UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA

MATERIALELOR
-2017-

Proiect Operatii Unitare

Student:Cican Diana Petruta

Specializarea:CATB,AN 3
Profesor îndrumator:Luminita Gîjiu
Schimbator de caldura
Aparatele termice folosite în industria chimică servesc la realizarea unor operaţii însoţite
de trecerea căldurii de la un loc la altul, de la o materie la alta : ele sunt schimbătoare de
căldură .
Un schimbător de căldură este un echipament de transfer termic, care transmite căldura de la
un mediu la altul. Transmiterea căldurii între cele două medii se poate face printr-un perete solid, care
le separă, sau se poate face prin amestecarea mediilor. Dacă mediile sunt în contact cu peretele
despărțitor pe fețe diferite, căldura trecând prin perete, schimbătorul este de tip recuperativ, iar dacă
mediile sunt în contact succesiv cu aceeași față a peretelui, căldura acumulându-se în perete și fiind
cedată celuilalt mediu ulterior, schimbătorul este de tip regenerativ.
. Transferul de căldură are loc întotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la
mediul mai cald la cel mai rece.

Schimbătoarele de căldură se folosesc în procese de încălzire, topire, sublimare, fierbere, vaporizare,

condensare, răcire și solidificare. Ele își găsesc o largă aplicabilitate în instalațiile de încălzire, refrigerare,
climatizare, distilare (în industria chimică și petrochimică), în centralele termice, termoficare și ca anexe
ale mașinilor termice. Un exemplu foarte cunoscut este radiatorul autovehiculelor, unde fluidul cald (apa
de răcire a motorului) transferă o parte din căldura evacuată din motor unui fluid rece (aerul din mediul
ambiant).
Tema de proiect
Sa se dimensioneze un incalzitor al sucului de struguri continand 12% substanta uscata , de la 20
de grade celsius pana la temperatura de 80 de grade celsius cu abur 1 atm.Debitul de suc ce
trebuie incalzit este de 0,2kg/s.

Toate calculele se efectueaza in mathcad.

Avem urmatoarele date :

1  abur
2  suc
Kg
G2  0.2
s
t1i  100 °C
t1e  100 °C
t2i  20 °C
t2e  80 °C

Stiind temperatura de intrare si iesire,se calculeaza temperatura medie :

( t1i  t1e)
t1m   100 °C
2
( t2i  t2e)
t2m   50 °C
2

Se calculeaza constantele fizice ale sucului de struguri ,12% substanta uscata , in functie de
temperatura.

Constante fizice suc:

3 2
s( t)  1013  0.036 t  8.571 10 t
3 kg
s( t2m)  1.033  10
3
m


s ( t)  3.68  0.103 t  9.286 10
4 2 
 t  10
3

4 kg
s ( t2m)  8.515  10
m s
2 3 J
Cs  3881  1.556 t2m  0.019 t2m  3.851  10
kg  grad

3
s  0.447  1.9918 10  t2m
s  0.547 W
m grad
Constante fizice abur:
kg
apa( t)  958 3
m
apa( t1m)  958 kg
3
m

Kg
3
apa ( t)  0.284 10 m s

4 Kg
apa ( t1m)  2.84  10
m s

J
Capa  4220
Kg  grad
W
apa  0.505 m grd
6 6 J
r  2.26 10  2.26  10
kg

Calculam bilantul termic pentru abur, se calculeaza debitul de caldura si temperatura medie
logaritmica.
Pentru temperatura medie logaritmică se calculează diferențele de teperatură de la
cele doua capete ale schimbatorului (cald și rece).

Ecuatia de bilant termic:

4
Q  G2 Cs  ( t2e  t2i)  4.621  10

Q Kg
G1   0.02
r s

tprim  100  20  80 °C
tsecund  100  80  20 °C
tprim  tsecund
tm   43.281
ln 
tprim 

 tsecund 

În continuarea dimensionarii schimbatorului de caldură s-a propus un K pe baza căruia s-a

calculat aria:
kp  1000

Q 2
Ap   1.068 m
kp tm

Schimbatorul de caldură ales, are urmatoarele caracteristici:

-este un schimbator de caldura cu 4 treceri fara sicane

2
ASTAS  2.77 m
3
Dn  150 10 m
3
Sn  4. 10 m

3
  2 10 m
3
dext  20 10 m
n  12 buc
L  4 m

unde:

Dn=diametrul interior al mantalei; Sn=grosimea mantalei; δ=grosimea țevilor; d=diametrul

exterior al țevilor; A=aria de transfer termic; L=lungimea tevilor.

