FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA DREPT
(Centrul Bacău)

DREPT INSTITUTIONAL BANCAR

Temă de control: PLATA ELECTRONICĂ

Coordonator:

Conf. univ. dr. Cristina Oneț

Student:
Hasan (Sbîrciog) Aurelia
Anul IV
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

CUPRINS

Sistemul de plăți .................................................................................................... 2

Proiectul Sistemul Electronic de Plati (SEP) ...................................................... 3

RTGS – Sistemul de Decontare pe Baza Bruta in Timp Real ............................. 4

ACH – Casa Automată de Compensare ............................................................... 4

GSRS – Sistemul de Inregistrare si Decontare a Titlurilor de Stat .................... 5

Sistemul de recuperare in caz de dezastre ........................................................... 5

Falsificarea instrumentelor de plata electronica................................................. 6

Detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de plata

electronica ............................................................................................................. 7

Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos ...................................... 7

Cardul - instrument de plata modern ................................................................... 8

Concluzii ................................................................................................................ 9

Bibliografie: ........................................................................................................ 10

1
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

PLATA ELECTRONICĂ

Sistemul de plăți
In economia de piata, operatiunile de plati constituie un circuit vital,
fluxurile platilor reprezentand, de fapt, fluxul resurselor ce revin sau sunt
atribuite oricarei entitati economice sau sociale si functie de care depinde
evolutia, mentinerea sau eliminarea, diminuarea sau dezvoltarea activitatilor si a
potentialului lor.
In derularea platilor au existat modalitati, de mult revolute, in care punga
de galbeni era inmanata beneficiarului platii. Astazi lumea este dominata de
prezenta bancilor, in marea majoritate a relatiilor de plati. In tarile dezvoltate in
contemporanitate s-a incheiat de mult “bancarizarea”, proces in care
cvasitotalitatea firmelor si persoanelor au conturi deschise la banci, ceea ce
permite efectuarea platilor prin transferuri sau viramente intre conturile bancare.
Pe masura introducerii tehnologiilor noi bazate pe telematica si a
progresului economic, au fost reconsiderate instrumentele traditionale de plata,
cecul si cambia, prin alinierea lor la cerintele transferului electronic de fonduri.
Astfel, evolutia instrumentelor de plata se caracterizeaza prin diminuarea
accelerata a documentelor suport-hartie si cresterea rapida a dispozitiilor de plata
exprimate prin mesaje electronice.
Perfectionarea relatiilor de plati implica accelerarea de plati prin
rapiditatea transmiterii mesajelor de plati. Astfel, de la o faza initiala, in care
mesajele de plati ordonate de platitori se inmagazineaza un timp pana se creeaza
facilitatile de transmitere (sistemul OFF LINE), se tinde sa se dezvolte sistemele
in care transmiterea mesajelor de plati catre banci sa se faca in mod continuu
(sistemul ON LINE), iar pentru platile de talie mare, si mai ales pentru cele ce se
deruleaza pe plan international, sa se asigure decontarea in timp real, respectiv
intrarea sumei in contul beneficiarului sa fie simultana cu dispunerea platii de
catre titularul platii.
Accelerarea platilor in economie este strans legata de progresul sistemelor
de compensare interbancara. In procesul de efectuare a platilor prin dispozitiile
clientilor transmise spre executie, bancile contracteaza datorii reciproce, care se
compenseaza zilnic, in proportie covarsitoare, iar plata soldurilor remanente
asigura, in fapt, stingerea integrala a tuturor platilor intrate in compensatie.
Astfel, bancile, in calitatea lor de intermediari financiari au un dublu rol:
pe de o parte, emit propriile lor titluri, negociabile, in scopul mobilizarii

2
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

activelor monetare disponibile in economie, iar pe de alta parte, achizitioneaza

pe cele emise de agentii nebancari, plasand, astfel, o parte din resursele
mobilizate.

