C1-14.10.

2019
INSTITUTIILE UE
COMISIA EUROPEANA

Este organ executiv al UE, independent dpdv politiv. Isi are originea in alta autoritate,
insitutie careia tratatul de constituire la CECO i-a atribuit rolul de a coordona si subordona
productie de carbine si otel a celor 6 tari semnatare.
Ca organism, comisia are 2 componente:
 politica, reprezentata de Colegiul Comisarilor
 administrativa, reprezentata de Serviciile Comisiei organizare in directori de generali.
Comisarii erau numiti de org. national. Prin Tratatul de la Maastricht, numirea
membrilor comisiei necesita si acordul Parlamentului European.
Fiecare stat membru are cate un reprezentant (Tratatul de la Nissa). Fiecare comisar
raspunde de un anumit portofoliu si de un anumit directorat. Presedintele comisiei este cel mai
important membru(ex: primul presedinte: Jean Monnet).
ATRIBUTIILE COMISIEI:
 atributii in procecedura legislative:
 pe lege, propunerilor inaintate de Comisie, Uniunii Europene, adopta
impreuna cu parlamentul/singur, acte normative;
 are si putere normative, subordonata Consiliului UE care ii permite sa
execute actele adoptate de Consiliu;
 poate emite si decizii individuale prin care intervine in diverse domenii.
 atributii de organ executive:
 atributii de reprezentare:
 reprez UE in relatiile cu statele membre
-pe plan intern: ea reprezinta interesul comunitar in raport cu persoanele fizice si
juridice;
-pe plan extern: negociaza tratatele international negociate de Uniune;
 atributii asupra respectarii tratatelor
 comisia este imputernicita cu supravegherea respectarii dreptului comunitar
de catre statele member si nemembre.
ROLUL:
 initiator al legislatiei comunitare
 gardian al tratatelor
 executarea politicilor
 manager al bugetului comunitar
 reprezentata a UE in negocierile de extindere al acesteia

Membrii Comisii NU sunt reprezentanti ai guvernelor statelor membre. Fiecare comisar este
asistat in activitatea sa de un cabinet format din functionari administrative. Sefii cabinetelor se
intalnesc saptamanal pentru a discuta problemele ce necesita intrunirea comisiei si pentru a
pregati lucrarile acesteia.

1
 CONSILIUL UE

ROLUL:
 Este format din ministrii din fiecare tara a Uniunii, care raspund de domeniul de
politica supus discutiei. S mai numeste Consiliul de Ministrii si reprezinta impreuna cu
Parlamentul European, ramura legislative a UE.
 Este principalul organ legislative al UE, adopta legislatia europeana si coordoneaza
politicile Uniunii.
! Consiliul UE nu este acelasi lucru cu Consiliul European care este organ international
independent de UE. Consiliul UE este parte component a puterii legislative a carei structura se
aseamana cu cea a unei structuri bicamerale.
Poate fi alcatuit din 2 forme:
 Consiliul FORMAL-> compus din ministrii de externe ai statelor membre;
 Consiliul SPECIAL-> compus din ministrii specializati in anumite domenii.
Institutia este condusa de catre un presedinte ales prin rotatie o data la un an. Presedintele
Consiliului reprezinta Uniunea in relatiile externe si indeplineste deciziile luate de
Consiliul UE in politica externa a acestuia. Membrii consiliului actioneaza la instructiunile
statelor membre insa doar unul are drept de vot.|
ATRIBUTII :
 Atributii legislative
- Adopta acte normative cu forta juridica obligatorii , ce se impun statelor membre,
institutiilor comunitare si Consiliului UE.
- Poate revizui tratate comunitare si sa ia decizii de natura constitutionala.
 Atributii privind politica externa si de securitate comuna, justitii si afaceri
externe
 Atributii de aprobare a bugetului comunitar
 Atributii de coordonare a politicii economice a UE

