·0 Printre institutiile centrale infiinte in spatiul romanesc, se numara Domnia si Biserica.

Astfel in cazul Domniei, pentru a putea conduce o imparatie, domnul, avea o dubla calitate:
domn(stapanul pamantului si supusilor) si mare voievod(comandantul suprem al armatei).
Titulatura reflecta puterea acestuia: Io(prescurtarea de la Ioanes)-cel ales de Dumnezeu, si singur
stapanitor, adica independent de orice putere pe plan extern si suveran pe plan intern.

Pe plan intern, domnul, avea atributii judecatoresti: (condamna la moarte si gratia),

financiare(bate moneda, stabileste impozite, scuteste de impozite), religioase(mentioneaza
metropolitul, hotaraste infiintarea de episcopii). Pe plan extern, declara razboi si incheia pace,
incheia aliante, trimite si primeste soli, sub titlul de mare voievod(conducatorul suprem al
armatei).

La inceputul secolului 14-sf de secol 16, unii domni erau alesi pe cale electiv-ereditara, avand
atributii, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Astfel, la sf de secol 16-inceput de 17, unii
domni sunt alesi pe cale electiv-ereditara, iar altii sunt alesi de Poarta, avand atributii pe plan
intern, insa cele pe plan extern sunt diminuate. Asadar, in secolul al 18 lea, domnul este ales, in
exclusivitate, de Poarta si are atributii doar pe plan intern, fiindu-i reduse complet cele pe plan
extern, devine un simplu functionar al Imperiului Otoman.

·1 Mircea cel Batran, s-a aflat la putere intre anii 1386-1418 in Tara Romaneasca, doua
dintre faptele care au marcat istoria la care acesta a luat parte, au fost:

Lupta de la Kosovopolke(Campia Mierlei), 1389, cauza luptei a fost dorinta crestinilor de a-i
alunga pe turci din Europa. Se infiinteaza o alianta crestina formata din: Albanezi, Sarbi, Bosnieci,
Bulgari, condusa de cneazul Lazar. La batalie participa si Mircea cel Batran, insa initial se pare ca
victoria va fi de partea crestinilor, mai ales ca, sultanul va muri pe campul de lupta. Soarta luptei
a fost schimbata de fiul sultanului Baiazid, crestiinii fiind infranti. Ca urmare a luptei, se produce
o reafirmare a puterii Portii si sultanul Baiazit capata un motiv intemeiat pentru a ataca Tara
Romaneasca.

Lupta de la Rovine, sunt considerate doua posibile date ale luptei 1394-1395, cauza luptei a fost
dorinta sultanului Baiazid de a-l pedepsi pe Mircea cel Batran, pentru participarea la lupta de la
Kosovopolje si de a-si extinde dominatia la N de Dunare. Conflictul este asimetric, Mircea cel
Batran foloseste tactica pamantului parjolit si alege ca loc pentru desfasurarea luptei, o zona
mlastinoasa(rovine), o zona neidentificata. Ca urmare a victoriei lui Mircea cel Batran, pentru o
perioada pericolul otoman va fi indepartat, dar o parte din boieri il sprijina pe un contracandidat,
Vlad Uzurpatorul. Tara va fi condusa, un timp, o parte de Mircea cel Batran, cealalta de Vlad
Uzurpatorul.

·2 Una dintre cauzele implicarii romanilor in relatiile internationale din secolul al 14 lea este
reprezentata de dorinta crestinilor de a-i alunga pe turci din Europa.

·3 Intre anii 1443-1444 are loc Campania cea lunga, regele Ungariei impreuna cu Iancu de
 Hunedoara organizeaza o campanie impotriva Portii. Campania dureaza mai bine de 6
luni, armata inaintand adanc in teritoriul otoman, circa 300 de kilometri, pana aproape
de orasele Nis si Sofia, pe care le va elibera. Dupa 6 luni de zile, regele Ungariei incheie
cu Poarta "Pacea de la Seghedin". Pacea era incheiata pe 10 ani si oferea ragaz pentru
refacerea armatei. Cand nimeni nu se mai astepta, Europa Apuseana reuseste sa stranga
o armata pe care o trimite in sprijinul lui Iancu de Hunedoara si regelui Ungariei. Drept
urmare, Iancu de Hunedoara porneste iar la lupta cu armata obosita. Crestinii vor suferi
o infragere la Varna, iar regele maghiar moare pe campul de lupta.

Din punctul meu de vedere, in secolele 14-18 Tarile Romane au reusit sa-si salveze existenta
statala si sa asigure continuitatea unei vieti politice autohtone cu mijloacele diplomatiei si ale
rezistentei armate. Ele n-au reusit sa si pastreze independenta, fiind obligate sa accepte
suzeranitatea otomana, dar si au pastrat autonomia interna, avand drept de autoguvernare.
Totusi, Tarile Romane au avut un statut mai bun decat statele balcanice si chiar fata de Ungaria,
care au devenit pasalacuri turcesti. Asadar, Papa Clement al 8 lea, infiinteaza o alianta
antiotomana din care faceau parte statul papal, ducate italiei, Austria si Spania. Papa trimite o
delegatie catre Transilvania, pentru a-i cere sa intre in alianta. Trimisii Papei insa il evita pe Mihai
Viteazul, crezand ca este credincios Portii. Mihai Viteazul ii cauta pe acesti soli si adera din
proprie initiativa la Liga Sfanta.

·4 Aspectele care fac referire la Tratatul de la Brasov incheiat cu Ungaria impotriva portii
din 7 martie 1395, ilustreaza faptul ca, acesta este primul tratat antiotoman din SE
Europei si este un tratat incheiat pe picior de egalitate.

