Mecanicax Tehnologia Montajului, Intretinerii Si Repararii

Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Programul PHARE TVET RO2002/000-586.05.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
DOMENIUL: Mecanică
CALIFICAREA : Lucrător în mecanică de montaj, întreţinere şi
reparaţii
NIVELUL : 1
MODULUL: Tehnologia montajului, întreţinerii şi reparării
2005
AUTOR:
ŞTEFĂNESCU IOANA –PROF.GR.DID.I

GRUP ŞCOLAR I.C.M.NR.2 CRAIOVA
CONSULTANŢĂ:
DANA STROIE EXPERT CNDIPT
OLIVIA ONCOŞ EXPERT LOCAL

TENHOLOGIA MONTAJULUI INTRETINERII SI REPARARII
Domeniul : MECANIC
Calificare: LUCRATOR IN MECANICA DE MONTAJ, INTRETINERE SI REPARATII
6
I. INTRODUCERE
Informaţiile din acest auxiliar curricular sunt destinate cadrelor didactice din
învăţământul preuniversitar tehnic pentru Şcoala de Arte şi Meserii .
Prezentul portofoliu conţine materiale de învăţare – auxiliare didactice necesare
în procesul de instruire.
Modulul “Tehnologia montajului, întreţinerii şi reparării” poate fi parcurs
independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi pe care beneficiarii le pot verifica in
diferite faze ale însuşirii. Procesul de predare-învăţare trebuie să aibă un caracter activ
şi centrat pe elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
a) Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin:

· Gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
· Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
· Fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
· Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
b) Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

· Abordarea tuturor stilurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact
direct);
· Formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
· Utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de
lucru;
c) Diferenţierea răspunsurilor, prin:

· Utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective;
Plecând de la principiul incluziunii, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor şi
asigură orice susţinere necesară, ca fiind un drept, acceptând faptul că fiecare copil
este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la
specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe
individualizate, pregătirea de fişe pentru elevii care au ritm lent de învăţare,
utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru
cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori.
Din Standardul de Pregătire Profesională au fost selectate acele unităţi de

competenţă cheie, tehnice generale şi specializate care urmează a fi dobândite prin
parcurgerea modulului “Tehnologia montajului, întreţinerii şi reparării”.
Din totalul competenţelor aferente fiecărei unităţi de competenţă vor fi dobândite,
prin parcurgerea acestui modul, acele competenţe care nu au fost selectate a fi
dobândite în clasa a IX a, nivel I sau la celelalte module din clasa a X a, nivel I .
Aceste competenţe au fost agregate în vederea evaluării competenţei cheie prin
aplicabilitate în competenţele tehnice.
7
Domeniul : MECANIC
Toţi muncitorii au multe responsabilităţi la locul de muncă privitor la asigurarea

calităţii produselor executate şi trebuie să cunoască mijloacele şi metodele de control
specifice domeniului de activitate.
Exerciţiile propuse conţin şi elemente pentru evaluarea competenţelor:

- Utilizează limbajul specific de specialitate;
- Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă, din cadrul
U.C. “Comunicare şi Numeraţie”, dar şi
- Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor din cadrul
U.C. “Lucrul în echipă”.
Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente elaborate în

corelare cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate ale acestora şi cu
probele de evaluare prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.
Rezultatele evaluărilor şi alte elemente relevante se vor introduce în portofoliul
personal de pregătire al elevului.
Auxiliarul nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire
Profesională. Pentru obţinerea certificării este necesară validarea integrală a
competenţelor conform probelor de evaluare din SPP.
De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:
· folii transparente
· teste
· materiale informative
· fişe de documentare.
Sunt incluse următoarele formulare:
· fişă de descriere a activităţii.
· fişă de progres şcolar
8
Domeniul : MECANIC
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ ŞI COMPETENŢE
· UNITATEA DE COMPETENŢĂ 1 – Comunicare şi numeraţie.

Competenţa1.4 – utilizează limbajul specific de specialitate.
Competenţa 1.6 – prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă.
· UNITATEA DE COMPETENŢĂ 6 –Lucrul în echipă .
Competenţa 6.3 – colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
· UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Calitatea produselor.
Competenţa 17.1 – identifică criteriile de calitate ale produselor.
Competenţa 17.2 – aplică normele de calitate, control şi recepţie.
· UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – Organe de maşini .
Competenţa 18.4 – precizează rolul funcţional al organelor de maşini.
· UNITATEA DE COMPETENŢĂ 19 – Asamblarea generală în domeniul mecanic.
Competenţa 19.1 – identifică asamblări demontabile şi nedemontabile.
Competenţa 19.2 – defineşte procesul de asamblare.
Competenţa 19.3 – indică maşinile şi S.D.V-urile folosite la asamblare.
· UNITATEA DE COMPETENŢĂ 20 –Întreţinerea şi repararea maşinilor.
Competenţa 20.1 – identifică lucrări de întreţinere.
Competenţa 20.2 – identifică factorii care produc uzura componentelor mecanice
Competenţa 20.3 – identifică operaţii de reparaţii.
Competenţa 20.4 – indică măsuri de remediere a defecţiunilor apărute la asamblare.
Obiective
La absolvirea unităţilor de competenţă, elevii vor fi în stare:
Ø Să utilizeze limbajul specific de specialitate
Ø Să prelucreze grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
Ø Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor
Ø Să identifice criteriile de calitate ale reperelor
Ø Să aplice normele de calitate, control şi recepţie
Ø Să aplice prevederile documentaţiei de execuţie referitoare la asigurarea calităţii
Ø Să precizeze rolul funcţional al organelor de maşini
Ø Să identifice asamblări demontabile şi nedemontabile
Ø Să definească procesul de asamblare
Ø Să identifice maşinile şi S.D.V.-urile folosite la asamblare
Ø Să execute operaţii simple de asamblare în domeniul mecanic
Ø Să identifice lucrări de întreţinere
Ø Să identifice factorii care produc uzura componentelor mecanice
Ø Să identifice operaţii de reparaţii
Ø Să indice măsuri de remediere a defecţiunilor apărute la asamblare
9
Domeniul : MECANIC
II MATERIALE DE REFERINŢĂ
C.17.1 Identifică criteriile de calitate ale reperelor F.T.1
1.Calitatea produselor
Ansamblul însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor care fac ca

acestea să fie ceea ce sunt şi să se deosebească unele de altele
2. Caracteristici de calitate
Acele însuşiri care pot determina la un moment dat calitatea
Caracteristici de calitate
Atributive( ex :suprafaţa Cantitative (dimensiuni,

lucioasă, rugoasă etc.) parametri mecanici etc.)
C
A Funcţionale – se referă la utilizarea unui produs (fiabilitatea,
R mentenabilitatea, disponibilitatea)
A Ex: viteza maşinii, puterea unui autovehicul, precizia de prelucrare
C
T
E
Psihosenzoriale – proprietăţile produselor care pot fi determinate
R
cu ajutorul simţurilor (gust, miros, auz,văz) şi al senzaţiilor (frig, cald,
I
moale, tare)
S
T
I
C Sociale – însuşirea unui produs ca în timpul utilizării să nu
I producă modificări negative asupra mediului înconjurător
(poluarea apelor, atmosferei, zgomote, vibraţii)
DE
C
A Economice – randament, consum de materiale, cheltuieli de
L exploatare
I
T
Estetice – aspect, grad de finisare, culoare, formă, mod de
A
ambalare
T
E
10
Domeniul : MECANIC
U.C.17.CALITATEA PRODUSELOR F.T. 2
C.17.2. Aplică normele de calitate, control şi recepţie
Standarde de calitate ISO, normative de recepţie şi control specifice
ISO-Organizaţia Internaţională de
Standardizare
Elaborează norme internaţionale şi stabileşte exigenţele la care trebuie să răspundă

produsele
Standarde româneşti (SR)- la nivel naţional

Standarde
existente
Standarde profesionale (SP) – în anumite domenii
în
România
Standarde de firme – regii autonome, societăţi

comerciale
STANDARDUL ROMÂN SR.ISO 9000 ESTE IDENTIC CU

STANDARDUL INTERNAŢIONAL
11
Domeniul : MECANIC
F.T 3
Documente de
control
1.Buletin de analize şi încercări-se completează în timpul

