Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect didactic

Profesor: Roșculeț Valentina-Antonella


Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială nr.1 Seimeni
Clasa: a II–a
Perioada: 23-27.04.2018
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Religie ortodoxă
Unitatea de învățare: Viața creștinului împreună cu semenii
Subiectul lecției: Iertarea celor care ne fac rău
Tipul lecției: comunicare și însușire de noi cunoștințe

Competență generală:
C.G.2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

Competențe specifice:
2.1 Asumarea în mod explicit a unor responsabilităţi în cadrul grupurilor din care face parte
2.2 Descrierea unor elemente de diversitate în cadrul diferitelor grupuri
3.1 Explicarea semnificaţiei unor evenimente religioase din viaţa comunităţii şi a societăţii

Competențe derivate:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili de:
1 - explicarea acțiunii de a ierta;
2 – identificarea răului provocat prin atitudini dușmănoase față de cineva care ne face rău;
3 – prezentarea modalităților prin care iertăm și suntem iertați;
4 – recunoașterea modelului de iertare oferit de Mântuitorul Iisus Hristos;
5 – demonstrarea puterii de a-și cere iertare celor ce ne-au greșit;
6 – cunoașterea unor comportamente adecvate în zi de sărbătoare a Sfintei Învieri.

Strategia didactică
1. Metode şi procedee: conversația, brainstorming, exercițiul, expunerea, lectura expresivă, povestirea, explicația, problematizarea.
2. Mijloace de învățământ: planșe de la Editura Sf. Mina „Tatăl nostru”, vase pentru experiment: un pahar, recipient cu clor, apă și cerneală albastră, fișe de lucru,
literatură religioasă.
3. Forme de organizare a activităților: activitate individuală, frontală.

Resurse
Oficiale:
1. Programa școlară pentru disciplina Religie ortodoxă, aprobată prin O.M. nr. 3418/19.03.2013, pentru clasa a II-a;
2. Planificarea calendaristică pentru clasa a II-a;

1
Temporale:
număr de lecții – 1 oră
durata – 50 min

Bibliografice:

1. Noul Testament cu Psalmi, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1991.
2. Șebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriș, Dorin, Opriș, Monica, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea", Alba Iulia, 2000.
3. Opriș, Monica, Metodologia evaluării, ediția a II-a, Editura Sf. Mina, Iași, 2010.
4. Favu,Gabriela, Danciu,Ana Nicoleta, Țițirigă,Ionelia, Lupiș, Daniela, Religie-Cultul ortodox, manual pentru clasa a II-a, semestrul al II-lea, Editura Corint Educațional,
București, 2015.
5. Sfintele Paști în datini și obiceiuri, volum alcătuit și redactat de Crăciun,Boris, Editura Porțile Orientului, Iași, 1997
6. http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/2010/02/

DEMERSUL DIDACTIC

Nr. Etapele lecției C.d Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace Forme de Evaluare
crt. (min.) organizar
e
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Salut elevii. Elevii răspund la salut, cântă Imnul


1. Momentul 2' Se cântă Imnul Învierii Domnului cu elevii. Învierii și se pregătesc pentru lecție.
organizatoric Fac prezența elevilor la clasă și realizez managementul clasei Exercițiul Icoana din Activitate Obs.
pentru începerea activității didactice care urmează să se de sala de clasă frontală comporta-
desfășoare. rugăciune mentului
elevilor

Lectura
2. Captarea 10' Profesorul va citi poezia „A ciocnit cu un ou de lemn”. expresivă Obs.
atenției Profesorul verifică atenția cu care au urmărit elevii poezia, prin Elevii asculă cu interes poezia. Anexa 1 comporta-
conversație: mentului