Proiectul Sistemul Electronic de Plati (SEP)

Prima etapa a procesului de modernizare a sistemului national de plati,
proiectat de Banca Nationala a Romaniei (1995-1998) a avut ca principale
obiective modernizarea sistemului de plati pe suport hartie, intarirea capacitatii
BNR de a implementa politica monetara prin intermediul mijloacelor de
supraveghere a lichiditatii pe parcursul zilei precum si stabilirea bazei care sa
permită tranzitia spre o societate predominant fara numerar.
Cea de a doua etapa a procesului de modernizare are ca obiective
generale:
• facilitarea dezvoltarii economiei prin sporirea securitatii si a eficientei
sistemului de plati interbancare;
• trecerea la o societate predominant fara numerar;
• stabilirea unei baze legale bine fundamentate pentru sistemele de plati de
importanta sistemica si pentru sistemele de decontare a tranzactiilor cu valori
mobiliare.
Proiectul privind implementarea Sistemului Electronic de Plati (SEP)
reprezinta o conditie absolut necesara pentru atingerea acestor obiective.
Finantarea acestui proiect este asigurata atat din surse Phare – 10.000.000 € cat
si din surse interne, TransFonD asigurand, in numele comunitatii bancare din
Romania, finantarea proiectului cu 5.000.000 € (pentru infrastructură tehnica a
SEP si achizitionare si dotare a locatiilor SEP– principala şi secundara).
Sistemului Electronic de Plati, care va contribui la dezvoltarea economiei
in general si, in particular, la dezvoltarea sectorului bancar atat prin fluidizarea
sporita a platilor in sistem cat si prin reducerea perioadei de decontare si a
costului de procesare al platilor interbancare, va avea urmatoarele componente:
• RTGS – Real Time Gross Settlement system – sistemul de decontare pe baza
bruta in timp real;
• ACH – Automated Clearing House – casa de compensare automata
• GSRS – Government Securities Registration and Settlement – sistemul de
inregistrare si decontare a titlurilor de stat;
• Sistemul de Back-up si recuperare in caz de dezastre
De asemenea, implementarea SEP va determina adoptarea unui cadru
legal si contractual clar definit cu privire la participarea la sistemul interbancar

3
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

de plati precum si completarea cadrului legal cu prevederi referitoare la

transferurile electronice de fonduri, in special prin adoptarea cerintelor legale din
Uniunea Europeana in domeniul sistemelor de plati si de decontare a valorilor
mobiliare. Ca rezultat al cooperarii in sectorul bancar, TransFonD detine un rol
cheie in implementarea SEP, avand in vedere faptul ca TransFonD va asigura
managementul tehnic al sistemului.

RTGS – Sistemul de Decontare pe Baza Bruta in Timp Real

In cadrul acestui sistem atat procesarea cat si decontarea instructiunilor de
transfer a fondurilor se desfasoara continuu si pe baza bruta (bucata cu bucata).
O plata va fi considerată finala in momentul decontarii sale in sistemul RTGS.
Sistemul cu decontare bruta in timp real, RTGS va procesa zilnic
instructiunile de tip transfer credit de mare valoare sau urgente si, in situatii bine
definite, instructiuni de tip direct debit pentru decontarea pozitiilor nete calculate
de casele de compensare interbancare si decontarea transferurilor aferente
tranzactiilor cu titluri de stat. Operatorul tehnic al acestui sistem va fi
TransFonD, in calitate de agent al BNR.
Sistemul va procesa plati in moneda nationala, urmand ca ulterior sa fie
initiate aranjamente tehnice care să permită migrarea la euro. Decontarea este
efectuata in limita disponibilitatilor existente in conturile de decontare ale
participantilor. Sistemul RTGS va asigura decontarea pozitiilor nete inregistrate
si transmise zilnic de catre VISA si EUROPAY (pentru tranzactii cu carduri in
moneda nationala), de catre Societatea Nationala de Compensare, Decontare si
Depozitare a Valorilor Mobialiare si de catre Bursa de Valori Bucuresti.
Sistemul a devenit operational la 8 aprilie 2005. In prima sa luna de
operare, sistemul a functionat fara perturbari, numarul mediu al tranzactiilor
procesate zilnic prin sistem fiind de 3643, cu o valoare medie zilnica de 44052
miliarde lei, respectiv 1,2 miliarde euro, cu un maxim de 2,4 miliarde euro. Se
poate aprecia ca numarul si valoarea tranzactiilor aferente platilor de mare
valoare au crescut dupa operationalizarea sistemului RTGS cu 50% fata de anul
2004 ( plati de mare valoare, medie zilnica 28 085 miliarde ROL – 0,76 miliarde
EUR, numar tranzactii zilnice 2700).

