Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pag.
INTRODUCERE ................................................................................................. 9
C A P I T O L U L I.
CULTURA PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI PE PLAN MONDIAL
ŞI ÎN ŢARA NOASTRĂ
1.1. IMPORTANŢA CULTURII PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI ............ 11
1.2. ISTORIA, ORIGINEA GEOGRAFICĂ ŞI AREALUL DE CULTURĂ
AL PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI .................................................... 12
1.3. CLASIFICAREA TAXONOMICĂ .............................................................. 13
1.4. PARTICULARITĂŢILE CITOLOGICE ŞI VARIABILITATEA
GENETICĂ .................................................................................................. 15
1.5. TENDINŢE ŞI REZULTATE ÎN AMELIORAREA PIERSICULUI ŞI
NECTARINULUI PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMANIA ...................... 17
1.5.1. Tendinţe şi rezultate în ameliorarea piersicului şi nectarinului pe
plan mondial ..................................................................................... 17
1.5.2. Tendinţe şi rezultate în ameliorarea piersicului şi nectarinului în
România ........................................................................................... 19
1.6. CULTURA PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI PE PLAN MONDIAL
ŞI ÎN ROMÂNIA …………………………………………………………. 21
1.6.1. Cultura piersicului şi nectarinului pe plan mondial ......................... 21
1.6.2 . Cultura piersicului şi nectarinului în România ............................... 28
C A P I T O L U L II.
PIERSICUL ŞI NECTARINUL DWARF
2.1. CARACTERUL “PITIC GENETIC“ LA POMII FRUCTIFERI ŞI
FOLOSIREA LUI ÎN AMELIORARE ....................................................... 30
2.2. DEFINIREA CARACTERULUI “DWARF” LA PIERSIC ŞI NECTARIN 31
2.3. DETERMINISMUL GENETIC AL CARACTERULUI “DWARF”LA
PIERSIC ŞI NECTARIN ……...................................................................... 32
2.4. SCHEME DE OBŢINERE A SOIURILOR “DWARF” .............................. 33
2.4.1. Schema în care se utilizează un genitor standard şi unul dwarf (pe
termen lung) ..................................................................................... 33
2.4.2. Precizarea obiectivelor şi a lucrărilor necesare pe ani pentru
obţinerea soiurilor dwarf .................................................................. 34
3
C A P I T O L U L III
STADIUL ACTUAL AL CERCETARILOR PRIVIND CREAREA SI
CULTIVAREA PIERSICULUI SI NECTARINULUI DWARF
3.1. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CREAREA ŞI
CULTIVAREA PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI DWARF PE PLAN
MONDIAL ................................................................................................... 36
3.2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CREAREA ŞI
CULTIVAREA PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI DWARF ÎN
ROMÂNIA ................................................................................................... 39
C A P I T O L U L IV
OBIECTIVELE CERCETĂRILOR PROPRII, MATERIALUL
BIOLOGIC LUAT ÎN STUDIU, METODELE DE CERCETARE
4.1. NECESITATEA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR ........... 41
4.2. MATERIALUL BIOLOGIC LUAT ÎN STUDIU ........................................ 41
4.2.1. Descrierea pomologică a unor soiurilor şi hibrizi de piersic şi
nectarin dwarf aflaţi în experienţă ................................................... 43
4.2.2. Descrierea pomologică a portaltoilor utilizaţi ................................. 50
4.3. METODE DE CERCETARE ....................................................................... 53
4.3.1. Metodele de creare a soiurilor noi ……………...………………... 56
C A P I T O L U L V.
CONDIŢIILE NATURALE ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT
CERCETĂRILE
5.1. RELIEFUL ŞI GEOLOGIA .......................................................................... 61
5.2. SOLUL .......................................................................................................... 61
5.3. CLIMA .......................................................................................................... 64
5.3.1. Temperatura aerului ......................................................................... 65
5.3.2. Insolaţia ............................................................................................ 65
5.3.3. Durata de strălucire a soarelui ......................................................... 69
5.3.4. Precipitaţiile ..................................................................................... 69
5.3.5. Brumele ............................................................................................ 69
5.3.6. Umiditatea relativă a aerului ............................................................ 71
5.3.7. Nebulozitatea ................................................................................... 72
5.3.8. Vânturile .......................................................................................... 72
C A P I T O L U L VI
REZULTATE OBŢINUTE
6.1. DESFĂŞURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE ................................. 73
6.1.1. Desfăşurarea principalelor faze de vegetaţie ...…………………… 73
6.1.2. Desfăşurarea principalelor faze de fructificare ...…………………. 75
4
6.2. VIGOAREA POMILOR ............................................................................... 83
6.2.1. Suprafaţa secţiunii trunchiului şi sporul mediu anual de creştere .. 83
6.2.2 Înălţimea pomilor .............................................................................. 86
6.2.3. Indicele de vigurozitate al pomilor …...………………………….. 94
6.2.4. Extinderea coroanei pe rând şi perpendicular pe direcţia rândului .. 95
6.2.5. Volumul coroanei ……………………...…………………………. 99
6.2.6. Creşterea lăstarilor la piersicul şi nectarinul dwarf …...………….. 103
6.2.6.1. Dinamica de creştere a lăstarilor ………………………….. 103
6.2.6.2. Biometria frunzelor …………………………………………. 106
6.2.6.3. Analize chimice la frunze ........................................................ 108
6.2.6.4. Biometria ramurilor mixte ....................................................... 111
6.2.7. Arhitectonica sistemului radicular la piersicul dwarf, comparativ 115
cu cel standard ..................................................................................
6.3 PRODUCTIVITATEA SOIURILOR DE PIERSIC ŞI NECTARIN ............ 118
6.3.1. Producţia de fructe pe pom .............................................................. 118
6.3.2. Producţia de fructe la unitatea de suprafaţă ..................................... 119
6.3.3. Valoarea indicelui de productivitate la piersicul şi nectarinului
dwarf ................................................................................................ 122
6.3.4. Valoarea indicelui de producţie în anul 2000 .................................. 126
6.3.5. Principalele caracteristici fizico-chimice ale fructelor .................... 127
6.4 COMPORTAREA FAŢĂ DE ATACUL PRINCIPALELOR BOLI ............ 131
6.5. COMPORTAREA GENITORILOR FAŢĂ DE TEMPERATURILE
SCĂZUTE DIN TIMPUL IERNII ............................................................ 137
6.6. REZULTATE PRIVIND CREAREA DE NOI SOIURI DE PIERSIC ŞI
NECTARIN DWARF ................................................................................ 142
6.6.1. Studiul şi alegerea genitorilor .......................................................... 142
6.6.2. Comportarea genitorilor în procesul polenizării .............................. 142
6.6.3. Particularităţile florilor la piersicul şi nectarinul dwarf .................. 145
6.6.4. Obţinerea soiurilor noi la piersic şi nectarin .................................... 151
6.6.4.1.Obţinerea hibrizilor prin hibridări dirijate ................................ 152
6.6.4.2. Obţinerea hibrizilor prin autopolenizare şi prin libera 159
polenizare ................................................................................
6.6.4.3. Selecţiile clonale ...................................................................... 159
6.6.5.Studiul hibrizilor în câmpul de alegere; selecţia hibrizilor ............... 160
6.6.6. Omologarea noilor soiuri de piersic şi nectarin ............................... 164
6.7. SITUAŢIA POMILOR ALTOIŢI - PIERSIC ŞI NECTARIN DWARF ŞI
SEMIDWARF - OBŢINUŢI LA S.C.D.P.-CONSTANŢA ÎN PERIOADA
1983-2002 ..................................................................................................... 165
5
6.8 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI
DWARF ........................................................................................................ 167
6.8.1. Cultura în câmp ............................................................................... 167
6.8.2 Cultura în containere ......................................................................... 169
6.9 EFICIENŢA ECONOMICĂ ......................................................................... 172
CAPITOLUL VII.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 179
7.1 CONCLUZII .................................................................................................. 179
7.2. RECOMANDĂRI ......................................................................................... 183
ANEXE ………………………………………………………………………… 185
B I B L I O G R A F I E ………………………………………………………... 207
6
Dedic această carte memoriei părinţilor şi bunicilor mei, trecuţi demult
în „lumea drepţilor”: Cecilia şi Puiu Vlăşceanu, Maria şi Dumitru Gheţu,
Marin Vlăşceanu, Dragna şi Constantin Vlăşceanu, Melania şi Vasile
Helgiu.
Toţi au fost oameni de omenie, cinstiţi, harnici, corecţi, energici, serioşi,
ospitalieri şi patrioţi, deci „buni români”!
Ei mi-au insuflat – încă din prima copilărie – dragostea pentru plante,
natură şi pământul pe care trăim, ca şi respectul pe care-l datorăm acestora...
Lor le aduc un modest şi pios omagiu!
7
8
INTRODUCERE
Piersicul – Prunus persica (L.)- Batsch; produce fructe care ne conferă o viaţă
lungă şi sănătoasă. De aceea, trebuie să-i dăm atenţia cuvenită şi să milităm pentru
sporirea suprafeţelor cultivate cu această specie.
Piersicile constituie nu numai o sursă de hrană şi vitamine, dar şi un mijloc
eficient de dezvoltare socio-economică a zonelor în care se cultivă, iar formele
ornamentale au şi un rol estetic.
Din multitudinea de forme pe care le prezintă piersicul, lucrarea de faţă se
referă la grupa soiurilor pitice – piersicul şi nectarinul dwarf. Aceştia constituie o
noutate, atât pentru pomicultura românească, cât şi pentru cea mondială.
