Sunteți pe pagina 1din 9

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Republicii Moldova


Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală

RAPORT
Lucrare de laborator Nr.2
La Disciplina: Sisteme Computerizate în
Medicina
Tema: Cercetarea programului “Sisteme
Informationale Spitaliceşti”

Au efectuat: st. gr ISBM-161 Livadaru Mihaela

A verificat: dr.conf Serghei Railean

Chisinau 2019
Scopul lucrării: Studierea conţiutului programului “Sisteme
Informationale Spitaliceşti”.

Noţiuni teoretice.

Diferitele nivele ale sistemului informaţional


Un spital este un organism foarte complex care generează o
cantitate considerabilă de informaţii. Instalarea unui SIS nu poate
fi concepută în absenţa unei analize aprofundate a sistemului informaţional al
spitalului, cu alte cuvinte a ansamblului de elemente
care se găsesc în interacţiune şi care au drept obiectiv adunarea,
prelucrarea şi furnizarea informaţiilor necesare activităţilor spitalului.
Analiza sistemului informaţional al spitalului se poate face pe mai multe planuri:
care este mediul în care va funcţiona SIS? Care este scopul spitalului (analiză pe
obiective)? Care este structura şi organizarea lui (analiză structurală)? Care sunt
funcţiile acoperite (analiză funcţională)? Care sunt efectele posibile ale unui SIS
asupra organizării spitalului şi cum vor fi modificate relaţiile dintre factorii care
interacţionează (analiză comportamentală)?
Metodologia de analiză a unui sistem informaţional complex poate fi transpusă
dintr-o ţară în alta, dar nu se poate spune acelaşi lucru despre rezultate (cu atât
mai mult în cazul unui SIS elaborat pe baza unor analize divergente).

Obiectivele unui sistem informaţional spitalicesc


Este evident faptul că spitalul trebuie considerat în mod priori tar ca un ansamblu
de resurse destinat să amelioreze starea de sănătate a populaţiei care îl
frecventează. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre obiectivele secundare,
sau despre analiza detaliată a structurilor instituţiei şi a funcţiilor sistemului
informaţional, care pot avea o importanţă diferită în funcţie de diferiţii factori
implicaţi.

2
Obiective principale Obiective auxialiare
Ameliorarea calităţii îngrijirilor  Ameliorarea
comunicaţiilor Reducerea
timpului de aşteptare
Controlul costurilor  Contribuţii la adoptarea
deciziilor
 Reducerea duratei
spitalizărilor
 Reducerea sarcinilor
administrative
 Reducerea cheltuielilor
de personal
Obiectivele sistemului informaţional spitalicesc.

Majoritatea factorilor implicaţi sunt de acord că SIS este un mijloc pentru


ameliorarea calităţii îngrijirilor acordate în spital, permiţând, în acelaşi timp,
o gestionare mai raţională a activităţii medicale.
Autorităţile tutelare pot spera că SIS va aduce o mai bună cunoaştere a
activităţii spitaliceşti şi a nevoilor de sănătate ale populaţiei şi că va
constitui un mijloc de a ajunge, în cadrul unei viziuni ce integrează
îngrijirile ambulatorii şi cele acordate la domiciliu, la un control mai
raţional al costurilor (vezi fig. 7.3).
Deschiderea spre exterior a SIS poate, cu condiţia respectării securităţii şi a
libertăţii individuale (vezi capitolele 8 şi 15) să reprezinte un mijloc de de-
compartimentare a medicinei de spital şi a celei extra-spitaliceşti,
apropiind medicina de bolnav.

Componentele unui sistem informaţional spitalicesc


Vom prezenta mai departe componentele clasice ale unui SIS sub forma
unor scheme sintetice.

Gestiunea administrativă
Include în principal sub-sistemele de gestiune medico-adminis-trativă a
bolnavilor, contabilitatea generală şi analitică, sistemul de gestionare al
personalului, aprovizionarea şi stocurile (vezi fig.).