ACH – Casa Automată de Compensare

Sistemul ACH este proiectat sa asigure procesarea instructiunilor de plata
de mica valoare intre institutiile de credit si in relatia cu Trezoreria Statului si

4
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

initierea decontarii finale si irevocabile a rezultatelor compensarii multilaterale

prin sistemul RTGS.Sistemul ACH va procesa urmatoarele tipuri de instructiuni
de plata de mica valoare in format electronic.
• transfer credit;
• debit direct.
ACH va permite implementarea ulterioara a unor module care sa realizeze :
• compensarea platilor efectuate pe baza instrumentelor de plata de debit (cecuri,
cambii, bilete la ordin);
• compensarea operatiunilor cu carduri.
Sistemul va permite configurarea numarului, duratei si orei de inceput a
sedintelor de compensare, asigurand pentru inceput 3 sedinte de compensare.
Acest sistem a devenit operational la 13 mai 2005, iar dupa primele doua
saptamani de la operationalizare numarul mediu zilnic al tranzactiilor procesate
este de 191 000, in valoare medie zilnica de 4886 miliarde lei, fata de 154 000
tranzactii in valoare de 7588 miliarde lei in anul 2004, inregistrand o crestere cu
circa 50%.

GSRS – Sistemul de Inregistrare si Decontare a Titlurilor de Stat

Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat, ca parte
componenta a Sistemului Electronic de Plati, va tine evidenta emisiunilor de
titluri in circulatie (functie de registru) va asigura decontarea operatiunilor cu
titluri de stat cu respectarea principiului “livrare contra plata”.
Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat se va afla in
interdependenta cu ACH si RTGS, gestionând garanţiile sub forma titlurilor de
stat aferente ACH, precum şi operatiunile REPO intraday aferente RTGS.

Sistemul de recuperare in caz de dezastre

Necesitatea asigurarii continuitatii activitatii in caz de avarie, justifica
oprtunitatea conceperii si implementarii unui sistem de back-up si a unui centru
de recuperare in caz de dezastru.
In ceea ce priveste conditia de continuitate a activitatii sistemului in caz de
intrerupere a functionarii centrului primar, echipa proiectului a luat in
considerare implementarea unui centru de procesare alternativ, astfel incat
procesarea sa poata fi reluata intr-un interval de timp foarte scurt, care sa nu
perturbe activitatea de plati interbancare si managementul lichiditatii la nivelul
participantilor.

5
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

In ceea ce priveste avantajele pe care le are noul sistem electronic de plati,

trebuie precizat ca, pe langa avantajele operationale dintre care enumeram un
mai bun management de risc si de lichiditate, cresterea eficientei si operativitatii
activitatii de plati, precum si gradul de securizare sporit al tranzactiilor
interbancare, se adauga si adoptarea unei noi politici de comisionare a Bancii
Nationale a Romaniei, favorabila participantilor la cele trei sisteme.
Astfel, s-a decis reducerea treptata a comisioanelor aferente participarii la
Sistemul Electronic de Plati, luand in calcul perioada necesara pentru
amortizarea investitiilor realizate de comunitatea bancara din Romania pentru
acest proiect. In acest sens, operationalizarea sistemelor ReGIS si SENT a
insemnat reducerea comisioanelor aferente tranzactiilor procesate şi decontate
prin aceste sisteme cu 25 la suta fata de comisioanele practicate pana la acest
moment, urmand a se analiza posibilitatea de a aplica o alta reducere la
cuantumul acestora in viitorul apropiat cu aproximativ 33 la suta. Acest lucru ar
semnifica exonerarea de plata a primitorului platii, cu efect benefic asupra
tuturor recipientilor de plati în general, si a Ministerului Finantelor Publice in
special.
În conditiile unei societati informatizate, pe o piata globala si puternic
concurentiala, extinderea tranzactiilor electronice este deosebit de dinamica atat
in domeniul economic cat si bancar. Acesta din urma se caracterizeaza printr-o
dinamica deosebita a ofertei de produse si servicii (e-banking, e-payment, m-
banking etc.). Dezvoltarea unor activitati comerciale intre participantii situati la
mari distante geografice unii de altii nu poate fi conceputa fara folosirea unor
sisteme electronice de plati.
Introducerea si utilizarea instrumentelor electronice de plata asigura o
gestionare mai buna a afacerilor si a lichiditatilor firmelor intr-un timp mai scurt
si cu costuri mai reduse.