Fructele lor sunt competitive cu cele ale pomilor standard, iar datorită
habitusului lor redus ei duc la intensivizarea plantaţiilor şi, în plus, prezintă multiple
avantaje:
Întreţinerea uşoară a culturii (necesită foarte puţine tăieri şi cantităţi reduse
de substanţe insectofungicide);
Recoltare comodă (fără scări şi platforme);
Se pot cultiva în spaţii foarte mici şi chiar în containere, pe terase şi balcoane
deschise;
Sunt folosiţi şi ca plante ornamentale, datorită înfloririi spectaculoase şi de
lungă durată.
Cercetările efectuate începând cu anul 1983 la Staţiunea de Cerecatre-
Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa, au vizat ameliorarea genetică, crearea
unor soiuri de piersic şi nectarin dwarf, care să satisfacă actualele cerinţe ale
pomiculturii, elaborarea tehnologiilor specifice de cultură pentru piersicul şi nectarinul
pitic, în scopul cultivării şi extinderii lui în România.
În această lucrare prezint câteva aspecte pe care le-am tratat în teza de
doctorat intitulata ”Studii şi cercetări privind crearea şi cultivarea piersicului şi
nectarinului dwarf“, pe care am susţinut-o în 2003, dar şi rezultate pe care le-am
obţinut ulterior. Din multitudinea combinaţiilor hibride realizate în decursul anilor, au
rezultat un număr mare de hibrizi. Aceştia au fost selectaţi şi testaţi în culturi
comparative de concurs şi, în final, 11 au fost omologaţi de către Institutul de Stat
pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor.
Menţionez ca am avut onoarea de a avea conducător ştiinţific pe domnul
Profesor Doctor Docent Nicolae Ştefan, Președinte al secției de Horticultură din
cadrul A.S.A.S. București. Domnia sa m-a îndemnat să prezint rezultatele pe care le-
am obţinut în peste 25 ani de activitate, în direcţia ameliorării şi obţinerii soiurilor noi
Sunt profund recunoscătoare domnului Profesor Doctor Docent Nicolae Ştefan
pentru îndrumarea permanentă, pentru bibliografia pe care mi-a pus-o la dispoziţie şi
pentru exigenţa impusă.
Redau în continuare cateva aprecieri asupra tezei mele de doctorat, pe care
Domnia sa le-a consemnat în Referat:
“În concluzie, apreciem că teza de doctorat a doamnei ing. Dumitru Liana
Melania, care înglobeaza un volum uriaş de muncă, cât pentru multe teze de
doctorat, aduce o mare contribuţie la progresul ştiintei şi practicii pomicole şi prin
urmare merită cu prisosinţă să fie admisă şi prezentată în şedinţă publică.
9
Doctorandul a elaborat, în cei peste 20 ani de studii, o lucrare de mari proporţii,
cu un conţinut foarte valoros, sintetizand tot ce s-a realizat peste hotare şi la noi în
ţară în acest domeniu, aducând prin rezultatele obţinute şi certificatele de autor de noi
soiuri de piersic şi nectarin dwarf un aport excepţional la afirmarea ştiinţei pomicole
româneşti şi la promovarea noului în producţie.
Teza este scrisă într-un stil curgător, plăcut, excepţional de frumos şi util
ilustrată cu fotografii color, grafice, tabele şi figuri care toate la un loc demonstrează
că d-na ing. Dumitru L. M. a acumulat şi posedă o vastă experienţă în ameliorarea
pomilor şi arta de a şti să le prezinte celor direct interesaţi sub formă foarte atractivă.”
Aduc un pios omagiu celor care au fost: Dr. Preda Ionescu, primul director al
S.C.P.P. Constanța, secretar ştiinţific şi ameliorator al speciei piersic; Academician
Dr. Doc. Vasile Cociu, un titan al ameliorarii pomicole româneşti; Prof. Univ. Dr.
Nicolae Cepoiu, care a condus cu succes, ani de zile, activitatea Facultăţii de
Horticultură şi a catedrei de Pomicultură din cadrul U.S.A.M.V. Bucureşti, ca şi Prof.
Univ. Grigore Mihaescu. De la dânşii am învăţat o mulţime de lucruri şi am avut o
lungă şi rodnică colaborare.
Ţin să mulţumesc domnului Prof. Univ. Dr. Nicolae Ghena, doamnei prof. Dr.
Creola Mănescu, doamnei Prof. Univ. Dr. Ana-Felicia Iliescu şi celorlalte cadre
didactice, pentru cunoştinţele şi lucrurile utile predate, în cursul studenţiei mele...
Mulţumesc, de asemenea, tinerilor mei colegi Prof. Univ. Dr. Florin Stănica,
prorector al U.S.A.M.V. Bucuresti, Prof. Univ. Dr. Dorel Hoza, decan al Facultăţii de
Horticultură, Prof. Univ. Dr. Constantina Lenuţa Chira, Prof. Univ. Dr. Constantin
Păun şi întregului colectiv al catedrelor de Pomicultură şi Tehnologia produselor
horticole, cu care am colaborat în permanenţă.
Mulţumesc din suflet doamnei Dr. Biolog Livia Ştefan, care, alături de
Profesorul Marin Neagu şi domnul Dr. Mihai Georgescu, toţi amelioratori de marcă,
mi-a insuflat, în timpul studenţiei mele, dragostea pentru ameliorarea plantelor
horticole. A fost şi este şi în ziua de azi, pentru mine (şi nu numai), un exemplu de
seriozitate, omenie, generozitate şi nobleţe sufletească, “o rara avis”, o fiinţă cu
adevarat minunată!
Mulţumesc doamnei Profesor Universitar Doctor Elena Şelaru, profesoara mea
de floricultură, devenită apoi prietenă de-o viaţă, pentru că m-a susţinut moral când
mi-a fost mai greu şi a înţeles că nu am „dezertat” din floricultură... Şi piersicii au flori
minunate şi militez ca ei să pătrundă în decorul grădinilor, alături de flori, ca şi în
spaţiile verzi, alături de alte specii dendrofloricole.
Îi mulţumesc soţului meu, Florin Dumitru, care mi-a fost mereu aproape, mi-a
înţeles aspiraţiile profesionale, m-a ajutat, mi-a fost suport şi bun sfătuitor- adevărat
prieten.
Întreaga mea stimă şi recunoştinţă, tuturor celor care au avut încredere în mine
şi în munca mea!
10
C A P I T O L U L I.
Piersicile sunt fructe deosebit de apreciate atât pentru valoarea lor alimentară,
cât şi pentru cea terapeutică.
În China, ele au fost considerate, încă din antichitate, fructe care determină o
viaţă lungă şi sănătoasă. În acest sens, bătrânul chinez cu ţinută impecabilă şi chip
radios, care ţine în mână o piersică cu pulpa albă, a devenit un adevărat simbol şi a
fost gravat pe obiecte de artă şi podoabă din cele mai vechi timpuri, simbol care se
menţine şi în zilele noastre (Foto 1).
Foto 1.
11
minerale, zaharuri uşor asimilabile, vitamine, acizi organici, pigmenţi şi taninuri,
piersicile sunt foarte indicate în alimentaţie.
Piersicile conţin, la 100 grame substanţă proaspătă: apă (82-90 g), substanţă
uscată totală (10-21 g.), zahăr total (6-21 g.), acid malic (aciditate titrabilă,
0,22-1,48 g) taninuri (0,02-0,034 g.), substanţe pectice (0,26-1,26 g.), substanţe
proteice (0,35-1,37 g), substanţe minerale totale ( 0,30-0,65 g.), celuloză
(0,32-0,86 g.) şi acid ascorbic (5,28-32,0 mg).
Consumatorii apreciază fructele atât în stare proaspătă cât şi prelucrate, sub
formă de dulceaţă, gem, jeleu, compot, piure, nectar, fructe deshidratate, esenţe
naturale, distilate, etc.
Consumate în stare proaspătă, piersicile stimulează secreţia gastrică şi
uşurează digestia. Prin intermediul pectinelor se normalizează şi se reglează tranzitul
alimentar.
Efectul terapeutic al piersicilor este benefic în cazul mai multor afecţiuni.
Astfel, datorită sucului cu reacţie alcalină şi a conţinutului mare de apă, piersicile sunt
indicate în profilaxia bolilor infecţioase acute, hipertensiune arterială, arteroscleroză,
litiază renală, etc. Sunt recomandate şi pentru bolnavii de ficat şi pentru tratarea
obezităţii.
Datorită conţinutului în vitamine, acizi organici, săruri de magneziu şi potasiu
(care micşorează conţinutul de colesterol din sânge şi facilitează eliminarea lichidelor
din organism), piersicile sunt folosite în profilaxia cardio-vasculară şi renală.
Recent au fost descoperite şi puse în valoare calităţile anticancerigene ale
nectarinelor, care conţin betacaroten în cantitate de şapte ori mai mare decât
piersicile, ele fiind recomandate în dieta bolnavilor şi a celor predispuşi la asemenea
afecţiuni.
Însuşirile fructelor, cunoaşterea particularităţilor biologice ale pomilor,
crearea de noi soiuri, cu capacitate de adaptare ecologică mare, au determinat
extinderea acestei specii.
Alte avantaje care motivează extinderea sa sunt precocitatea, productivitatea
ridicată şi faptul că nu manifestă periodicitate de rodire.
Leagănul sau patria de origine a acestei specii pomicole este China, fapt
atestat de multitudinea formelor existente atât în flora sălbatică cât şi în cea cultivată.
Sunt dovezi care confirmă că piersicul era cunoscut şi cultivat în această ţară, din
timpuri străvechi (sec. X înainte de Cristos).
Această specie pomicolă este nelipsită din grădinile populaţiei chineze de la
Oceanul Pacific până în Munţii Himalaya, existând în viaţa şi gândirea acestui popor,
care a legat-o de tradiţii străvechi şi legende (Cociu V.,1993).
Multă vreme s-a crezut că piersicul este originar din Persia (din relatările
istoricilor greci: Theophras- anul 332 înainte de Cristos; Pliniu cel Bătrân-anul 79
după începerea creştinismului). Linne a denumit specia “piersica” crezând că provine
din Persia.
