23.

Hemoragii cutanate(petisia, echimoza, hematomul)

 Petisia: hemoragie intradermica a unor vase mici(arteriole sau capilare) ce apare

ca o pata rosie de 1-3mm diam , care nu dispare la vitropresiune si apare ca o
extravazare de sange in piele;

 Echimoza(vanataie): pata de dimensiuni si forme variabile de culoare violacee,

care in timp devine:
- verzuie dupa zile de evolutie,
- apoi galben-bruna dupa saptamani de evolutie,
- apoi dispare;
Nu dispare la VP.
Apare post-traumatic cand are val medico-legala , deci poate da detalii cu privire
la data unei agresiuni sau modalitatea de traumatizare.
Apare prin extravazare de sange in hipoderm si unele echimoze au val
diagnostica. De ex:
-echimoza bratului si a peretelui toracic in fractura de humerus;
-semnul Cullen sau hemoragia intra si retroperitoneale;
Echimozele pot aparea spontan sau la traumatisme mici:
- in deficite de coagulare
- tulb de coagulare dobandite
- in tratamentul cu ACO nesupravegheate.

 Hematomul: este o hemoragie importanta cu acumulare de sange in hipoderm ce

determina o proeminenta cu dim variabile si de culoare violacee. Pot aparea post-
traumatic sau dupa o pc venoasa sau arteriala, cand hematomul este superficial
sau profund. Dpdv al semnif hematomului spontan este aceeasi ca cel al echimoz
spontane(tulb de coag, in supradojaj de ACO,etc).
 24. Eruptii veziculoase(herpes simplex, zona zooster)

Vezicula= acumulare de lichid seros de mici dim(sub 0.5cm).

Pot fi localizate:
- epidermic- prin vindecare nu lasa cicatrice
- dermo-epidermice- prin vindecare lasa cicatrice
Pot fi localizate(herpes) sau generalizate(varicela).
Ruperea veziculei duce la eroziune care se poate acoperi cu un exudat solidificat(crusta).

 Z. Zooster: este o eruptie veziculoasa determinata de virusul varicelei localizat

cronic intr-un ggl spinal de unde migreaza in piele pe cale dendritica si determina
eruptia.
-Eruptia poate preceda, poate fi concomitenta sau poate aparea dupa instalarea
durerii.
-Un risc f mare are z. Zooster oftalmica care se poate complica cu cecitate(orbire).
-Uneori z. Zooster poate fi un fenomen pareneoplazic.

 Herpes simplex
-Este data de infectia cu virusul omonim ;
-Se caracterizeaza printr-un un buchet de vezicule pe un fond eritematos cu halou
hipodermic in jur si prin rupere se acopera de cruste.
Exemple: -herpes catamenial(ap. La menstra)
-herpesul recidivant
- herpesul de sarcina
 25. Leziuni buloase(bula, pustula)

 Bula: este o acumulare de lichid seros cu dim intre 0.5-2cm.

-apare in arsuri, epidermoliza buloasa, unele rc alergice.
 Pustula: o acum de mici dimensiuni de(sub 0.5 cm) cu lichid purulent .
-Pustulizare= trasf unei vezicule in pustula prin modificarea continutului( in lichid
purulent).
-Apare prin suprainfectare veziculelor din eruptiile veziculoase, ca in acnee sau
impetigo.

26. Eruptii papuloase(urticaria, dermatografism)

 Placa urticariana este o ridicatura circumscrisa a pielii, de culoare roz, cu sau

fara o zona alba in centru, cu consistenta elastica si dimensiuni variabile.
-Forma este rotunda, ovalara sau neregulata, fiind insotita de prurit.
-Durata lor este scurta, de obicei de cateva ore sau zile, disparand fara a lasa
cicatrici. (carte Georgescu).
 Urticaria: in urticarie, eruptia poate fi papuloasa, pruriginoasa, uneori papule
confluand in placi. (Bruckner)

 Dermatografism apare sub forma unei papule sau a unei dungi relefiate, frecvent
de culoare rossie dupa excitatie mecanica.
-Este un fenomen vasomotor reflex care apare mai evident la persoanele cu
distrofie neuro-vegetativa.

27. Eruptii eritemoscuamoase(eritrasma, pitiriazis versicolor, epidermofitia)

 Eritrasma( produsa de Microsporum minutissimus) apare ca un placard

eritemoscuamos, nepruriginos, localizat in pliuri(submamar, axilar).

 Pitiriazis versicolor( produs de Microsporum furfur) este o micoza a tegumetelor

toracice, expuse, caracterizata prin prezenta unor pete de culoare galben-cafeniu,
acoperite cu scoame foarte fine.