Rezultatele operaţiei de control.
controlului Cuprinde :
- valorile nominale
- limitele în care poate varia caracteristica controlată
uneori, chiar desenul produsului controlat
2.Certificat de calitate-se întocmeşte după ce produsul a fost

Caracteristica controlat şi atestă că acesta este conform documentaţiei de
şi fabricaţie.
performanţele Cuprinde :
finale -performanţele funcţionale ale produsului
-alte caracteristici de calitate ale produsului
Interpretarea 3.-Fişe de control

rezultatelor
operaţiilor de 4.-Diagrame
control
5.-Histograme etc.
12
Domeniul : MECANIC
F.T. 4
13
Domeniul : MECANIC
F.T. 5
14
Domeniul : MECANIC
F.T.6
ASAMBLĂRI
Fig 1
15
Domeniul : MECANIC
FD1
UC18 Organe de maşini

Competenţa 18.4 - Precizează rolul funcţional al organelor de maşini
FIŞA DE DOCUMENTARE 1
Clasificarea organelor de maşini
· Din punct de vedere constructiv
- organe simple ( pene, nituri, şuruburi, arcuri, osii şi arbori, roţi etc.)
- organe complexe ( lagăre, rulmenţi, ambreiaje, vane etc.)
· Din punct de vedere al rolului funcţional
- organe ale asamblărilor nedemontabile (nituri)
- organe ale asamblărilor demontabile (pene, ştifturi, şuruburi, piuliţe,

prezoane, arcuri)
- organe ale mişcării de rotaţie ( osii, arbori, lagăre, cuplaje, transmisii)
- organe pentru conducerea, reţinerea şi comanda fluidelor (conducte,

tuburi, armături, elemente de comandă)
16
Domeniul : MECANIC
FIŞA DE DOCUMENTARE 2 FD2
Procesul tehnologic de asamblare
Totalitatea operaţiilor de montare în ordinea lor

succesivă, cu precizarea :
· Utilajului
· Sculelor
· Aparatelor de măsurat
· Dispozitivelor
Operaţia - acea parte a procesului tehnologic

de asamblare efectuată fără întrerupere de
către un muncitor sau o echipă de muncitori
Structura pe un singur loc de muncă
procesului
Faza - acea parte a operaţiei de asamblare
care se execută la o anumită îmbinare,
tehnologic folosind aceleaşi dispozitive, scule şi aceeaşi
metodă
de
asamblare
Mânuirea- acţiunea efectuată de către
muncitor în cursul unei faze de asamblare sau
de pregătire în vederea asamblării unui
produs
17
Domeniul : MECANIC
Glosar
Următorul glosar cuprinde şi cuvinte cheie care vor fi diferenţiate de celelalte
cuvinte prin faptul ca vor fi scrise boldate.
Calitatea Ansamblul însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor

Condiţii de calitate Valori ale caracteristicilor, privind calitatea produselor, prevăzute de
standarde, norme, caiete de sarcini, contracte sau alte documente
tehnico-economice
Fiabilitate Aptitudinea unui produs de a funcţiona la un moment dat sau într-un
anumit interval de timp, fără defectări, în condiţii de exploatare date
Mentenabilitate Aptitudinea unui produs de a fi menţinut sau repus în stare de
funcţionare, într-un anumit interval de timp
Disponibilitate Modul de manifestare a calităţii produselor în procesul de utilizare
Durabilitate Capacitatea unui produs de a-şi menţine proprietăţile iniţiale, un timp
cât mai îndelungat, în condiţii de utilizare normală
Caracteristici Caracteristici care influenţează costurile de utilizare la beneficiar
economice
ISO Organizaţia Internaţională de Standardizare
Asamblare Operaţia de reunire, într-o anumită succesiune, a elementelor
componente pentru a obţine un mecanism sau o maşină care să
corespundă cerinţelor tehnice impuse
Proces tehnologic Totalitatea operaţiilor de montare în ordinea lor succesivă cu
de asamblare precizarea utilajului, sculelor, aparatelor de măsură, dispozitivelor
Asamblare Îmbinarea a două sau mai multe piese între care se asigură o
nedemontabilă legătură nemijlocită, ce nu poate fi desfăcută decât prin distrugerea
asamblării (element de asamblare sau piese asamblate)
Asamblare Asamblarea ce permite montarea şi demontarea repetată a două sau
demontabilă mai multe piese, fără deteriorarea sau distrugerea acestora
Şurub Element de bază al unei asamblări filetate, cu tijă filetată pe o
anumită porţiune sau pe toată lungimea sa
Piuliţă Piesă metalică prevăzută cu gaură centrată, filetată la interior pentru
cuprinderea părţii filetate a şurubului
Şaibă Piesă metalică plată şi găurită la mijloc, care se montează între piesă
şi piuliţă
Prezon Tijă filetată la ambele capete care înlocuieşte şurubul în cadrul unei
asamblări filetate
Locaş făcut în cele 2 piese ce se asamblează şi are aceeaşi formă cu

cea a penei ce urmează a fi utilizată
Canal de pană
18
Domeniul : MECANIC
Pană Element de asamblare de formă prismatică, cu o mică înclinare a

muchiilor
Arcuri Organe de maşini folosite în construcţia asamblărilor elastice
caracterizate prin capacitatea de deformaţie elastică şi de acumulare
de energie sub acţiunea sarcinilor
Asamblare Îmbinare demontabilă a arborilor canelaţi cu butuci canelaţi
canelată
Arbori canelaţi Organe de maşini prevăzute cu proeminenţe prismatice, uniform
repartizate
Butuci canelaţi Organe de maşini prevăzute cu goluri (caneluri) prismatice, uniform
repartizate
Asamblare nituită Asamblare nedemontabilă între două sau mai multe piese cu ajutorul
unui element de asamblare numit nit
Nit Organ de maşină folosit la asamblarea pieselor prin nituire
Asamblare prin Asamblare nedemontabilă a două sau mai multe piese cu aceeaşi
sudare compoziţie sau compoziţii apropiate realizată prin topire sau presare
Asamblarea prin Asamblare nedemontabilă a două piese metalice în stare solidă,
lipire folosind un material de adaos diferit de acela al pieselor de lipit
Uzare Proces de distrugere a suprafeţelor aflate în contact, datorită frecării
Întreţinere Ansamblu de operaţii ce urmăreşte să menţină maşinile, instalaţiile şi

utilajele în condiţii normale de funcţionare între două reparaţii
consecutive
Reparaţie Operaţie realizată în scopul remedierii defecţiunilor apărute în timpul
exploatării
Gripaj Formă de manifestare gravă a uzării de aderenţă
Pitting Tip de uzare ce se manifestă prin apariţia unor ciupituri la suprafeţele

unse, pe toată suprafaţa în contact, şi a unor exfolieri la suprafeţele
neunse
Atenţie!
Acest glosar poate fi completat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal.
19
Domeniul : MECANIC
III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în MODULUL III :
“Tehnologia montajului, întreţinerii şi reparării” . Acest tabel va fi folositor în
procesul de colectare a dovezilor de competenţă . Bifaţi în rubrica ,,Rezolvat”
sarcinile de lucru efectuate.
Competenţa Sarcina de lucru Obiectivul Rezolvat
UC17 Calitatea produselor