12
De Candolle (1883) a fost primul care a considerat că patria de origine a
piersicului este China, mai degrabă decât Asia Centrală.
Abia în anul 1916, Hedrick (Rene Monet, 1992), aduce argumente
convingătoare privind originea chinezească a piersicului bazate pe datele culese de o
echipă de botanişti a U.S.D.A. care au adus din China, în 1915, material
biologic,considerat sălbatic, reprezentând toată diversitatea genetică cunoscută în
cadrul acestei specii: piersici cu pulpă albă şi galbenă, nectarine, pavii, piersici plate,
piersici cu maturitate foarte târzie (iarnă), piersici cu sâmbure alb, etc. Mayer a
constatat că tipurile sălbatice se regăseau cu precădere în regiunile semiaride
(Turkestanul chinezesc, Sianfu şi Shensi) ceea ce este în acord cu caracteristicile
adaptative ale speciei.
Piersicul a găsit condiţii optime de adaptare şi în zonele limitrofe ale acestui
areal (Turkestanul rusesc, Afganistanul şi Iranul). De aici a ajuns în Egipt şi apoi a
fost adus în Europa de greci şi romani.
Primele progrese ale culturii piersicului s-au înregistrat abia în secolele
XVIII-XIX. Autori ca La Quintinye (1746), Duhamel du Monceau (1768),
Noisette(1821),au scris despre tehnica altoitului, tăieri şi sortimente de piersic.
In secolul al XIX-lea au fost făcute inventarieri şi descrieri ale soiurilor de
piersic şi meticuloase studii pomologice:Carriere (1864), de Mortiller (1866), Leroy
(1879) etc.(Pomologia R.S.R. vol. V.).
Începutul secolului XX, marchează declinul culturii piersicului în Europa, şi
o înflorire a acestei culturi în America de Nord. In S.U.A., se pun la punct primele
programe de hibridări (Connors).
În Europa, cultura piersicului s-a revigorat după cel de-al II-lea război
mondial, şi din 1960 s-a dezvoltat, datorită tehnicilor de vârf utilizate, în special în
Franţa şi Italia, precum şi a noilor soiuri create în aceste ţări.
Piersicul a pătruns şi în Africa de Sud, unde a ajuns să fie fructul cel mai
comun, iar aici fructele se coc în extra sezon faţă de cele cultivate în Europa. In
Africa de Nord piersicul s-a răspândit şi este mai apreciat decât caisul. El a pătruns şi
în Australia, unde s-a extins în climatul cald din sud.
În America piersicul a fost introdus de cuceritori, în special de spanioli, şi s-a
înmulţit prin semănarea sâmburilor aduşi din Europa. Condiţiile pedo-climatice de pe
continentul american au fost foarte favorabile dezvoltării şi răspândirii acestei specii
Darwin menţiona că la Buenos Aires se utiliza lemnul de piersic drept esenţă de foc.
14
ancestrală din care au luat naştere piersicile sanguine, cu flori de tip rozaceu. Prezintă
interes pentru ameliorarea portaltoilor.
Tabel nr.1
Caracterele mendeliene ale piersicului şi nectarinului
16
1.5. TENDINŢE ŞI REZULTATE ÎN AMELIORAREA PIERSICULUI ŞI
NECTARINULUI PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMANIA
17
Tabel nr.2
Limite de rezistenţă la temperaturi scăzute la specia piersic
Muguri Stadiul fenologic Temperaturi º C Efecte previzibile
de rod reper Limite Minim înreg. Minime Maxime
-20...-24 10-80 % muguri Degerarea mugurilor
Repaus de iarnă -24...-26
mai multe zile degeraţi şi a pomilor
-pierderea totală a
recoltei datorită
degerării ori
oscilaţie +16... -16
A 50-90 % involuției mugurilor.
Repaus de iarnă diurnă de pe parc. a
muguri -distrugerea totală a
facultativ temperatură 5-6 zile
distruşi mug. florif. şi chiar a
+ 5... +12,5 consec.
ram. de 1 an
-pierderea totală a
recoltei.
Începutul 30-50 % 100 % degerare
B umflării -10 -12 mugur deg. pierderea toală
mugurilor prod.bună a recoltei
Umflare 40-60 % 70-80 %
C mugurilor -5....-7 -8 muguri distr. pierdere de
prod. bună. muguri
Apariţia 70-80 % 90-100 % îngheţarea
D bobocilor -3....-4 -6 boboci florari bobocilor
îngheţaţi
Dezvoltarea 75 – 90 % diminuarea
E bobocilor (buton) -1,7...-4,9 -5,5 org. florif. substanţială a
brunificate producţieie
Distrugerea pistil. 90-100 % pistile
şi a org. distruse. –pierderea
F Înfloritul -1,1...-3,8 -4...-5
florif. 80-90% recoltei
Multe din soiurile americane, lansate în ultimii 10-15 ani sunt folosite şi ca
genitori în programele de ameliorare de pretutindeni.
În ultimul timp a fost lansat un alt eşalon de soiuri valoroase printre care:
Envoy, Why Not, Springbrite, Cortez, Topaz, Eclipse, Compact Redhaven etc.
18
Soiuri de piersic şi nectarin foarte valoroase, mai ales pentru rezistenţa la ger şi
boli, printre care Harbelle, Harken, Hardired, Harko etc., au creat cercetătorii
canadieni (R.C.H. Layne de ex.).
Cercetătorii din Europa şi-au intensificat foarte mult lucrările de ameliorare
genetică şi au început lansarea de noi soiuri competitive. Cei din Italia, au folosit cu
abilitate fondul de germoplasmă american şi colaborarea cu institute şi personalităţi
americane. Asfel, Carlo Fideglelli, la Roma, a promovat soiurile: Domiziana, Appia,
Pegaso, Federica, Croce del Sud, Villa Doria, Villa Adriana, Andromeda, Casiopea
etc.
Elvio Bellini, la Firenze a creat soiurile Maria Bianca, Maria Grazia, Maria
Rosa, Maria Delizia, cu pulpa albă, Maria Selena, Maria Luiza (pulpa galbenă), Maria
Laura, Maria Emilia, Maria Aurelia (nectarine).
Silviero Sansavini, la Bologna, a lansat soiurile: Rosired 1, Rosired 2,
Nectagrand 1, Nectagrand 2, Nectagrand 4, Adriatica, Tebana etc.
În Franţa, R.Monet,a creat o serie de soiuri cu pulpa albă, fermă (seria Genadix),
şi altă serie de nectarine (Fuzalode), iar recent a lansat soiuri de piersic plate, deosebit
de atractive (roşii) şi de bună calitate.
Există programe de ameliorare genetică a piersicului şi rezultate valoroase în
Africa de Sud, Spania, Bulgaria, Moldova, Ucraina şi alte state.
În ultimii ani pe piaţa franceză şi italiană au dominat soiurile de piersici:
- cu pulpa galbenă : Crimson Lady, Diamond Princess, (creator N.Bradford),
Rich Lady, Royal Prince (Zaiger), Maria Marta(E.Bellini), Romestar (I.S.F.), Bolero
(D.C.A. Bologna), Summer Lady (G.Merrill), Guglielmina (D.O. Firenze).
- cu pulpa albă: Hermione, Snow King (Zaiger), Melina, Benedicte, Opale, (R.
Monteux Caillet), Alba (I.S.F. Forlli), Maria Angela ( E.Bellini), Regina Bianca (I.S.F.
Roma).
- nectarine cu pulpa albă: Jade, Emerande, Zephir, Topaze (R. Monteux Caillet),
Bel Red (Zaiger).
Toate aceste soiuri sunt brevetate ( R. Monet, 1995).
21
1.6. CULTURA PIERSICULUI ŞI NECTARINULUI PE PLAN
MONDIAL ŞI ÎN ROMANIA
22
Tabel nr.4
Evoluţia producţiei de piersici şi nectarine pe plan mondial şi continente (mii tone)
America de America de
Continentul∕ Anul Mondial Europa Asia Africa Oceania
Nord Sud
1979-1981 6960 3069 1287 1711 540 255 98
1990 8240 3950 1739 1500 629 324 98
1991 8425 3814 1976 1579 634 335 87
1992 10427 4949 2757 1593 667 373 88
1993 10277 4401 3131 1558 700 389 98
1994 10757 4793 3250 1540 711 364 99
1995 9829 4212 3412 1113 724 334 34
1996 10190 4472 3533 1123 684 344 34
1997 11020 3615 4382 1615 834 464 110
1998 11675 3573 4987 1433 774 804 104
1999 13080 4678 5102 1534 826 833 107
2000 13223 4697 5212 1564 829 814 107
1990-2000 10649 4287 3589 1468 728 489 88
Variaţia ±% +53,0 +39.7 +17,0 -14,2 +34,8 +91,0 -10,2
Sursa : F.A.O. Production Yearbook , vol. 47;48;50 (1996);51 (1997);52 (1998)-Roma
F.A.O. Bulletin of Statistics; vol. 1, nr.2 (2000)
14000
12000
10000
(mii tone)
8000
6000
4000
2000
0
Nivel mondial Europa Asia America de America de Sud Africa Oceania
Nord
2000 1990-2000
Grafic nr. 1. Evoluţia producţiei de piersici şi nectarine (m ii tone) la nivel m ondial şi pe continente
24
Tabel nr.5
Evoluţia producţiei de piersici şi nectarine în unele ţări (mii tone)
Ţara/Anul USA Italia China Grecia Spania Franţa Turcia Argentina Chile Japonia Romania
1979-1981 1496 1419 386 381 414 459 242 247 104 253 60
1990 1192 1721 786 776 585 498 330 529 150 201 60
1991 1413 1443 809 835 728 407 350 240 200 186 44
1992 1420 1892 1527 1097 1024 530 370 235 223 188 37
1993 1391 1597 1879 1123 855 403 370 235 237 176 50
1994 1357 1679 2031 1127 865 531 370 237 258 174 21
1995 1204 1689 2172 900 657 570 375 159 270 163 13
1996 1180 1754 2776 1040 870 464 375 281 280 169 26
1997 1442 1158 2996 588 925 469 355 290 270 176 17
1998 1288 1423 3377 480 297 341 400 257 285 176 18
1999 1390 1805 3477 1000 987 478 400 250 310 158 22
2000 1420 1692 3577 1000 1112 474 400 250 310 158 23
1990-2000 1336 1623 2310 906 864 470 339 269 264 175 30
Variaţia ±% -10,7 +14,3 +498,4 +137,8 +108,6 +2,4 +40,0 +8,9 +153,8 -30,8 -50,0
25
4000
3500
3000
2500
(mii tone)
2000
1500
1000
500
0
U.S.A. Italia China Grecia Spania Franţa Turcia Argentina Chile Japonia România
2000 1990-2000
Grafic. nr. 2 - Evoluţia producţiei de piersici şi nectarine (mii tone) în unele ţări
26
Fig. nr.1 - Distribuţia culturii piersicului şi nectarinului în România
27
1.6.2. Cultura piersicului şi nectarinului în România
În România, din punct de vedere istoric, piersicul a fost introdus de către
romani, odată cu colonizarea Daciei, dar este posibil ca el să fi pătruns în Dobrogea
de azi, cu mult înaine, odata cu înfiinţarea coloniilor greceşti.