Falsificarea instrumentelor de plata electronica

 Falsificarea unui instrument de plata electronica se pedepseste cu
inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
 Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie, in orice mod, a
instrumentelor de plata electronica falsificate sau detinerea lor in vederea
punerii in circulatie.
 Pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi,
daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) sunt savarsite de o persoana care,
in virtutea atributiilor sale de serviciu:

6
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

a) realizeaza operatii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plata

electronica ori efectuarii tipurilor de operatiuni prevazute la art. 1 pct. 10; sau
b) are acces la mecanismele de securitate implicate in emiterea sau utilizarea
instrumentelor de plata electronica; sau
c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate
in efectuarea tipurilor de operatiuni prevazute la art. 1 pct. 10.
 Tentativa se pedepseste.

Detinerea de echipamente in vederea falsificarii instrumentelor de

plata electronica
Fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software,
cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Falsul in declaratii in vederea emiterii sau utilizarii instrumentelor de plata
electronica
Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unei institutii bancare, de
credit sau financiare ori oricarei alte persoane juridice autorizate in conditiile
legii sa emita instrumente de plata electronica sau sa accepte tipurile de
operatiuni, in vederea emiterii sau utilizarii unui instrument de plata electronica,
pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor,
declaratia facuta serveste pentru emiterea sau utilizarea acelui instrument, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos

 Efectuarea uneia dintre operatiunile, prin utilizarea unui instrument de
plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea
acestuia, fara consimtamantul titularului instrumentului respectiv, se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.
 Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile,
prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin
utilizarea de date de identificare fictive.
 Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza transmiterea neautorizata catre alta
persoana a oricaror date de identificare.
 Pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi,
daca faptele sunt savarsite de o persoana care, in virtutea atributiilor sale
de serviciu:

7
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

a) realizeaza operatii tehnice necesare emiterii instrumentelor de plata

electronica;
b) are acces la mecanismele de securitate implicate in emiterea sau utilizarea
instrumentelor de plata electronica;
c) are acces la datele de identificare sau la mecanismele de securitate implicate
in efectuarea tipurilor de operatiuni prevazute mai sus.
 Tentativa se pedepseste.

Cardul - instrument de plata modern

Scurt istoric privind aparitia si dezvoltarea cardului

Perfectionarea, modernizarea si eficientizarea instrumentelor si
modalitatilor de plata au fost determinate pe de o parte de cuceririle stiintei,
indeosebi in domeniul tehnologiei informatiilor si telecomunicatiilor digitale de
date (IT&C), comunicatiilor prin circuite telefonice, cablu TV, fibra optica,
satelit, telefonie mobila, iar pe de alta parte de succesele de miniaturizare a
componentelor in constructia calculatoarelor (producerea microprocesoarelor cu
o suprafata de numai cativa mm patrati a dus la lansarea smart cardurilor).
In anul 1914, in S.U.A., a fost emis primul card de credit (credit card),
care atesta existenta unor relatii speciale intre compania "General Petroleum
Corporation of California", salariatii ei si cativa clienti selectionati.21 Ulterior,
cardul s-a extins si s-a perfectionat constituindu-se societati financiare
specializate: Diners Club in 1949, American Express in 1958 etc. Aceste
societatiau emis carduri care permiteau detinatorilor sa-si procure anumite
bunuri si servicii in domeniul hotelier, turistic, al transporturilor. Primele carduri
bancare au aparut tot in S.U.A. in anii 1958-1959. Marile retele de carduri au
origine americana: VISA International, Mastercard, American Express, Diners
Club.
In tarile vest-europene cardurile au aparut in jurul anului 1960, dar s-au
extins abia dupa anul 1980. In ultimul deceniu al secolului XX, datorita efortului
masiv financiar, derulat de institutiile bancare din tarile avansate, baza materiala
a operatiunilor de plati prin carduri a crescut in asemenea masura incat folosirea
cardurilor a ajuns la cote de neimaginat in anii '80. Cardurile au devenit
instrumente preferate pentru derularea platilor de valori mici initiate de persoane
fizice detinatoare de conturi bancare, care formeaza in tarile avansate o parte
importanta a clientelei bancare.

