Sunteți pe pagina 1din 4

152 5.

Maşina asincronă

S.III.23
a) Pornirea MAT: Probleme generale. Metode de pornire
b) Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat

S.III.23 a) Pornirea motorului asincron trifazat reprezint\ procesul de conectare a


acestuia la re]eaua trifazat\ de alimentare [i cre[terea tura]iei sale pân\ la valoarea
nominal\, corespunz\toare sarcinii nominale la arbore.
Principalii parametri care definesc procesul pornirii sunt:
- cuplul dezvoltat [i curentul absorbit în momentul pornirii,
- durata procesului,
- pierderile de energie în înf\[ur\ri, înc\lzirea lor,
- varia]ia cuplului [i curentului pe durata pornirii.
Cuplul de pornire Mp reprezint\ cuplul minim pe care îl poate dezvolta motorul
aflat cu rotorul în repaus, dac\ este alimentat la tensiunea [i frecven]a nominale, dup\ ce
curentul a atins valoarea nominal\; pentru a porni, motorul trebuie s\ dezvolte un cuplu mai
mare decât cel rezistent, creat de ma[ina de lucru. Valoarea cuplului Mp rezult\ din :
R2
m p U12 s
M 1 2
2 f1  R 
 R1 c1 2
 s

  X 1 c1 X 2
  2

 

. m1 p U 12 R2
M p  M ( s  1)  Mp 
2 f1  R  c R  2  X  c X  2
1 1 2 1 1 2  
A[a cum se constat\ din caracteristica mecanic\ natural\ (Fig. ), motoarele
asincrone au un cuplu de pornire relativ mic (Mp << Mk). Valoarea acestuia depinde
puternic de rezisten]a circuitului rotoric R/2 , crescând odat\ cu aceasta (până la o anumită
valoare R2k.
Curentul de pornire, I1p este egal cu valoarea efectiv\ a curentului maxim absorbit
de circuitul statoric, cu rotorul în repaus, motorul fiind alimentat la tensiunea [i frecven]a
nominale; acest curent nu trebuie s\ dep\[easc\ anumite limite , impuse de puterea re]elei.
La motoarele asincrone, în momentul pornirii, curentul absorbit din re]ea este
maxim, având valori: I1p = (5 - 8)I1n:
U1
I 2' 
2
 R2'  ' 2
 1 1    X1  c1 X 2 
R  c
 s 
pentru s  1 ( si in ipoteza : c1  1, I10  0)
U1
I1 p  I 2 p   (5  8) I1n .
R1  c1 R2  2

 X 1  c1 X 2 
2

Prin urmare, la pornirea unui motor asincron trifazat, trebuie rezolvate satisf\c\tor
dou\ probleme, aparent contradictorii: cre[terea cuplului Mp [i reducerea, la valori
convenabile, a curentului I1p.
Pornirea motoarelor asincrone triafazate

Metodele de pornire a MAT sunt funcţie de forma constructivă şi condiţiile de


exploatare:
1. Pornirea MATcu rotorul bobinat
2. Pornirea MAT cu rotorul în scurtcircuit
2.1. Pornirea direct\
2.2. Pornirea MAT cu tensiune redusă
a). Pornirea stea-triunghi ,Y-D
b). Pornirea cu autotransformator, ATR
2.3 MATcu rotorul în scurtcircuit cu pornire ameliorat\
a) MAT cu colivie dubl\
b) MATcu colivie cu bare înalte

3. Se poate stabili o compara]ie între motoarele asincrone trifazate de diverse


construc]ii

Pornirea motoarelor asincrone trifazate

1. Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat

2.Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit

2.1. Pornirea direct\

2.2. Pornirea cu tensiune redusă

a) Pornirea stea-triunghi

b) Pornirea cu autotransformator

2.3. Motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit cu pornire ameliorată prin construcţie

a) Motorul asincron cu colivie dubl\

b) Motorul asincron cu bare înalte


154 5. Maşina asincronă

S.III.23. b) Pornirea motoarelor asincrone cu rotorul bobinat

La motoarele asincrone cu rotorul bobinat, spre deosebire de cele cu rotorul în


scurtcircuit, se pot solu]iona relativ simplu ambele probleme men]ionate mai sus,
asigurându-se un cuplu de pornire mare, la un curent de pornire relativ mic.
Limitarea curentului de pornire se ob]ine, în cazul motoarelor asincrone cu rotor
bobinat, m\rind rezisten]a circuitului lor secundar, prin înserierea cu fazele rotorului a unui
reostat trifazat de pornire Rp , (Fig. 1); se ob]ine, totodat\, cre[terea cuplului de pornire.
În fig.5.15 sunt date caracteristicile M = f(s) [i I = f(s), trasate pentru diferite valori ale
rezisten]ei suplimentare conectate în circuitul rotoric al motorului.

Fig. 1
În momentul pornirii (întrerup\torul K se închide), rezisten]a suplimentar\ Rp este
maxim\; pe m\sur\ ce tura]ia motorului cre[te, rezisten]a Rp se reduce treptat pân\ la
valoarea zero. Scurtcircuitarea treptelor RI,..., RIV ale reostatului de pornire (închiderea
contactelor K1,..., K4) se poate realiza cu ajutorul contactoarelor electromagnetice
comandate cu relee de timp sau de curent. Valorile treptelor reostatului de pornire se aleg
astfel încât cuplul [i curentul s\ varieze între dou\ limite impuse: maxim\ Mpmax, Ipmax
[i minim\ Mpmin, Ipmin (Mpmax se ia ceva mai mic decât cuplul critic Mk, iar Mpmin mai
mare decât cel nominal Mn; de obicei, Mpmax = (1,5 - 2)Mn, iar Mpmin = (1,1 - 1,3)Mn.
La pornire (s = 1), cuplul atinge valoarea Mpmax, iar curentul absorbit - Ipmax (limitat,
de obicei, la 2In); pe m\sura acceler\rii rotorului, cuplul dezvoltat [i curentul absorbit scad
[i în mometul în care ating valorile Mpmin [i Ipmin se scurtcircuiteaz\ prima treapt\ a
reostatului de pornire (se închid contactele K1), aleas\ astfel încât, dup\ scurtcircuitare,
cuplul [i curentul s\ revin\ la valorile lor maxime; se repet\ opera]ia [i cu treptele II, III,
Pornirea motoarelor asincrone triafazate

IV; când motorul ajunge s\ func]ioneze pe caracteristica sa natural\ (curba a, fig. 5.15), la
parametrii nominali, Mn, sn, procesul pornirii se consider\ încheiat.
Reostatul de pornire Rp, executat din metal, r\cit cu ulei sau aer, se dimensioneaz\
pentru func]ionarea în regim de scurt\ durat\.
Observa]ie:
Pentru reducerea pierderilor prin frecarea periilor pe inele [i a consumului de perii [i
pentru mic[orarea rezisten]ei circuitului rotoric în timpul func]ion\rii, motoarele asincrone
cu rotorul bobinat au uneori dispozitive de scurtcircuitare a inelelor [i de ridicare a periilor
dup\ pornire