Sunteți pe pagina 1din 36

Curs 9-10

Reducerea polării chimice prin


intervenții post-proces

29.10.2019 1
Principalele căi de reducere a poluanţilor chimici la
automobile sunt:

• Reducerea în proces (prin modelarea procesului de


ardere şi asigurarea cantităţii suficiente de oxigen în
camera de ardere, etc.);
• Reducerea post-proces prin “tratarea” gazelor de
evacuare cu conţinut bogat de CO, HC şi NOx;
• Reducerea continuă prin crearea condiţiilor de
“mobilitate urbană” în traficul rutier;
• Reducerea conjugată prin aplicarea simultană a
tehnicilor menţionate anterior;
• Reducerea globală prin aplicarea biotehnologiilor în
alimentarea m.a.i.
29.10.2019 2
Reducerea post-proces prin “tratarea” gazelor
de evacuare

Tratarea gazelor de evacuare constă în promovarea reacţiilor de cataliză.

Cataliza este procesul prin care se creşte sau se reduce rata de formare
a unor compuşi în cadrul reacţiilor chimice derulate.

Catalizatorul este substanţa care permite derularea reacţiilor de


cataliză în sensul dorit.

Funcţie de natura catalizatorului, reacţiile catalitice pot fi:


Cataliza heterogenă – substanţele care intră în reacţie nu sunt în
aceeaşi fază (solidă sau lichidă);
Cataliza omogenă (esterificarea);
Bio-cataliza – prin acţiunea enzimelor;
Electro cataliza- este favorizată de creşterea valorii energetice a
atomilor şi sau nucleelor
29.10.2019 3
Reacţii de cataliză tipice
Dacă se consideră că două substanţe X şi Y pot să dezvolte o reacţie
chimică ducând la obţinerea unui nou compus Z şi catalizatorul C care
poate duce la modificarea echilibrului cantitativ şi calitativ al reacţiei,
uzual au loc următoarele reacţii:

X +C → X C Reacţia primară prin care catalizatorul “se consumă”

X C + Y → XYC Reacţia de progres în care se obţine “mixtura” de


reacţie

X Y C →CZ Reacţia de transfer spre faza finală

C Z →C+Z Reacţia de regenerare a catalizatorului

29.10.2019 4
Katal [kat]: unitatea de măsură a ratei de cataliză

29.10.2019 5
Părţile componente ale sondei de oxigen

29.10.2019 6
Cum lucrează sonda de oxigen?
Funcţie de prezenţa oxigenului în gazele de evacuare, sonda de oxigen
lucrează ca un generator voltaic variabil (de tensiune).
În prezenţa amestecurilor bogate peste 14,7:1, tensiunea transmisă de senzor va fi în
limitele: 600 – 900 mV;

La amestec sărac, sub 14,7 : 1, tensiunea transmisă de senzor va fi sub 300mV;

La limita raportului de amestec stochiometric, semnalul generat de sondă va fi în


jurul valorii de 450 mV
1000mV

450 mV

100mV

29.10.2019 7
Senzorul de dioxid de zirconiu sau zirconiu este
bazat pe o celulă de combustie electrochimică în
stare solidă numită celula Nernst. Cei doi electrozi
asigură o tensiune de ieșire corespunzătoare
cantității de oxigen din evacuare relativ la cea din
atmosferă.

O tensiune de ieșire de 0,2 V (200 mV) reprezintă


un "amestec sărac"
O tensiune de ieșire de 0,8 V (800 mV) reprezintă
un "amestec bogat",.
Punctul de referință ideal este de aproximativ
0,45 V (450 mV). În acest caz, cantitățile de aer și
de combustibil sunt în raportul optim, care este
egal cu 0,5% din punctul stoichiometric, astfel
încât gazele de eșapament conțin o cantitate de
CO minim.

