Sunteți pe pagina 1din 35

Descrierea generala a inflorescentelor

si a fiecarui tip in parte de învățat


pentru examen din referatul de
laborator. Pentru spadix folositi
descrierea de la slide nr. 9 iar pentru
inflorescențele compuse descrierea
din slide-urile 18-34 !!!
Pentru inflorescențele compuse
heterotactice se alege pleiocaziul
compus cu ciatii (obligatoriu) + incă 3
tipuri (la alegere).
AŞEZAREA FLORILOR - INFLORESCENTE

Flori solitare: A- terminale la narcisă (Narcissus poeticus); B- laterale fasole


(Pisum sativum); C- grupate la ghinţură galbenă (Gentiana lutea).
A. INFLORESCENTE SIMPLE
I. INFLORESCENTE SIMPLE RACEMOASE

- racem simplu
- spic simplu
- ament
Inflorescenţe simple racemoase - corimb simplu
- umbelă simplă
- capitul simplu
- calatidiu simplu
- spadix
1. Racemul simplu

Racem simplu. A- Schemă; B- zambila (Hyacinthus orientalis); C- traista ciobanului


(Capsella bursa-pastoris); D- gura-leului (Antirrhinum majus); E- lăcrămioara
(Convallaria majalis); F. cerceii doamnei (Diacenta spectabilis): ap- axa principală, as-
axă secundară, br- bractee, fl- floare.
2. Spic simplu 3. Amentul

A B A B D
Spic simplu: A- scheme (a, b); B- Amentul: A- schemă; B- salcie albă (Salix alba),
pătlagină (Plantago lanceolata). C- plop negru (Populus nigra).
4. Corimb simplu

C
Corimb simplu: A- schemă; B- păr sălbatic (Pyrus cordata); C- cununiţa miresei (Spiraea
vanhouttei).
5. Umbela simplă

Umbela simplă. A- schemă; B- ciuboţica cucului (Primula officinalis); C-


ceapă (Allium cepa); D- vişin (Prunus cerasus): i- involucru.
6. Capitul

Capitul. A- schemă; B- trifoi (Trifolium


pretense) şi florile tubuloase de la
muşeţel (Chamomilla recutita) (C): i-
involucru.
7. Calatidiu (antodiu) simplu

Calatidiu: A- schema; B- floarea soarelui (Helianthus


annuus) - partea terminală a tulpinii cu calatidii; C-
calatidiu - detaliu: a- floarea fertilă cu corolă tubuloasă,
b- floarea sterilă cu corolă ligulată; D- păpădia
(Taraxacum officinale): a- planta cu flori şi frunze, b-
floarea ligulată fertilă; E- muşeţelul (Matricaria recutita):
a- calatidiul, b- floare♀ ligulată, c- floare tubuloasă.
Spadixul (spadicele) este asemănător cu un spic, dar cu un ax mult mai
gros, cărnos, învelit de o ramură bracteală mare, numită spată. Se intâlnesc
două situații:
1. spadix cu flori unisexuate - spre baza axului se inseră florile femeieşti
fertile (urmate de cele sterile), apoi sunt dispuse florile bărbăteşti fertile iar
deasupra lor sunt şi flori sterile, rudimentare, globuloase cu vârful filiform.
Apendicele terminal nu este acoperit de flori, ca la rodul pământului – Arum
maculatum).
2. spadix cu flori hermafrodite ce acoperă axul până aproape de vârf
unde florile terminale sunt bărbăteşti, rar sterile. Exemple: cala
(Zantedeschia aethiopica), specii de Anthurium (floarea flamingo) sau de
Spatiphyllum (crinul păcii sau floarea lunii).

● Tot spadix întâlnim la papură (Typha sp.) sau la inflorescenţa femiască de


la porumb, cunoscut sub denumirea populară de ştiulete.
8. Spadix b. Spadix cu flori unisexuate
a. Spadix cu flori unisexuate

Cala
(Zantedeschia
aethiopica) Crinul păcii
(Spathyphyllum sp.)
A
A
Rodul pământului (Arum maculatum)

Spadix. I. la A- schemă; B- inflorescența


întreagă; C- distribuţia florilor unisexuate în
inflorescenţă: a- appendice, fl♀f- flori
femeieşti fertile, fl♀s- flori femeieşti sterile,
fl♂f- flori bărbăteşti fertile, fl♂s- flori
bărbăteşti sterile: if- inflorescenţă, sp- Floarea flamingo
spată. II. A- schemă (Anthurium sp.)