C17.1 Fişa de lucru 1 Criteriile de calitate ale
Identifică reperelor
criteriile de
Fişa de evaluare 1 Caracteristici de calitate,
calitate ale
documente de control,
produselor
abateri, toleranţe
Fişa de lucru 1 Abateri de la normele de
C17.2 Fişa de lucru 2 calitate
Aplică normele
de calitate,
control şi
recepţie
UC 18 Organe de maşini
C18.4 Fişa de lucru 1 Rolul funcţional al organelor
Precizează rolul de maşini
funcţional al Exerciţiul nr. 1 Noţiuni de bază – limbaj
organelor de specific de specialitate
maşini
UC 19 Asamblarea generală în domeniul mecanic
C19.1 Asamblări demontabile şi
Identifică Fişa de lucru 1 nedemontabile
asamblări
demontabile şi
Fişa de evaluare 2 Procesul tehnologic de
nedemontabile
asamblare
C19.2 Defineşte Exerciţiul nr. 1 Procesul tehnologic de
procesul de asamblare
asamblare Exerciţiul nr. 2
Fişa de lucru 1 Scheme de asamblare
20
Domeniul : MECANIC
Fişa de lucru 2 Metode de asamblare

C19.3 Indică Exerciţiile nr. 1,2,3,4,5 Scule, dispozitive,
maşinile şi verificatoare, maşini
S.D.V-urile folosite la asamblare
folosite la
asamblare
C19.4 Exerciţiul nr. 1 Execută operaţii simple
Execută operaţii de asamblare
simple de Exerciţiul nr. 2 Operaţii de control a
asamblare în Exerciţiul nr. 3 asamblării
domeniul
mecanic
UC 1 Comunicare şi numeraţie
C1.4 Limbaj specific de
Utilizează Fişa de autoevaluare specialitate
limbajul specific
de specialitate Exerciţiul nr. 1 -
Aritmogrif
C1.6 Fişa de lucru 1 - C19.2 Scheme de asamblare
Prelucrează
grafic
rezultatele
obţinute într-o
operaţie simplă
UC 20 Intreţinerea şi repararea maşinilor
C20.1 Fişa de lucru 1 Sisteme şi metode de
Identifică ungere
lucrări de Lucrări de întreţinere
întreţinere
C20.2 Identifică Fişa de lucru 1 Uzura componentelor
factorii care mecanice
produc uzura
componentelor Exerciţiul nr. 1 Factorii care influenţează
mecanice intensitatea uzurii
Fişa de evaluare 3 Uzura, ungerea, sisteme de
reparaţii
C20.3 Exerciţiul nr. 1 Tipuri de reparaţii, lucrări
Identifică de reparaţii.
operaţii de
reparaţii
21
Domeniul : MECANIC
C20.4 Exerciţiul 2 / C19.4 Defectele apărute la

Indică măsuri de Exerciţiul 3 / C19.4 asamblări
remediere a
defecţiunilor
apărute la
asamblare
UC6 Lucrul in echipă
C6.3 Exerciţiul 5 – C 19.3 Scule, dispozitive,
Colaborează cu verificatoare, maşini,
membrii echipei utilaje folosite la asamblare
pentru
îndeplinirea Fişa de lucru 1 – C 20.1 Sisteme şi metode de
sarcinilor ungere
22
Domeniul : MECANIC
III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

U.C.17 Calitatea produselor
C.17.1 Identifică criteriile de calitate ale reperelor
Lucraţi individual !
Fişa de lucru 1
Timp de lucru: 10 minute
1) Încercuiţi varianta corectă:

Aptitudinea unui produs de a funcţiona la un moment dat sau într-un
anumit interval de timp, fără defectări, în condiţii de exploatare date, se numeşte:
a. durabilitate
b. mentenabilitate
c. fiabilitate
d. disponibilitate
2) Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:

a. consumul de combustibil este o caracteristică funcţională;
b. gradul de confort al unei maşini este o caracteristică socială;
c. gustul unei ciocolate este o caracteristică psihosenzorială.
3) Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B ale tabelului

următor, dacă între expresiile respective există o legătură .
A B
1. caracteristici funcţionale a. ornament, culoare, simetrie, stil
2. caracteristici economice b. precizia de prelucrare
3. caracteristici sociale c. poluarea apelor, zgomote
4.caracteristici estetice d. consum de combustibil la automobile
5. caracteristici psihosenzoriale e. gust, miros, auz, văz.
23
Domeniul : MECANIC
C.17.2 Aplică normele de calitate, control şi recepţie
Fişa de lucru 1
1. În figura de mai jos, este reprezentată o bucşă cu guler. Precizaţi ce
reprezintă simbolurile şi care dintre ele semnifică o calitate superioară a unei
suprafeţe faţă de cealaltă, din punct de vedere al aspectului.
2. Să se calculeze toleranţa arborelui şi toleranţa alezajului pentru

următoarele dimensiuni: +0,039
-diametrul alezajului  50 0 mm
-0,025
-diametrul arborelui  50 -0,064 mm.
24
Domeniul : MECANIC
C.17.2 Aplică normele de calitate, control şi recepţie
Lucraţi pe grupe !
Fişa de lucru 2 Timp de lucru: 15 minute
Vizualizând foliile transparente F.T.4 şi F.T.5 şi analizând desenele de mai

jos, recunoaşteţi abaterile şi completaţi spaţiile libere de sub fiecare desen cu
denumirile corespunzătoare.
1……………………………… 2………………………………… 3………………………………………..
4……………………………………….. 5……………………………………….. 6………………………………
7…………………………………………… 8……………………………………………………………………
25
Domeniul : MECANIC