 Epidermofitia inghinala apare sub forma unor placade scuamoase, pruriginoase

cu mici vezicule la periferie.
 28. Teleangectazii, hemagioame, stelute vasculare, angioame.

 Teleangectaziile: dilatatii ale vaselor mici din tegumente care pot aparea dupa
expunerea prelungita la soare, de obicei pe pometii obrajilor .
In mod patologic, pot aparea in sd carcinoid interscapulovertebral= semnul
lui Turban= semn de:
- adenopatie mediastinala, la niv toracalei 1 si 2,
- in TBC pulmonar apical sau la baza hemitoracelui
- in pahipleurite sau in cancerul bronho-pulmonar
- in emfizemul pulmonar.

 Hemangioame: reprezinta tumori vasculare.

1. Angioame capilare= apar ca mici proeminente rosii care dispar la
vitropersiune, localiz in general in teritoriul drenat de VCS si care nu au
semnificatie patologica;
2. Stelute vasc/angioame arahneiforme= mici tumorete vasculare stelate,
alcatuite din traiecte vasculare sinuoase ce pornesc dintr-un vas central;
Pot fi localizate pe fata sau pe torace si sunt pulsatile la VP. Pot aparea in:
-insuf hepatica cronica9ciroza hepatica, hepatita cronica)
-in sarcina
-in hiperfoliculenimie

 Angioamele plane: pete de culoare rosie care dispar la VP.

*Exista un sd Oculotrigeminal sau Sturge Weber in care exista un angiom cerebral
contralateral angiomului cutanat.

 Angiomul cavernos: au aspect pseudotumoral, de obicei localizat la nivelul fetei.

 29. Leziuni nodulare( eriemul nodos, nodulii meynet, nodulii osler)

 Nodulul: este o formatiune mai profunda cu dimensiune de peste 1 cm care pot fi:
-dermo-epidermice( aderente superficiale la piele)
-hipodermici, profunzi( aderenti la straturile profunde si mobili la suprafata pielii)
Ex: -In tuberculoza cutanata sau in lepra putem gasi noduli mici, dermici(=tuberculi) care
pot evolua spre ulceratie.
-In Eritemul nodos unde putem gasi noduli durerosi dermo-epidermici, la inceput
de culoare rosie, apoi devin violacei cu resorbtie spontana, fara supuratie si fara ulceratie.

 Nodulii Meynet: din RAA apar epe suprafetele de extensie a membrelor, ssunt
de culoarea pielii si deobicei nedurerosi.

 Nodulii Osler: sunt formatiuni mici, eritematoase, dureroase, la niv degetelor dar
si la niv supraf plantare si palmare, semn util in diagnosticul endocarditei
bacteriene.

30. Ulceratia, cicatricea, vergeturi

 Ulceratia: pierderea profiunde de substanta ce patrunde in derm, uneori in

hipoderm.
-Intereseaza structurile vasculare,
-poate sangera
-poate lasa cicatrici
De ex: ulcerul varicos din insuf venoasa cronica apare ca o ulceratie profunda situata pe o
placa de dermatita ocra, de obicei perimaleolar intern, cu margine bine delimitata, cu
fundul aton, uneori acoperit de crusta.

 Cicatricea: inlocuirea structurilor normale a dermului cu tesut conj dens fibros,

care poate fi:
- liniara( dupa interventii chirurgicale sau dupa taieturi)
- stelata, neregulata( dupa ulcere sau plagi de forma neregulata)

 Vergeturile: cicatrici liniare intradermice, ca urmare a unei distensii cutanate

importante asa cum se intampla in sarcina sau cresterea brusca in G.
 31. Hipertricoza, hirsutism, hipertricoze(alopecia)

 Hipertricoza: dezvoltarea exagerata a parului in zone normal piloase la sexul si

varsta respectiva. Poate fi:
1.Congenitala:
-distrofica posterior cu spuna bifida si enurezis
-distrofica anterior cu hipertricoza nazala, presternala si a pav. urechii.
2. Dobandita:
-post-traumatic,
-dupa simpatectomie
-in dif neoplasme

 Hirsutism : dezv anormala a sist pilos, in regiuni normal gloabe(fara par).

Poate fi :
1. Localizat : la niv obrajilor, genunchi sau pretibial.
2. Propriu-zis : dezv unei pilozitati de tip masculin la femei= virilism pilar.