2
Răspunsuri posibile ale elevilor: Brainstorming Activitate elevilor
-Când se petrece acțiunea? -În zi de Paști, în grădină. frontală și
-Câți frați au ieșit în grădină să se joace? -Șase frați. individuală
-Mai țineți minte numele lor? -Nicu, Didina, George, Mara, Petre și Problematizarea
Marioara. Evaluare
-Cine a venit să se joace cu ei? -Guță Stricătot. orală
6 -Ce fac copiii, în general, în ziua Învierii? -Merg la Sf. Biserică, ciocnesc ouă, etc. frontală
-Ce spunem când ciocnim ouâ? -Hristos a înviat! Adevărat a înviat!
Da, pentru că noi creștinii mărturisim Învierea Domnului Conversația
nostru Iisus Hristos.
-V-ați jucat și ați ciocnit vreodată cu un ou de lemn? -Da/Nu.
Și acești copii își doreau să ciocnească ouă. Când l-au
întrebat pe Guță dacă are vreun ou de lemn, el ce le-a răspuns? -Că nu are./A mințit. Exercițiul
-Și ce s-a întâmplat? -A spart toate ouăle copiilor.
2 -Care au fost reacțiile copiilor când au descoperit minciuna lui -S-au certat, au țipat, s-au strâmbat,
Guță Stricătot? s-au îmbrâncit, au căzut, au vrut să se
bată.
-Copiii s-ar fi jucat frumos dacă Guță ar fi spus adevărul? -Da.
1 -Cine a vrut să-l ierte pe Guță pentru greșeala de a-i minți? -Mara.
Anunțarea 2' Obs.
titlului și a Profesorul notează titlul lecției pe tablă: ” Iertarea celor care Elevii notează în caiete titlul lecției. Activitate comporta-
3. competențelor ne fac rău” și precizează competențele urmărite. Conversația individuală mentului
lecției elevilor
5' Uneori, cineva ne face rău, fie din greșeală, fie intenționat.
Dirijarea 1 Când se întâmplă așa, ne supărăm și am vrea să ni se facă Elevii ascultă cu atenție explicațiile.
4. învățării 2 dreptate cât mai repede. Alteori, noi înșine greșim și îi necăjim
3 pe cei din jur. Urmările sunt nelăcute: cearta, încetarea Povestirea
4 prieteniei sau chiar dorința de răzbunare. Noul Testa-
5 Domnul Iisus Hristos ne învață să îi iertăm pe cei care ne fac ment Activitate
rău. Așa a făcut El Însuși când era pe Sfânta Cruce. Mai mult, Explicația frontală
ne-a spus că cei care sunt iertători primesc mai ușor iertare de la Obs.
Dumnezeu pentru faptele lor rele. comporta-
Pentru a ne împăca mai repede cu oamenii sau cu mentului
Dumnezeu, este bine să ne recunoaștem greșeala și să cerem elevilor
iertare. La rândul nostru, să fim iertători și să căutăm pacea cu
toți oamenii.

Profesorul scrie pe tablă învățătura Sfintei Scripturi: „Iertați Elevii transcrie în caiete învățătura.
și veți fi iertați!”

