Memoria

Definitie: Memoria este mecanismul psihic cognitiv de reflectare a experientei

trecute, fixare si pastrare a informatiilor in vederea recunoasterii si reproducerii acestora
intr-o maniera cat mai fidela. Finalitatea memoriei este aceea de a recupera amintirile.
Implicarea memoriei in toate activitatile omului conduce si la alte specializari:
memorie imagistica, cognitiva, voluntara, afectiva, sociala etc.
P. Popescu-Neveanu (1977), M. Zlate (1999), M. Golu (2002) - memoria realizeaza
o procesare activa, selectiva, situationala, mijlocita. Este o procesare activa - intervine
activ in materialul memorat, nu este un proces pasiv de reflectare in oglinda.
Caracterul mijlocit al procesarii din memorie se realizeaza prin intermediul unor
coduri.
1. Codul lexical - implica verbalizarea si codurile non-verbale.
2. Codul imagine - imaginile sunt memorate mai bine decat frazele, iar in memorarea
actiunilor reprezentarea etapelor actiunii sub forma unui film sau serii de fotografii
amelioreaza reamintirea.
Procesele memoriei: Teoriile de procesare informationala sunt bazate pe
similaritatile aparente dintre modul cum opereaza creierul uman si modul in care
opereaza un computer.
I. Encodarea:
- corespunde transformarii input-ului fizic (unde sonore, vizuale, mirosuri, gusturi,
atingeri) intr-un tip de cod sau reprezentare acceptata de memorie si plasarea acesteia
in memorie. Info exterioara ajunge la simturile noastre sub forma de stimulare fizica sau
chimica.
a) Encodarea vizuala - utilizeaza codul vizual, imaginile putand fi intiparite ca atare, ca
imagini mentale ale imaginilor reale percepute.
b) Encodarea auditiva - corespunde codului auditiv, care inseamna o reprezentare a
stimulilor ca o secventa de sunete.
c) Encodarea semantica - se foloseste de codul semantic, propozitional, este cea prin
care retinem sensul info.
Encodarea poate lua doua forme:
• voluntara
• involuntara
Encodarea voluntara - presupune prezenta scopului de a memora. Sub. are o sarcina trasata
clar si va trebui sa se mobilizeze si sa depuna un anumit efort pentru a memora informatia care ii
este necesara.
Encodarea involuntara - are loc in absenta controlului voluntar sau a mecanismelor atentiei
directionata de scop. Subiectul nu depune efort pentru a memora.
II. Stocarea
- procesul de retinere sau de pastrare a informatiilor; nu implica doar o imprimare a info in
sistemul mnezic, ci la nivelul ei se produc schimbari si transformari continue, determinate de
acumularea de noi cunostinte, de situatii si experiente care imbogatesc sau modifica vechile
informatii.
- durata stocarii: se defineste ca fiind perioada dintre encodarea info si reactualizarea ei.
• Dinamica stocarii: tine de trei aspecte:
1. Fidelitatea: raportul de corespondenta dintre structura materialului memorat initial si
cea a materialului care se afla in stocul mnezic.
2. Completitudinea: data de raportul cantitativ dintre ceea ce se pastreaza si ceea ce a fost
memorat initial.
3. Amplificarea: tine de imbogatirea sa, de plasarea ei intr-un context logic si semnificativ
mai larg, de sistematizarea si ierarhizarea datelor encodate.
III. Reactualizarea ( recuperarea info ):
-consta in scoaterea la suprafata a continuturilor encodate si stocate, este vorba de aducerea in
plan constient a unor informatii si experiente care au fost stocate cu un anumit timp in urma.
• Reactualizarea involuntara, spontana: se produce atunci cand este vorba de informatie
cunoscuta, legata de evenimente importante din viata noastra sau de date semnificative
despre noi.
• Reactualizarea voluntara: se produce atunci cand incercam sa recuperam cantitati mari
de info, info exacta care a fost memorata cu mult timp in urma sau info care nu a fost pe
deplin inteleasa.
Formele memoriei:
A. Memorie senzoriala:
- de foarte scurta durata, chiar volatila care activeaza pe durata a cateva secunde si se suprapune,
in buna masura, cu conceptul de postefect.