Calculul coeficientului partial pentru sucul de struguri:

Date suc prin tevi:

3
m
G2 4
Gvs   1.937  10 s
s( t2m)
di  dext  2   0.016 m
   di2 n 
Ac     2.413  10 3 m
2
 4 
4 Gvs  4 m
w   0.321
2 s
n    di
Se determina regimul de curgere :

( w s( t2m)  di) 3

Re   6.23  10
s ( t2m)

-regim turbulent

Se determina criteriile de similitudine, Nusselt si Prandtl:

( s ( t2m)  Cs )
Pr   5.999
s
0.8 0.4
Nu  0.023 Re  Pr  51.117

Se determinat valoarea coeficientului parțial de transfer termic:

W
Nu  s 3
2   1.746  10 2
di m s

Calcularea coeficientului partial de transfer termic pentru fluidul care circula printre tevi.

G1
 
L n

4 
Re   5.999
apa ( t1m)

Re  5.999
m
g  9.81
2
s

În urma acestor calcule se determina valoarea cccoeficientului parțial de transfer termic :

m
2
s
W
1  1500
2
Given m s

W
1  12640
2
Wm  s4 W
Find ( 1)  1.592  10
2 2
1  12640 m  s m s
 1
3 1
 apa ( t1m)
2 
1   3
1.19 Re
 apa 3 apa( t1m) 2 g 
 

4 W
Find ( 1)  1.592  10
2
m s

W
1  12640
2
m s

Se presupune că schimbatorul este dintr-un material pe bază de oțel și s-a calculat coeficientul
total de transfer termic:

1
rcr1  0.00026  W 
 2 
 m K 
1
rcr2  0.0002
 W 
 2 
 m K 

W
p  17.5
m grd

1
Kp   815.623 W
1  1
   rcr1  rcr2 2
2 p 1 m s

Pe baza coeficientului total de transfer termic se calculeaza aria:

Q 2
Ac   1.309 m
Kp tm

Ap  Ac
100  22.606 %
Ap
Determinarea coloanei de rectificare

Sa se dimensioneze o coloana de rectificare cu talere, pentru separarea unui amestect apa-acid

acetic.
Debit alimentare F = 90+5*n
Compozitia alimentari xf = 0.6-0.01*n Presiuni orientative:alimentare qF=790 torr
Compozitia distilatului xd = 0.9 Varful coloanei :qD=760 torr
Compozitia reziduu xw = 0.05
Blazul coloanei :qw=820 torr

Amestecul este adus in coloana la temperatura de fierbere ( starea termica a alimentarii q= 1 ).

1.Calcularea parametrilor externi

1.1Determinarea numarului minim de talere teoretice

Ecuaṭia de bilanṭ pe instalaṭie este de forma:

F=D+W

F=debit de alimentare kmoli/h

D=debit de distilat kmoli/h

W=debitul de reziduu kmoli/h

Bilanṭul de materiale parṭial pentru componentul uṣor volatil:

F xf xd D  xw W
q  1
n  4
kmol
F  90  5 n  110 h

xf  0.6  0.01 n  0.56

xd  0.9
xw  0.05
pF  790 torr
pD  760 torr
pw  820 torr

D  66 W  44
Given
F D W
F xf xd  D  xw W
 66 
Find ( D W )   
 44 
D  66 kmoli/h
W  44kmoli/h
Calcularea volatilitatii relative

 0   0 
 0.0002   0.0002 
 0.0002   0.0003 
 0.0002   0.0004 
   
 0.0034   0.0069 
 0.0055   0.0112 
   
 0.0474   0.0979 
 0.0812   0.1446 
 0.1497   0.2382 
   
x   0.2198 
y   0.3273 
 0.2917   0.4071 
 0.3378   0.4573 
   
 0.4198   0.5496 
 0.5359   0.6591 
    1
 0.6463   0.7524 
 0.7388   0.8217 
 0.8251   0.8783 
    0.8
 0.9210   0.9429 
 0.9676   0.9761 
 0.9891   0.9921 
    0.6
y

x
0.4

0.2

0
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
xx

Am determinat curba de echilibru a amestecului acid acetic-apa.

