Sunteți pe pagina 1din 3

În vârful foarfecului stă producția de

fructe
ZIARUL DE BACAU 31 IANUARIE 2013 LASĂ UN COMENTARIU

LikeShare

Dr. Ing. FLORIN ACATRINEI


producător de pomi altoiți
www.pomaltoi.ro

După ce am explicat, în articolele anterioare, despre tratamentele pomilor


până la înflorit, trebuie să dăm atenție lucrărilor de tăiere, despre care, așa
cum spuneau marii noștri pomicultori, „în vârful foarfecului stă producția de
fructe”. Tăierile de curățare la pomi, prin complexitatea lor, sunt mai greu de
înțeles numai teoretic, fără demonstrații practice. Pentru cei interesați poate
vom reuși să organizăm și câteva demonstrații practice în această primăvară.
Tăierile la pomi sunt de mai multe tipuri: de formare a coroanei la pomii tineri;
de rărire și fructificare la pomii intrați pe rod; de corectare a coroanelor la
pomii neglijați, sau formați greșit și de regenerare la pomii îmbătrâniți.

Tăierile au rolul: de a forma coroane echilibrate și aerisite; de a încadra pomul


în spațiul pus la dispoziție prin distanțele la care a fost plantat; de a plafona
pomul la înălțimea la care să i se poată aplica lucrările și să nu umbrească
pomii din jurul lui; să mute puterea de creștere naturală a pomului dinspre vârf
spre bază (inversarea polarității); să asigurarea echilibrul între creștere și
fructificare prin normarea încărcăturii de ramuri de rod. Acest ultim aspect
urmărit este și cel mai important.
Trebuie să știm că formarea mugurilor de rod are loc în vara anterioară anului
de producție sau, cu alte cuvinte, când avem grijă de producția anului în curs
are loc și diferențierea mugurilor de rod pentru producția anului următor.
Procesul de diferențiere începe în iunie și se termină în primăvara anului
următor. Acesta este motivul principal pentru care în anul cu producție foarte
mare pe pom datorită normării incorecte a rodului prin tăiere, distrugerea
timpurie a frunzișului datorită atacului de boli și dăunatori sau căderilor de
grindină, nu mai are loc diferențierea mugurilor de rod, urmând astfel un an
fără rod. Această succesiune a unui an cu recoltă abundentă, urmat de un an
fără recoltă, sau recoltă slabă, este denumită în pomicultura alternanță de
rodire sau periodicitate de rodire. Acest fenomen este întâlnit destul de
frecvent la pomii din grădinile populației, unde nu se fac lucrările de tăieri.
Fenomenul se instalează în timp, la unele soiuri cu maturarea târzie a
fructelor, la speciile: măr, păr și prun, cu capacitate mare de fructificare și
după câțiva ani cu producții mari. La soiurile de măr și păr de vară, la prun și
piersic timpuriu, precum și la speciile cu maturarea timpurie a fructelor (cireș,
vișin, cais) în general fenomenul nu se instalează deoarece la începerea
procesului de diferențiere a mugurilor, fructele sunt recoltate, sau sunt ajunse
în stadiul când nu mai cer multe substanțe sintetizate de plantă. Uneori
allternanța de rodire se instalează în urma unui accident climatic, în care
pomul pierde florile și nu mai face un efort pentru susținerea producției din
anul în curs, condiții în care diferențiază foarte mulți muguri de rod pentru anul
următor, iar dacă nu se intervine prin niște tăieri de eliminare severă a
ramurilor de rod, rodește puternic și se instalează astfel această alternanță de
rodire.
înlăturarea acestui fenomen se realizează în principal prin aplicarea tăierilor
de rodire, reglând încărcătura de rod. Tăierile vor fi urmate de realizarea
corectă a celorlalte lucrări tehnologice: fertilizarea, lucrările de afânare a
solului, eliminarea buruienilor, tratamentele fitosanitare, irigarea, rărirea
fructelor după prima cădere fiziologică. Prin tot acest complex de lucrări pomii
trebuiesc ținuți într-un echilibru fiziologic între procesul de creștere și cel de
fructificare. Măsura în care este instalat acest echilibru, un pomicultor o
determină apreciind lungimea creșterilor anuale de la periferia coroanei.
Lungimea acestora de 30-40 cm, ca efect însumat a aplicării tuturor măsurilor
agrotehnice, la pomii aflați în plină perioadă de producție, arată ca pomul se
află într-un echilibru fiziologic. Tăierile vor fi severe când lungimea lăstarilor
este mai mică și există încărcătură mare de muguri de rod și vor fi superficiale
când lungimea creșterilor este mai mare și încărcătura mică de ramuri de rod.
Pentru o rodire regulată trebuie ca din totalul mugurilor de pe pom, 25-40 %
să fie floriferi, cu raportul de 2-3 muguri vegetativi la un mugure florifer. Dacă
există mai puțini muguri floriferi, dezechilibrul este spre creștere în detrimentul
rodirii. Este interesant de subliniat faptul că la măr, pomul folosește aceeași
cantitate de energie pentru creșterea unei ramuri de 1 m, cât pentru a
produce 1 kg. de fructe. De aici rezultă rolul tăierilor corecte asupra realizării
echilibrului între creștere și fructificare.

S-ar putea să vă placă și