Curs 7

Organizarea retinei

Retina reprezinta tunica interna nervoasa a globului ocular la nivelul careia se gasesc
fotoreceptorii reprezentati prin celulele cu con si bastonase .Dpdv structural retina prezinta
10 straturi celulare dintre care amintin:1.Stratul pigmentar 2.Stratul celuleor
fotoreceptorare3.stratul celulelor bipolare 4.stratul celulelor multipolare(ganglionare).Axonii
acestora din urma formeaza nervul opic care paraseste globul ocular printr-o zona lipsita de
fotoreceptori denumita pata oarba sau macula alba. Sub actiunea luminii la nivelul retinei au
loc urmatoarele fenomene:
a.fenomene retino motoare
b.fenomene fotochimice
c.fenomene bioelectrice

a. Fenomenele retinomotoare
Se refera la miscarile stratului pigmentar si a fotoreceptorilor astfel la lumina stratul
pigmentar coboara iar celulelel cu bastonas urca in stratul pigmentar in timp ce celulele
cu con se retrag din stratul pigmentar .La intuneric au loc fenomene inverse .Acest mod
de deplasare a structurilor retiniene a contribuit la elaborarea teoriei duplicitatii vederii
conform careia celulele cu con sunt receptori ai vederii diurne(colorate) fotopica, in timp
ce celulele cu bastonas sunt receptori ai vederii nocturne sau scotopice .

b.Fenomene fotochimice
Ciclul rodopsinei :Rodopsina este pigmentul visual cantonat in segmental extern al
celulelor cu bastonas fiind formata dintr-o grupare prostetica denumita retinen si un
complec lipoproteic denumite scotopsina (opsina).Absorbtia luminii izomerizeaza
retinenul din structura rodopsiei transformandu-l din forma cis rosie in forma trans
galbena concomitent cu formarea lumii rodopsinei.Aceasta este convertita spontan in
metarodopsina care ulterior va fi hidrolizata in scotopsina si transretinen .Astfel in aceste
reactii actiunea luminii se rezuma la izomerizarea retinenului acompaniata de excitarea
fotoreceptorului .La intuneric are loc regenerarea rodopsinei care urmeaza o cale inversa
astfel aceasta regenerare depinde de disponibilitatea retinenului care se formeaza prin
oxidarea vitaminei A depozitata in ficat in statul pigmentar sau chiar in fotoreceptor.In
prezenta retinen izomerazei ,retinenul trece din forma trans in forma cis ,se combina cu
scotopsina si foreaza rodopsina.Cand tot retinenul s-a cominat cu scotopsina, inceteaza
oxidarea vitaminei A. Lipsa vitaminei A determina aparitia hemeralopiei , adica
imposibilitatea de a vedea noaptea

c.Fenomenele fotoelectrice
La intuneric membrane fotoreceptorilor este depolarizata concomitent cu parunderea
ionilor de sodiu in segmentul extern al celulelor cu bastonas .Canalele de sodium sunt
mentiunte deschise prin intermediul GMP-ului cyclic.La lumina are loc inchiderea
canalelor de sodium de pe segmental extern al celulelor cu bastonas prin trasformarea
GMP-ului cyclic in GMP. In acelasi timp la nivelul segmenului intern se deschid canalele
de potasiu care vor favoriza efluxul potasiului concomitent cu hiperpolarilarea
fotoreceptorilor .

Vederea colorata-la nivelul retinei exista 3 tipuri de cellule cu con care contin 3
fotopigmenti
1.clorolab
2.eritrolab
3.cianolab
In functie de gradul de stimulare a fotoreceptorilor sunt percepute nuantele de
culoare.Srimularea in proportii egale a celor 3 fotoreceptori cu con permite perceperea
culorii albe , dar in lipsa stimularii lor apare senzatia de culoare neagra .Lipsa vederii
cromatice se numeste acromatopsie .

Teoria tricromatica a lui Young-Helmholds admite existent la nivelul retinei a 3 tipuri de

conuri diferite avand fiecare un fotopigment cu un maxim de absorbite a luminii pentru o
anumita lungime de unda .Lipsa unuia sau a tuturor fotopigmentilor pentru vedera
colorata determina anomalii de vedere colorata
Lipsa fotopigmentului pentru rosu determina protanopia sau daltonismul .Pentru
albastru ,tritanopia, iar pentru verde deuteranopia .

Caile centrale si segmentul central al analizatorlui optic

Protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare ,deutoneuronul de celulele

multipolare ,al treilea neuron in talamus de unde prin radiatia optica semnalele sunt
proiectate in lobul occipital de o parte si de alta a scizurii calcarine .
Sensibilitatea gustativa
Face parte din sensibilitatea chimica deoarece excitantul specific este reprzentat de
substantele chimice solvite in saliva si sapide .Un aliment introduce intr-o gura perfect
uscata este insipid .Receptorii gustativi se gasesc in zone umede si sunt reprezentati de
mugurii gustativi plasati pe papilele gustative .Un mugure gustativ este format din
:cellule de support care izoleaza receptorul ,cellule gustative care prezinta la polul apical
microvilozitati ce proemina in porul gustativ si vin in contact cu stimulul si cellule bazale
cu rol germinativ care reinoiesc celulele gustative o data la 10 zile .Papilele gustative se
gasesc la nivelul mucoasei linguale la nivelul palatului ,faringelui , epiglotei .
La nivelul mucoasei linguale distingem urmatoarele papile :
-la baza limbii sub forma de V sunt papilele circumvalate sau caliciforme
-de o parte si de alta a lor sunt papilele foliacee
-pe partea dorsala a limbii cele mai numeroase sunt papilele fungiforme .Pe partea
mediana a partii dorsale a limbii sunt papilele filiforme lipsite de muguri gustativi avand
rol tactil.O papilă conține între 50-150 de muguri gustativi,iar la nivelul limbii exista circa
10.000 de muguri gustativi.
Pe baza testelor psihologice si neurofiziologice au fost identificate 13 tipuri diferite de
receptori gustativi .Dpdv practic există 4 senzații gustative primare :dulce, sarat, acru si
amar .La nivelul limbii există zone cu o sensibilitate ridicată pentru unii din stimuli
gustativi astfel încat putem vorbi despre o hartă a câmpurilor gustative de pe limbă.
Pe langa cele 4 senzatii gustative primare mai exista o senzatia gustativa numita umami ,
termen japonez pentru delicios produs de glutamatul monosodic si alti aminoacizi.Exista
câteva sute de gusturi diferite care se formeaza prin combinarea senzatilor gustative
primare la care se adaugă semnalele termice ,tactile ,dureroase ,olfactive .Daca
excludem acțiunea receptorilor olfactivi nu putem diferenția gustul unui măr de cel
generat de o ceapă.