E{bn ⋅ bn +k } = E{(a n − a n −2 )(a n +k − a n +k −2 )} = 2raa [k ] − raa [k − 2] − raa [k + 2] =
2, k = 0

= − 1, k = ±2
0, rest

 ωT   ωT 
S (ω ) = T ⋅ sin c 2  (
⋅ 2 − e
− jω T
)
− e jωT = 4T ⋅ sin c 2   ⋅ sin (ωT )
2

 2   2 

53
 Transmisiuni de date pe canale radio

2. Fie sistemul cu codare corelativă cu polinomul de codare:

H (D ) = 1 + 2 D + D 2
Sursa generează simbolurile c k ∈ {0,1,2,3} v.a.i.i.d. egal probabile
1
p (c k = i ) = ,0 ≤ i ≤ 3 .
4
a) să se implementeze filtrele digitale care realizează precodarea,
respectiv codarea corelativă
b) să se indice o modalitate de refacere a informaţiei transmise pe baza
eşantioanelor estimate bˆk , cˆk
c) să se determine valoarea eşantioanelor p k , a k , bk , ck dacă secvenţa
generată de sursă este ck = {1;3;2;2;1;0;3;2;1}

Rezolvare:

a) PRECODAREA:

 1 
G(D ) =   , M= 4 (4 valori poate lua ck )
 H (D )  mod M

 1  
G( z ) =     1 
 H (z )  mod 4  ⇒ G (z ) =  −1 −2 
= H −1 (z )
  1 + 2 z + z  mod 4
H ( z ) = H ( D ) D = z −1 

54
Transmisiuni de date pe canale radio

Se ştie că:
P (z ) 1
G( z ) = = ⇒
(
C ( z ) 1 + 2 z + z −2
−1
) mod 4

[
⇒ P ( z ) + 2 z ⋅ P( z ) + z
−1 −2
⋅ P( z ) ] mod 4
= C (z ) − 2 z −1 ⋅ P(z ) − P (z ) ⇒
⇒ p k = (c k − 2 p k −1 − p k −2 ) mod 4

TRANSLAŢIA DE NIVEL:
Trebuie trecut de la valori diverse la praguri fixe (ex: d - marginea de
zgomot):
pk → ak
3 → 3d
a k = (2 p k − 3) ⋅ d 
2→d  ⇒ a k ∈ {± 3d ,± d }
p k ∈ {0,1,2,3} 
1 → −d
0 → −3d

CODAREA:

B( z )
H (D ) = 1 + 2 D + D 2 ⇒ H (z ) = 1 + 2 z −1 + z −2 = ⇒
A( z )
⇒ B (z ) = A( z ) + 2 ⋅ z −1 ⋅ A(z ) + z −2 ⋅ A(z ) ⇒ bk = a k + 2a k −1 + a k −2

55
 Transmisiuni de date pe canale radio

b) DEMODULAREA:

bk = a k + 2a k −1 + a k −2 
 ⇒ bk = d ⋅ (2 p k − 3) + 2d ⋅ (2 p k −1 − 3) + d ⋅ (2 p k −2 − 3) ⇒
a k = (2 p k − 3)d 
⇒ bk = d ⋅ [2 p k − 3 + 4 p k −1 − 6 + 2 p k −2 − 3] = 2d ⋅ ( p k +2 p k −1 + p k −2 − 6)

p k = (c k − 2 p k −1 − p k −2 ) mod 4 ⇒ c k = (c k + 2 p k −1 + p k −2 ) mod 4

Înlocuind expresia lui p k în cea a lui bk , vom obţine:

 bˆ   bˆ 
bk = 2d ⋅ (c k mod 4 − 6) ⇒ cˆ k =  k + 6  =  k + 2
 2d   
  mod 4  2d  mod 4