C18.4 – Precizează rolul funcţional al organelor de
maşini
Fişa de lucru 1
Timp de lucru 15 min
Completaţi spaţiile libere de mai jos lucrând în perechi (eventual cu colegul
de bancă consultându-vă şi ajutându-vă reciproc).
În coloana A sunt specificate cele 4 grupe de organe de maşini din punct de
vedere al rolului funcţional, iar în coloana B organele de maşini.
A B
1 Asamblări a Prezoane
nedemontabile
b Transmisii
2 Asamblări
c Conducte
demontabile
d Lagăre
3 Organe ale miscării
de rotaţie e Şuruburi
4 Organe pentru f Tuburi

conducerea, g Ştifturi
reţinerea şi comanda
h Nituri
fluidelor
i Osii
j Pene
Asociaţi elementele din coloana A cu K Arbori

elementele din coloana B după modelul l Armături
următor:
m Cuplaje
1–h
n Arcuri
2 – a, e, …………………………………….
3 – ……………………………………………..
4 - ……………………………………………..
Verificaţi corectitudinea răspunsurilor consultând fişa de documentare FD1.
26
Domeniul : MECANIC
U.C.19 Asamblarea generală în domeniul mecanic

C 19.1 Identifică asamblări demontabile şi
nedemontabile Lucraţi individual !
Fişa de lucru 1 Timp de lucru: 10 minute
În următorul tabel se dau reprezentările grafice ale asamblărilor

demontabile şi nedemontabile. Să se identifice tipul asamblării bifând în căsuţa
corespunzătoare.
Fig Reprezentarea grafică Asamblare Asamblare
demontabilă nedemontabilă
1.
2.
3.
4.
27
Domeniul : MECANIC
5.
28
Domeniul : MECANIC
C.19.2 Defineşte procesul tehnologic de asamblare
Exerciţiul nr. 1
În figura de mai jos este reprezentată operaţia de presare manuală a unei

bucşe într-un alezaj. Consultând fişa de documentare FD2, enumeraţi fazele şi
mânuirile necesare realizării operaţiei şi grupaţi-le în categoriile indicate în tabel.
Profesorul va bifa într-una din căsuţele corect/incorect.
Operaţia Tipul Corect Incorect
Faze
Mânuiri
29
Domeniul : MECANIC
Exerciţiul nr. 2
Citiţi cu atenţie următorul text:

“Un proces tehnologic de asamblare este compus din: operaţii, faze, mânuiri.
Operaţia este parte a procesului tehnologic de asamblare care se execută
fără întrerupere şi care este efectuată de un singur muncitor sau de către o echipă
de muncitori. Lucrarea este executată la un singur loc de muncă. Pentru o operaţie
sunt necesare scule, metode şi mijloace diverse de lucru.
Faza este o parte a operaţiei de asamblare care se execută pentru
realizarea unei singure îmbinări şi pentru care se folosesc aceleaşi scule,
dispozitive şi metode de lucru.
Mânuirea este reprezentată de acţiunea desfăşurată de un muncitor în
timpul realizării unei faze de lucru sau de pregătire a asamblării.
Toate operaţiile şi fazele realizate în cadrul unui proces tehnologic de asamblare
sunt menţionate pe o fişă specială numită plan de operaţii.”
a) Subliniaţi cuvintele cheie din textul citit;
b) Motivaţi oral de ce le consideraţi cuvinte cheie.
30
Domeniul : MECANIC
Fişa de lucru 1
Lucraţi pe grupe !
Să se întocmească schema de asamblare a cutiei de unsoare reprezentată în

figura de mai jos a cărei desfăşurare a fazelor de asamblare este dată alăturat.
Fiecare grupă va raporta rezultatele şi le va compara cu răspunsurile corecte
prezentate de profesor pe folia de retroproiector.
Observaţie!
Prin această fişă de lucru se vizează şi competenţa cheie C 1.6: Prelucrează grafic
rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
31
Domeniul : MECANIC
Fişa de lucru 2 Lucraţi individual !

1) Încercuiţi varianta corectă:

Elementul de închidere al unui lanţ de dimensiuni trebuie să fie:
a. cea mai simplă piesă din punct de vedere constructiv;
b. piesa cea mai precisă;
c. piesa cea mai uşor accesibilă.
2) În timpul funcţionării unei maşini piesele ei componente se încălzesc ca

urmare a frecărilor în lagăre, în sistemul de ungere etc.
Completaţi spaţiile libere din propoziţia ce urmează:
Modificarea dimensiunilor ca urmare a ………………… are influenţă asupra
………………………… de dimensiuni.
3) Precizaţi cele 5 metode de asamblare a pieselor în construcţia de maşini în
funcţie de precizia cerută şi completaţi tabelul următor:
Nr. Metode de asamblare Corect Greşit

crt.
1.
2.
3.
4.
5.
32
Domeniul : MECANIC
C 19.3 Indică maşini şi S.D.V.-uri folosite la asamblare
Lucraţi pe grupe !
Exerciţiul nr. 1
Selectaţi din lista de mai jos S.D.V-urile folosite la operaţia de asamblare
filetată şi scrieţi-le în tabelul următor, urmând ca profesorul să bifeze una din
căsuţele realizat/nerealizat.
Lista: şurubelniţă, pilă, foarfece, cheie fixă, şaibă, cheie tubulară, prezon,
cheie reglabilă, filieră.
Nr. crt. S.D.V.- uri folosite Realizat Nerealizat Observaţii
Exerciţiul nr. 2
Identificaţi din lista dată, sculele folosite la operaţia de nituire şi notaţi-le
în tabelul de mai jos, profesorului revenindu-i sarcina să bifeze una din căsuţele
realizat/nerealizat.
Lista: punctator, contracăpuitor, şubler, ciocan de lăcătuşerie, ciocan de
lipit, trăgător, menghină, pilă, căpuitor, burghiu.
Nr. crt. Scule folosite Realizat Nerealizat Observaţii
33
Domeniul : MECANIC
Exerciţiul nr. 3
Identificaţi din următoarea listă, S.D.V.-urile folosite la asamblarea cu pană

şi completaţi tabelul alăturat, profesorului revenindu-i sarcina să bifeze una din
căsuţele corect/greşit.
Lista: ciocan, pilă, ceas comparator, menghină, dispozitiv special de
presat, calibru tampon, şablon pentru canal de pană, ferăstrău, calibru de
interstiţii.
Nr. crt. S.D.V.- uri folosite la asamblarea Corect Greşit Observaţii

cu pană
Exerciţiul nr. 4
Lucraţi pe grupe !
Indicaţi S.D.V.-urile folosite la asamblarea cu ştifturi din următoarea listă,

subliniindu-le cu o linie.
Lista: ac de trasat, ciocan, electrod, şaibă, şurubelniţă, cheie fixă,
menghină, calibru.
34
Domeniul : MECANIC
Exerciţiul nr. 5
Grupaţi din următoarea listă, componentele folosite la asamblare pe
categoriile indicate în tabel, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele
corect/incorect.
Lista: menghine, truse cu scule, maşini de găurit fixe, dispozitive cu
prisme, chei, maşini de găurit portabile, port electrod, ciocane mecanice,
maşini de nituit portabile, ciocane de cauciuc, generator, dălţi, dornuri,
transformator, chei, cleşti, maşini de sudat în linie.
Componente Tipul Corect Incorect

Scule
Dispozitive
Maşini, utilaje
Fiecare grupă va rezolva exerciţiul şi va compara răspunsurile cu cele

corecte prezentate de profesor pe folie de retroproiector .
Liderii grupelor vor bifa în rubrica “ corect “ sau “ incorect” în funcţie de
răspunsurile date şi vor raporta rezultatele exerciţiului .
35
Domeniul : MECANIC
U.C .1 Comunicare şi numeraţie