Deoarece, crescuse amenintarea otomana devine clar ca, principalul dusman este, Poarta.
Tratatul este incheiat cu Sigismund de Luxemburg, regele ungariei, dovada importantei pe care i
o acorda lui Mircea cel Batran, regele ungariei, este faptul ca, ii recunoaste dreptul de a stapani
Banatul de Severin, Amlasul si Fagarasul, ca urmare a tratatului, Mircea cel Batran va fi prezent la
Nicopole.

·5 Secolul 15 este marcat de numeroase actiuni diplomatice, printre care si Tratatul de la

Overchelauti 1459, cauza tratatului a fost dorinta lui Stefan de a-si consolida domnia si a
de a-l tine departe de granitele Moldovei pe Petru Aron, pretendent la tronul Moldovei.
Tratatul e incheiat cu Polonia, iar regele Casimir al 4 lea ii recunoaste domnia lui Stefan
in Moldova si promite sa-l tina departe din Moldova pe Petru Aron si cele doua parti isi
promit ajutor militar reciporc.

Cea dea doua actiune diplomatica a secolului 15 este reprezentata de Tratatul de la Iasi incheiat
cu Ungaria, condusa de Matei Corvin. Astfel, dupa lupta de la Vaslui, Stefan adresa Europei
celebra scrisoare, primind ajutor doar de la Matei Corvin cu care incheie un tratat. Cei doi isi
promit sprijin militar reciproc contra Portii, indepartarea oricarui pretendent la trionul Moldovei
si Ungariei si rezolvarea pasnica a oricarei neintelegeri. Prin acest tratat ia sfarsit lupta terminata
dupa lupta de la Baia.

·6 Asemanarea dintre cele doua actiuni diplomatice este reprezentata de faptul ca, atat in
tratatul de la Overchelauti, cat si la Iasi, domnii isi promit sprijin militar reciproc,
indiferent de circumstante.

·7 Actiunea diplomatica din secolul al 16 lea la care participa un conducator roman este
ilustrata Unirea din anul 1599, cand Mihai Viteazul si-a impartit oastea in trei pentru a
trece Carpatii, in Transilvania. La Selinbar in anul 1599, castiga Transilvania. In primavara
anului 1600 trece in Moldova, il inlatura pe domnitorul Ieremia Movila(credincios
poloniei) si pentru cateva luni devine Domn al celor trei tari. In toamna anului 1600
pierde Moldova, apoi Transilvania in Lupta de la Miraslau din anul 1600. Cere ajutor
imparatului habsburg Rudolf al 2 lea, care i pune la dispozitie o armata condusa de
generalul Gheorghe Basta, cu care recastiga Transilvania in anul 1601, prin Lupta de la
Guraslau. Cateva zile mai tarziu, din ordinul generalului Gh. Basta, Mihai Viteazul va fi
asasinat pe Campia Turzii.

·8 Din punctul meu de vedere, Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan
cel Mare au imbinat rezistenta armatei cu mijloacele diplomatiei, in timp ce Serban
Cantacuzino, Constantin Brancoveanu si Dimitrie Cantemir s-au folosit, mai ales de
mijloacele diplomatiei, asigurand continuitatea unei vieti politice autohtone.

s2

1) Lupta de la Vaslui desfasurata in data de 10 ianuarie 1475

2) Secolul 15

3) Domnul Moldovei era Stefan cel Mare, iar cauza conflictului cu otomanii era ilustrata de faptul
ca, Poarta ii cere lui Stefan cel Mare sa se prezinte cu tributul restant pe patru ani si sa cedeze
cetatea Chilia si cetatea Alba, in fata refuzului lui Stefan cel Mare, sultanul trimite o oaste
numeroara, fiind un conflict asimetric.

4) Printre masurile adoptate de catre domn in politica interna se numara:

dezvoltarea oraselor si pregatirea armatei, totodata, asigurand functionarea si prosperitatea

economiei si, mai ales, a negotului si i a rasplatit pe cei credinciosi cu slujbe si mosii.

5) Conform sursei date, relatiile Moldovei cu Polonia si Ungaria au fost atat pasnice, cat si
conflictuale, pentru apararea Moldovei si pentru beneficii economice cetatile Chilia si Alba jucau
un rol important. Cetatea Chilia era detinuta la acea vreme de catre Ungaria, condusa de Matei
Corvin si printr-un atac surprinzator Stefan reuseste sa ocupe Chilia determinand interventia lui
Matei. Atacul lui Stefan are loc in data de 15 decembrie la Baia, unde maghiarii se oprisera sa
sarb. craciunul. Regele va fi ranit, dar lupta se termina indecis si reprezenta ultima sansa a
Ungariei de a-si impune autoritatea in fata Moldovei. Intre Polonia si Moldova s-a incheiat un
tratat de alianta.

6) Romanii se implica prin diplomatie in relatiile internationale din a doua jumatate a secolului al
16 lea, dovada acestui fapt se regaseste in Tratatul lui Mihai Viteazul de la Targoviste din anul
1598, interventiile pilonilor in Moldova, cand au impus un Domn favorabil politicii lor, dar si
ostilitatea Transilvaniei il determina pe Mihai Viteazul sa se indrepte catre imparatul habsburgic
Rudolf al 2 lea. Astfel, tratatul e incheiat la Targoviste si prin el i se recunoaste domnia lui Mihai
Vitezul si i se promitea ajutorul pentru angajarea a 5000 de soldati. Mihai se vede obligat sa i tina
pe Turci sau pe otomani la Dunare. Asadar, in urma actiunii diplomatice prezentate mai sus, este
dovedita, fara doar si poate, participarea Romaniei in relatiile internationale din a doua jumatate
a secolului al 16 lea.