8
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

Aparitia cardurilor a avut un rol important in atragerea de catre banci a

persoanelor fizice cu venituri modeste, care au apreciat in acest instrument de
plata o posibilitate de a obtine credite care, desi mici, le asigurau plata unor
datorii curente. O larga raspandire a cardurilor se inregistreaza, in ultimul timp,
iactivitatea intreprinderilor mici si mijlocii,datorita avantajelor pe care le
prezinta.
Intr-o serie de tari (Olanda, Suedia, Elvetia) cresterile operatiunilor prin
carduri sunt atat de mari si datorita preluarii, in unele cazuri, a platilor care se
derulau pana nu demult cu alte instrumente. Are loc o reasezare a structurii
instrumentelor de plata decurgand din cresterea preferintelor pentru carduri a
clientilor din tarile dezvoltate.
Aceasta tendinta de transfer a platilor intre cec si card duce la degajarea
bancilor de povara platilor mici, care reprezinta pentru acestea costuri mari si
importante pierderi determinate de cecurile fara acoperire.

Facturarea electronica
Facturarea electronica on-line a devenit o activitate cotidiana in tarile cu o
structura IT & C avansata. Din ce in ce mai multe persoane fizice si juridice (in
special I.M.M.-uri) platesc facturile on-line. In ultimii 20 de ani, reteaua ATM-
urilor s-a extins in mod remarcabil crescand in Belgia de 6 ori, in Germania de 3
ori, in Italia de 2,5 ori, iar in Franta, Olanda si Elvetia de aproape 2 ori. O
crestere spectaculoasa a cunoscut si reteaua de terminale la punctele de vanzare,
TPE, POS si certificatori: in Olanda de 34 de ori, in Elvetia de 12 ori, iar in
Germania, Suedia si Italia de 8-9 ori.
In tara noastra, cardurile au aparut dupa anul 1995 cand Banca Nationala
a Romaniei a emis Regulamentul nr. 6/1995 privind principiile si organizarea
platilor prin carti de plata de catre societatile bancare din Romania. De
asemenea, B.N.R., prin Regulamentul nr. 4/2002 privind tranzactiile efectuate
prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii
la aceste tranzactii, a elaborat cadrul juridic de baza, care sustine si promoveaza
introducerea acestui sistem in economia romaneasca.

Concluzii
In final, putem concluziona ca un sistem modern de plati, cu atat mai mult
unul fara numerar si de interes national, este rezultatul interactiunii unor institutii
social-economice, precum moneda nationala, aranjamentele contractuale sau prin

9
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul IV – DREPT INSTITUȚIONAL BANCAR

efectul legii avand ca scop intermedierea financiara, in general, inclusiv casele

de compensatie interbancare, banca centrala si mecanismele de interventie si
protectie ale societatii referitoare la aceste elemente ale comertului cu bani.

Bibliografie:
- Stefan Constantin - "Tranzactii prin intermediul instrumentelor de plata
electronica", Revista: Finante, Banci, Asigurari.;
- Ion Stoian, Emilia Dragne - "Comert international-tehnici, strategii, elemente
de baza a comertului electronic" vol.II.Ed.Caraima;
- Vasile Dedu si Tudor Ganea - "Cardurile bancare si Uniunea Europeana";
- Vasile Dedu si Tudor Ganea -" Piata cardurilor bancare in Romania"
- www.google.ro
- Victoria Oprean,Dumitru Oprean - "Mecanisme ale comertului electronic".

10