Tensiunea produsă de senzor este neliniară în


ceea ce privește concentrația de oxigen. Senzorul
este cel mai sensibil în apropierea punctului
stoichiometric (unde λ = 1) și mai puțin sensibil
29.10.2019 când amestecul este foarte slab sau foarte bogat.
8
O variantă a senzorului de zirconiu, numită
senzor de bandă largă, a fost introdusă în 1992
și a fost utilizată pe scară largă pentru sistemele
de gestionare a motorului pentru a satisface
cererile din ce în ce mai mari pentru o mai bună
economie de combustibil și performanțe mai
bune. Se bazează pe un element plan zirconiu,
dar include și o pompă de gaz electrochimică. Un
circuit electronic care conține o buclă de reacție
controlează curentul pompei de gaz pentru
menținerea constantă a ieșirii celulei
electrochimice, astfel încât curentul pompei să
indice direct conținutul de oxigen al gazelor de
evacuare. Acest senzor elimină inerțiile senzorilor
de bandă îngustă, permițând unității de control să
ajusteze mult mai rapid livrarea de combustibil și
momentul de aprindere. În industria automobilelor,
acest senzor este numit și un senzor UEGO
(sonda de oxigen universala pt evacuare gaze).
Senzorii UEGO sunt, de asemenea, utilizați în
mod obișnuit în tuning-ul aftermarket și la
motoarele de înaltă performanță. Senzorul de
29.10.2019 zirconiu cu bandă largă este utilizat si pt. 9
sistemele de injecție cu combustibil stratificat.
Senzor O2
Senzor O2 amonte în aval

Modul de Semnal de control


control

Semnal de reglaj

Injector

29.10.2019 10
Implementarea celui de-al doilea senzor s-a facut datorita normelor OBD 2 care
cer ca fiecare componenta care este implicata direct in reducerea emisiilor
poluante sa fie diagnosticata. in cazul in care catalizatorul functioneaza corect
tensiunea sondei lambda de dupa catalizator (aval) are amplitudinea mai mica,
aceeasi frecventa si faza cu tensiunea sondei dinainte de catalizator (amonte).
29.10.2019 11
Convertorul catalitic
Catalizatorul sau convertizorul catalitic este un dispozitiv folosit pentru a
reduce toxicitatea emisiilor unui motor cu ardere internă.
Pentru prima dată a fost introdus în producţia de serie la automobilele de pe
piaţa americană, începând din anul 1975.

În interiorul catalizatoarelor au loc reacţii chimice, prin care produşii toxici


rezultaţi în urma arderii sunt convertiţi în produşi mai putini toxici.
Eficienţa unui catalizator poate ajunge până la 90%.

Istoria catalizatorilor a cunoscut un trend ascendent privind eficienţa,


funcţionalitatea şi durabilitatea lor.

29.10.2019 12
Catalizatoarele cu două trepte

Catalizatoarele cu două trepte au două sarcini simultane :

1. Oxidarea monoxidului de carbon (CO) în bioxid de carbon (CO2):

2 CO + O2 → 2 CO2
2. Oxidarea hidrocarburilor nearse (sau parţial arse) în bioxid de
carbon (CO2) şi apă (H2O):

 y
2CxHy +  2 x + O2 → 2 xCO2 + yH 2O
 2
Acest tip de catalizatoare sunt în deosebi răspândite la motoarele cu
aprindere prin compresie, având rolul de a neutraliza emisiile de hidrocarburi
şi monoxid de carbon.
29.10.2019 13
Au fost folosite în SUA şi la motoarele cu aprindere prin scânteie până în
anul 1981, când datorită noilor regulamente privitor la emisiile de oxizilor
de azot (NOx), au fost introduse catalizatoarele cu trei trepte.

Utilizarea convertoarelor catalitice duce la reducere drastică a emisiilor


poluante ale unui motor cu ardere internă, dar creşte astfel semnificativ
cantitatea de bioxid de carbon eliminat în atmosferă, care nu este o
problemă pentru calitatea aerului urban, insa poate contribui la încălzirea
globală.

