Facultatea: FEFS
Anul: 2
Nume: Coteț Leonard-Tudor
În vederea caracterizării pe baza cerințelor cu referire la datele personale ale sportivului,
precizez faptul că acesta are vărsta de 9 ani, este de sex masculin, studiază la școala generală
Radu Tudoran, nr.22 și face parte dintr-o familie organizată din mediul urban.
Pe plan afectiv reusita sau nereusita rezolvarii unor probleme, faptul ca lucrarea a fost
apreciata pozitiv sau nu, angajeaza elevul in permanenta in numeroase si variate situatii,
declansandu-i diverse stari emotionale cu influenta directa asupra activitatii scolare. Alte
caracteristici ale afectivități întâlnite la această categorie de vârstă : au un interes crescut in
sporturi competitive, învata sa isi asume responsabilitatea pentru propriile actiuni, au o mare
nevoie de a face parte dintr-un grup, dar sunt, de asemenea, individualisti, pot deveni profund
atasati de un cel mai bun prieten etc.
Planul atitudinal se evidențiază la această vârstă prin conceptia despre sine sau despre
ceilalti Desi se formeaza in primii ani de scoala, conceptia despre sine isi are originea in
familie. Relatiile intre parinti si copii au efecte si in ceea ce priveste formarea constiintei de
sine ori de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul si acele fonduri de trairi
subiective ce se denumesc prin “fericire” si “nefericire”.
Comunicarea în sport este foarte co mplexă datorită numeroşilor factori ce intervin sub for
ma mesajelor, prin limbaj verbal, prin limbaj motric şi prin atitudini corporale. Adăugăm
comunicarea cu masele (spectatorii), ca la orice spectacol, comunicare sportivilor cu proprii
coechipieri şi alţi factori, care sunt tot atâtea motive pentru a elabora un model (mai complex
şi preferabil mai explicit) al comunicării în sport. Ne referim în special la comunicarea dintre
antrenori şi sportivi, între sportivii componenţi ai grupului şi între sportivi şi spectatori, presă,
susţinători etc. În activităţile motrice, în general, cu deosebire în sport, comunicarea
nonverbală este prezentă sub cele mai diferite forme, pe care le vom prezenta în următoar ele
rânduri:
Comunicarea cromatică se întâlneşte permanent în sport, cel puţin în două forme: culorile
fizice ale interlocutorilor şi culorile mediului înconjurător . Comunicarea cromatică ne
permite să distingem apartenenţa suporteri lor echipelor combatante, comuniunea afectivă
dintre aceştia şi sportivii care evoluează în teren.
Comunicarea sonoră. Mehbrain A. (citat de Neagu, N., 2007) consideră că circa 38% din
mesajele transmise într-o interacţiune personală sunt de ordin verbal, fără cuvinte. Aceştia
constituie parametrii muzicali ai limbajului: timbrul, intonaţia, ritmul, pauzele, tonul,
înălţimeaetc. În domeniul sportului, fluieratul are un rol important, încărcat de semnificaţii:
fluieratul pentru începerea unui joc are o anumită intensitate şi durată, spre deosebire de cel
care consemnează nereguli de joc sau încheierea întrecerii.
Comunicarea gestuală în sport are rolul principal în cadrul interacţiunilor multiple dintre
sportivi, antrenori, arbitri, spectatori, însăşi esenţa sportului fiind de natură kinetică.
Conștientizarea de sine
- Încredere în sine: aprecierea tuturor ideilor fară a fi ridiculizat
- Identificarea și recunoașterea propriilor emoții: completarea fișei de monitorizare a emoțiilor
- Adaptabilitatea la situații noi: jocuri cu reguli impuse
- Auto-eficacitatea: jocuri cu premii
- Auto-evaluarea obiectivă: auto-corectarea sau corectarea reciprocă
Conștientizarea socială
- Respectul celuilalt: definirea fair-play
- Recunoașterea nevoilor celorlalți:
- Empatia: jocuri de rol pentru a ne pune în locul celuilalt
- Capacitatea de organizare: teme în grupe
- Oferirea și căutarea de ajutor: voluntariat în diferite locuri
Management personal
- Exprimare emoțională și comportamentală: jocuri cu temă de caracterizare
Deprinderi sociale
- Abilități de comunicare: joc de rol
- Managementul conflictelor:
- Colaborare și abilitatea de a lucra în grup: proiect colectiv
- Abilități de organizare și coordonare: numirea unui lider