3
15' Fixarea și sistematizarea cunoștințelor se va realiza prin
conversație și printr-un experiment:
5. Fixarea și
sistematizarea 4 Care este rugăciunea pe care ne-a învățat-o Domnul nostru -„Tatăl nostru”. Conversația Activitate
cunoștințelor Iisus Hristos? frontală
Să rostim împreună rugăciunea „Tatăl nostru” Elevii rostesc Rugăciunea Domnească. Exercițiul
În această rugăciune, Iisus Hristos ne învață despre iertare? -Da.
Așa este, pentru că rostim chiar cuvintele Mântuitorului: Problemati-
3 „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm zarea
5 greșiților noștri.” Activitate
Cum se numește Sfânta Taină prin care Dumnezeu ne iartă -Sfânta Taină a Spovedaniei. individuală Evaluare
greșelile? orală,
Elevii sunt invitați să privească planșele nr.5 și 6 de la Elevii privesc cu atenție planșele. Planșele nr.5 frontală și
Editura Sfântul Mina, pentru o bună înțelegere a iertării din și 6 de la individuală
Rugăciunea Domnească. Editura
Exercițiul Sfântul Mina
Propun elevilor să urmărească un experiment despre ce
înseamnă să ierţi aproapele şi ce înseamnă să porţi ranchiună
2 (supărare). Problemati- Un recipient
5 Voi folosi un recipient cu apă care reprezintă o persoană într- Elevii urmăresc cu interes zarea cu apă, unul Activitate
o situaţie normală. În momentul în care cineva o supără, devine experimentul. cu clor și frontală
nervoasă (voi pune o picătură de cerneală), după care i se cere cerneală
iertare şi voi turna o picătură de clor pentru a decolora apa şi a albastră
arăta că persoana devine iarăşi veselă.
Cum ne cerem iertare atunci când am supărat pe cineva?
-Te rog să mă ierți! Îmi pare rău că
te-am supărat! Nu am vrut să te Exercițiul
Așadar, trebuie să ne pară cu adevărat rău de greșelile făcute și supăr,scuză-mă! Iartă-mă, îmi pare rău!
4 să încercăm să nu le mai repetăm.
Cu cine ne asemănăm atunci când iertăm? -Cu Domnul nostru Iisus Hristos. Noul
Ce a spus Iisus Hristos când era Răstignit pe Cruce? -Părinte, iartă-le lor, că nu știu ce fac. Testament

Hristos a fost răstignit între doi tâlhari. A iertat pe vreun -Da, pe tâlharul care și-a cerut iertare.
tâlhar de toate relele pe care le făcuse în viața sa?
6. Asocierea si 12' Profesorul împarte două fișe: anexele 2 și 3.
generalizarea 4 Elevii sunt invitați să citească cuvintele de învățătură ce sunt Un elev citește cuvintele scrise pe fișă.

4
scrise alături de imaginea Mântuitorului Iisus Hristos, pe fișa Activitate Evaluare
anexei nr.2 și să coloreze auraeola Domnului. Exercițiul Fișe de lucru frontală orală,
1 Pe fișa anexă 3, elevii vor fi îndemnați, dacă au supărat pe Elevii îndeplinesc sarcina de lucru. (Anexele și frontală
5 cineva, să treacă numele persoanei căreia îi va dărui și un 2 și 3) individuală
buchet de flori, în semn de iertare, și vor colora florile.

Obţinerea Se realizează în permanenţă, cu ajutorul conversaţiei. Obs.


7. performanţei Profesorul va face aprecierile generale şi individuale referitor la Elevii ascultă aprecierile făcute de Activitate comporta-
şi a feed-back- 1' pregătirea elevilor pentru lecţie, cât și implicarea lor activă la profesor. Conversația frontală mentului
ului ora de curs. elevilor

Precizarea 1' Profesorul anunță tema: Desenați un buchet de flori pe care îl Elevii ascultă explicațiile la ceea ce vor Conversația Activitate Rezolvarea
8. temei pentru veți dărui în semn de iertare. avea de făcut ca temă și iși notează frontală sarcinii
acasă tema. Explicația acasă
Încheierea Se cântă Imnul Învierii Domnului cu elevii, salut și ies din sala Elevii cântă Imnul Învierii și răspund la Exercițiul de Icoana din Activitate Obs. comp.
9. activității 2' de clasă. salut. rugăciune sala de clasă frontală elevilor

5
SCHIȚA LECȚIEI PE TABLĂ

Iertarea celor care ne fac rău

Învățătură:
„Iertați și veți fi iertați.” (Sfânta Scriptură)