-este considerata ca fiind primul stadiu al memoriei.
! Psihologii cred ca exista un registru mnezic senzorial pentru fiecare simt. Dintre acestea cele
mai studiate au fost memoria senzoriala pentru stimulii vizuali, sau iconica, si memoria
senzoriala pentru stimulii auditivi, denumita memorie ecoica !
a. Memora iconica: memoria senzoriala a stimulilor vizuali. Cadrele de imagine imprimate in
memoria iconica sunt foarte scurte, cercetarile indicand ca ele dureaza aprox 1/4 sec. In
memoria iconica, imaginile se pastreaza cu exactitate, ca intr-o fotografie.
b. Memoria ecoica: memoria senzoriala auditiva. Urmele mnezice ale stimulilor auditivi pot dura
cateva secunde ( asemenea ecoului ), asadar mai mult decar urmele stimulilor vizuali. Probabil
aceasta dif de durata este determinata de distinctiile biologice dintre organul vizual (ochiul) si
organul auditiv (urechea). Aceasta dif reprezinta unul din motivele pentru care in procesul de
encodare este util sa pronuntam cu voce tare un sir de litere, de ex, pe care l-am perceput pe
cale vizuala.
B. Memorie de scurta durata:
- ne apare ca un sistem tampon intre memoria senzoriala si memoria de lunga durata. Rolul ei
este relevant pentru operatiile aritmetice care presupun o retinere temporara a info, sau poate
diferite situatii ale vietii cotidiene. Aceste sistem al memoriei de scurta durata este considerat ca
o memorie de lucru. Baddeley (1994), sustine ca daca ne concentram atentia asupra unui stimul
din registrul senzorial, acesta va fi transferat in memoria de scurta durata. Nu toata info din MSD
este pierduta, uneori o parte din aceasta info este transferata in memoria de lunga durata.
Encodarea in MSD se realizeaza prin intermediul atentiei.
Stocarea in MSD are o capacitate limitata, ea poate contine in medie 7 elemente. Info stocata
in MSD poate proveni de la toate simturile: putem retine mirosul unui parfum, tonalitatile unei
melodii, gustul unui fruct, fata unei persoane, textura unui obiect etc.
Uitarea intervine in MSD fie prin inlocuire, fie prin stingere, prin pierderea info.
Reactualizarea in MSD este f usor reactualizabila deoarece este deja activa in planul
constiintei.
C. Memorie de lunga durata:
- conserva informatiile pe o durata de timp considerabila ce poate sa se intinda de-a lungul
intregii vieti. Unii autori considera ca info din MLD nu dispar niciodata, ci devin mai putin
accesibile. Exista 4 dif majore intre MLD si MSD:
a. modul de reactualizare a info
b. forma in care este stocata info
c. mecanismele prin care intervine uitarea
d. localizarea la nivelul creierului
D. Uitarea:
- incapacitatea de reamintire a unor informatii.
Exista o serie de factori de care depinde uitarea:
• particularitati ale materialului memorat: se tin minte mai usor evenimentele neobisnuite
spre deosebire de evenimentele similare cu altele sau banale
• frecventa producerii evenimentelor: ne reamintim mai usor evenimente, informatii
petrecute recent sau in mod repetat folosite spre deosebire de cele petrecute cu mult
timp in urma si cu o frecventa rara de manifestare
• pastrarea/schimbarea circumstantelor: schimbarea circumstantelor produce dificultati in
reamintirea unui eveniment, a unei persoane atunci cand sunt intalnite in alte situatii
• asocierea evenimentelor, informatiilor: cuvinte, stimuli singulari sunt mai greu de tinut
minte decat daca sunt asociate cu alte cuvinte sau evenimente.
O cauza importanta a uitarii este interferenta. In acest caz, uitarea este determinata de
o alta situatie, eveniment, activitate de invatare care intervine inainte sau dupa cea actuala. Cea
mai mare parte a studiilor asupra invatarii umane, in prima jumtate a sec. al XX-lea, s-au axat pe
interferenta si rolul ei in memorare.