29.10.2019 14
Catalizatoarele cu trei trepte
Catalizatorul cu trei trepte are trei sarcini simultane:

1. Reducerea oxizilor de azot (NOx) în azot (N) şi oxigen (O2):

2 NO x → x O2 + N 2
2. Oxidarea monoxidul de carbon (CO), care este toxic, în bioxid de
carbon (CO2):

2 CO + O2 → 2 CO2

3. Oxidarea hidrocarburilor nearse (HC) în bioxid de carbon (CO2) şi


apă (H2O):
 y
2CxHy +  2 x + O2 → 2 xCO2 + yH 2 O
29.10.2019  2 15
Aceste trei reacţii chimice se produc cel mai eficient atunci când motorul
funcţionează puţin peste raportul stoichiometric, mai exact între:
14,8 – 14,9 kilograme aer la 1 kilogram combustibil.

Când există mai mult oxigen decât necesar, amestecul este sărac şi
sistemul se afla în condiţii de oxidare. În aceste caz, cele două reacţii
catalitice, oxidarea CO şi a hidrocarburilor, sunt favorizate, iar reacţia de
reducere nu se mai produce.

În cazul existenţei combustibilului în exces, amestecul este bogat, reacţia


de reducere a NOx este favorizată, iar reacţiile de oxidare a CO şi a
hidrocarburilor nu mai au loc.

Dacă un motor ar putea fi ţinut în limitele raportului


stoichiometric, teoretic, ar exista o eficienţă de 100% a
reacţiilor catalitice.

29.10.2019 16
Catalizatoarele cu trei trepte au fost introduse pentru prima dată în anul
1981 în nordul Statelor Unite ale Americii, la motoarele cu aprindere prin
scânteie, fiind implementate pe vehiculele care circulau pe şosele, mai
târziu au fost folosite şi la motoarele cu ardere internă de mare cilindree
pentru vehicule folosite în construcţii şi alte utilaje, urmând ca în anul 2008
să fie implementate şi pe motoarele cu ardere internă staţionare.

29.10.2019 17
29.10.2019 18
Construcţia convertorilor catalitici

Monolitul (miezul)

Strat de protecţie (mat)


29.10.2019 19
Carcasa metalică
Monolitul sau miezul, este un metal preţios: în cazul catalizatoarelor
moderne acesta este de obicei un fagure ceramic, dar sunt folosiţi, de
asemenea, şi faguri din oţel inoxidabil. Miezul este deseori denumit suport
catalitic.
Platina (Pt) este cel mai activ metal şi este cel mai des utilizat la
catalizatoare. Nu este folosit în toate cazurile datorită unor reacţii
adiţionale nedorite sau/şi datorită costurilor mai ridicate. Paladiul (Pd) şi
rodiul (Rd) sunt alte două metale preţioase folosite.
Platina şi rodiul sunt folosite pe post de catalizator reducător.
Platina şi paladiul sunt folosite pe post de catalizator oxidant.

A - catalizator de reducere, B - catalizator de oxidare, C – faguri.


29.10.2019 20
Ceriu (Ce), fierul (Fe), magneziul (Mg) şi nichelul (Ni) sunt de asemenea
folosite într-o măsură limitată (folosirea nichelului nu este admisă în
Uniunea Europeana, în schimb se utilizează cuprul, care este interzis a
se folosi în nordul Statelor Unite ale Americii datorită formarii de
dioxină).

Dioxina: substanţă cu potenţial toxic şi cancerigen.


Rezultatele diverselor studii au evidenţiat efectele adverse ale dozelor mari
de dioxină asupra sănătăţii omului.
Toate fiinţele de pe planeta, inclusiv omul, sunt expuse la dioxina, deoarece
aceasta, prin activităţile specific umane, este larg răspândită în mediul înconjurător.
De aceea efectele nocive asupra organismului depind de mai mulţi factori,
printre care nivelul expunerii, adică doza de toxic, durata şi frecvenţa contactelor
organismului cu substanţa.
Efectul caracteristic este cloracneea. In afara acesteia, dioxinele mai pot
produce asupra pielii rush (înroşirea pielii pe zone limitate), decolorare zonala si
creşterea excesiva a parului in special pe fata si in partea superioara a corpului.
Un alt organ afectat de aceste substanţe este ficatul, dar intensitatea
reacţiilor la acest nivel este moderata.
Studiile au arătat ca expunerea la doze mari de dioxina sau la doze mici, dar
pe perioade îndelungate creste considerabil riscul de cancer.
29.10.2019 21
Strat de protecţie numit şi “mat”: este un amestec de silicon şi aluminiu.
Acest strat are rol de a separa, izola şi proteja monolitul de carcasa metalică.