Poate sa apara :
-idiopatic
-dupa menopauza
-dupa ovarectomie
-tumori ovariene virilizante
-tumori de suprerenala
-distrofii ovariene
-iatrogen
-tratament : spirolactona, anticonceptionale sau hormoni anabolizanti
-paraneoplazic : cancer bronho-pulmonar cu celule mici, de pancrea sau de
colon

 Alopecia: calvitia sau chelia comuna apare de obicei in:

- dermatite seboreice
- dupa tratament cu citostattice sau radioterapie
- in boala Basedow sub forma de alopecii difuze
Exista si alopecii circumscrie sau alopecia in luminis: apar in sifilis sau pelagra.
 32. Edemul: def, tipuri, mecanism de aparitie

Definitie: crestere a volumului lichidului interstitial cu acumulare de Na si H2o

subcutanat.

Mecanism de producere:
1. Locale: sunt implicate P. Hidrostatica capilara, P. Oncotica, plasmatica, mecanica
tisulara, permeabilitatea capilarul si drenajul limfatic
2. Generale: se refera la retentia hidrosalina, dar sunt implicati: fluxul plasmatic
renal, hormoni de tip aldosteron, factori Na-uretic sau hormon anti-diuretic
hipofizar.

Tipuri:
 Generalizate:
1. Edemul cardiac
2. Edemul renal
3. Edemul carential/nutritional
4. Edemul hepatic
5. Edemul de sarcina
6. Edemul catemenial/ciclic
7. Edemul din mixedem
8. Edemul iatrogen

 Locale:

1. Edemul inflamator
2. Edemul Quincke
3. Edemul venos
4. Edemul in pelerina
5. Edemul gravitational
6. Edemul neurotrofic
 33. Edemul cardiac:

Este initial localizat in zone declive cu tendita la generalizare si precedat de un

stadiu de preedem.
Este un edem gravitational, decliv, initial retromaleolar, pretibial si la cei care au
decubit dorsal prelungit apare in regiunea sacrata sau la niv coapselor.
Are tendinta la generalizare, ascendent, pana la anasarca.
Caracteristici:
-rece
-lasa godeu
- consistenta relativ dura
-cand este cronic apare lichefierea tegumetelor
-este precedat de dispenee
-apare in insuf cardiaca dr.

34. Edemul renal

Apare predominant la nivelul fetei si la niv organelor genit externe.

Caracteristici:
-alb
-moale
-pufos
-lasa usor godeu
-temperatura normala
-tendinta la generalizare
Putem diferentia 2 tipuri de edem renal:
1. Edem renal de tip NEFROTIC: apare in sd nefrotic(se carac prin
hipoalbuminurie, proteinurie(peste3,59g/24h), hipercolesterolemie)
in care mecanism de prod este: scaderea P col-osm secundara
proteinuriei
2. Edem renal de tip NEFRITIC: apare in glomerulonefrita acuta,
boala renala de cauza streptococica, carese carac prin proteinurie,
HTA, edem renal.

35. Edemul hepatic

Apare in ciroza hepatica decompensata cu ascita la care se adauga semne de
suferinta hepatocelulara: icter, stelute vasc, ginecomastie.
Caracteristici:
-alb
-pufos
-localiz pred la niv memb inf
 36.Edemul inflamator, edemul Quincke

Edemul inflamator:
Caracteristici:
-rosu
-cald
-dureros
-lasa/sau nu godeu
Mecanismul este cresterea permeabilit capilare

Edemul Quincke(angioneurotic):
Caracteristici:
-rozat
-pruriginos
-usor dureros
-cu tend la simetrie
-predominant palpebral si la niv buzei sup care apare mult marita de
volum(buza de tapir)
-recidivant
Reprezinta o mare urgenta medicala ptr ca se poate asocia cu edem glotic si
pacientul moare prin insuf resp acuta.

37. Edemul limfatic

Limfedemul= edemul de cauza limfatica. Forma severa= elefantiazis.

Cauza limfedemului poate fi:
-congenitala(prin malformatii ale vaselor limfatice)
-doboandite
1. in filarioza
2. neoplazia ggl limf,
3. ablatia ggl limf postoperator,
4. secundar limfangeitelor,
5. erizipel repetat

Caracteristici:
-Este localizat la niv memb inf, deobicei asimetric
-consist moale
-daca este vechi poate ajunge la forma cartonata cu lichefiere
-este predominant distal
-pielea este ingrosata cu foliculi pilosi evidenti( aspect de piele de porc)
-uneori pot aparea varice limfatice(mici proem la niv vergeturilor) si
adenoapatie
 38. Edemul venos(tromboflebita superf/profunda)

Apare in tromboflebita superf si profunde.