La început era cultivat ca pom izolat, mai ales prin vii. Din 1889, odată cu
înfiinţarea pepinierelor de stat, au putut fi înmulţite şi s-au răspândit multe soiuri
străine. Au apărut asfel primele livezi.
În zonele favorabile cultura piersicului s-a dezvoltat, astfel că în prezent
piersicul reprezintă, a treia specie pomicolă, ca perspectivă de cultivare, după măr şi
prun.
Dezvoltarea turismului pe litoralul Mării Negre a determinat extinderea în
cultură ,pe lângă cais, vişin, cireş, măr şi prun de vară, a piersicilor şi nectarinelor.
Primele livezi de piersic din Dobrogea au fost înfiinţate la Neptun, Mangalia,
sub formă de palmetă, cu specialişti şi material din Italia. Ulterior, plantaţii
importante de piersic s-au înfiinţat la Medgidia, Nazarcea, Cernavodă, Valu lui
Traian- în judeţul Constanţa.
Plantaţii de piersic s-au înfiinţat şi în jurul Bucureştiului şi în alte zone ale
ţării, favorabile acestei culturi (Bihor, Dolj, etc.).
În 1989, existau în ţară cca. 11.000 ha. livezi, care produceau anual 70-80 mii
tone (V. Cociu, 1993 ; Fig. nr. 1).
Producţia totală de piersici a înregistrat o scădere dramatică, de la
aproximativ 60 mii tone în 1990 la 17 mii tone în 1997, după care a urmat o uşoară
creştere, până în anul 2000 când s-au produs 23 mii tone.
Reducerea semnificativă a suprafeţelor de livezi cu piersici şi implicit a
producţiei totale de piersici s-a datorat în principal haosului creat în primii ani după
1990, de schimbările din structura de proprietate a fondului funciar (desfiinţarea
fostelor C.A.P.-uri), care a avut ca urmare imediată defrişări anormale şi necontrolate,
îmbătrâniri premature şi neglijări ale plantaţiilor rămase.
Consumul anual de piersici pe cap de locuitor a scăzut de la 2,8 kg, în 1985 la
1,2 kg, în 1997.
Nu există date privind suprafeţele ocupate cu nectarin, acestea existând doar în
cadrul Staţiunilor de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă şi sporadic în gospodăriile
populaţiei.
În ultimi douăzeci de ani asistăm la o expansiune a culturii nectarinului pe plan
mondial şi un interes sporit în toate ţările cultivatoare, inclusiv în Romania.
Monica Murvai a studiat, in cadrul temei de doctorat, comportarea a 10 soiuri
de nectarin în condiţiile de la Bucureşti-Băneasa. Antonia Ivaşcu a studiat în culturi
de concurs, 47 de soiuri şi hibrizi de perspectivă şi comportarea lor în condiţiile
pedo-climatice de la Bucureşti (S.C.D.P. Băneasa), în vederea stabilirii unui sortiment
cât mai adecvat de nectarine.
Problema sortimentului de soiuri de piersic şi nectarin pentru zonele favorabile
de cultură din ţara noastră este studiată de asemenea, la S.C.D.P. Constanţa. În
decursul anilor, au fost elaborate sortimente pentru piersicile de desert (propiu-zise),
nectarine şi piersici de industrie (pavii, clingstone)
28
S.C.D.P. Constanţa a contribuit prin colectivul de amelioratori la crearea noilor
soiuri, menite să lărgească conveerul de fructe (din a doua decadă a lunii iunie până în
a treia decadă a lunii septembrie) cu soiuri de piersic, pavii şi nectarine bine adaptate
condiţiilor de cultură din sud-estul României.
29
C A P I T O L U L II.
32
2.4. SCHEME DE OBŢINERE A SOIURILOR “DWARF”
33
2.4.2. Precizarea obiectivelor şi a lucrărilor necesare pe ani pentru
obţinerea soiurilor dwarf
An I Hibridări între soi standard x soi dwarf
― obţinerea de sâmburi hibrizi
― stratificarea sâmburilor
An X Întreţinerea microculturii
Anii XVII-XIX
― Anii de rodire
― Întreţinere
35
C A P I T O L U L III
Nr. Nr.
Denumirea soiului Denumirea soiului
crt. crt.
1 Autumn 25 Late Red
2 Babcock 26 Litle Giant
3 Bonanza 27 Melody Free
4 Calipso 28 Nectarina
5 Circe 29 P x M – G.F. 677
6 Delicious 30 Red Fantastic
7 Dwarf Mandarin 31 Red Prolific
8 Early Free 32 Red Sunset
9 Elbertita 33 Royal June
10 Eldorado 34 Silverado
11 Empress 35 Silver Prolific
12 Florey 36 Sirio
13 Floria 37 Southern Belle
14 Garden Beauty 38 Southern Flame
15 Garden Gold 39 Southern Rose
16 Garden Delight 40 Southern Sweet
17 Garden Sun 41 Stark Honey GLO
18 Golden Free 42 Stark Sensation
19 Golden Gem 43 Summer Red
20 Golden Glory 44 Sunbonnet
21 Golden Prolific 45 Valley Gem
22 Golden Tresaure 46 Valley Red
23 Grand Melody 47 Valley Sun
24 Japan Dwarf Blood
38
Comparativ cu acest ultim soi, aceste selecţii nu prezintă o coroană atât de
bogată şi un trunchi viguros, acestea fiind considerate caractere negative.
Fideghelli şi colaboratorii(1982), au constatat în urma studiilor intreprinse
(referitoare la lugimea ramurii şi al internodiilor, suprafaţa foliară, grosimea laminei
foliare, a ţesutului palisadic, numărul stomatelor, conţinutul în clorofilă, etc.) că
numai lungimea internodiilor este corelata cu dimensiunea pomilor semipitici.
La un număr de 11 hibrizi obţinuţi de la un descendent în F2 (J.H.Hale x
Bonanza), s-a relevat o mare variabilitate pentru caracterele de înălţime şi grosime a
trunchiului, precum şi lungimea ramurii şi a internodiilor.
Este deci posibilă obţinerea de soiuri pitice, competitive cu cele mai bune
soiuri standard, bazându-se pe observarea selecţiilor din punct de vedere al
comportamentului vegetativ şi al productivităţii.
S-au introdus în cultură soiurile “Circe” şi “Calipso” create la I.S.F.-Roma,
Italia (Fideghelli,1992).
Actualul sortiment de piersic şi nectarin pitic (Tabel nr. 6) cuprinde soiuri cu
epoci diferite de coacere, cu fructe calitative, cu pulpa galbenă, galben-portocalie şi
albă.
La piersic nu existau portaltoi de vigoare diferită, ca la măr, de exemplu, care
să imprime vigoare diferită pomilor. De curând a fost creat portaltoiul ”Sirio” care
este primul portaltoi nanizat al piersicului.
Productivitatea livezilor de mare densitate, la piersic, a fost studiată de diferiţi
cercetători din S.U.A.. Livezile pilot au demonstrat că selecţiile semipitice au o mare
productivitate, care ating 73 t/ha, la pomii în vârstă de 4 ani, într-o plantaţie cu o
densitate de 2000 pomi/ha.
Pe plan mondial, în programul de creare al pomilor pitici sunt incluse încă două
forme de piersic, în afara celor menţionate mai sus, şi anume: piersicul ”Columnar”,
“Pillar” şi “Pletos”(Plângător).
În România, piersicul dwarf a fost introdus de Acad. Dr. doc. V.Cociu (între
anii 1977-1984) şi o parte din genotipurile respective au fost cantonate la S.C.D.P.
Constanţa. Materialul biologic iniţial l-au constituit soiurile Bonanza, Silver Prolific,
Autumn, soiuri care au mai mult caracter ornamental şi o serie de hibrizi, rod al
colaborării între V.Cociu şi prof. L.F.Hough, de la Universitatea Rutgers-New Jersey,
S.U.A.
Ulterior colecţia a fost îmbogăţită cu soiurile Floria, Garden Beauty şi
Genetic Dwarf. Au fost aduşi hibrizi cu valoare ornamentală obţinuţi în urma unor
hibridări efectuate în Canada.
Materialul biologic dwarf a fost studiat, s-au selectat genitori valoroşi şi s-a
derulat anual un program de hibridări şi selecţii.