6
Anexa 1
A ciocnit cu un ou
de lemn
II III
I -Guță, vai de capul tău, Până l-am scăpat de greu,
Ce-ai făcut e foarte rău. Deși nu era al meu,
Zi de Paște. În grădină, Hămăie din lanț dulăul: Ci doar oul l-am clocit,
Nicu, gingașa Didină, -Uite, Guță, nătărăul, Dar eu tare l-am iubit.
George și bălaia Mara, Să-l batjocorim cu toții,
Petre și cu Marioara, Că se jură strâmb, ca hoții. Doamne, câte-mi mai făcea!
- Șase frați cuminți de tot – -Mac, îl ocărâm și noi. Că jura și mă mințea,
Și cu Guță Strică tot, Îi răspunde un rățoi. Că se duce „pân-colea”
Musafir neașteptat, -Cine jură prefăcut Și când colo se ducea
S-au jucat ce s-au jucat Nu mai poate fi crezut. Tocma-n baltă de-nota,
Pitulușul, baba-oarba, Și-mi făcea-n coteț rușine,
S-au purtat pe rând cu roaba, -Ga, ga, ga așa, așa, Că râdea mereu de mine
Și-apoi flămânziți, voioșii, Spune gâsca-n limba sa, Că sunt proastă și nu pot,
Cozonac și ouă roșii De când sunt, niciun boboc Ca și dânsul, să înot
Și-au adus frumos din casă N-a mințit deloc, deloc. Și nu știu să spun nici „mac”
Și-au întins pe-o bancă, masă. Iar cocoșul, cocoțat Iar eu... ce era să-i fac?...
Când să-nceapă cu ciocnitul, Pe un vârf de pom uscat,
Nicu ridică cuțitul, Lângă curtea de găini, Îl certam ce-l certam tare
Ca pe-o spadă-n jurământ: După sârmele cu spini, Pănă ce-mi cerea iertare
-Guță, dragă, pe cuvânt Cârcâie ca pentru el: Și-l iertam, și-l răsfățam
Că nu ai vreun ou de lemn? -Guță este un mișel Deși mult mă necăjeam.
-Nu, făcu, cu capul, semn, Și pe drept ar fi fost dacă,
Guță Stricătot, îndată, Nicu îl bătea oleacă; Cotcodac, cotcodac,
Dar din gură nici-o șoaptă N-a fost unul, n-au fost două, Nu știu zău ce să mă fac
La-ntrebare n-a răspuns. Ci vreo douăzeci de ouă. Nu-s de vină dar îmi pare
(Că-l avea oul ascuns Le-a zdobit cu răutate Rău de-atâta supărare:
Sub batistă-n buzunar Cu un ou de lemn, pe toate. Pentr-un lucru atât de mic
Și l-a scos, ca un tâlhar, Ăsta nu se cheamă joc Nu le-a mai tihnit nimic.
Făr`să bage nimeni seama De ghiceală sau noroc;
Și a dat, prin ouă, iama.) Ci se cheamă lăcomie Nu c-avem vreun drept să stăm
Ah, ce bine-ar fi fost toate Ca să nu-i mai zic hoție, Faptul ca să-l judecăm.
Dacă Guță Stricătot Nu-i pricină cu vreun pui
Nu spărgea ouăle toate Că-nvoiala fu așa: Nici cu animale nu-i
Chicotind ca un netot. Cine sparge ou-l ia Și nici nimeni nu se-ntreabă
Unu... două... patru... șase... Iar dacă-i era de glumă, Ca să ne aflăm în treabă.
Și răscoapte și cleioase, N-aștepta să spargă-o sumă Dar așa doar să trăim
Pân` la optsprezece, toate, Ci cu-al treilea zdrobit, Printre ei și îi iubim
Ca sub piatră fărâmate. Ar fi spus: v-am păcălit. Ca stăpâni, pe-acești copii,
Pân-ce Nicu-a priceput Păcăleala nu-i hoție Tare-mi vine greu, să știi,
Și gâlceava a-nceput. Ci o faci de jucărie Că pricina a pornit
Cum-brânceală, cu scânceală, Șapoi spui cum și ce fel Pentr-un ou de lemn vopsit
I Dar nu taci cum tăcu el. Iar pe cele-adevărate
Cu un pic de păruială.