1. In trombflb superf se carac prin aparitia unui edem cu caracter inflam de-a
lungul unui traseu venos sub f unui cordon dur, rosu, dureros.
2. In trombflb prof edemul este intial discret, creste diam gambei sau al
bratului(util: masuram simetric). Este dureros, spontan si la palpare.
Manevra Homans: flexia dorsala a piciorului pe gamba . Cand este
dureroasa- semn de trombflb prof.

Caracteristici:
-alb
-cald
-retea venoasa superf evidenta
-interesarea axului venos ileo-femural determina aparitia semnului
Dolens= flegmatie alba, picior marit de volum, alb si dureros.
-asocierea spasmului arterial determina culoarea cianotica=flegmatia
celulea Dolens??
 39. Modificari de volum muscular( atrofie si hipertrofie)

Ptr a vedea aceste modif trebuie sa examinam centura scapulara, regiunea sub si
supraspinoasa si m. Deltoid.
La niv mainilor examinam eminenta tenara si hipotenara si spatiile interosoase.
La niv centurii pelvine examinam musc feselor si grosimea obrajilor.
La niv fetei, examinam obrajii.

 Atrofiile musculare/amiotrofiile apar in miopatii sau amiotrofii miogene sau in

leziuni de neuron motor perif( amiotrofii neurogene).
1. Amiotrofiile miogene/miopatiile sunt atrofii musc asimetrice, lent
progresive, care cuprind initial centurile si radacinile memb.
-sunt boli genetice autozomal dominante, mai frecv la baieti, cu debut in
copilarie.
2. Amiotrofiile neurogene apar in poliomielita sau paralizia infantila, boala
care se instaleaza acut si persista ca sechele.
3. Scleroza laterala amiotrofica se caracteriz prin atrofii la niv mainilor cu
stergerea eminentelor tenare si hipotenare la care se aduga fibrilatie
musculara.
4. Miotonia reprez o incapacitate a relaxarii rapide musculatura.

**Exista 2 forme de miopatii primitive:

1. Boala Thomsen caracterizata prin hipertofie musculare miotone si diminuarea
fortei musculare.
2. Miotonia atrofica Steinert carac prin amiotrofie si miotonie.
 Hipertrofiile musc reprez marirea de volum a musc(este rara).
 Pseudohipertrofia reprez o infiltarea cu grasimi in interstitiul muscular.
O astfel de modif o intalnim intr-o boala din miopatia pseudohipertrofica pelvi-
femulara Duchenne.
 40. Miscari involuntare(convulsii, tremur etc).

 Convulsiile sunt miscari involuntare in acese ale intregii mase musculare

-convulsii pot fi tonice sau clonice(misc sacadate de scurta durata si repetitive).
** Exista o forma grava de epilepsie= epilepsia de grand mal care se carac prin
niste semne premonotorii, urmate de pierderea constientei, de convulsii care intial sunt
tonice si apoi tonico-clonice.
Se pot insoti si de relaxari sfincteriene, ale musc limbii, iar dupa acces se
instaleaza o stare de coma tranzitorie, de obicei amnezia episodolui.
** Un alt tip de misc involuntare sun convulsiile Jacksoniene carac prin convulsii
la aceleasi segment.
** In criza Adam Stokes, in AVC si in tumori cerebrale mai apar convulsii cu
pierdere de constiinta.

 Tremuraturile reprez misc ritmice, in jurul unui pc fix, mai ales la niv
extremitatilor prin contractia alternativa a mm agonisti si antogonisti.
Pot sa apara:
-fiziologic(emotii, frig, efort)
-in abuzul de simpatomimetice: in astmul bronsic
-tremuraturile senile in hipertiroidie(tremurul este fin, frecevmt, regulat)
-flapping tremor sau asterixis=tremor amplu, neregulat, asem batailor de
aripi( punem pacientul sa tina mainile intinse si cu degetele rasfirate si ele
incep sa se miste)
-in boala Parkinson, tremuraturile apar in repaos sau in timpul misc
voluntare, sub forma de tremor amplu, neregulat si da impresia ca
pacientul numara bani.

 Miocloniile=contractii involuntare se scurta durata ale unei grupe musculare.

 Miscarile coreice= miscari involuntare, ample, rapide si neregulate.
 Miscarile atetozie= misc lente, ondulatorii , pe fond de hipertonie.
 41. Modificari de tonus muscular

 Hipotonia apare in sd de neuron motor periferic si central prin leziuni de

radacina de rad post si a cordonului post medular asa cum se intampla in:
-Tabes
-Sd cerebelos
-Paralizia periodica familiala

 Hipertonia reprez o crestere a tonusului musc si poate aparea in contracturi

antalgice, de ex in sd meningeal.