3
• Gestiunea medico-administrativă a bolnavilor
- Identificare
- Pre-internare, internare, ieşire, transfer
- Facturare, legături cu forul tutelar
• Gestiune financiară
- Contabilitate generală şi analitică
- Controlul gestiunii
• Gestiunea stocurilor
.- Comenzi şi aprovizionare
- Ordonanţare
• Gestiunea activităţii spitaliceşti
- Gestiunea resurselor (paturi, programări)
- Rapoarte de activitate/statistice (cazuri)
- Planificarea, optimizarea resurselor
• Gestiunea personalului

Sub-sistemele de gestiune administrativă.

Gestiunea unităţii de îngrijiri


Adună la un loc toate funcţiile legate de îngrijirea unui pacient dat şi
acţiunile medicale în general (vezi fig. 7.7). Din acest motiv este complexă
şi dificil de modelat. în mod schematic se pot distinge trei sub-sisteme:
• sub-sistemul legat de efectuarea actelor medicale (cereri de examene
diverse, returnarea rezultatelor, gestionarea şi optimizarea consultaţiilor);
• sub-sistemul legat de constituirea şi ţinerea la zi a fişei permanente a
bolnavului;
• sub-sistemul legat de controlul şi dirijarea acestor activităţi.
Funcţiile de comunicare sunt foarte importante. O parte a complexităţii
acestei gestiuni este determinată de necesitatea de a înlănţui informaţiile
care privesc diferitele episoade ale îngrijirii pacienţilor, atât intra- cât şi
extra-spitaliceşti, pentru a evita repetarea fără rost a examenelor şi a
garanta coerenţa îngrijirilor.

4
• Gestiunea datelor pacientului
- Observaţii (anamneză, examen, decizii diagnostice şi
prognostice)
- Gestiunea actelor (procedurilor) (prescripţii şi
realizarea acestora)
- Editare (rapoarte, rezumatul dosarelor, etc.)

• Gestiunea unităţilor de îngrijire


- Logistică
- Gestiune administrativă şi contabilă
- Statistici de activitate

• Comunicaţii
- Intra- şi extra unitate
- Extra spitalicească

• Învăţământ şi cercetare
- Acces la cunoştinţe şi protocoale
- Consultarea băncilor de date
Sub-sistemele de gestionare a îngrijirilor.

Gestiunea platformelor tehnice


Sub acest termen sunt grupate toate activităţile laboratoarelor de biologie,
ale serviciilor de explorări funcţionale, a serviciilor de imagistică medicală
şi ale farmaciei. în fig. 7.8 sunt prezentate schematic funcţiile asigurate de
aceste unităţi.
• Gestiunea examenelor
- înregistrarea cererilor
- Editarea documentelor - posturile tehnice către
- Dobândirea rezultatelor
 manual
 prin conectare la analizori
- Validare
- Editare şi difuzare
- Arhivare
• Gestiunea laboratorului
- Gestiune administrativă şi contabilă
- Controlul de calitate
- Statistici de activitate
5
Sarcina pentru lucrare de laborator

1. Cercetam structura detaliata a Programului “AHMS”, pentru


acestea cercetati structura a fiecarui meniu din interfata de lucru
principala:

 Meniul Inpatients (cu afişarea interfeţelor posibile):

 Meniul Outpatients (cu afişarea interfeţelor posibile):

6
 Meniul Laboratory (cu afişarea interfeţelor posibile):

 Meniul Channeling (cu afişarea interfeţelor posibile):

 Meniul Payment (cu afişarea interfeţelor posibile):

7
 Meniul Reports (cu afişarea interfeţelor posibile):

 Meniul Maintenance (cu afişarea interfeţelor posibile):

8
2. Alcătuiţi scema-bloc a Programului ”AMHS”.

3. Concluzia:
Pe parcursul acestei lucrări de laborator ,am studiat ramurile de
lucru cu aplicatia “Advanced Hospital Management System” ,care
este un sistem avansat de management al spitalului ce include
înregistrarea pacienților, stocarea detaliilor lor în sistem și
facturarea computerizată în farmacie și laboratoare. Software-ul
are facilitatea de a oferi un ID unic pentru fiecare pacient și
stochează automat detaliile fiecărui pacient și personal medical.
Include o facilitate de căutare pentru a cunoaște starea actuală a
fiecărei camere. Utilizatorul poate căuta disponibilitatea unui
medic și detaliile unui pacient folosind id-ul .