Ştiulete de porumb
(Zea mays) Papura (Typha sp.)
II. INFLORESCENŢE SIMPLE CIMOASE
(SIMPODIALE, DEFINITE, CENTRIFUGE)

- drepaniu
monocaziu - ripidiu
- bostrix
- cincin

Inflorescenţe simple cimoase dicaziu cu varianta sa - glomerulul

pleiocaziu
1. MONOCAZIU

a. Drepaniu (cima seceră)

Drepaniu. A- schemă; B- frezie (Fresia sp.); C- papură pitică cu frunze bractee


(Juncus capitatus); D- pipirig (Juncus bufonius): br- bractee; 1-4- succesiunea
bracteelor.
b. Ripidiu (cima în evantai) c. Bostrix (cima helicoidă)

3 4

A B C

I. Ripidiu. A- schemă; B- stânjenel (Iris sp.); II. Bostrix. A- scheme; B- gladiolă (Gladiolus
C- trestia indiană (Canna indica). watsonioides); C- crinul galben (Hemerocallis
lilioasphodelus).
d. Cincin (cima scorpioidă)

A
B
C
D
Cincin. A- schemă; B- tătăneasă (Symphytum officinalis); C- iarba şarpelui (Echium
vulgare); D- nu-mă-uita (Myosotis sylvatica): a- axă, br- bractee; fl- floare.
2. DICAZIUL (CIMA BIPARĂ)

Fig.9 . Dicaziu. A- schemă; B- guşa


porumbelului (Silene conica); C-
floarea călugărului (Vaccaria
hispanica):

A
B C

Dicaziu. A- schemă; B- guşa porumbelului (Silene


conica); C- floarea călugărului (Vaccaria hispanica).
● Glomerul
3. PLEIOCAZIU SIMPLU
(CIMA MULTIPARĂ)

A
Glomerulul. A- schemă; B- sfeclă (Beta Pleiocaziu. A- schemă; B- crinul de baltă
vulgaris); C- torţel (Cuscuta europaea) (Butomus umbellatus): ap- axă principală,
as- axe secundare succesive: br- bractee,
fl- floare
B. INFLORESCENŢELE COMPUSE

- racem compus
(tirsă, panicul)
racemoase - spic compus
- corimb compus
- umbelă ccompusă
homotactice - calatidiu compus
(dibotrii)
Inflorescenţe compuse
- dicaziu compus
cimoase
- pleiocaziu compus
- cin cin compus

- racem cu umbelă
- corimb cu calatidii
heterotactice - pleiocaziu cu ciaţii
(dicime) - unbelă cu spic
- monocaziu cu dicazii etc.
1. Inflorescenţe compuse homotactice

La inflorescenţele compuse homotactice se repetă acelaşi fel de


inflorescenţe simple, fie racemoase (dibotrii), fie cimoase (dicime). Ele pot
fi:
a. Racemul compus
Este un racem simplu constituit din mai multe raceme simple. Este
inflorescenţa caracteristică viţei de vie (Vitis vinifera).

● Varietăţi ale racemului compus sunt:


- paniculul la care pedunculii florali sunt lungi, ca la multe dintre Poaceae
(ovăz, porumb, orez, etc.).

● La conopidă (Brassica oleracea var. botrytis) întâlnim un racem compus


din ramuri florifere hipertrofiate.
a. Racemul compus - un racem simplu format din mai multe raceme simple.

● Panicul

D
Racemul compus: A- schemă; B- viţa de vie (Vitis vinifera). Panicul la C- ovăz (Avena
sativa); D- porumb (Zea mays); E- iarba de mlaştină (Sesleria albicans).

● Racem compus din ramuri florifere hipertrofiate.

Conopidă (Brassica oleracea var. botrytis)


b. Spicul compus
Spicul compus este inflorescenţa caracteristică multor poacee (grâu, orz etc.)

A
Spic copus. A- schemă; B- la grâu (Triticum aestivum); C- orz (Hordeum vulgare).
palee
inf.

lodicule

palee sup.

carpelă
stamin[

palee
inf.