CURTEA DE CONTURI

-1977, are sediul la Luxemburg

ROLUL:
 Este institutia specializata in controlul financiar exercitat asupra institutiilor
comunitare asupra modului de incasare a veniturilor si de realizare a cheltuielilor din
buget.
 Contractul managerial financiar al conducerilor institutiilor si a organizatiiolr
comuniare
 Este compusa din cate un reprezentant al fiecarui stat membru pe baza propunerilor
fiecarui stat, insa numirea se face de catre Consiliul UE, dupa obtinerea avizului
Parlamentului European
 Mandatul dureaza 6 ani si poate fi reinnoit
 Presedintele este ales la 3 ani.

2
C2-28.10.2019
PARLAMENTUL EUROPEAN

Este unul dintre organele europene.

Initial a fost numit Adunarea Generala, iar din 1962 a primit denumirea de Parlament. Se
apropie foarte mult de un parlament national, parlamentarii se constituie in grupuri politice, cu
caracter mixt sau multinational. Numarul minim pentru formarea unui grup parlamentar fiind
de 19 membrii daca provin din cel putin 5 state membre.
ROLUL:
Este condus de :
o Presedinte
o Vicepresedinti
o Chestori
o Secretar general, care impreuna formeaza -> Biroul Parlamentului European
Membrii PE sunt in acelasi timp si membrii de drept intr-o Comisie Parlamentara.
Desemnarea membrilor parlamentului are loc prin sugrafiu universal direct, pentru mandat de
5 ani, participand toate statele UE.
Parlamentarii europeni pot fi si parlamentari nationali, dar NU pot fi membrii in guvernele
nationale. Ei beneficiaza de imunitate si nu pot fi arestati sau urmariti pe terit altor state.
Imunitatea dureaza pe toata durata mandatului. Parlamentul se intalneste in sesiuni ordinare si
extraordinare.

ATRIBUTIILE
 atributii de supraveghere si control
-PE dezbate raportul anual general al Comisiei Europene, dezbate orice
problema de politica generala, poate adopta o motiune de cenzura care sa duca
la demiterea in bloc a Comisiei Europene si poate adresa interpelari Comisiei
Europene sau Consiliului UE.
 atributii legislative
-emite avize care pot fi facultative, consultative si conforme.
 atributii bugetare
- bugetul comunitar e adoptat de Consiliul UE la propunerea Comisiei
Europene cu avizul Parlamentului si aproba descarcarea de gestiune a Comisiei
dupa incheierea exercitiului bugetar.

3
 CURTEA EUROPEANA DE JUSTITIE

A fost infiintata in 1952 si este formata din 3 instante:

1. Curtea de Justitie care se ocupa de solicitarile privind pronuntarea unor hotarari
preliminare adresate de instantele nationale si de anumite actiuni in anulare si
recursuri.
2. Tribunalul care se pronunta asupra actiunilor de anulare introduse de pf,
intreprinderi si in anumite cazuri de guvernele uniunii. Se ocupa in principal de
legislatia privind concurente, ajutoarele de stat, comertul, agricultura si marcile
comerciale.
3. Tribunalul functiei publice care se pronunta asupra disputelor intre insitutuiile UE
si personalul acesteia. Este formata dintr-un numar de judecatori egal cu cel al statelor
membre si este asistata de 11 avocati generali, Consiliul avand posibilitatea sa
mareasca numarul acestora.
Presedintele Curtii este ales de catre judecatorii, prin vot secret, fiecarei instante avand un
mandat de 3 ani. Acesta are rolul de a prezida audierile si delibera audierile din camera de
consiliu si de a dirija activitatea curtii. Judecatorii sunt ajutati de grefieri si referenti.
FUNCTII:
1. jurisdictionala
2. consultativa

CONSILIUL EUROPEAN

Este format din:

- sefii de stat sau de guvern ai tarilor UE
- Presedintele Comisiei Europene
- Inaltul Reprezentat al UE pentru a face externe si politica de securitate.
Este forul politic suprem al UE. Nu detine putere economica la nivel UE, influenta sa
manifestandu-se la nivel informal.