Pe baza datelor obținute a fost calculată volatilitatea relativă medie ca media aritmetică a tuturor
volatilităților relative calculate pentru fiecare compoziție
 0
0
0 0
0 1
1 2·10-4
1 1.5
2 2·10-4
2 2
3 2·10-4
3 2.037
4 3.4·10-3
4 2.048
5 5.5·10-3
5 2.181
6 0.047
6 1.913
7 0.081
7 1.776
8 0.15
8 1.727
x 9 0.22 
9 1.667
10 0.292
10 1.652
11 0.338
11 1.686
12 0.42
12 1.674
13 0.536
13 1.663
14 0.646
14 1.629
15 0.739
15 1.53
16 0.825
16 1.416
17 0.921
17 1.368
18 0.968
18 1.384
19 0.989

 0
 Y ( 1  X)  0 0
   X ( 1  Y) 
  1 3.352·10-4
m  mean( ) 2 3.352·10-4
m  1.676
3 3.352·10-4
4 5.687·10-3
5 9.186·10-3
6 0.077
αm x
yc   7 0.129
1  ( αm  1)  x
8 0.228
9 0.321
10 0.408
11 0.461
12 0.548
13 0.659
14 0.754
15 ...
 y1  xd y1  0.9

y1
x1 
m  ( m  1)  y1 x1  0.843

y2  x1
y2  0.843
y2
x2 
m  ( m  1)  y2

x2  0.762
y3  x2 y3  0.762

y3
x3  x3  0.656
m  ( m  1)  y3
y4  x3
y4  0.656
y4
x4 
m  ( m  1)  y4 x4  0.533

y5  x4
y5  0.533

y5
x5 
m  ( m  1)  y5 x5  0.405
y6  x5 y6  0.405

y6
x6 
m  ( m  1)  y6 x6  0.288

y7  x6
y7  0.288
y7
x7 
m  ( m  1)  y7
x7  0.195
y8  x7
y8  0.195
y8
x8 
m  ( m  1)  y8
x8  0.126
y9  x8
y9  0.126

x9  0.079

y10
x10 
y10  m
x9  ( m  1)  y10
y10 x10
NTTmin 0.049
0.079 10
 y9
x9 
m  ( m  1)  y9

y10  x9
y10  0.079
y10
x10 
m  ( m  1)  y10
x10  0.049
NTTmin  10
 xd xd 
 
 x1 xd 
 x1 y1  0 1
  0 0.9 0.9
 x2 y1 
 x2 y2  1 0.843 0.9
 x3 y2
 2 0.843 0.9
  3 0.762 0.9
 x3 y3 
 x4 4 0.762 0.843
y3 
  5 0.656 0.843
 x4 y4 
6 0.656 0.762
NTT_min   x5 y4  
7 0.533 0.762
 x5 y5 
  8 0.533 0.656
 x6 y5 
9 0.405 0.656
 x6 y6 
 x7 y6
 10 0.405 0.533
  11 0.288 0.533
 x7 y7  12 0.288 0.405
 x8 y7 
  13 0.195 0.405
 x8 y8  14 0.195 0.288
 x9 y8  15 0.126 ...
 x9 y9 
 
 x10 y9 

1.2Determinarea refluxului minim al coloanei

Lmin  2 m xf
yf   0.681
1  ( m  1)  xf
Given

Lmin xd  yf
Lmin  1 xd  xf

Find ( Lmin)  1.813

Lmin  2. L  Lmin 1.7  3.4

 F
f   1.667
D

DOZC Determinarea numarului de talere teoretice

x y
0.9 0.9000 Pentru zona de concentrare , respectiv epuizare ,avem:
0.5 0.6373
DOZE Dozc: yn=L/L+1*xf-1+xd/L+1
x y
Doze:ym=L+q*F/L+1*xf-1-(F-1)/L+1*xw
0.05 0.05
0.5 0.6373

Calcularea numarului de talere teoretice

Se realizeaza un grafic- valorile lui Y în funcție de X, DO, NT (ale compusului X),

din care se observă numărul de talere teoretice:

In acest caz se observa de pe grafic ca avem 10 talere teoretice .