39
Fondul de germoplasmă de piersic dwarf totalizează la S.C.D.P. Constanţa,
peste 2000 pomi dwarf, semidwarf şi compact, altoiţi pe piersic franc şi circa 1700
hibrizi simpli, F1 şi F2 de diferite vârste.
S-au constituit culturi de concurs cu cele mai valoroase selecţii clonale şi cu
cei mai buni hibrizi, care s-au evidenţiat prin fructe de calitate superioră,
productivitate mare, precocitate de rodire, etc. (1990-1992).
În 1994 s-a înfiinţat o cultură de concurs cu piersic şi nectarin dwarf, care
cuprinde 12 genotipuri, în două centre: U.S.A.M.V. Bucureşti şi S.C.D.P. Constanţa.
Pentru genotipurile respective au fost întocmite dosarele, în vederea luării în evidenţă
de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor din Romania.
În anul 2000 au fost omologate primele soiuri dwarf româneşti “Cecilia”şi
“Puiu”-piersic; “Melania” şi “Liviu”- nectarine; “Paul”-piersic ornamental; “Dan”-
nectarin ornamental obţinute la S.C.D.P. Constanţa şi sunt în curs de testare şi alţi
hibrizi valoroşi.
Soiuri şi hibrizi de piersic dwarf mai există la S.C.D.P. Băneasa (Antonia
Ivaşcu) şi mici cantităţi au fost plantate la S.C.D.P. Oradea. Deasemenea, a fost
difuzat piersic şi nectarin dwarf, ca material didactic, Universităţilor Agricole din
ţară, la Grădina Botanică din Iaşi,şi noile creaţii încep să fie cunoscute şi solicitate de
consumatori atât ca plante pomicole cât şi ca plante de ornament.
La S.C.D.P Constanţa (Alexandra Indreiaş) şi la S.C.D.P. Oradea (Ştefan
Iulian) au folosit material biologic dwarf în lucrările de creare a noilor portaltoi, de
vigoare redusă pentru piersic.
40
CAPITOLUL IV
42
În anii 1990-1992 s-au organizat culturi de concurs cu cele mai valoroase
selecţii clonale şi cu cei mai buni hibrizi, evidenţiaţi prin fructe de calitate superioară,
productivitate mare, precocitate de rodire, etc.
În anul 1994 s-a înfiinţat o nouă cultură de concurs cu piersic şi nectarin dwarf
care cuprinde 12 genotipuri, în două centre: S.C.D.P. Constanţa şi respectiv
U.S.A.M.V. Bucureşti-Disciplina de Pomicultură. Pomii au fost plantaţi la distanţa de
3/1,5 m, asigurând o densitate de 2222 pomi/ha, din fiecare variantă existând 4
repetiţii a câte 5 pomi. Împreună cu izolările fiecare parcelă experimentală este de
1328 mp. (Fig. nr.2)
Pomii sunt conduşi liber.
Foto nr.2
43
Fig. nr. 2. Schema de plantare a piersicului şi
nectarinului dwarf aflat în cultură de concurs
înfiinţată în 1994 la S.C.P.P. Constanţa şi U.S.A.M.V.
Bucureşti
Legendă:
V1 = V.T.-F-sel.89 P.O V6 = V.T. 84-M- V11 = V.T.84-N-05(Năică);
(Paul); R10P11(Liviu); V12 = V.T.84-N-
V2 = V.T. -GD- P11 sel.90 V7 = V.T. 84-G-20(Crăița); 08(Melania);
(Vasilică); V8 = V.T. 83-A-20(-); V= varianta (genotipul);
V3 = V.T. -GB-sel.86 V9 = V.T. 83-B- x = izolare;
N.O.(Dan); 01(Valerica); R = repetiţie
V4 = Autumn R15P4-9 sel V10 = V.T. 83-A-R18P4
86(-); sel.89(Puiu);
V5 = V.T. 84-G-08 (Cecilia);
Silver Prolific. Este soi de nectarin dwarf, creat în S.U.A. şi introdus în ţara
noastră de Dr. V. Cociu.
Are înflorire abundentă şi aspect ornamental. Florile sunt de tip rozaceu,
simple, de culoare roz.
Este foarte productiv, dar fructele necesită ameliorarea calităţii.
Fructul este oblong, cu pieliţa galben-verzuie, acoperită de roşu-viu pe partea
însorită.
Pulpa este galbenă, semiaderentă. Fructul este mic-mediu (50-60 grame).
Epoca de coacere este mijlocie-târzie.
Pomul are valoare ornamentală. Fructele se pretează pentru consum în stare
proaspătă şi prelucrare.
V.T. 84-G-08
Este un hibrid de piersic, obţinut de Dumitru Liana şi V. Cociu, la Valu lui
Traian, prin hibridarea dirijată. Fructul are formă oblongă, pubescenţa intermediară,
culoarea de fond este galbenă, iar cea acoperitoare este roşu-intens, pe circa 40% din
suprafaţă. Pulpa este galbenă. Greutatea fructului este de 100-125 grame.
Epoca de coacere: decadele I-II din luna august.
Direcţii de producţie: consum în stare proaspătă şi prelucrare sub formă de gem
şi nectar.
V.T. 84-M-R10P11
Este un hibrid de nectarin, obţinut de Dumitru Liana la S.C.D.P. Constanţa, prin
hibridare dirijată.
Fructul este sferic, uşor asimetric, aspectos, colorat în galben, acoperit cu roşu-
gălbui pe aproape toată suprafaţa. Pulpa este galbenă, neaderentă la sâmbure.
Greutatea fructului este de 70-100 grame. Fructele ajung la maturitate la
mijlocul ori la sfârşitul lunii august, în funcţie de condiţiile meteorologice ale fiecărui
an.
Direcţii de producţie: consum în stare proaspătă şi prelucrare (compot şi
dulceaţă).
47
V.T. 84-G-20
Este un hibrid de piersic, obţinut de Dumitru Liana, la S.C.D.P. Constanţa.
Fructul este de formă sferic-ovală, prezintă pubescenţă medie. Culoarea de fond este
galbenă, iar cea acoperitoare este roşie, repartizată pe circa 40% din suprafaţă. Pulpa
este galbenă, cu gust bun, suculentă. Fructul atinge 80-100 grame şi se maturează în
decada a III-a a lunii iulie.
Direcţii de producţie: consum în stare proaspătă şi procesare sub formă de gem
şi nectar.
V.T. 83-A-20
Este un hibrid de piersic obţinut de Dumitru Liana la S.C.P.P. Constanţa, Valu
lui Traian.
Fructul are o formă sferic-asimetrică, pubescenţa foarte fină, pieliţa de culoare
galben-verzuie acoperită cu roşu pe circa 20% din suprafaţă.
Pulpa este galben-verzuie, gustoasă. Fructul are în medie 70-80 grame.
Maturitatea de recoltare şi consum se încadrează în prima jumătate a lunii
august.
Direcţii de producţie: consum în stare proaspătă şi prelucrare (gem şi nectar).
V.T. 83-B-01
Hibrid de
brugnonă, obţinut la
V.T.83-B-01
Valu lui Traian, de
Dumitru Liana.
Fructul este sferic,
uşor alungit, fără
pubescenţă, culoarea de
fond a pieliţei este
galbenă şi prezintă
culoare acoperitoare
roşie pe circa 85% din
Foto nr.6 suprafaţa fructului.
Pulpa este
galbenă, cu infiltraţii
uşoare în jurul sâmburelui şi foarte aderentă la sâmbure, este cauciucată şi nu se
descompune la fierbere.
Greutatea fructului este de 90-100 grame. Fructele sunt de foarte bună calitate
şi aspectoase (intens colorate).
Epoca de maturare este la mijlocul lunii august.
Direcţii de prelucrare: consum în stare proaspătă şi prelucrare sub formă de
dulceaţă şi compot din feliuţe (Foto nr. 6)
48
V.T. 83-A-R18P4
Este un hibrid de piersic, obţinut de Dumitru Liana şi Indreiaş Gh., la S.C.D.P.
Constanţa, prin hibridare dirijată a unor hibrizi complecşi, urmată de o selecţie
riguroasă în câmpul de alegere.
Fructul este sferic, culoarea de fond este galbenă cu 15-20% roşu, culoare
acoperitoare.
Pulpa este galbenă, suculentă, cu gust şi aromă plăcută.
Greutatea fructelor este de 85-90 grame.
Epoca de coacere : prima decadă a lunii august.
Recomandat atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru prelucrare sub
formă de gem şi nectar.
V.T. 84-N-05
Este un hibrid de nectarin, obţinut
prin hibridare dirijată, de Dumitru Liana,
la S.C.P.P. Constanţa.
Fructul este sferic, uşor asimetric,
are culoarea de fond galben-portocalie,
iar cea acoperitoare este roşie, pe 50% din
suprafaţa fructului.
Pulpa este galben-portocalie,
neaderentă la sâmbure, suculentă, cu gust
plăcut, dulce-acrişor.
Fructele au în medie 100-120
grame şi se maturează în decadele II şi III
ale lunii august.
Se utilizează atât pentru consum în
stare proaspătă, cât şi pentru prelucrare Foto nr.7
(dulceaţă şi compot- Foto nr. 7)
V.T. 84-N-08
Este hibrid de nectarin, obţinut la S.C.P.P. Constanţa de Dumitru Liana.
Fructul are forma oblongă. Pieliţa este galben-portocalie, acoperită cu roşu pe
circa 80% din suprafaţă.
Pulpa este galben-portocalie, cu gust foarte bun, echilibrat.
Fructul poate atinge 210 grame.
Maturarea fructelor are loc în decada a III-a a lunii august.
Direcţii de producţii: consum în stare proaspătă şi prelucrare sub formă de
compot şi dulceaţă.
H 25.11.68 P3-A.P.
Hibrid semidwarf, obţinut la S.C.D.P. Constanţa, de Dumitru Liana, în urma
autopolenizării unui genotip de origine americană. A fost selectat în 1995, pentru
calitatea superioară a fructelor sale.