Exista 2 opinii referitoare la natura juridica a Consiliului European.

- Este organ paracomunitar- este catalizatorul integrarii europene la nivel politic
- Este organ interguvernamental de cooperare.

Consiliul se reuneste de 4 ori pe an sau de cate ori este nevoie. Intalnirea sefilor de stat sau a
guvernelor impreuna cu MAE , fiind condusa de seful de stat sau de guvern din tara care
detine presedintia UE.
ROLUL
 stabileste orientarea generala si prioritatile poltitice UE, dar nu adopta acte legislative
 defineste politica externa si de securitate comuna a UE
 desemneaza si numeste candidatii pentru anumite posturi importante la lumii.

4
 BANCA CENTRALA EUROPEANA

S-a infiintat la 1988, si a devenit functioana la 1 ianuarie 1999. Este un organism independent
cu personalitate juridica si a preluat saricinile insitutului monetar european.
Are in componenta sa urmatoarele organe de decizie:
- Consiliul Guvernatorilor->este organul de decizie suprem si este format din
Comitetul Director si toti guvernatorii Bancii Centrale Nationale din eurozona. Acest
consiliu adopta orientarile si deciziile Bancii Centrale si reprezinta organul decizional
in ceea ce priveste administrarea si functionarea Bancii Centrale Europene.
-Comitetul Executiv -> aplica politica monetara adoptata de Consiliul Guvernatorilor,
comunica instructiunile necesare Bancii Centrale Europene, pregateste intrunirea
Consiliului Guvernatorilor si are responsabilitatea afacerilor curente ale BCE.
-Consiliul General-> va exista pana in momentul in care statele membre ale UE vor
adopta moneda euro.
Banca Centrala Europeana functioneaza pe baza principiilor independentei, transparentei,
credibilitatii si autodisciplinei. Independenta este necesara pentru a mentine stabilitatea
preturilor.

5
C3-11.11.2019

POLITICA AGRICOLA COMUNA (PAC)

Este printre primele politici comune adoptate ale UE prin Tratatul de la Roma din 1957.

Geneza ei a fost reactie la problemele alimetare care au urmat celui de-al Doilea Razboi
Mondial. Termenul de politica comuna reprezinta una dintre trasaturile definitorii ale PAC
intrucat pentru cca 90% din produsele agricole decizia nu mai apartine tarilor membre, ci UE.

La baza acestei politici, stau 2 motivatii:

1. nevoia fluidizarii comertului european cu produse agricole si dorinta tarilor
exportatoarea de a avea piata de desfacere
2. teama fata de situatia in care forta de munca eliberata din agricultura ca urmare a
mecanizarii, nu ar putea fi absorbita de celelalte sectoare si in acest caz veniturile din
agricultura ar fi scazut foarte mult

PAC este considerata a fi deosebit de importanta intrucat:

- bugetul acordat de UE pentru finantare este de aprox 50% din bugetul total al UE.
- Numarul mare de persoane afectate
- Suprafata teritoriului implicat
- Legaturile stranse cu piata unica, cu uniunea economica si cu cea monetara

PAC este alcatuita din reguli si mecanisme ce reglementeaza productia, procesarea si

comertul cu produse agricole in UE, accentul punandu-se in deosebi pe dezvoltarea rurala in
domeniul agriculturii

ROLUL :
 Ajuta la asigurarea unei aprovizionari stabile a populatiei cu alimente sigure si la
preturi convenabile
 Asigura un nivel de trai rezonabil pentru fermieri, promitand dezvoltarea agriculturii si
modernizarea ei
 Permite continuarea practicarii agriculturii in toate regiunile ei, avand grija pentru
bunastarea societatii rurale
 Imbunatatirea calitatii hranii, siguranta alimentelor, protejarea mediului, sanatatea si
protectia animalelor, toate acestea cu cheltuieli cat mai mici, daca se poate.