7
I II III
Micul Petre, ajutat Ar fi spus: v-am păcălit. Le ouasem eu pe toate.
Și de George, a capturat Păcăleala nu-i hoție
Și lui Nicu i-a predat Ci o faci de jucărie Și de-aceea eu spusei
Oul cel de lemn, lucios, Și-apoi spui cum și ce fel Că îmi pare rău de ei,
Corp delict neîndoios. Dar nu taci cum tăcu el. Cum îmi pare rău și când
Larmă mare, plâns, ocară, Pe dulău îl văd lătrând
Din grădină până-n scară, Ar fi spus: v-am păcălit. Dușmănos, după pisică
Zbiară George, plânge Mara, Și-ar fi râs, și-ar fi ciocnit, Numai ca să-i facă frică.
Crunt se strâmbă Marioara, Pân` se săturau de joc Ori când văd un pui mai mic
Că încep să se și certe; Și apoi o luau din loc. Hușuit, pentru nimic,
Mara zice că să-l ierte, Când așa, poftim: pe scară, De pisică ori de câine,
Marioara, cruntă foc: Ce rușine, ce ocară Ori de micile stâpâne.
Ba eu nu-l mai iert deloc Tocma-n zi de Paște, care
Căci nu merită defel E o mare sărbătoare Proastă-oi fi, c-așa se spune,
Să ne mai jucăm cu el. Și se cuvenea să fie Dar mi-s gândurile bune.
Numai joc și bucurie Pui de om ori de găină,
Nicu-i amenințător, Pentru tineri și bătrâni, Are, ori nu are vină,
Guță cere ajutor Pentru-ai noștri buni stăpâni... Dacă-l văd în supărare,
Și se-ndoaie și se zbate La fel inima mă doare!...
Deși nimenea nu-l bate. Iar găina cea moțată
Iese zbârlă din poiată Tocmai când spunea c-o doare
Petre-l strâmbă și-l îngână, Și corcodăie frumos Inima, de supărare,
George-l scutură de mână… Să-l îmbune pe cocoș: Și ofta mai rău, găina,
Ei, cei șase frați cuminți, -Cotcodac, cotcodac, S-a-ntețit, pe scări, pricina:
Și-au ieșit acum din minți. Nu știu ce să mă mai fac...
De ce fac, nu-și mai dau seama Nu-s de vină dar îmi pare Guță, scuturat de mână,
Și se duc, buluc, la mama, Rău de-atâta supărare. S-a luptat să scape, până
Ca să-i spună că de-acum Că măcar de bănuiam, S-a smucit și i-a trântit
Nici în casă, nici pe drum, Zău că nu le mai ouam Și pe George și pe Petre,
Ei nu-l mai cunosc pe Guță. Și n-aveau ce să ciocnească De pe scară, jos, pe pietre.
Iar Didina cea micuță, Că să se mai necăjească.
Urcând scările, în pripă, O fi Guță vinovat Iar găina cu-n oftat
Către Guță, aspru, țipă: Că hoțește a jurat Și mai jalnic, a urmat:
-Haide, pleacă, pleacă-ndat Dar să luăm și noi aminte
Că de nu, eu te și bat. Că-i copil fără de minte; Cotcodac, cotcodac,
Câte-am mai pățit și eu Uită-te la ei ce fac,
Biju, șpițul mititel, Cu câte un pui de-al meu!... Cum se dușmănesc, în loc
Urcă scările și el, Să se bucure de joc
Mârâind: Este nedemn Geaba spune cel rățoi La o zi ca asta, mare...
Să ciocnești c-un ou de lemn Că „să-l ocărâm și noi”
Și ești foarte vinovat Da ia-ntreabă-l de mai știe Nu mai pot de rău ce-mi pare...
Mai ales c-ai și jurat. Câte pozne-mi făcea mie. Cotcodac, cotcodac,
Prinde larma-n curtea toată; Că eu doară l-am clocit
Puii fug către poiată, Și cu grijă l-am păzit, Cum să fac ca să-i împac?...
Se zbârlește bibilica,
Miaună pe gard pisica:
(Sfintele Paști în datini și obiceiuri, volum alcătuit și redactat de Crăciun Boris, Editura
Porțile Orientului, Iași, 1997, pag.110-114)

8
Anexa 2
Iertarea celor care ne fac rău

9
Anexa 3
Iertarea celor care ne fac rău

10