49
Fructul este brugnonă (nectarină cu
pulpă cauciucată şi foarte aderentă la
sâmbure), cu epoca de maturare între 30
iulie şi 8 august.
Forma este sferică, cu cele două
jumătăţi uşor asimetrice. Pieliţa este galben-
portocalie, lucioasă acoperită cu roşu pe
circa 40% din suprafaţă.
Pulpa este portocalie, intens şi
uniform colorată, cu gust plăcut, dulce-
acrişor.
Fructul are greutatea medie de 120
grame.
Se pretează la consum în stare Foto nr.8
proaspătă şi procesare sub formă de
dulceaţă şi compot (Foto nr. 8)
H pletos 1.3.
Este un hibrid de piersic arbustoid, cu ramuri pendante, obţinut la S.C.D.P.
Constanţa de Dumitru Liana, prin libera polenizare a unui genitor semidwarf.
Forma este rotundă şi pubescenţa este fină. Pieliţa este subţire, colorată în
galben-portocaliu, cu circa 20% roşu.
Pulpa este galbenă, suculentă cu gust dulce acrişor.
50
T.16 (Prunus persica, L. Bastch) este un portaltoi generativ creat de Ionescu
Preda şi Alexandra Indreiaş, la S.C.P.P. Constanţa. El a fost obţinut prin selecţia
dintr-o populaţie de piersic comun, de pe terasele cu conţinut ridicat de calcar din
Dobrogea. A fost omologat în 1982.
Pomul este mediu viguros cu coroană globuloasă, grad mare de autofertilitate
(92%), rezistă la boli, la cloroză calcară în condiţii de teren irigat.
Fructul este mic, sferic, cu pulpă galben-verzuie, neaderentă la sâmbure.
Se maturizează în septembrie cu 6-8 zile după soiul Elberta.
Portaltoiul T.16 este compatibil cu majoritatea soiurilor de piersic şi nectarin.
El imprimă soiurilor altoite uniformitate în creştere şi o bună productivitate.
Tomis 1 - portaltoi generativ pentru piersic, omologat în 1997, obţinut la
S.C.P.P. Constanţa prin selecţie din piersicul comun în 1979, de către Alexandra
Indreiaş.
Tomis 79 - este un portaltoi generativ, selecţionat la S.C.P.P. Constanţa, din
Colecţia naţională de piersic, materialul biologic provenind din China, sub denumirea
de Hui Hun Tao şi a fost omologat în 1997 de Alexandra Indreiaş.
Pomul are vigoare redusă, port erect, coroană globuloasă, cu ramuri de schelet
bine garnisite.
Înflorirea este mijlocie (10.IV-1.V) având o durată relativ lungă (17 zile).
Floarea este de tip rozaceu, cu 5 petale alungite, colorate în roz intermediar.
Fructul este mic, puternic pubescent. Pulpa este de culoare albă cu pigmentaţie
antocianică în jurul sâmburelui, iar fermitatea este foarte slabă, mediu suculentă şi cu
textură fibroasă.
Epoca de maturare este târzie (4-7.IX) având o coacere eşalonată.
P.1s - selecţie dintr-un puiet de origine necunoscută, realizat în 1972 la I.C.P.P.
Piteşti. A fost omologat în 1989 ca portaltoi generativ pentru piersic şi migdal de
către Parnia P., Ioniţă C., Duţu I. şi Stanciu N.
De Balc (Prunus persica, L.Bastch) - este un portaltoi selecţionat dintr-o
populaţie de piersic comun şi a fost omologat în 1983, la S.C.P.P. Bihor de către
Ştefan Iulian. Sinonime: Elita de Balc sau Frumoasa de Balc.
Pomul este viguros, prezintă o coroană globuloasă, este autofertil, rezistent la
ger, îngheţuri târzii de primăvară şi secetă. înfloreşte la sfârşitul lunii aprilie,
începutul lunii mai.
Fructul este de formă sferică, de mărime mijlocie, de culoare alb-gălbui.
Se maturează în a doua parte a lunii septembrie.
Oradea 1 (Prunus persica, L. Bastch) - este selecţionat dintr-un soi de piersic
comun, provenit din Italia şi omologat în anul 1983 la S.C.P.P. Bihor de către Ştefan
Iulian. El a fost obţinut prin libera polenizare a soiului Bon Ammi.
Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă şi înflorire în aprilie.
Fructele sunt de mărime mijlocie (50 g) de culoare alb-gălbuie. Se maturează
în a doua jumătate a lunii septembrie.
Bailey - este un portaltoi generativ, selecţionat în S.U.A.
Pomul este semi-viguros şi prezintă o coroană globuloasă. înfloreşte foarte
târziu (18.IV-6.V). Floarea este de tip rozaceu, în general cu 5 petale, uneori 6
colorate, rotunjite, colorate în roz închis.
51
Fructul este de mărime mijlocie, are o formă oblongă şi este puternic
pubescent. Sâmburele este mic, alungit de culoare închisă şi neaderent la pulpă.
Epoca de maturare este târzie şi are o coacere eşalonată (8-20 septembrie).
Rutgers Red Leaf - este un portaltoi generativ, selecţionat la Universitatea
Rutgers, din New Jersey, S.U.A.
Pomul este de vigoare mijlocie, cu portul uşor arcuit şi prezintă o coroană
răsfirată. Are ramuri mixte de grosime mijlocie (4,5 mm) cu internodii lungi (3 cm).
Înfloritul este târziu (11.IV-2.V), având o durată lungă. Floarea este de tip
rozaceu, cu 5-6 petale de culoare roz închis. Fructul este de mărime mijlocie, puternic
pubescent. Pulpa este de culoare albă, are fermitate slabă, suculenţă mijlocie şi textură
fibroasă.
Sâmburele este mic, de formă alungită de culoare închisă, neaderent la pulpă.
Epoca de maturare este târzie, având o coacere eşalonată.
G.F. 305 - este un portaltoi generativ selecţionat la Staţiunea Grande Ferade
(Franţa) dintr-un piersic “de Montreville”. Pomul are vigoare mare, ramuri mixte,
subţiri (3,4 mm) şi internoduri lungi (3 cm).
Înfloreşte foarte târziu (20.IV-7.V) având o durată mijlocie (15 zile). Floarea
este de tip campanulat, prezintă 5 petale foarte mici de culoare roz-violaceu.
Fructul este mare, puternic pubescent. Pulpa este de culoare albă, cu fermitate
slabă, suculenţă mijlocie şi textură fibroasă.
Epoca de maturare este tardivă (17-30.IX) având coacerea eşalonată.
Harrow Blood este un portaltoi generativ, selecţionat în Ontario- Canada.
Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă, are ramuri de schelet
bine garnisite, cu ramuri mixte, subţiri (3,9 mm), cu internoduri scurte (1,7 cm).
Înflorirea este mijlocie (9-30.IV) având o durată lungă (21 zile). Floarea este de
tip rozaceu cu 5-6 petale de culoare roz închis.
Fructul este foarte mic, puternic pubescent. Pulpa este de culoare roşie-
sângerie, cu pigmentaţie antocianică puternică, fermă, slab suculentă, cu textură
fibroasă.
Epoca de maturare este foarte târzie (29.IX-1.X), având coacere grupată.
Alţi portaltoi utilizaţi pentru cultura piersicului şi a nectarinului sunt cei
generativi Myran, Cadaman, Julior creaţi în Franţa.
Portaltoii vegetativi câştigă teren pe plan mondial şi dintre aceştia merită a fi
amintiţi portaltoii: Hansen 536 şi Hansen 2168, care induc rezistenţă la nematozi,
Okinawa şi Nemaguard, Citation, Shalil, Yunnan, S-37, etc.
Alţi portaltoi au calitatea de a reduce vigoarea pomilor şi a induce precocitatea
de rodire. Dintre aceştia amintim: Ferciana Isthara, Jaspi, G.F. 677, G.F. 557, ultimii
doi fiind hibrizi migdalo-piersic.
Dintre portaltoii de tip dwarf omologaţi pe plan mondial amintim: Circe şi
Calipso.
Ştefan Iulian la S.C.D.P. Oradea a lucrat şi a obţinut rezultate în crearea de noi
portaltoi utilizând ca genitori piersici dwarf.
52
În decursul anilor de studii, piersicul dwarf a fost altoit la S.C.P.P. Constanţa
pe portaltoi piersic franc, corcoduş, zarzăr, migdal şi pe anumite selecţii şi hibrizi
obţinuţi din combinaţii efectaute între portaltoi standard şi piersic dwarf.
Cele mai slabe rezultate s-au obţinut la altoirea pe corcoduş, care drajonează
puternic, astfel încât pomii au dificultăţi în vegetaţie. De asemenea, s-a înregistrat
incompatibilitate cu portaltoii foarte viguroşi de tipul P/1s.
53
Fig.nr.3- Stadii reper la piersic
55
Au fost efectuate analize fizice asupra fructelor şi anume :
-greutatea medie a unui fruct (g) ;
-greutatea medie a unui sâmbure(g) ;
-greutatea pulpei (g) ;
-raportul sâmbure /fruct ;
-fermitatea pulpei (kg. forţă/cmp) cu penetrometru ;
-densitatea pulpei (g/cmc) ;
Deasemenea, s-au efectuat analizele chimice privind peroxidazele din frunzele
unor genotipuri de piersic şi nectarin pitic genetic şi standard Evaluarea
enzimogramelor s-a făcut conform recomandărilor Comisiei Europene privin
nomeclatura enzimelor.