Poltica agricola si alte poltici ale UE au condus la crearea unor produse agricole in UE.
In prezent, aprox 1/5 din populatia UE traieste in zonele rurale, care reprezinta aproape
jumatate din teritoriul UE. In UE, exista aprox 12 milioane de fermieri, iar agricultura si
industria agro-alimentara reprezinta aproximativ 6% din PIB ul comunitar si genereaza
aproximativ 46mil de locuri de munca.
PAC este principalul instrument de gestionare a dezvoltarii rurale in UE. Cu toate acestea,
fondurile sale au scazut de la 70% in anii ‚80, la 50% in prezent.

In prezent, PAC este reorientata spre 3 obiective majore:

1. Productivitate
2. Competivitate
3. Sustenabilitate

6
ETAPE si OBIECTIVE IN EVOLUTIA PAC:

 1958-> prin Conferinta de la Stresa, se infiinteaza PAC

 1962- 1972 -> se implementeaza PAC, pilonul sau unic, agricultura, obiectivul a fost
uniformizarea preturilor la produsele agricole.

 1973- 1982 -> a fost perioada poltiicii prudente a preturilor, s-au introdus cotele de
productii care limitau dreptul producatorilor, la veniturile garantate in functie de
nivelul maxim de productii. La inceput a fost pentru cereale, zahar si lactate.

 1992- 1999 -> reforma masurii obiective:

-reducerea preturilor la produsele care generau cele mai mari surplusuri(
cereale, carne de vita, unt)
- acordarea de catre fermieri a platilor compensatorii stabilite la hectar, pentru
culturile agricole si pe cap de animal pentru bovine.

 1999-2001 pilonul 2 -> dezvoltarea rurala, obiective: masuri privind calitatea

produselor, a procesului de productie si preocuparea pentru mediul inconjurator

 2003- Reforma PAC, obiectivul: eliminarea legaturii dintre productie si plati

 2011-2013 ->Noua Reforma PAC: devine posibila transferarea de sume intre cei 2
piloni

 2014-2020-> noul cadru de finantare comunitar are urmatoarele 3 obiectve:

-cresterea competivitatii agriculturii europene
- conservarea diversitatii sistemelor de productie agricola din tarile Uniunii
-adoptarea productiei agricole la schimbarile climatice si protectia schimbarilor
naturale

Bugetul PAC a fost alocat perioadei 2014- 2020 se ridica la 373 de miliarde de euro pentru
intreaga uniune.

Pentru Romania, cresterea a fost de 300% a fondurilor europene.

7
C4-25.11.2019
POLITICA DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

Unul dintre obiectivele strategii Europene 2020 il reprezinta crearea mai multor locuri de
munca de calitate superioara.

SCURT ISTORIC:
a) 1950-1990
In 1950, lucratorii beneficiau de ajutorul pentru readaptare in cadrum Comunitatii Europene a
Carbunelui si Otelului (CECO). Ajutorul era acordat lucratorilor ale caror locuri de munca din
domeniul carbunelui si otelului erau amenintate de restructurarea industrial.
La inceputul anilor 1960, s-a creat Fondul Social European, avand ca scop combaterea
somajului.
La sfarsitul anilor 1980-inceput 1990, au fost elaborate programe de actiune privind ocuparea
fortei de munca ce vizau grupuri tinta. Pentru a incuraja libera circulatie si a facilita
lucratorilor sa-si gaseaca loc de munca in tarile membre + Elvetia.