C 1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
Fişa de autoevaluare
Alegeţi din paranteză cuvântul potrivit astfel încât propoziţiile de mai jos să
fie adevărate. Formaţi grupe de 3 elevi. Timp de lucru : 15 min.
1. Asamblarea nituită este o asamblare (demontabilă/nedemontabilă) între două sau
mai multe piese cu ajutorul unui element de asamblare numit nit.
2. Piuliţa este o piesă metalică prevăzută cu o gaură centrată, filetată la
(interior/exterior) pentru cuprinderea părţii filetate a şurubului.
3. Prezonul este o tijă filetată la (unul/ambele) capete, care înlocuieşte şurubul în
cadrul unei asamblări filetate.
4. Penele sunt organe de maşini cu formă aproximativ (pătrată/prismatică) ce
servesc la fixarea, ghidarea poziţiei relative a pieselor ce se asamblează.
5. Ştifturile conice se construiesc cu o anumită conicitate, pentru a asigura fixarea
prin (autoblocare/deblocare) a elementelor supuse asamblării.
6. Asamblarea cu arcuri este o asamblare (demontabilă/nedemontabilă) cu ajutorul
unor organe de asamblare numite arcuri, care au capacitatea de a se deforma sub
acţiunea unor forţe.
7. Osiile sunt organe de maşini care susţin alte organe aflate în mişcare de
(rotaţie/translaţie), în oscilaţie sau în repaos ale maşinilor, fără a transmite
moment de răsucire.
8. Rulmentul este un organ de maşină care transformă mişcarea de alunecare dintre
corpurile de rulare în mişcare de (rotaţie/rostogolire)
9. Rezervoarele fac parte din categoria elementelor de (reţinere/comandă şi
reglare a circulaţiei) fluidelor.
36
Domeniul : MECANIC
Autoevaluarea
Nr. item Răspuns ales Realizat Nerealizat Punctaj
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Se acordă din oficiu 1p
Total punctaj obţinut din 10p
Atenţie! Exerciţiul va fi rezolvat pe grupe de elevi. Fiecare grupă

se va autoevalua comparând propriile răspunsuri cu răspunsurile corecte prezentate
de către profesor pe folie de retroproiector. Liderii grupelor vor raporta
rezultatele exerciţiului. Profesorul prezintă elevilor folia cu răspunsurile corecte.
· Bifaţi în rubrica “Realizat” dacă răspunsul vostru a fost corect şi în rubrica
“Nerealizat” daca aţi dat un răspuns greşit!
· Fiecare răspuns corect va fi notat cu 1 punct şi veţi primi din oficiu încă 1
punct, putând totaliza la acest exerciţiu 10 puncte!
Exerciţiul nr. 1
Elaboraţi un text cu tema: “Asamblări filetate” în care veţi prezenta situaţii

din viaţa particulară în care aţi montat sau demontat o asamblare filetată.
Expuneţi subiectul în faţa colegilor punând accent pe ideile principale (tipul
şurubului, piuliţei, şaibei, modul de prindere, rolul lor etc.).
37
Domeniul : MECANIC
C 19.4 Execută operaţii simple de asamblare în

domeniul mecanic
Exerciţiul nr. 1
TIMP DE LUCRU 15 MIN
Executaţi asamblarea prismei 1 pe placa de bază 2 a unui dispozitiv de

control (figura de mai jos), specificând în ordine operaţiile de pregătire şi montaj şi
completând rubricile din tabelul următor, profesorului revenindu-i sarcina să bifeze
în rubrica corect/incorect.
Nr. Denumirea operaţiilor de Corect Incorect

crt. pregătire şi montaj
38
Domeniul : MECANIC
Exerciţiul nr. 2
În desenele de mai jos sunt reprezentate asamblări nituite cu defecte.
Identificaţi defectele şi specificaţi-le, completând corespunzător tabelul următor.
Profesorul va bifa într-una din rubricile corect/incorect.
a) b) c) d) e) f)
Figura Defecte Corect Incorect
a)
b)
c)
d)
e)
f)
Exerciţiul nr. 3
În cadrul operaţiei de control, după operaţia de sudare se depistează atât

defecte exterioare, cât şi defecte interioare ale sudurilor.
Grupaţi defectele din următoarea listă în cele 2 categorii indicate în tabelul
următor.
Lista: abateri de formă, neuniformităţi, nepătrunderi, incluziuni de gaze,
fisuri interioare, discontinuităţi de linie şi nivel, fisuri exterioare.
Profesorul va bifa una din căsuţele corect/incorect.
Defecte Tipul defectului Corect Incorect
Exterioare
Interioare
39
Domeniul : MECANIC
U.C.20 Întreţinerea şi repararea maşinilor

C 20.1 Identifică lucrări de întreţinere
Fişa de lucru 1
Lucraţi în perechi !
Timp de lucru: 10 min.
1. În tabelul A sunt date metodele de ungere, iar în tabelul B modul

de realizare a ungerii. Asociaţi în mod corespunzător cifrele din tabelul A cu literele
din tabelul B.
A B
1. ungere individuală a. uleiul ajunge la suprafaţa care trebuie datorită
forţei de gravitaţie, capilarităţii
2. ungere centralizată b. uleiul este trimis în circuit cu ajutorul unei pompe.
3.ungere fără presiune c. fiecare loc de ungere este deservit de sistem

propriu de ungere
4. ungere în circuit închis d. uleiul este repus în circulaţie
5. ungere sub presiune e. mai multor locuri de ungere le este asigurat
lubrifiantul printr-o instalaţie centrală de ungere
6. ungere în circuit deschis f. uleiul nu mai poate fi recuperat.
2. Lucrările de întreţinere sunt repartizate pe personalul care

deserveşte maşinile, şi pe personalul specializat.
Completaţi tabelul următor în mod corespunzător. Profesorul va bifa într-
una din căsuţele corect/incorect.
Personalul Lucrări de întreţinere Corect Incorect

de deservire
specializat
40
Domeniul : MECANIC
C 20.2 Identifică factorii care produc uzura

componentelor mecanice.
Fişa de lucru 1
1 . Încercuiţi varianta corectă:

Uzura rezultată în urma încărcării cu sarcini variabile şi oboselii straturilor
superficiale ale materialelor se numeşte:
a. uzura corosivă;
b. uzura de contact;
c. uzura de oboseală.
2.Încercuiţi, A (adevărat) sau F (fals) următoarele afirmaţii:
a. Uzura este rezultatul procesului de uzare. A/F
b. Uzarea abrazivă este cel mai rar tip de uzare întâlnit. A/F
c. Perioada de rodaj este perioada în care se produce uzura iniţială
intensă. A/F
d. Perioada de rodaj este recomandabil să fie cât mai lungă .A/F
3. Selectaţi din lista de mai jos factorii care influenţează intensitatea uzurii şi
completaţi în tabel, în dreptul rubricii A . Factorii care influenţează durata de
funcţionare a unui utilaj se completează în dreptul rubricii B.
Lista: uzură morală, calitatea materialelor, coroziunea, calitatea
suprafeţelor în frecare, oboseala, calitatea lubrifiantului, suprasolicitările,
uzură fizică, condiţiile de exploatare, viteză, presiunea de frecare a pieselor.
Profesorul va bifa într-una din rubricile corect/incorect.
Tip Factorii Corect Incorect
A
41
Domeniul : MECANIC
Exerciţiul nr. 1
Vă documentaţi şi întocmiţi un referat cu tema:
“Factorii care influenţează intensitatea uzurii unui autovehicul” (Ex:
autoturismul personal).
Veţi avea în vedere următoarele:
- Calitatea materialelor;
- Calitatea suprafeţelor în frecare;
- Calitatea lubrifianţilor;
- Condiţiile de exploatare;
- Viteza de deplasare.
Precizaţi sursele de documentare (folosiţi internetul).
Aveţi grijă ca referatul să fie estetic !
Odată ce referatul va fi terminat îl veţi prezenta colegilor de clasă.
FIŞA DE EVALUARE 1
Tema: Calitatea produselor
1. Încercuiţi varianta corectă:
1.1 Proprietatea unui produs de a fi menţinut în stare de funcţionare
(folosire) şi se referă la uşurinţa de întreţinere a acestuia, se numeşte: (1P)
a. calitate;
b. mentenabilitate;
c. fiabilitate.
1.2 Caracteristicile atributive se exprimă printr-un indice: (1P)
a. calitativ;
b. cantitativ.
1.3 Consumul de material necesar execuţiei unui produs este o caracteristică
a. funcţională (1P)
b. psihosenzorială
c. economică
d. estetică
42
Domeniul : MECANIC
2. Completaţi spaţiile libere:

a. ISO - ……………………………………………………………………………………………… (1P)
b. Caracteristicile de calitate sunt acele……………………… care pot
determina la un moment dat………………………….. . (1P)
3. Stabileşte corespondenţa dintre cifrele din coloana A şi literele din
coloana B, dacă între acestea există o legătură. (1P)
A B
1. Rezultatele controlului a. Certificat de calitate
2. Caracteristici şi performanţe finale b. Buletin de analize şi încercări
3. Interpretarea rezultatelor operaţiei de c. Fişe de control, diagrame
control
4. Recunoaşteţi abaterile din următoarele desene şi completaţi spaţiile libere
din căsuţele aflate sub acestea cu denumirile toleranţelor. (1P)
………………………… ………………………….
…………………………… ………………………..
1. Pe desenul de execuţie al unui lagăr cu fricţiune, diametrul prescris al bucşei

este: (2P)
+0,070
Φ 60 mm.
+0,030
Calculaţi diametrele limită prescrise: Dmax şi Dmin şi toleranţa prescrisă T

Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.
Total puncte: 10
Timp de lucru: 50 min.
Acumularea a 7 puncte implică obţinerea calificativului “Realizat”
pentru Fişa de evaluare, în Fişa de descriere a activităţii.
Elevii care doresc un punctaj maxim sunt rugaţi să rezolve şi punctul 5 din Fişa
de evaluare !
43
Domeniul : MECANIC
FIŞA DE EVALUARE 2
Tema: Procesul tehnologic de asamblare
1.1. După poziţionarea pieselor, la nituire, se introduce nitul în gaura
şi se strâng piesele cu ajutorul unei scule numite: (1p)
a. căpuitor;
b. trăgător;
c. contracăpuitor;
1.2. Maşinile de nituit portabile se mai numesc: (1p)
a. prese de nituit;
b. maşini de nituit prin rulare;
c. ciocane de nituit;
1.3 Ciocanele de lipit au partea utilă confecţionată din : (1p)
a. cupru
b. aluminiu
c. oţel
2. Completaţi spaţiile libere din următoarele propoziţii:
2.1. Materialele de adaos pot fi …………………………….. numite şi aliaje de
lipit, sau …………………………….. numite adezivi. (1p)
2.2. Penele longitudinale au axa longitudinală ……………………..cu axa
pieselor ce se asamblează. (1p)
3. Stabileşte corespondenţa dintre cifrele din coloana A şi literele din
coloana B, în situaţia în care consideraţi ca între acestea există o
legătură. (1p)
A B
1. Şurub a. Asamblări prin pene
2. Pană b. Asamblări prin nituire
3. Nit c. Asamblări elastice
4. Arbore canelat d. Asamblare canelată
5. Arcuri e. Asamblare filetată
44
Domeniul : MECANIC
4. În desenele de mai jos sunt reprezentate diferite tipuri de asamblări.

Identificaţi tipul asamblării şi completaţi căsuţele libere din dreptul fiecărei
reprezentări. (3p)
1................................................. 2....................................................
3......................................... 4...............................................
5................................................ 6.........................................
Notă:
Se acordă un punct din oficiu. Total puncte:10
Timp de lucru 30minute.

45
Domeniul : MECANIC
FIŞA DE EVALUARE 3
Tema: Întreţinerea şi repararea asamblărilor în domeniul mecanic

1.1 Frecarea fluidă este atunci când între cele două suprafeţe în
mişcare relativă: (1p)
a. nu există strat intermediar;
b. există o peliculă continuă de fluid;
c. există o peliculă de fluid subţire şi întreruptă în unele locuri.
1.2 Frecarea ce apare atunci când cele două suprafeţe alunecă una
faţă de cealaltă se numeşte: (1p)
a. frecare cu alunecare;
b. frecare cu rostogolire.
1.3 Uzura rezultată în cadrul frecării uscate ca urmare a dispariţiei

locale a fluidului şi încălzirii excesive a locurilor de contact se
numeşte: (1p)
a. uzură corosivă;
b. uzură de oboseală;
c. uzură de contact.
2. Citiţi cu atenţie enunţurile de mai jos şi încercuiţi A (adevărat),
dacă consideraţi că enunţul este adevarat şi F (fals), dacă
consideraţi că este fals : (1p)
a. Metoda reparaţiilor pe loc se aplică la repararea maşinilor,
utilajelor mari. A/F
b.Metoda reparaţiilor prin înlocuirea de subansambluri nu se aplică la
maşini, utilaje identice. A/F
cistemul de reparaţii pe bază de constatări este sistemul prin care cu
ocazia unei revizii se stabileşte termenul reviziei următoare. A/F
46
Domeniul : MECANIC
3. Completaţi spaţiile libere:

a. Ungerea ……………………………… se realizează atunci când uleiul este
trimis în circuit cu ajutorul unei pompe. (1p)
b. Fisurile interioare şi incluziunile de gaze pot apărea la operaţia
de sudare şi fac parte din categoria defectelor ……………….….. (1p)
c. Lucrările de întreţinere se execută ………………………… de către
personalul ce deserveşte maşina sau utilajul. (1p)
4. Stabileşte corespondenţa dintre cifrele din coloana A şi literele

din coloana B dacă între acestea există o legătură. (2p)
A B
1. Sistem de ungere individual a. ungătorul de grup debitează uleiul la mai
multe puncte de ungere
2. Sistem de grup b. fiecare punct al maşinii este deservit de
un ungător special sau o singură pompă de
ungere de construcţie simplă.
3. Sistem de ungere centralizat c. toate punctele unse ale maşinii sunt
deservite de o singură pompă de ungere
Notă:
Se acordă un punct din oficiu. Total puncte: 10
Timp de lucru 30minute.