Analizele chimice asupra fructelor au avut în vedere :
- substanţa uscată solubilă (%) cu refractometrul de mână Zeiss;
- aciditatea (g la % acid malic) prin titrare directă;
- vitamina C (mg la %) prin metoda iodometrică;
S-au făcut observaţii privind rezistenţa genotipurilor la ger şi dăunători
56
Când exemplarul ales este cel mai bun dintr-un soi dat, selecţia este
conservativă, iar când acesta este o mutaţie, avem de a face cu o selecţie creatoare,
deoarece, în urma testărilor, această clonă va deveni un nou soi.
3. Mutageneza, atât cea naturală (spontană), cât şi cea dirijată, constituie
metode de ameliorare şi de obţinere a soiurilor noi de piersic şi nectarin.
Variaţiile mugurale deşi relativ frecvente la piersic, sunt identificate foarte rar
de ameliorator şi de aceea punerea lor în valoare este întâmplătoare!
Amelioratorii pot selecţiona noile mutaţii, dar nu au posibilitatea să dirijeze
procesul mutaţional în conformitate cu cerinţele impuse de programele de ameliorare.
Mutageneza dirijată se realizează cu agenţi fizici şi chimici, şi până în prezent
ea a dus la realizarea unei mari variabilităţi a materialului genetic şi nu la obţinerea de
noi soiuri valoroase.
La metodele clasice de ameliorare a piersicului se adăugă şi grija permanentă
pentru îmbogăţirea colecţiei cu material biologic, din ţară şi de peste hotare, în scopul
lărgirii fondului de germoplasmă.
Biotehnologia . Dacă ameliorarea genetică a plantelor a fost făcută până în
anul 1980 aproape exclusiv prtin utilizarea metodelor clasice de ameliorare genetică,
după aceestă dată , prin perfecţionarea tehnicilor de cultură „în vitro”, metodele
tradiţionale au început să fie completate şi chiar înlocuite cu tehnicile moderne ale
biotehnologiei. Acestea transformă „ameliorarea genetică” într-o metodă de tip
industrial, de creare rapidă a noilor soiuri valoroase.
Biotehnologia, reprezintă astăzi cheia unei noi revoluţii verzi în agricultură şi
ea va contiuna să fie în strânsă legătură cu metodele clasice de ameliorare ale
plantelor.
După Moro şi colab.(1984) aplicaţiile practice, utile, ale culturilor „in
vitro”sunt clasificate astfel :
pe termen scurt (până în trei ani) şi se referă la cultura de rădăcini, de apexuri
( meriteme), de embrioni, de endosperm;
pe termen mediu (3- 8 ani) − se referă la introducerea de varietăţi
somaclonale, culturi de antere, de ovare, de embrioni, obţinerea de linii izogene, etc.;
pe termen lung (8−15 ani) − se referă la hibridarea somatică, obţinerea de
hibrizi, linii celulare mutante, transferul de organite, de cromozomi şi cel de gene;
Dintre „metodele neconvenţionale” pe care le-am utilizat la S.C.D.P.Constanţa
amintim embriocultura sau „cultura de embrioni imaturi”
În procesul de ameliorare al speciilor pomicole se întâlnesc două situaţii în care
embrionii rămân imaturi (nu se dezvoltă suficient şi nu au capacitate de germinare):
− o situaţie este cea în care se execută hibridări îndepărtate şi există
incompatibilitate de natură genetică;
− o altă situaţie este cea în care se fac lucrări de obţinere a soiurilor
extratimpurii şi timpurii la sâmburoase. Apar fenomene de resorbţie a substanţelor de
rezervă din ţesuturile embrionare, iar embrionul imatur îşi pierde capacitatea de a
germina.
Prin prelevarea embrionilor în momentul când fructele intră în pârgă, şi
cultivarea lor pe anumite medii nutritive “in vitro” se pot obţine plante viabile.
57
Desfăşurarea lucrărilor de embriocultură la S.C.D.P. Constanţa
Bogatul fond de germoplasmă aflat la S.C.D.P. Constanţa, în colecţia naţională
de piersic,a fost folosit la efectuarea de polenizări masive cu zeci de soiuri şi hibrizi
timpurii şi extratimpurii de piersic, în scopul creerii de noi soiuri care să devanseze
perioada de maturare a fructelor cu cca. 5 – 10 zile , faţă de cele existente în
sortiment, cât şi pentru crearea de soiuri de piersic dwarf cu fructe de calitate.
Pentru izolare s-au utilizat pungi din hârtie pergament şi cuşti tifonate , s-au
etichetat şi marcat ramurile şi pomii. S-a luat în studiu controlul legării fructelor, iar
datele obţinute s-au înregistrat în caietele de câmp. Fructele hibride au fost recoltate
în faza de prepârgă, când mezocarpul era încă tare, şi au fost dezinfectate într-o
soluţie de captan. O parte din ele au fost păstrată temporar într-un dulap frigorific, iar
cealaltă parte a urmat calea descrisă în continuare.
Fructele crăpate au fost înlăturate . Pulpa se îndepărteză, decupând cu un cuţit
părţile laterale ale fructului, sâmburele rămând cuprins într-un paralelipiped de pulpă.
Sub acestă formă se scufundă într-o soluţie de hipoclorit de calciu ori sodiu 7 % şi se
depulpează complet, manual, prin frecare, folosind mănuşi chirirgicale. Urmează
ghilotinarea endocarpului lemnos al sâmburilor şi introducerea seminţelor, câte zece,
în vase Petri, cu apă sterilă, folosind o pensă. Sub această formă, seminţele se
introduc în camera de extracţie, sau în incinta hotei cu flux steril laminar.
Folosind instrumentar sterilizat, se îndepărteză tegumentul seminal cu o
forfecuţă şi ace spatulate, apoi, cu o pensă lungă, fără zimţi, se prinde embrionul şi se
inoculează în eprubetele cu mediul sterilizat, cu grijă, ca baza lui să fie 1/3 introdusă
în mediu. Eprubeta cu inocul se etanşeizează imediat, cu folie de polietilenă, deasupra
flăcării şi se etichetează (s-au folosit benzi de romplast pe care s-au scris codurile cu
pix, creioanele de ceară fiind mai puţin rezistente). După fiecare inoculare
instrumentele se introduc în alcool de 90º şi se flambeză, iar după cele zece inoculări,
se şterg suprafeţele de lucru cu alcool de 70º.
Mediul de cultură folosit a fost cel indicat de prof. L.F.Hough, în care s-a
modificat procentul de zaharoză de la 2 % la 4 şi chiar 6 % (în funcţie de
dimensiunile embrionilor, cu cât aceştia sunt mai mici, este nevoie de mai multă
zaharoză) şi s-a scăzut agarul de la 7 la 6 g/l.
S-au preparat întâi soluţiile de bază (şase soluţii de macroelemente şi una de
microelemente) şi s-au introdus în sticle spălate, uscate şi etichetate.
Într-un vas Erlenmayer sau într-un balon cu fund plat de 2 litri se prepară 1
litru de mediu, astfel:
−se introduc în vas 930 ml apă distilată sau bidistilată şi se adaugă câte 10 ml.
din fiecare soluţie de macroelemente, în ordinea indicată de reţetă, pentru a evita
precipitarea; se adaugă apoi 10 ml. din soluţia stoc de microelemente şi se agită foarte
bine. Se adaugă chelatul de fier şi zaharoza şi se reglează pH-ul mediului la 5,7; apoi
se pune pe foc, mestecându-se continuu;
−se ia temperatura mediului şi când aceasta atinge 85ºC, se introduce agarul
(Difco) şi se amestecă bine, ţinând pe foc până se dizolvă complet, fără a prelungi
mult fierberea;
−se toarnă fierbinte în eprubete, câte 10 ml. de mediu , se pun imediat
dopurile, se introduc în coşuleţe şi se sterilizează 20 minute la 121 ºC în etuvă sau la
58
121 şi 1,2 atmosfere în autoclav.; se aşează coşuleţele cu eprubetele împachetate în
hârtie sterilă, pe masă, în poziţie oblică şi se expun la raze ultraviolete până la
însâmânţare;
Faza „ in vitro”
După inocularea embrionilor în eprubetă, aceasta se aşează pentru 9 – 14 zile
în condiţii de întuneric, la temperatura camerei, pentru a stimula germinarea duoă
metoda prof. David Cain . Pe măsură ce cotiledoanele se distanţează , eprubetele se
trec în camera frigorifică, pentru o lună, la +5ºC, urmate de alte trei luni, la +1ºC.
Atât înaintea introducerii în camera frigorifică cât şi în timpul post-maturării la frig,
se înlătură eprubetele în care mediul sau embrionii s-au infectat. După cca. 4 luni, se
scot eprubetele cu embrionii germinaţi şi se aşeză în camera de vegetaţie, la o
temperatură de 15ºC şi regim de întuneric 24-48 ore, pentru a stimula alungirea
radicelei. Apoi se trec la un regim de 23-25 ºC şi iluminare 16 ore din 24, aşezând
eprubetele în suporturi de celuloză expandată, pe rafturi în camera de vegetaţie. Când
se înverzeşte tulpiniţa şi prezintă 5-6 frunzuliţe, la circa două săptămâni de la
scoaterea din camera frigorifică, plantele pot fi transferate la ghivece.
Faza „in vivo”
În vederea transplantării plantelor, se pregătesc ghivece de lut ori plastic, cu
diametrul de 8-10 cm, care au fost dezinfectate cu CuSO4, Rovral, etc. şi sterilizate.
Amestecul folosit pentru transplantare trebuie să fie uşor, format din :
− 1/3 perlit − 1/3 perlit
− 1/3 turbă sau − 1/3 turbă
− 1/3 cenuşă de termocentrală − 1/3 nisip
sau pământ de frunze
Mediul Hough
I. MACROELEMENTE
II. MICROELEMENTE
1 −H3 BO3: 0,0571 g./ l
2 −Mn SO4 x H2O: 0,0769 g./ l
3 −ZnSO4 x 7 H2O: 0,0440 g. / l
4 −CuSO4 x 5 H2O: 0,0039 g. / l
5 −MoO3: 0,0015 g. / l
6 −FeSO4 x 7 H2O: 3,2 ml / l
60
C A P I T O L U L V.