b) 1992-prezent
In 1992, se creaza Serviciul European de Ocupare a Fortei de Munca.
In 1993, apare Carta Alba privind cresterea, competivitatea si ocuparea fortei de munca.
Ocuparea fortei de munca devine prima prioritate a agendei europene si apare in contextul
marjei ridicate a somajului.
In 1999 a intrat in vigoare Tratatul de la Amsterdam, acesta fiind baza strategii europene
pentru ocuparea fortei de munca si a constituit punctul de plecare a aparitiei Comitetului
Permanent pentru Ocuparea Fortei de Munca, avand drept rol promovarea coordonarii
politicilor statelor membre in domeniul ocuparii fortei de munca si al pietii fortei de munca.
Procesul de la Luxemburg sau Strategia EU privind ocuparea fortei de munca in perioada
1997-2004, aceasta strategie a adus in prim plan obtinerea unor rate ridicate de ocupare a
fortei de munca.

c) 2000-2010- Strategia de la Lisabona

In 2000, Consiliul European de la Lisabona, defineste noul obiectiv strategic de transformare
al UE ca cea mai competitive si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume. Ocuparea
integral a fortei de munca devine obieciv major al politicii de angajare si sociale.
In 2005, strategia a fost lansata, fiind revizuita in 2002, intorcandu-se in cadru multianual,
primul ciclu fiind intre 20005-2008.
Strategia Europa 2020, intre 2010-2020 (valabilitate), este ocuparea fortei de munca si o
crestere inteligenta, favorabila incluziunii; defineste pentru perioada ca obiective:
1. pentru piata muncii, cresterea la 75% a participarii pe piata munca a persoanelor intre
20-64 ani.
2. Incluziunea sociala si combaterea saraciei, prin eliminarea riscului de saracie si
excluziune pentru cca 20 mil de persoane
3. Imbunatatirea calitatii si performantelor sistemului de educatie si formare: reducerea
ratei de abandon scolar, cresterea la cel putin 40% a procentului de personae cu varsta
intre 30-34 ani care au absolvit o forma de invatamant superior sau echivalent.

8
Orientarile pentru politicile de ocupare a fortei de munca adoptate in octombrie 2010
prevedeau:
 Cresterea participarii pe piata muncii si a femeilor si a barbatilor
 Reducerea somajului structural
 Promovarea locurilor de munca de calitate
 Dezvoltarea unei forte de munca calificate care sa raspunda necesitatilor reale ale
pietei de muncii
 Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii
 Cresterea participarii la invatamantul echivalent
 Combaterea saraciei
In 2015, orientarile acestea sunt revizuite astfel:
 In ceea ce priveste stimularea cererii de munca, se propune cererea de noi locuri de
munca, stabilitatea salariilor, impozitarea salariilor
 In ceea ce priveste imbunatatirea ofertei de munca si a competentelor, vorbim despre
combaterea structural, despre nivelurile de participare si de competenta, despre
somajul in randul tinerilor
 Imbunatatirea functionarii fortei de munca, implicarea partenerilor social,
imbunatatirea politicilor active in domeniul pietei fortei de munca si mobilitatea fortei
de munca.
 In ceea ce priveste asigurarea echitatii , combaterea saraciei si promovarea egalitatii de
sanse, se discuta despre modernizarea sistemului de Securitate sociala, a sistemului de
sanatate, a sistemului de ingrijire pe termen lung si despre politicile sociale orientate
pentru prevenirea parasirii timpurii a scolii si a excluziunii sociale.
Programul UE pentru ocuparea fortei de munca si inovare sociala din 2013 a reunit 3
programe si anume:

1. PROGRES- ce avea drept scop generarea de cunostinte analitice, schimbul de

informatii si inovare reciproca

2. EURES- microfinantare si antreprenoriat social, Comisia a oferit si orientari

politice sub forma de pachete, de ex, in ceea ce priveste cererea de creare a
locurilor de munca, s-au redus impozitele pe forta de munca si s-au sprijinit noile
firme.
In 2013, la recomandarea Consiliului, pentru o autofinantare, o garantie europeana pentru
tineret, scopul a fost sa se asigure ca tinerii primeau o oferta de angajare de o mai buna
calitate, de intrare in ucenicie sau de efectuare a unui stagiu in termen de 4 luni de la intrarea
in somaj sau din momentul in care nu mai erau inscrisi intr-o forma de invatamant formal.