47
Domeniul : MECANIC
Exerciţiul nr. 1
Folosindu-vă de cunoştinţele dobândite în acest modul, încercaţi să rezolvaţi

următorul ARITMOGRIF:
Vertical de la A la B – operaţia de reunire, într-o anumită succesiune a
elementelor componente pentru a obţine un mecanism sau o maşină.
1. procedeu de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese metalice, prin
încălzire locală, presiune sau prin ambele, cu sau fără material suplimentar;
2. defecte exterioare ce pot să apară la sudură;
3. sculă folosită la operaţia de nituire mecanică;
4. asamblare ce permite montarea şi demontarea repetată a două sau mai multe
piese fără deteriorarea acestora;
5. unul dintre elementele principale ale asamblării filetate;
6. element principal al asamblării ce se îmbină cu şurubul;
7. element al asamblării prin pene;
8. asamblarea realizată prin pătrunderea plinurilor unei piese în golurile celeilalte
piese;
9. tip de arcuri formate din bare sau sârme de secţiune circulară, pătrată sau
dreptunghiulară înfăşurate în elice pe o suprafaţă de rotaţie.
A
A
B
L
A
R
E
B
48
Domeniul : MECANIC
FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului
Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a

progresului elevilor. Pentru fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe
durata derulării modulului, acestea permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului,
furnizând în acelaşi timp informaţii relevante pentru analiză.
Modulul III: Tehnologia montajului, întreţinerii şi reparării

Unitatea de competenţă:
Numele elevului:
Numele profesorului:
Competenţe Exerciţii Aplicare în Resurse Evaluare

tehnice şi efectuate cadrul necesare
abilităţi cheie modulului
care trebuie Bine Satisfacator Refacere
dobândite
Comentarii:
Competenţe care urmează să fie dobândite (pentru fişa următoare)
49
Domeniul : MECANIC
IV. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE

COMPETENŢA 17.1 Identifică criteriile de calitate ale
reperelor
Rezolvare Fişa de lucru 1

1) c
2) a-F ; b-A; c-A.
3) 1-b ; 2-d ; 3- c ; 4-a ; 5-e .
COMPETENTA 17.2 Aplică normele de calitate, control şi

recepţie
1.- simbolurile reprezintă rugozitatea suprafeţelor;

- o calitate superioară a suprafeţei o reprezintă simbolul cu valoarea 1,6m.
2. Toleranţa alezajului T = As - Ai = + 0,039 – 0 = 0,039 mm;
Toleranţa arborelui t = as-ai = - 0,025 – (-0,064 ) = 0.039 mm.

1 – toleranţa la rectilinitate;
2 – toleranţa la planeitate ;
3 – toleranţa la circularitate ;
4 – toleranţa la cilindricitate ;
5 – toleranţa la forma profilului ;
6 – toleranţa la paralelism ;
7 – toleranţa la perpendicularitate ;
8 – toleranţa de simetrie .
50
Domeniul : MECANIC

C18.4 – Precizează rolul funcţional al organelor de
maşini
Rezolvare - Fişa de lucru 1
1–h
2 – a,e,g,j,n,
3 – b,d,i,m, k
4 – c,f,l
U.C.19 Asamblarea generală în domeniul mecanic

C 19.1 Identifică asamblări demontabile şi
nedemontabile
Fig. reprezentarea grafică asamblare asamblare

demontabilă nedemontabilă
·
1
·
51
Domeniul : MECANIC
3
·
4
·
C.19.2 Defineşte procesul tehnologic de asamblare

Rezolvare Exerciţiul nr. 1
Operaţia Tipul Corect Incorect
- pregătirea pentru asamblare –
introducerea prin ghidaj
Faze - baterea propriu-zisă
- controlul operaţiei
- reglarea
- centrarea
Mânuiri
- baterea, etc.
52
Domeniul : MECANIC

a. Cuvinte cheie : operaţia, faza, mânuirea, scule, metode de lucru , mijloace
de lucru , proces tehnologic de asamblare.
Rezolvare – Fişa de lucru 1
C 19.3 Indică maşini şi S.D.V.-uri folosite la asamblare

Nr. crt. S.D.V.- uri folosite Realizat Nerealizat Observaţii
1. Şurubelniţa
2. Cheie fixă
3. Cheie tubulară
4. Cheie reglabilă
Nr. crt. Scule folosite la nituire Realizat Nerealizat Observaţii
1. Contracăpuitor
2. Ciocan de lăcătuşerie
3. Trăgător
4. Căpuitor
Nr. crt. S.D.V.-uri folosite la asamblarea Corect Greşit Observaţii

cu pană
1. Pila
53
Domeniul : MECANIC
2. Ceas comparator
3. Dispozitiv special de presat
4. Şablon pentru canal de pană
5. Calibru de interstiţii

ac de trasat, ciocan, electrod, şaibă, şurubelniţă, cheie fixă, menghină, calibru.
Componente Tipul Corect Incorect

Scule - truse cu scule
- chei
- ciocane mecanice
- ciocane de cauciuc
- dălţi, chei, dornuri, cleşti
Dispozitive - menghine
- dispozitive cu prisme
- port electrod
- dispozitiv special de presat
Maşini, utilaje - maşini de găurit fixe

- maşini de găurit portabile
- maşini de nituit portabile
- generator
- transformator
- maşini de sudat în linie
54
Domeniul : MECANIC
U.C .1 Comunicare şi numeraţie

C 1.4 Utilizează limbajul specific de specialitate
Rezolvare Fişa de autoevaluare
1. demontabilă; 2. interior; 3. ambele; 4. prismatică; 5. autoblocare; 6.
demontabilă; 7. rotaţie; 8. rostogolire; 9. reţinere.
C 19.4 Execută operaţii simple de asamblare în

domeniul mecanic
Nr. crt. Denumirea operaţiilor de pregătire şi montaj Corect Incorect
1. Se solidarizează cele 2 piese în poziţie de montaj prin

prindere într-o menghină sau prin puncte de sudură;
2. Se execută cele 2 găuri pentru ştifturile 4 (găurire +
alezare, simultan în ambele piese);
3. Se găuresc ambele piese la diametrul corespunzător
filetului ce trebuie executat (4 găuri);
4. În placa de bază, separat, se execută filetul găurilor
iar în prismă se lărgesc găurile la un diametru mai
mare decât diametrul exterior al filetului şurubului 3
şi se adâncesc găurile pentru capul şurubului;
5. Se aşează în poziţie de montaj şi se introduc ştifturile
în găuri;
6. Se introduc şuruburile şi se strâng pe rând, în
diagonală.
Figura Defecte Corect Incorect
a) - cap de închidere înclinat
b) - cap de închidere deplasat
55
Domeniul : MECANIC
c) - cap de închidere prea mic din cauza tijei

scurte
d) - cap de închidere deformat
e) - nit strâmb
f) - tablele deformate la nituire
Defecte Tipul defectului Corect Incorect
- abateri de formă
- neuniformităţi
Exterioare
- discontinuităţi de linie şi nivel
- fisuri exterioare
- nepătrunderi
Interioare - incluziuni de gaze
- fisuri interioare
U.C 20 Întreţinerea şi repararea maşinilor