 Spasticitatea/contractura piramidala apare in sd piramidal.

-se evid prin incercarea de flectare a unui membru la care exista initial o
rezistenta mare si apoi, daca este depasita, miscarea se face cu usurinta.

 Rigiditatea/contractura extrapiramidala foarte specific este semnul rotii

dintate care apare in boala Parkinson sau la varstnici cu ateroscleroza cerebrala.

 TriSmusul= contractura a mm maseteri, reprez un semn precoce in tetanos dar

poate sa apara si in flegmonul amigdalian sau in fectiuni dentare ale molarilor.
 42.Modificari musculare si tegumentare: dermatomiozita si polimiozita

Dermatomiozita si polimiozita= clagenoze carac prin inflam la niv fib musculare.

 Dermatomiozita acuta este o boala febrila, acuta grava, ce apare la tineri
Caracteristici:
-cu modificari cutanate,
-eruptie eritemo-scuamoase la nivelul fetei
-leziuni la niv coatelor si genunchilor
-leziuni bucale sifaringiene
-legiuni de fotosensibilizare
-mialgii
-scaderea fortei musc la niv centurii scapulare si musculatura bazinului.

 Dermatomiozita cronica
Caracteristici:
- apar leziuni cutanate sub forma de poikiloderme,
- leziuni cutanate pruriginoase pe fata, pe fata de extensie a mainilor sub
forma de eritem,
- teleangiectazii,
- pigmentari reticulare,
- zone de atrofie si de sclerodermie

 Polimiozita se carac printr-o modif a consist musculare ce initial este pastoasa,

apoi lemnoasa si uneori chiar cu calcificari.
-scade forta musc
-in forme grave poate afecta musc faringelui, diafragmului, si a cordului cu
instalarea uno miocardopatii.
- poate fi sd paraneoplazic, insotind neoplasmul pulmonar, digestiv, mamar sau
uterin.
-poate avea evolutie cronica si de multe ori necomplicata.
-poate aparea scaderea fortei musc sau paraizii secundare unei leziuni nervoase cu
intreruperea caii motilit voluntare.
De ex: in AVC, leziunea de neuron motor central se asociaza cu hemiplegie si
pareza de n. Facial opus leziunii.
 43. Scaderea fortei musculare(pareza, paralizia, miastinia gravis)

Scaderea fortei musculare= dificultate sau imposib de a efectua un act motor.

Trebuie diferentiata de impotenta fc, determinata de afectiuni osteoartic(fracturi sau
anchiloze) in care forta contractila musc este normala.

 Paralizie= pierderea completa a fortei musculare

 Pareza= pierderea partiala a fortei musculare
 Miastenia gravis: astenie musculara in care este afectata transmiterea influxului
nervos la muschi.
-debuteaza cuu tulb de motalit oculara si anume strabism, diplopie si
ptoza palpebrala
-in timp este interesat n. Facial cu paralizia laringelui si apoi in mod desc
sunt prinse si alte grupe musc.
-frecvent asociaza tumora de timus

44. Diagnostic diferential: artrita/artroza

 Sd de artrita: reprez un proces infla predominant sinovial.

-durerea este vie
-apar semne locale de inflamatie,
-roseata tegumentului,
-hipertermie locala,
-stergerea reliefurilor articulare,
-marire de volum a artic.
-edem si inflam partilor moi,
-bombarea fundurilor de sac sinoviale,
-interlinic articular dureros la palpare si durere la mobiliz artic,
-febra

 Sd de artroza: se carac prin afectarea cartilajelor artic, cu cresterea activ osului

subcondral si cu formarea de osteofite.
-cea mai frecv suferinta a varstnicului
-este mai frecv la femei(raport 2:1)
-factori etiologici: varsta, factori vasculari, de solicitare mecanica, modif
biochimice ale cartilajului.
-durerea artic este deobicei de tip mecanic, ap dupa efort fizic, este
agravata de frig si umezeala si se atenueaza prin repaus(disp la 10-15 min
de imobilizare a artic)
-asociaza impotenta fc marcata in perioada de acutizare
-asociaza redoare articulaara.
-deobicei sunt afecatate 1-2 artic
-lipsesc fenomenele inflam de parti moi
-poate asocia lipomatoza periarticulara si hipertofia extrem osoase.