In februare 2013, Consiliul European a creat intiativa pentru ocuparea fortei de munca in
randul tinerilor avand urmatoarele caractericiti: bugetul de 8 miliarde de euro, linie bugetara
specifica pentru perioada 2014-2018, toate acestea fiind pentru tinerii intre 15-24 ani care nu
sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare.
Pentru crearea de noi locuri de munca, apare Fondul European De Investitii Strategice, care
vizeaza crearea de intreprinderi mici si mijlocii, pentru ca acestea sa mobilizeze 315mld Euro
pana in 2019. Parlamentul European sprijina infiintarea unui sistem de garantii pentru tineret.
C5-9.12.2019

9
C5-9.12.2019
POLITICA IN DOMENIUL CONCURENTEI

Inca de la stabilirea acesteia in Tratatul de la Roma din 1957, politica UE in domeniul

concurentei a reprezentat partea importanta a activitatii uniunii.

Tratatul prevedea instituirea unui sistem care sa impiedice dentaurarea competitiei in

interiorul pietei comune. Obiectivul era crearea unor norme ample si eficiente privind
concurenta, pentru a asigura functionarea normala a pietei europene si pentru a oferi
consumatorilor avantajele unui sistem de piata liber.

Incepand din 1962, Comisia Europeana este abilitata sa investigheze eventualele

comportamente anticoncurentiale, iar incepand din 1990, este autorizata sa examineze
concentrarile economiei de mare amploare. Impreuna cu autoritatile nationale din domeniul
concurentei din statele membre, Comisia garanteaza respectarea normelor Uniunii privind
concurenta.

Autoritatile de concurenta din intreaga Europa, se asigura ca intreprinderile si guvernele

respecta normele uniunii privind concurenta loiala, favorizand inovarea, armonizarea
normelor si dezvoltarea intreprinderilor mici. Impreuna cu autoritatile nationale de
concurenta, Comisia Europeana previne comportamentul anticoncurential si garanteaza in
mod direct prin supraveghere a intreprinderilor ca acestea nu formeaza grupuri in scopul
impartirii pietei gri, nu actioneaza astfel incat sa ii excluda pe potentialii concurenti.

Daca intreprinderile nu se formeaza normelor, Comisia poate aplica amenzi de pana la 10%
din CA a acestora.

Comisia garanteaza existenta unei concurente nedenaturate pe piata interna, precum si accesul
tuturor intreprinderilor europene pe piata interna a UE.

In esenta, scopul politicii in domeniul concurentei este de a oferi tuturor cetatenilor europeni,
bunuri si servicii de o mai buna calitate, la preturi avantajoase, axandu-se pe urmatoarele
activitati:
1. Lupta impotriva cartelurilor
2. Prevenirea abuzului de putere pe piata din partea intreprinderilor dominante in orice
sector sau tara din Europa
3. Analiza riguroasa a concentrarilor economice propuse
4. Controlul ajutoarelor de stat in favoarea sectoarelor si intreprinderilor care risca sa
denatureze concurenta

Comisia urmareste sa ajute consumatorii si intreprinderile sa obtina mai usor despagubiri in

cazul in care sunt victima ale unui comportament anticoncurential si sa simplifice investitiile
precum ajutoarele de stat.

Legislatia UE interzice intreprinderilor sa stabileasca fixarea pietelor sau preturile intre ele,
sa abuzeze de pozitia dominanta pentru a elimina concurentii mai mici si sa fuzioneze atata
timp car ar putea controla piata. Intreprinderile mai mari care actioneaza in Uniune, nu pot
fuziona fara aprobarea Comisiei Europene, chiar daca au sediul in afara uniunii.