0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ck 1 3 2 2 1 0 3 2 1

pk = (ck − 2 pk −1 − pk −2 ) mod 0 0 1 1 3 3 0 1 1 3 2

ak = (2 pk − 3)d -3d -3d -d -d 3d 3d -3d -d -d 3d d

bk = ak + 2ak −1 + ak −2 -10d -6d 0 8d 6d -4d -6d 0 6d

1 3 2 2 1 0 3 2 1
 bˆ 
cˆ k =  k + 2 
 2d 
  mod 4

56
Transmisiuni de date pe canale radio

Seminarul 6

1. Fie mulţimea formelor de undă egal probabile s1 (t ) , s 2 (t ) ,

s3 (t ) = − s1 (t ) , s 4 (t ) = − s 2 (t ) transmise printr-un canal cu ZAGA cu medie nulă
N0
şi dispersie σ 2 = .
2

a) să se determine o bază ortonormată pentru mulţimea formelor de

undă transmise.
b) să se determine constelaţia de semnal şi probabilitatea de eroare.
c) să se implementeze receptorul coerent optimal.

Procedeul GRAMM-SCHMIDT se compune din următorii paşi:

s1 (t )
1. ϕ 1 (t ) = - primul element al bazei
s1 , s1

2. d 2 (t ) = s 2 (t ) − ϕ1 (t ) ⋅ s 2 , ϕ1

s 2 (t )
ϕ 2 (t ) =
s2 , s2

3. d 3 (t ) = s3 (t ) − ϕ1 (t ) ⋅ s3 , ϕ1 − ϕ 2 (t ) ⋅ s3 , ϕ 2

57
Transmisiuni de date pe canale radio

Rezolvare:

a)
T
2 2 s1 (t )
1. s1 , s1 = ∫ U 0 dt =U 0 ⋅ T ⇒ ϕ1 (t ) = ⇒ s1 (t ) = U 0 T ⋅ ϕ1 (t )
0 U0 T

s1 (t ) s1 (t )
d 2 (t ) = s 2 (t ) − ϕ1 (t ) ⋅ s 2 , ϕ1 = s 2 (t ) − s2 , =
U0 T U0 T
2.
s1 (t )
= s 2 (t ) − 2
s 2 , s1 = s 2 (t )
U 0 ⋅T
Semnalele s1 (t ) şi s 2 (t ) fiind ortogonale, produsul lor scalar este nul.
T /2 T
2 2 2 s 2 (t )
s2 , s2 = ∫ U 0 dt + ∫ U 0 dt = U 0 ⋅ T ⇒ ϕ 2 (t ) =
0 T /2 U0 T
⇒ s 2 (t ) = U 0 T ⋅ ϕ 2 (t )

d 3 (t ) = s3 (t ) − ϕ1 (t ) ⋅ s3 , ϕ1 − ϕ 2 (t ) ⋅ s3 , ϕ 2 =
3. s1 (t ) s 2 (t )
= − s1 (t ) − 2
s1 ,− s1 − 2
s2 ,− s1 = 0
U0 ⋅T U0 ⋅T
ϕ 3 (t ) = 0
s3 (t ) = − s1 (t ) ⇒ s3 (t ) = −U 0 T ⋅ φ1 (t )
Deoarece
s 4 (t ) = − s 2 (t ) ⇒ s 4 (t ) = −U 0 T ⋅ φ 2 (t )
Deci se poate scrie:
s1 (t ) = U 0 T ⋅ ϕ1 (t )

s 2 (t ) = U 0 T ⋅ ϕ 2 (t )

s3 (t ) = −U 0 T ⋅ φ1 (t )

s4 (t ) = −U 0 T ⋅ φ2 (t )

58
Transmisiuni de date pe canale radio

Se desenează constelaţia de semnal:

S-a notat: d = 2 ⋅ U 0 T = U 0 2T
Rotirea şi translaţia nu afectează probabilitatea de eroare. Translaţia
constelaţiei afectează energia medie a semnalelor. Se poate deci realiza o
translaţie şi o rotaţie convenabilă.
Se presupune: y(t ) = s(t ) + n(t ) , unde n(t ) e componenta de zgomot.
Pc reprezintă probabilitatea de recepţie corectă, iar Pe probabilitatea de
recepţie eronată.

 d d
Pc1 = P n1 > − , n2 > − 
 2 2
2
2 d    d   d    d 
Pe1 = 1 − Pc1 = 1 − Q  −  = 1 − 1 − Q   = Q  ⋅  2 − Q 
 2σ    2σ   2σ    2σ 
Pentru întreaga constelaţie:
 
 2    2   2    2 
1   2T ⋅ U 0  ⋅  2 − Q U 0 ⋅ T   = Q U 0 ⋅ T  ⋅  2 − Q U 0 ⋅ T 
Pe = 4 ⋅  ⋅ Pe1  = Q
4   N0    N0   N0    N0 
 4⋅         
 2 

59
Transmisiuni de date pe canale radio

Observaţie:

În cazul constelaţiei alese, energia medie este:

2
4
1  d 2 d 2  d 2 2T ⋅ U 0
E = ∑ pi ⋅ S i
2 2
= 4⋅ ⋅  + = = = U 0 ⋅T
i =1 4  4 4  2 4

Pentru constelaţia centrată în origine (cu aceeaşi Pe ):

1
E' =
4
[ ] 2
⋅ d 2 + d 2 + 2d 2 + 0 = d 2 = 2U 0 ⋅ T = 2 E

b) Schema generală a receptorului coerent optimal:

Folosind semnalele:

60
Transmisiuni de date pe canale radio

Pentru constelaţia din problemă:

Folosind vectorii bazei:

 
1 0 
 
0 1 
Matricea de ponderare: M =   ⋅ U 0 T = si (ϕ1ϕ 2 )
− 1 0 
 
0 − 1 
 

ei = statistică suficientă pentru semnalul recepţionat y (t ) ce permite

determinarea estimatului â 0 .

61
Transmisiuni de date pe canale radio

Pentru semnalele din problemă:

2. Fie setul de semnale egal probabile transmise printr-un canal afectat de

N0
ZAGA de medie nulă cu W (ω ) = :
2
s1 (t ) = 2U 0 ⋅ [σ (t − T ) − σ (t − 2T )]
s 2 (t ) = U 0 ⋅ [σ (t ) − σ (t − 2T )]
s3 (t ) = U 0 ⋅ [σ (t ) + 2σ (t − T ) − 3σ (t − 2T )]
s 4 (t ) = 2U 0 ⋅ [σ (t ) − σ (t − T )]
s 5 (t ) = 2U 0 ⋅ [σ (t ) − σ (t − 2T )]
s6 (t ) = 2U 0 ⋅ [σ (t ) + σ (t − T ) − 2σ (t − 2T )]
s7 (t ) = U 0 ⋅ [3σ (t ) − 2σ (t − T ) − σ (t − 2T )]
s8 (t ) = 3U 0 ⋅ [σ (t ) − σ (t − 2T )]
s 9 (t ) = 2U 0 ⋅ [2σ (t ) − σ (t − T ) − σ (t − 2T )]

a) să se determine o bază ortonormată

b) să se reprezinte constelaţia de semnal şi să se calculeze energia medie
a sa
c) să se determine probabilitatea de eroare şi să se implementeze
receptorul optimal cu număr minim de elemente.