Alcătuirea florilor în spicul compus la Poaceae


c. Corimbul compus este un corimb simplu format din mai multe corimbe mici
simple.

Corimb compus. A- schemă. B- scoruş de munte (Sorbus aucuparia), C- urda vacii


(Lepidum draba)
d. Umbela compusă este formată dintr-o umbelă simpla cu mai multe umbele
mici simple

Umbela compusă. A- schemă, B- morcov (Daucus carota), C- mărar (Anethum


graveolens), D- chimen (Carum carvi): i- involucru, inv- involucel, ub- umbelulă.
e. Calatidiul compus – alcătuit f. Dicaziu compus este alcătuit dintr-
dintr-un calatidiu cu calatidii mici un dicaziu cu mai multe dicazii
simple simple

Dicaziu copmus: A- schemă; B- la


Ibcărige (Gypsophila fastigiata)

Calatidiu compus. A- schemă; B- floarea de


colţ (Leontopodium alpinum).

B
2. Inflorescenţe compuse heterotactice

Ele sunt inflorescenţe care reunesc diferite tipuri de inflorescenţe simple


racemoase sau cimoase diferite.
a. Racem cu umbelă
Este format dintr-un racem simplu alcătuit din umebele simple mici.

Racem cu umbelã. A- schemă; B- la iederă (Hedera helix).


c. Corimb cu calatidii format din corimb simplu cu calatidii simple mici.

ca

A B

Corimb cu calatidii: A- schemă, B- coada şoricelului (Achillea milefolium): c-


calatidiu: ca- calatidii.
d. Umbelã cu spic formată din umbelă simplă cu spic simplu.

Umbelã cu spic: A- schemã; B- pirul gros (Cynodon dactylon).


e. Pleiocaziu comus cu ciaţiu – format dintr-un
pleiocaziu compus care se termină cu ciații ce
conțin elementele reproducătoare se află în ciații

ci

C
B
Pleiocaziu cu ciaţii. A- schemă; B- laptele câinelui (Euphorbia helioscopia), C- detaliu
al inflorescenţei: ci- ciaţiu, plc- pleiocaziu .
Ciațiul
Ciațiul constă într-o cupă în care, se află florile
bărbătești (“staminele” inegale dispuse în monocaziu
tip cincin). Fiecare stamină este considerată o floare.
Tot în cupă se află și o singură floare femeiască cu
gineceu voluminos format din concreșterea a 3 carpele,
cu ovar superior fixat cu un pedicel lung numit carpofor
care ridică ovarul deasupra cupei.
La marginea cupei se găsesc 4 glande nectarifere în
formă de semilună.
Ciaţiu

glande nectarifere
A

Ciaţiu: Iv- involucru (format din


concreşterea a 5 carpele); fl - flori
bărbăteşti, fl - flori femeieşti, cp-
carpofor.

* Tipuri particulare de inflorescenţe C


* Hipantodiu
floare femeiască
fertilă

floare femeiască sterilă


cu gale de insecte

floare
bărbătească

B
A

Hipantodiu la smochin (Ficus carica).


Receptaculul devine sferic şi scobit în care se
găsesc florile femeieşti (către bază) iar cele
bărbăteşti către deschidere), toate sesile (A-
*Tipuri particulare de inflorescenţe schemă; B- inflorescenţa).
f. Bostrix cu calatidii format dintr-un bostrix (monocasiu) şi calatidii simple.

calatidii

A B C
Bostrix cu calatidii: A- schemă; B, C- la cicoare (Cichorium intybus).
g. Monocaziu cu dicazii format dintr-un monocaziu cu dicazii simple.

bractee

B
Monocaziu cu dicaziu: A- schemă; B- la tei (Tilia cordata).
h. Spic cu capitul format dintr-un spic cu capitule simple la specii de Acacia

A B

Spic cu capitul: A- schemă, B- la Acacia dealbata.


A B A B
● Tirsă indefinită la castan (Aesculus ● Tirsă definită la liliac (Syringa vulgaris) (A,
hippocastanum) (A, B). B).

b. Tirsa este un racem compus din cime dicaziale, cu creştere definită, ca la


castanul porcesc (Aesculus hippocastanum) sau indefinită cum întâlnim sau
liliac (Syringa vulgaris).