FIŞĂ DE RECAPITULARE INIŢIALĂ

CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

”Leul s-a-mbrăcat odată
Într-o piele de măgar,
Să colinde ţara toată
Din hotar până-n hotar,
Ca să vadă cum se poartă lupii (marii dregători)
Cu noroadele-i blajine de supuşi rumegători.
Deci, trecând el într-o seară la o margine de crâng
Ca un biet măgar natâng,
Nişte lupi, cum îl văzură, se reped la el pe loc
Şi-ntr-o clipă îl înşfacă, grămădindu-l la mijloc.

-Staţi, mişeilor! Ajunge,- că vă rup în dinţi acuşi!

(Strigă leul, aparându-şi pielea cea adevărată.)
Astfel vă purtaţi voi oare cu iubiţii mei supuşi?...
Lupii, cunoscându-I glasul, îndărăt s-au tras pe dată,
Şi de frică se făcură mici, ca nişte căţeluşi.

- O, Măria- Ta! Iertare!

Zise cel mai diplomat,-
Semănai aşa de tare
C-un măgar adevărat!...”
(George Topârceanu- “Leul deghizat”)

CERINŢE:
1) Desparte în silabe cuvintele: căţeluşi, pielea, diplomat.
2) Scrie cuvinte cu sens opus următorilor termeni: blajine, adevărat, seară.
3) Explică semnele de punctuaţie din replica: - O, Măria Ta! Iertare!
4) Construieşte două enunţuri in care verbul a semăna să aibă sensuri diferite.
5) Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Nişte lupi, cum
îl văzură, se reped la el pe loc…
6) Indică motivul pentru care leul s-a decis să colinde ţara toată.
7) Precizează motivul pentru care crezi că leul a ales să se deghizeze în măgar.
8) Explică, în 2-3 rânduri, semnificaţia versului: Şi de frică se făcură mici, ca nişte căţeluşi.
9) Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să relatezi o scurtă întâmplare în care
personajele sunt două animale. Nu uita să dai un titlu expresiv compunerii.
 FIŞĂ DE LUCRU - RECAPITULARE INIŢIALĂ
CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“- Iată ce am gândit eu, noro, că poţi lucra nopţile. Piua-i în căsoaia de alăture, fusele în
oboroc sub pat, iar furca după horn. Când te-I sătura de strujit pene, vei pisa mălai (…) Acum
deodată, până te-I mai odihni, ia furca în brâu, şi până mâine dimineaţă să găteşti fuioarele
aste de tors, penele de strujit şi mălaiul de pisat. Eu mă las puţin, că mi-a trecut ciolan peste
ciolan cu nunta voastră. Dar tu să ştii că eu dorm iepureşte; şi pe lângă işti doi ochi, mai am
unul la ceafă, care şede pururea deschis şi cu care văd, şi noaptea şi ziua, tot ce se face prin
casă. Ai înţeles ce ţi-am spus?
- Da ,mămucă. Numai ceva de mâncare…
- De mâncare? O ceapă, un usturoi ş-o bucată de mămăligă rece din poliţă sunt destul
pentru o nevastă tânără ca tine… ”
(Ion Creangă- “Soacra cu trei nurori”)

CERINŢE:
1) Menţionează semnul de punctuaţie folosit în enunţul: Ai înţeles ce ţi-am spus?şi motivul
utilizării.
2) Precizează forma corectă, în conformitate cu normele actuale de exprimare, pentru
cuvintele: işti, şede, purure.
3) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor din structura: ia furca în brâu.
4) Indică timpul următoarelor forme verbale: am gândit, vei pisa, dorm.
5) Câte propoziţii sunt în enunţul: Dar tu să ştii că eu dorm iepureşte.
6) Precizează sarcinile pe care le primeşte nora din partea soacrei.
7) Menţionează ce primeşte de mâncare.
8) Transcrie fragmentul în care soacra precizează cum o va supraveghea pe noră în timpul
nopţii.
9) Scrie un dialog de 5-7 replici, având ca partener pe cel mai bun prieten al tău, despre
plăcerea de a citi poveşti si alte opere literare.
 FIŞĂ DE LUCRU - RECAPITULARE INIŢIALĂ
CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Am găsit soare în această târzie şi schimbătoare primăvară (…) frunzişul mort, bine
ţesut şi bătut sub greutatea zăpezilor iernii, lucea în stropiturile de soare într-o culoare de
sânge vechi şi stâns. Dar, pe la feţe inundate de lumină, zăream pâlcuri de viorele, ca nişte
fulgi de cer.
Deşi eram pe la jumătatea lui april, pădurea încă mărturisea suferinţa iernii. Pe alocuri
deschidea hrube de întuneric (…) Pădurea păstra încă în cuprinsul ei o mâhnire ş-o oboseală.
Mierle zărisem numai în tufişurile de la margine. Aici, în adâncuri, nu fâlfâiau zboruri, nu
ţârâiau glasuri. Era neclintire şi tăcere.”
(Mihail Sadoveanu- “Veveriţa”)