62
Transmisiuni de date pe canale radio

Rezolvare:

a) Alegem ca bază:
Ortonormare:
1
B2 ⋅ T = 1 → B =
T

63
Transmisiuni de date pe canale radio

b) Notând d = U 0 T se poate scrie:

(
s1 (t ) = 0,2U 0 T )
s (t ) = (U
2 0 T ,U 0 T )
s (t ) = (U
3 0 T ,3U 0 T)

s (t ) = (2U
5 0 T ,2U 0 T )
s (t ) = (2U
6 0 T ,4U 0 T)

s (t ) = (3U
7 0 T ,U 0 T)

s (t ) = (3U
8 0 T ,3U 0 T)

s (t ) = (4U
9 0 T ,2U 0 T)

Se desenează constelaţia:

Energia totală a constelaţiei:

E = ⋅
( 2
) ( 2 2 2
) (
2 2
) (
2 2 2
) (
2
1  4d + 0 + d + d + d + 9d + 4d + 0 + 4d + 4d + 4d + 16d +  ) ( )
=
( ) ( ) (
9 + 9d 2 + d 2 + 9d 2 + 9d 2 + 16d 2 + 16d 2 ) 
1 32 2 32 2
= ⋅ 96d 2 = d = U0 T
9 3 3

64
Transmisiuni de date pe canale radio

 a  a     b1   b 
c) Pc = Q 1  − Q 2   ⋅ Q  − Q 2  
 σ  σ    σ   σ 
1
Se cunosc: Q(0) = , Q(∞ ) = 0 , Q(− ∞ ) = 1 , Q(− x ) = 1 − Q(x )
2

Pentru regiunea de decizie 1:

 d 2 d 2 d 2 d 2
Pc1 = P − < n1 < ;− < n2 < =
 2 2 2 2 
2 2
 d 2 d 2    d 2   d 2    
2
= P − <n<  = Q − − Q   = 1 − 2Q d 2 
 2 2    2σ   2σ 
  
 N 
 0 

Pentru regiunea de decizie 2:

 d 2 d 2 d 2   d 2    
Pc2 = P − < n1 < ; n2 > −  = 1 − 2Q   ⋅ 1 − Q d 2 
2 2 2     N 
  N 0     0 
Pentru regiunea de decizie 3:
2
 d 2 d 2   d 2 
Pc3 = P n1 > − ; n2 > −  = 1 − Q 

 2 2     N 0  

65
Transmisiuni de date pe canale radio

Probabilitatea totală de recepţie eronată:

1 1
( ) 2
[ ]2
Pe = 1 − ⋅ Pc1 + 4 ⋅ Pc2 + 4 ⋅ Pc3 = 1 − ⋅ (1 − 2q ) + 4 ⋅ (1 − 2q ) ⋅ (1 − q ) + 4 ⋅ (1 − q ) =
9 9
1 4q 8 d 2   d 2 
[
= 1 − ⋅ 9 − 24q + 16q 2 =
9 9
]⋅ (6 − 4q ) = ⋅ Q  ⋅ 3 − 2 ⋅ Q
9  N 0    N 

 0  
Numărul minim de elemente implică realizare cu vectorii bazei, cu
corelator.
Matricea de ponderare:
0 2
1 1 

1 3
 
2 0
M = U0 T ⋅ 2 2
 
2 4
3 1
 
3 3
4 4


Pentru receptorul optimal cu filtru adaptat:

h1 (t ) = ϕ1 (2T − t )
h2 (t ) = ϕ 2 (2T − t )
∞ 2T
1
y1 (t ) = ∫ h1 (τ ) ⋅ r (t − τ )dτ = ⋅ ∫ r (t − τ )dτ
−∞ T T
∞ T
1
y 2 (t ) = ∫ h2 (τ ) ⋅ r (t − τ )dτ =
−∞
⋅ ∫ r (t − τ )dτ
T 0
2T T
1 1
y1 (t ) = ⋅ ∫ r (t − T − τ )dτ = ⋅ ∫ r (t − τ )dτ = y 2 (t )
T T T 0

r (t − τ ) este semnalul recepţionat, iar y1, 2 (t ) sunt semnalele la ieşirea filtrului

adaptat.

Astfel se poate folosi un singur corelator şi un singur circuit de întârziere:

66
Transmisiuni de date pe canale radio

67