Calcularea numarului de talere reale :

NTT  16

Ah2o  7.96681 A12  0.0010

Aac  7.18807 A12
A21  0.0009
Bh2o  1668.21  A12 xf 
2

1 
Bac  1416.7 A 12
 A21  1 xf  
 
lg  1 
2  1  10    0.987
Ch2o  228.00  A 12 xf 
1  A  1  x 
21  f 
Cac  211.00

A12  0.0010 A21
A21  0.0009
 A21  1 xf  
2

tfapa  100 oC 1
A 21
 A12 xf 
 
lg  2 
 2  10    1.024
 A 21 1  xf 
tfac  118.1 2
oC
1  A  x 
 12 f 

tf  105

Given

 Bh2o 
  Bac 

Ah2o  Aac 
 t f  Ch2o   t f  Cac 
790 10   x    10
f 1
  1  x 
 f 2
 
Find tf  107.375

tf  109.161 ac  0.418867 cP

h2o  0.255 cPcP

 
am  h2o  xf  ac  1  xf  0.327 cP


E  50.3 m am  0.226  57.615 %
E  0.57615

NTT  1 NTR  26
NTR   26.035
E
Calcularea inaltimii coloanei

H  0.3

am  1

wmax  0.3
wv  0.3 0.85  0.255

3
HA  ( NTR  1)  H  NTR  2 10  7.552 m

Hv  2 H  0.6 m
Hb  3 H  0.9 m

Hcoloana  HA  Hb  Hv  9.052 m

xf  0.56
xd  0.9 xw  0.05

xf  xd
xc  xc  0.73
2
m xc
y c   0.819
1  ( m  1)  xc

xf  xw
xe   0.305
2
m xe
y e   0.424
1  ( m  1)  xe

x1c  xc  0.73
x2c  1  x1c  0.27

x1e  xe  0.305

x2e  1  x1e  0.695

y1c  yc  0.819
y2c  1  y1c  0.181
y1e  ye  0.424
y2e  1  y1e  0.576
 3
L  940.389 xf  946.407 xf  1.057  10
M1  18
V  940.389 yf  946.407 ( 1  yf )  942.309
M2  60

Mvc  M1 y1c  M2 y2c  25.591

Mve  M1 y1e  M2 y2e  42.198

 
Mc  xc M1  1  xc  M2  29.34

 
Me  xe M1  1  xe  M2  47.19

M1
c  xc  0.448
Mc
M2
e  xe  0.388
Me
1  1
g
2  1.05 3
cm

1
Lc 
 
 c  2 1   c   1 g
 1  2 Lc  1.027 3
cm

1 g
Le   1.03

 e  2 1  e   1  cm
3

 1 2
pF  pD
p c   775 mmHg
2
pF  pw
p e   805 mmHg
2
 td  100
Given
 Bh2o 
  Bac 

Ah2o  Aac 
 t d Ch2o   t d Cac 
760 10   x    10
d 1
  1  x 
 d 2
 
Find td  101.572

tw  100
Given
 Bh2o 
  Bac 

Ah2o  Aac 
 t w Ch2o   t w Cac 
820 10   x    10
w 1
  1  x 
 w 2
 
Find tw  118.38
td  101.572
tw  113.252

tf  td
tc   105.367
2

tf  tw
te   111.207
2

L  3.4
D  66

T0  273 K p0  760 mmHg

VM  22.4 L
kmol
Vc  ( L  1)  D  290.4
h
Ve  Vc  290.4 kmol
h
tc  T0 p0 3
3
m
Vvc  Vc VM  8.512  10
T0 pe h
te  T0 p0 3 3
Vve  Ve VM  8.643  10 m
T0 pe Mve T0 pe g
h ve   1.418
 
VM te  T0  p 0
cm
3

Mvc T0 pc g
vc   0.841

VM tc  T0  p 0  cm
3

Mve T0 pe g
ve   1.418

VM te  T0  p 0  cm
3