CERINŢE:
1) Desparte în silabe cuvintele: stropiturile, mărturisea, adâncuri.
2) Indică pentru fiecare dintre cuvintele următoare termeni cu acelaşi înţeles (sinonime):
schimbătoare, neclintire, numai.
3) Selectează cuvântul a cărui formă din text nu mai corespunde normelor actuale de
exprimare corectă. Indică forma lui literară.
4) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: frunzişul mort, bine ţesut şi bătut
sub greutatea zăpezilor iernii, lucea în stropiturile de soare .
5) Transcrie un atribut şi un complement.
6) Precizează următoarele aspect legate de textul literar citat anterior:
a) Anotimpul descris;
b) Cele dintâi flori ce răsar de sub frunziş.
7) Transcrie un fragment în care sunt prezentate efectele iernii grele abia trecute.
8) Explică, în câteva rânduri, semnificaţia structurii: zăream pâlcuri de viorele, ca nişte
fulgi de cer.
9) Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să descrii o zi însorită de primăvară. Vei
folosi şi următoarele sintagme din textul suport: feţe inundate de lumină, , nu fâlfâiau
zboruri, nu ţârâiau glasuri.
 FIŞĂ DE LUCRU - RECAPITULARE INIŢIALĂ
CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Cum venise pe lume, nici el nu-şi dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn şi parcă era
de când pământul. Nu simţise nici durere, nici bucurie. Şi mult îşi muncise gândul: cum
răsărise? Şi al cui era? Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea, pe de
margini, frunzişoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieşi de sub umbra
răcoroasă şi dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta
strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc şi îndrăzni: deschise ochişorii mai mult, mai
tare, mai mari, îi deschise în sfârşit bine- bine şi privi în sus. Se făcu parcă mai mititel decât
fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru se dezvelea cerul! Şi ce minune! Cu ochişorii lui
mărunţi, cât nişte fire de colb, îl cuprindea întreg. Şi ce întunecime, câtă umezeală sub
frunzişoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur
aprins arunca văpăi. ”
(Emil Gârleanu- “Gândăcelul”)
CERINŢE:
1) Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele: tăriei , picioruşele.
2) Indică, pentru fiecare dintre termenii următori, cuvinte cu sens asemănător: îndrăzni,
minune, colb.
3) Precizează sunetul pe care îl substituie cratima în structura: care-l adăpostise.
4) Menţionează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor: … mişca picioruşele
fragede…
5) Selectează o propoziţie exclamativă şi o propoziţie interogativă.
6) Explică, în câteva rânduri, semnificaţia titlului.
7) Precizează semnificaţia structurilor: în ploaia de lumină, îi veni inima la loc.
8) Selectează structura prin care este descris soarele.
9) Redactează o compunere de 5-7 rânduri, în care să descrii o gâză (fluture, furnică,
gândăcel etc.) întâlnită în timpul unei excursii în natură. Vei folosi şi trei cuvinte selectate din
textul dat pe care le vei sublinia. Nu uita să dai un titlu expresiv compunerii.
 FIŞĂ DE LUCRU - RECAPITULARE INIŢIALĂ
CLASA A V-A

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Şi… acum nu mai e nimic de povestit… doar acest foarte mic lucru: când veni clipa s-o
ridice pe Copila Soarelui şi s-o culce în micul şi sărmanu-i coşciug, trupul I se spulberă,
prefăcându-se în cenuşă, în frumoasă, măruntă cenuşă,- cenuşă ce putea să intre bine numai
într-o singură mână… fiindcă vedeţi voi, nimeni nu băgase de seamă că soarele ce locuia în
mica inimă a fetiţei fusese prea arzător şi o mistuise cu totul, aşa că atunci când micu-I suflet
zbură înapoi la Dumnezeu, frageda coajă ce fusese trupu-I se prefăcu în pulbere, arsă de-o
flacără ce fusese prea arzătoare, o flacără ce fusese prea puternică la urmă…
Regina, auzind despre cele întâmplate, ceru cenuşa Copilei Soarelui şi-o îngropă cu
înseşi regalele sale mâini, o îngropă în grădina palatului, acolo unde umbra era mai deasă,
acolo unde cântau cele mai multe păsărele….
Dar… în fiecare zi, la revărsatul zorilor şi la asfinţitul soarelui, mormântul se făcea de
aur, un vis, căci toate razele soarelui veneau aici, veneau înapoi spre inima Copilei Soarelui pe
care toată lumea o iubise…”
(Regina Maria- “Copila Soarelui”)
CERINŢE:

1) Desparte în silabe cuvintele: arzătoare, revărsatul.

2) Selectează trei cuvinte cu număr de silabe diferit.
3) Transcrie două substantive care se repetă.
4) Subliniază subiectul şi predicatul din propoziţia: căci toate razele soarelui veneau aici.
5) Propoziţia mormântul se făcea de aur este:
a) Popoziţie simplă;
b) Propoziţie dezvoltată.
6) Precizează următoarele aspecte legate de textul literar citat anterior:
a) În ce se transformă trupul Copilei Soarelui şi din ce cauză?
b) Cine şi unde îngroapă cenuşă Copilei Soarelui?
7) Precizează semnificaţia structurii: nimeni nu băgase de seamă.
8) Extrage ideea principală, din fiecare dintre cele trei paragrafe ale textului suport.
9) Redactează o compunere de 5-7 rânduri , în care să-ţi imaginezi un dialog cu o rază de
soare. În compunere vei folosi şi structurile: flacără arzătoare, , la revărsatul zorilor. Nu uita
să dai un titlu expresiv compunerii.