Carcasa metalică: este de obicei din oţel inoxidabil

29.10.2019 22
Catalizator cu sistem de incalzire Emicat

1 - invelis metalic exterior; 2 - conector electric, 3 - disc de incalzire (rezistenta


electrica), 4 - pini de fixare, 5 - carcasa metalica, 6 - pini de retinere, 7 - invelis
metalic interior, 8 - catalizator (monolit metalic)

29.10.2019 23
Filtrul de particule
Filtrul de particule diesel este un dispozitiv menit să înlăture particulele
diesel sau fumul (funinginea) din gazele de evacuare ale unui motor diesel.
Majoritatea filtrelor prezintă o eficienţă de 85%, dar deseori eficienţa lor
depăşeşte 90%. Un autovehicul cu motor diesel (cu aprindere prin
compresie) dotat cu filtru de particule nu va emite fum vizibil la evacuare.

29.10.2019 24
Cerinţe impuse la fabricarea filtrelor de particule

- filtrare fină
- rezistenţa hidraulică minima
- fezabilitate în producţia de serie
- diferenţă de presiune minimă
- durabilitate ridicata
- preţ redus

29.10.2019 25
Filtre de particule de cordierită
Majoritatea filtrelor de particule
sunt făcute din cordierită (un
material ceramic ce este folosit şi
ca material de baza pentru
convertizoarele catalitice).
Filtrele din cordierită prezintă o
eficienţă de filtrare excelenta, sunt
relativ ieftine şi au proprietăţi
termice ce le fac uşor de folosit la
autovehicule.
Principala trăsătura a cordieritei
este că are punctul de topire
relativ scăzut (1200 °C) şi
substraturile cordieritei se topesc
în timpul fazei de regenerare a
filtrului de particule.

29.10.2019 26
Filtre de particule de carbid de siliciu (SiC)
Are punct de topire mai ridicat decât cordierită (2700 °C), dar un este la
fel de stabil din punct de vedere termic, aşadar modelarea lui este mai
dificila.
Miezii de carbid de siliciu sunt în general mai scumpi decât cei de
cordierită, dar sunt fabricaţi în mărimi mai mici şi sunt interschimbabili.

29.10.2019 27
Filtre de particule din fibre metalice
În unele situaţii miezul filtrelor de particule este fabricat din fibre metalice,
împletite, sub forma unui monolit.
Un astfel de miez are avantajul posibilităţii trecerii unui curent electric prin
monolit în scopul încălzirii miezului pentru procesul de regenerare.
Miezii din fibre metalice sunt mai scumpi decât cei din cordierită sau carbid
de siliciu, şi în general nu sunt interschimbabili.
Filtre de particule de hârtie:
în anumite aplicaţii este folosită hârtia, fără posibilitatea regenerării.
Filtrele de particule cu miezi din hârtie sunt folosiţi în special la
motoarele diesel care operează în încăperi închise, cum ar fi stivuitoarele
care manipulează marfa în interiorul supermarket-urilor.
Filtre de particule parţiale:
există o gamă de filtre de particule care filtrează particulele în proporţie
mai mare de 50%, dar mai mică de 85%.
Aceste filtre se fabrică într-o varietate de materiale, având o rezistenţa
hidraulică mai mare decât a unui catalizator, dar mai mică decât a unui
filtru de particule normal.
29.10.2019 28
Regenerarea filtrului de particule

Filtre de particule:
- De unică folosinţă
- Regenerabile

Filtre regenerabile:
- pasive – cu catalizator;
- active - preîncălzitor care măreşte temperatura gazelor de
evacuare ce intră în filtru până la arderea
particulelor

29.10.2019 29
29.10.2019 30
Tehnici de armonizare a catalizatoarelor:
Prima ipoteză presupune
amplasarea unui convertizor de
dimensiuni considerabil mai
mari, sub caroserie.
În cazul al doilea convertizorul
este împărţit în două convertizoare
mai mici, primul fiind plasat înainte
de intrarea în tunel, iar cel de-al
doilea sub caroserie.