C 20.1 Identifică lucrări de întreţinere
1. 1–c; 2–e; 3–a; 4–d; 5–b; 6–f.
2.
Personalul Lucrări de întreţinere Corect Incorect
de deservire - supravegherea şi curăţirea zilnică.
- reglarea funcţionării;
- ungere regulată ;
- remedierea imediată a defectelor minore.
56
Domeniul : MECANIC
specializat - verificarea sistemului de răcire-ungere;

- verificarea comportamentului în exploatare;
- reglări şi demontări parţiale;
- înregistrarea rezultatului verificării în dosarul
maşinii.
C 20.2 Identifică factorii care produc uzura

componentelor mecanice.
FIŞA DE EVALUARE 1
Barem de corectare:
1. 1.1 – b; 1.2 – a; 1.3 – c;
2. a. Organizaţia Internaţională de Standardizare;
b. – însuşiri; calitatea.
3. 1 – b; 2 – a; 3 – c.
4. toleranţa la perpendicularitate; toleranţa la simetrie.
5. Dmax = N + AS = 60 + (+0,070) = 60,070 mm;
Dmin = N + Ai = 60 + (+0,030) = 60,030 mm;
T = Dmax - Dmin = 60,070 mm – 60,030 mm = 0,040 mm.
FIŞA DE EVALUARE 2
Barem de corectare:
1. 1.1. – b; 1.2 –c; 1.3. – a;
2. 2.1 – metalice; nemetalice; 2.2. – paralelă
3. 1 – e; 2 – a; 3 – b; 4 –d; 5 – c;
4. 1 – asamblare filetată; 2 – asamblare prin sudare; 3 –
asamblare prin pene; 4 – asamblare prin nituire; 5 -
asamblare prin lipire; 6- asamblare prin caneluri.
FIŞA DE EVALUARE 3
Barem de corectare:
1. 1.1. – b; 1.2 –a; 1.3. – c;
2. a – A; b – F; c – A ;
3. a – sub presiune; b – interioare; c – permanent.
4. 1 – b; 2 – a; 3 – c.
57
Domeniul : MECANIC
Rezolvare Exerciţiul nr.1- Aritmogrif

A
S U D A R E A
F I S U R I
C I O C A N
D E M O N T A B I L A
S U R U B
P I U L I T A
P A N A
C A N E L U R I
E L I C O I D A L E
58
Domeniul : MECANIC
V. BIBLIOGRAFIE
1. I. Gheorghe, M. Voicu, I. Paraschiv, ş.a. – Utilajul şi tehnologia meseriei

mecanic montator, întreţinere şi reparaţii în construcţii de maşini – Editura
Didactică şi Pedagogică., R.A, Bucureşti – 1995;
2. Mihaela Ionescu, Daniela Burduşel, M. Tănăsescu, ş.a. – Cultura de
specialitate – şcoli profesionale – anul I – Editura Sigma – 2000;
3. V. Drobotă, M. Atanasiu, N. Stere, ş..a – Organe de maşini şi mecanisme –
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A – Bucureşti;
4. D. Dragu – Toleranţe şi măsurători – Editura Didactică şi Pedagogică –
Bucureşti – 1978;
5. Gabriela Lichiardopol, Iuliana Mustaţă, ş.a. – Manual pentru pregătire
practică – cls. a IX-a SAM – Aramis 2004 ;
6. Aurel Ciocârlea – Vasilescu, Mariana Constantin - Asamblarea,
întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor;
7. Aurel Sturzu, Ioan Roman, Paul Joiţa – Calitatea şi fiabilitatea produselor
– Editura Didactică şi Pedagogică – Bucureşti 1999
Pagini Web şi softuri educaţionale utile

www.google.ro
www.altavista.com
www.tools.store.ro
59
Domeniul : MECANIC

Mecanicax Tehnologia Montajului, Intretinerii Si Repararii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mecanicax Tehnologia Montajului, Intretinerii Si Repararii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO2002/000-586.05.01.02.01.01

MODULUL: Tehnologia montajului, întreţinerii şi reparării

ŞTEFĂNESCU IOANA –PROF.GR.DID.I

DANA STROIE EXPERT CNDIPT

OLIVIA ONCOŞ EXPERT LOCAL

a) Diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin:

b) Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

c) Diferenţierea răspunsurilor, prin:

Din Standardul de Pregătire Profesională au fost selectate acele unităţi de

Toţi muncitorii au multe responsabilităţi la locul de muncă privitor la asigurarea

Exerciţiile propuse conţin şi elemente pentru evaluarea competenţelor:

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente elaborate în

De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:

Sunt incluse următoarele formulare:

· fişă de descriere a activităţii.

· fişă de progres şcolar

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ ŞI COMPETENŢE

· UNITATEA DE COMPETENŢĂ 1 – Comunicare şi numeraţie.

Ansamblul însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor care fac ca

Acele însuşiri care pot determina la un moment dat calitatea

Atributive( ex :suprafaţa Cantitative (dimensiuni,

U.C.17.CALITATEA PRODUSELOR F.T. 2

C.17.2. Aplică normele de calitate, control şi recepţie

Standarde de calitate ISO, normative de recepţie şi control specifice

Elaborează norme internaţionale şi stabileşte exigenţele la care trebuie să răspundă

Standarde româneşti (SR)- la nivel naţional

Standarde de firme – regii autonome, societăţi

STANDARDUL ROMÂN SR.ISO 9000 ESTE IDENTIC CU

1.Buletin de analize şi încercări-se completează în timpul

2.Certificat de calitate-se întocmeşte după ce produsul a fost

Interpretarea 3.-Fişe de control

UC18 Organe de maşini

Clasificarea organelor de maşini

· Din punct de vedere constructiv

- organe complexe ( lagăre, rulmenţi, ambreiaje, vane etc.)

· Din punct de vedere al rolului funcţional

- organe ale asamblărilor nedemontabile (nituri)

- organe ale asamblărilor demontabile (pene, ştifturi, şuruburi, piuliţe,

- organe ale mişcării de rotaţie ( osii, arbori, lagăre, cuplaje, transmisii)

- organe pentru conducerea, reţinerea şi comanda fluidelor (conducte,

FIŞA DE DOCUMENTARE 2 FD2

Procesul tehnologic de asamblare

Totalitatea operaţiilor de montare în ordinea lor

Operaţia - acea parte a procesului tehnologic

Calitatea Ansamblul însuşirilor esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor

Locaş făcut în cele 2 piese ce se asamblează şi are aceeaşi formă cu

Pană Element de asamblare de formă prismatică, cu o mică înclinare a

Întreţinere Ansamblu de operaţii ce urmăreşte să menţină maşinile, instalaţiile şi

Pitting Tip de uzare ce se manifestă prin apariţia unor ciupituri la suprafeţele

III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Competenţa Sarcina de lucru Obiectivul Rezolvat

UC17 Calitatea produselor

Fişa de lucru 2 Metode de asamblare

C20.4 Exerciţiul 2 / C19.4 Defectele apărute la

III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

1) Încercuiţi varianta corectă:

2) Notaţi cu A (adevărat) sau F (fals) următoarele enunţuri:

3) Asociaţi cifrele din coloana A cu literele din coloana B ale tabelului

C.17.2 Aplică normele de calitate, control şi recepţie

2. Să se calculeze toleranţa arborelui şi toleranţa alezajului pentru

-diametrul arborelui  50 -0,064 mm.