10
Normele Uniunii reglementeaza si ajutoarele de stat care sunt verificare de Comisie si in cazul
in care nu se respecta anumite criterii, urmatoarele ajutoare sunt interzise:
- Imprumuturi si subventii
- Facilitati fiscale
- Bunuri si servicii la preturi preferentiale
- Garantii publice care cresc raiting-ul de credit al unei intreprinderi cu cei ai
concurentilor acestora

Este interzisa acordarea de ajutoare de stat sub orice forma, intreprinderilor aflate in
dificultate pentru care nu exista sperante ca vor deveni viabile dpdv economic.

POLITICA ANTITRUST

Termenul antitrust se refera la actiunea de a preveni sau de a controla cartelurile sau alte
monopoluri. Scopul fiind promovarea concurentei.

Normele antitrust privind acordurile anticoncurentiale sunt cuprinse in mai multe regulamente
in care sunt abordate anumite tipuri de comportament sau sectoare specifice. Acestea definesc
si competentele privind investigarea intreprinderilor si dreptul de a controla in interioriul lor.

Acordurile anticoncurentiale includ si carteruile, iar aceste acorduri sunt considerate

anticoncurentiale daca participantii convin sa fixeze preturile, sa limiteze productia, sa-si
imparta pietele sau cosumatorii, ori sa fixeze preturile de revanzare.

Un acord este considerat LEGAL daca:

 produce mai multe efecte pozitive decat negative
 nu este incheiat intre concurenti
 sunt implicate forme care au o cota cumulata mica sau acordul este necesar pentru
imbunatatirea serviciilor sau produselor, pentru dezvoltarea de noi produse sau pentru
a imbunatati serviciile fata de clienti

O pozitie dominanta nu este anticoncurentiala in sine, insa comportamentul intreprinderilor

poate fi considerat abuziv daca acestea isi exploateaza pozitia pentru a elimina concurenta, iar
politica interzice acest comportament.

Exemple de abuz de pozitie dominanta:

practicarea unor preturi prea mari
vanzarea la un pret de dumping
obligarea consumatorilor sa cumpere un produs care este legat in mod artifical de un
produs mai cunoscut
refuzul de a accepta anumiti clienti
oferirea de reduceri clientilor care cumpara o cantitate mai mare de produse de la
intreprinderi cu pozitie dominanta
conditionarea vanzarii unui produs, de vanzarea altuia.

11
AJUTOARELE DE STAT
Comisia autorizeza ajutoarele date de guvernele statelor intreprinderilor din industria locala
doar daca acestea aduc beneficii societatii sau economii in ansamblu. Exceptii, ajutorul de stat
va fi acceptat daca:
- exista o sansa reala ca o intreprindere aflata in dificultate sau o intreprindere noua sa
devina rentabila
- daca acestea urmaresc interesele uniunii.

LIBERALIZAREA
In unele tari, anumite servicii esentiale, cum ar fi: energia, telecomunicatiile, transportul, apa,
posta, sunt controlate de catre stat. Daca aceste servicii sunt liberalizate, Comisia se asigura ca
serviciile raman la dispozitia tuturor chiar si in regiunea nerentabila

Avantajele liberalizarii:
- consumatorii pot alege furnizorul care le ofera cele mai bune conditii, preturi mai
scazute si servicii mai noi si mai eficiente
- economiile nationale devin mai competitive
- banii colectati din amenzi nu se mai adauga la bugetul general al UE, ci reduc valoarea
contributiilor varsate de statele membre.

12
C6- 13.01.2020

POLITICA DE MEDIU

Aceasta politica se bazeaza pe:

-principiul precautiei
- prevenirii
-corectarii poluarii la sursa
-poluatorul plateste.

Programele multianuale de actiune pentru mediu stabilesc cadrul viitoarelor actiuni in toate
domeniile politicii de mediu. Acestea sunt integrate in strategii orizontale si sunt luate in
considerare in cadrul negocierilor in meterie de mediu.Punerea in aplicare a acestora este
fundamentala. UE are competenta de a actiona in toate domeniile politicii de mediu, precum
poluarea aerului si a apei, gestionarea deseurilor si schimbarile climatice.