Ipoteza III - cazul unui corp


comun, format de cele doua
convertizoare,primul convertizor
fiind la intrarea în tunel, cel de-al
doilea fiind sub caroserie.

Ipoteza IV, este cea în care este


prevăzut un singur convertizor,
amplasat în vecinătatea
colectorului de evacuare.
29.10.2019 31
H3, catalizatorul a fost plasat chiar în aval de turbo-suflantă, iar filtrul de
particule, detaşat de convertizor, sub caroserie.

H2b - filtrul de particule şi catalizatorul sunt unite, formând corp comun.


Amplasarea convertizorului este făcută sub caroserie, iar a filtrului de
particule la intrare în tunel.

29.10.2019 32
H1b - implementarea catalizatorului şi a filtrului de particule tot sub forma
unui corp comun, acestea fiind amplasate în aval de turbo-suflantă.

H3 cu filtru NOx, se foloseşte un filtru de particule şi a unui filtru NOx, filtrul


de particule fiind poziţionat sub caroserie, iar cel pentru emisiile NOx în aval
de turbo-suflantă.
29.10.2019 33
Deficiente catalizator

Catalizatorul se poate deteriora si datorita contaminarii cu substante


chimice. Cele mai comune substante care pot contamina catalizatorul sunt :
plumbul (Pb) : chiar si in cantitati mici poate cauza deteriorari semnificative
ale catalizatorului
fosforul (P) : prezent in combustibil sau in aditivi reduce eficienta
catalizatorului
sulful (S) : prezent in combustibil reduce eficienta catalizatorului
zincul (Zn) : prezent in aditivii uleiului reduce eficienta catalizatorului
siliconul (Si) : prezent in combustibil sau in gazele de evacuare (datorita
solutiilor de etansare pe baza de silicon) reduce eficienta catalizatorului

29.10.2019 34
Catalizatorul poate fi deteriorat sau chiar distrus daca functioneaza la
temperaturi excesive. Temperaturile foarte inalte din galeria de
evacuare sunt cauzate de amestecul aer-combustibil nears care se
aprinde in catalizator.
Arderea amestecului aer-combustibil in catalizator poate ridica
temperatura acestuia pana la valori de 1400 °C.
Expunerea catalizatorului la temperaturi ridicate are influenta si
asupra eficientei acestuia.
Daca temperatura in catalizator depaseste valoarea de aproximativ
1000 °C acesta se deterioreaza ireversibil si in timp, dupa expuneri
multiple, nu mai realizeaza conversia emisiilor poluante.

29.10.2019 35
Sursa principala a deteriorarii catalizatorului, datorita temperaturilor, inalte o
reprezinta asa numitele „rateuri la aprindere” . Rateurile la aprindere se
produc din urmatoarele cauze:
bujii deterioarate: scanteia nu mai este produsa sau este produsa dar cu
intensitate scazuta
amestecul aer-combustibil este pre bogat (lipsa acuta de oxigen) sau prea
sarac (lipsa acuta de combustibil)
cilindrul pierde compresie
Un motor care functioneaza cu rateuri la aprindere se va simti la turatia de
ralanti cu socuri si vibratii puternice, iar la turatii mari cu putere scazuta.
Datorita efectului distructiv pe care-l au rateurilor la aprindere asupra
catalizatorului, standardul OBD impune diagnosticarea acestui fenomen.
In cazul in care motorul functioneaza cu rateuri la aprindere martorul MIL din
bordul automobilului se va aprinde si posibil ca motorul sa intre in regim de
avarie (performante limitate) pentru a limita efectul distructiv asupra
catalizatorului.

29.10.2019 36