Sfera de aplicare a competentei este limitata de principiul subsidiaritatii si de cerinta

unanimitatii in Consiliu, in ceea ce priveste aspecte precum cele de natura fiscala,
amenajarea teritoriului, utilizarea trenurilor, gestionarea cantitativa a resurselor de apa,
alegerea surselor de energie, structura aprovizionarii cu energie.

Originea politicii de mediu provine din principiul poluatorul plateste. Ce este pus in
aplicare prin intermediul directivei privind raspunderea pentru mediul inconjurator care
vizeaza prevenirea sau remedierea daunelor aduse mediului in general, adica speciilor sau
animalelor protejate, apelor si solului.

Operatorii ce desfasoara anumite activitatii precum transportul de substante periculoare sau

activitati care presupun evacuari de apa, trebuie sa ia masuri preventive in cazul unei
amenintari iminente la adresa mediului. Daca s-au produs deja pagubele, operatorii sunt
obligati sa adopte masuri adecvate pentru remedierea acestora si sa suporte cheltuielile
aferente.

Domeniul de aplicare a directivei include gestionarea deseurilor extractive, functiei siturilor

geologice de stocare si respectiv, siguranta activitatilor petroliere si gaziere off-share.

Principiile generale ale politicii:

1. Principiul precautiei este un instrument de gestionare a riscurilor care poate fi invocat

in cazul in care exista o incertitudine stiintifica cu privire la un posibil risc la adresa
santatii umane sau a mediului

2. Principiul prevenirii are aplicabilitate in cazul in care apar incertitudini cu privire la

posibilele efecte periculoase ale unui produs si in cazul in care ele persista in urma
unei evaluari stiintifice obiective, pot fi furnizate instructiuni de interzicere a
distributiei produsului sau de eliminarea sa de pe piata. Astfel de masuri trebuie sa fie
nediscriminatorii si proportionale , si trebuie revizuite imediat ce exista informatii
stiintifice suplimentare.

13
 3. Principiul corectarii poluarii la sursa: din 1998 integrarea preocuparilor legate de
mediu in cadrul altor domenii de politica ale uniunii, a devenit un concept important la
nivelul UE.

Integrarea politicii de mediu a inregistrat progrese semnificative si in domeniul politicii e

nergetice.
De exemplu: dezvoltarea paralela a pachetului energiei-clima ale UE sau foaia de
parcurs pentru trecerea la o economiei competitiva cu emisii scazue de dioxid de
carbon pana in 2050. Aceasta arata cum pot sectoarele responsabile de emisiile
Europei (generare de electricitate, industria, transporturile, constructiile, agricultura
etc) sa realizez trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon in cursul deceniilor
urmatoare.

4. Principiul poluatorul plateste este pus in aplicare prin intermediul directivei privind
raspunderea pentru mediul inconjurator care vizeaza prevenirea sau remedierea
daunelor aduse mediului.

In cadrul de baza al politicii de mediu se gaseste:

a) Programul de actiune pentru mediu
b) Strategii orizontale (de exemplu: Strategia Europa 2020 pentru cresterea
economiei presupune ca pana in 2020 sa fii combatut declinul biodiversitatii si
degradarea serviciilor ecosistemice)
c) Evaluarea impactului asupra mediului si participarea publicului, anumite
proiecte fac obiectul unei evaluari a impactului asupra mediului sau a unei
evaulari strategice de mediu
d) Cooperarea internationala in domeniul mediului
e) Punerea in aplicare, respectarea, monitorizarea.

Parlamentul European si Consiliul au impus criterii minime pentru inspectiile de mediu,

statele membre trebuie sa prevada sanctiuni penale eficace, proportionale si cu efect de
descurajare pentru cele mai grave infractiuni in domeniul deseurilor.

14