5.2. SOLUL
61
În cadrul acestei clase au fost deosebite la nivel de tip: soluri bălane,
cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, soluri cenuşii,
soluri castanii de păduri xerofile şi şibleacuri, şi redzine (Păltineanu ş.a., 2000).
Dintre acestea, solurile bălane şi cernoziomurile, care se întâlnesc pe suprafeţe
considerabile în Dobrogea, sunt detaliate mai jos.
Solurile bălane sunt specifice Podişului Dobrogei şi se caracterizează printr-un
orizont Am (molic) un orizont A/C cu prezenţa carbonaţilor de calciu de la suprafaţa
solului, a căror acumulare maximă se realizează în cadrul orizontul Cca. Aceste soluri
se întâlnesc pe suprafeţe întinse în cadrul Podişului Dobrogean, în zonele de câmp şi
depresionare de la marginea regiunilor mai înalte, bordând cursul Dunării şi ţărmul
Mării Negre. Pe pante ele pot fi erodate şi în asociaţie cu regosoluri, erodisoluri,
rendzine şi litosoluri.
Vegetaţia naturală este de stepă cu specii de Poa bulbosa, Artemisia austriaca,
Euforbia stiposa şi Festuca valesiaca. Apa freatică nu afectează în general profilul de
sol fiind la adâncimi >5 m. În zonele mai joase de vale sau cu caracter depresionar
pânza freatică se găseşte la adâncimi de 1.5-2.5 m şi produce fenomene de gleizare,
salinizare sau alcalizare.
Procesul de formare a solurilor bălane se caracterizează prin acumularea de
humus calcic, având un regim hidric nepercolativ, levigare slabă a carbonaţilor de
calciu, care se acumulează în orizontul Cca, dar aceştia se întâlnesc încă de la
suprafaţa solului. Activitatea organismelor din sol la nivelul întregului profil este
deosebit de bogată.
Solurile bălane sunt soluri favorabile cultivării unei game largi de plante,
limitările principale fiind legate de cantitatea mică de precipitaţii pe perioada de vară.
În condiţiile naturale, prin folosirea unei tehnologii normate de producţie solurile
bălane tipice şi vermice formate pe loess cu textură lutoasă, sunt slab favorabile
pentru păşuni şi fâneţe, foarte slabe pentru măr, păr şi prun, slab pentru cireş şi vişin,
slab pentru piersic şi cais, moderat pentru vie masă şi vie vin (Păltineanu ş.a., 2000).
Prin folosirea judicioasă a irigaţiilor şi realizarea tuturor măsurilor agro-
pedoameliorative preconizate, favorabilitatea poate creşte simţitor.
Cernoziomurile sunt un alt tip de soluri specifice Podişului Dobrogean şi se
caracterizează printr-un orizont Am (molic), un orizont A/C cu prezenţa carbonaţilor
de calciu la suprafaţa solului la cernoziomurile carbonatice şi sub stratul arat la
cernoziomurile semicarbonatice şi a căror acumulare maximă se realizează în cadrul
orizontul Cca. Cernoziomurile se întâlnesc pe suprafeţe întinse în cadrul Podişului
Dobrogean şi sunt localizate în continuarea solurilor bălane.
Vegetaţia naturală face parte din subzona de vegetaţie a Stepei danubiene cu
asociaţii de Agropyron cristatum, Stipa lessingiana, Stipa pulcherima.
Apa freatică se găseşte la adâncimi >10 m şi nu afectează profilul de sol. În
zonele mai joase, depresionare, nivelul freatic se află la adâncimi <1.5-2 m şi produce
fenomene de gleizare, adesea asociate cu salinizare sau alcalizare. Datorită unui spor
de umiditate faţă de solurile bălane se realizează o acumulare mai mare de materie
organică sub forma unui humus calcic, o levigarea mai intensă (slab-moderată) a
carbonaţiilor şi un orizont Cca mai bine exprimat. În cazul cernoziomurilor
carbonatice, carbonaţii se găsesc de la suprafaţa solurilor şi sub stratul arat în cazul
62
cernoziomurilor semicarbonatice. Activitatea microrganismelor este bogată şi
uniformă pe profilul de sol.
Cernoziomurile nu pun probleme deosebite în practica agricolă, recomandâdu-
se folosirea irigaţiilor pentru a suplini deficitul de umiditate din perioada de vară, dar
cu norme de udare moderate şi dese pentru a preîntâmpina infiltrarea rapidă în sol în
cazul solurilor cu texturi mai grosiere, unde există pericolul de ridicare a nivelului
apei freatice şi apariţia fenomenului de salinizare sau alcalizare, sau pentru a
împiedica stagnarea apei la suprafaţa solului în cazul cernoziomurilor argiloase.
De asemenea, trebuie combătută formarea hardpanului şi a crustei, prin arături
cu adâncimi variabile. Cernoziomurile cu textură lutoasă (semicarbonatice) sunt
soluri favorabile culturilor şi folosinţelor agricole, dar cu limitări destul de severe
legate de lipsa precipitaţiilor pe perioada de vegetaţie a plantelor de cultură. În
condiţii tehnologie normale şi fără folosirea irigaţiilor aceste soluri au o favorabilitate
medie-slabă pentru piersic şi cais. În condiţiile folosirii irigaţiilor şi a luării tuturor
măsurilor ameliorative recomandate favorabilitatea acestor soluri creşte simţitor.
Astfel favorabilitatea devine foarte bună pentru piersic şi cais.
Dintre tipurile de cernoziom, cernoziomul carbonatic, acoperă ca o fâşie toată
întinderea teritoriului la est de solul bălan, cernoziomul castaniu, cernoziomul
ciocolatiu şi cernoziomul cambic (levigat) sunt răspândite în continuare, spre arealul
cernoziomurilor tipice.
Din punct de vedere hidrofizic solurile din Dobrogea sunt soluri afânate pe
întregul profil (Tabel nr.8).
Tabel nr.8
Valoarea principalelor însuşiri fizice şi hidrofizice ale solului de tip
cernoziom de la Valu lui Traian
Pe adâncimea de 0-100 cm, greutatea volumetrică are valori cuprinse între 1,45
şi 1,17 g/cm3, iar porozitatea oscilează între 54-60%.
63
Coeficientul de higroscopicitate are valori care scad de la 7,40% (pe adâncimea
de 0-20 cm), la 6,20% (pe adâncimea de 80-100 cm).
Coeficientul de ofilire are valori cuprinse între 9,30% (pe adâncimea de 80-100
cm) şi 11,10% (pe adâncimea de 0-20 cm).
Capacitatea de câmp pentru apă are valori de 27,2% (pe adâncimea de 0-20
cm), până la 23,0% (pe adâncimea de 80-100 cm).
Intervalul umidităţii active se încadrează din punct de vedere al valorilor, între
13,90% (pe adâncimea de 80-100 cm) şi 16,20% ( pe adâncimea de 20-40 cm).
Permeabilitatea acestor soluri este ridicată având valori de 60-78 mm/h.
Pe adâncimea de 0-100 cm componentele chimice ale solului sunt la nivelul
cerinţelor piersicului (Tabel nr.9) şi în general valoarea lor descreşte de la suprafaţa
solului spre adâncime, cu excepţia pH-ului care se menţine constant (8,1-8,2).
Humusul are valori cuprinse între 3,30-1,88%.
Azotul total (exprimat în mg/100 g sol), are valori cuprinse între 0-170 şi
0,059.
Fosforul (exprimat în mg P2O5 la 100 g sol) oscilează între 0,274-0,113.
Tabel nr.9
Principalele însuşiri chimice ale solului de tip cernoziom
de la Valu lui Traian
Potasiul (exprimat în mg K2O la 100 g sol) are valori cuprinse între 33,9-14,2,
din ce în ce mai mici pe măsură ce creşte adâncimea.
Calciul (exprimat în mg CaCO3 la 100 g sol) oscilează între 0,94-3,50, valorile
descrescând de la suprafaţa solului spre adâncime.
Solurile din judeţul Constanţa sunt în general fertile şi favorabile creşterii şi
rodirii piersicului.
5.3. CLIMA
64
mai mare număr de ani agricoli uscaţi (89%), iar în Dobrogea de Sud şi pe litoralul
Mării Negre sunt cele mai lungi perioade de secete din România.
Un alt fenomen asociat secetelor din această zonă este prezenţa „Vântului
Negru” cu frecvenţa maximă în iulie şi august, care scade de la 1,5-2,0% în interiorul
podişului la 0,7% de-a lungul litoralului, datorită prezenţei brizelor.
Intervalele de secetă, lunile şi anii agricoli uscaţi şi în acelaşi timp vânturile
uscate şi foarte calde sunt legate în majoritatea cazurilor de existenţa anticiclonilor.
Secetele de primăvară şi toamnă sunt determinate în majoritatea lor de
dorsalele anticiclonului continental, iar secetele de vară, de deplasarea spre nord a
anticiclonului din nordul Africii (Cr. Păltineanu şi colab., 2000).
5.3.2. Insolaţia
Calculele efectuate la Staţia meteo Constanţa, au scos în evidenţă valori anuale
de peste 125 K.cal/cm2 pe litoral şi sub 125 K.cal/cm2 în interiorul judeţului.
Bilanţul radiativ atinge valori de peste 54 K.cal/cm2.
65
Tabel nr.10
Temperatura medie pe luni, anuală şi sezonală din perioada de experimentare (1996-2000)
comparativ cu normala zonei (1975-1999)
67
Tabel nr.12
Principalele date meteorologice medii normale
calculate pe 25 de ani
(1975-1999)
68
5.3.3. Durata de strălucire a soarelui
Litoralul Mării Negre este situat în zona celor mai mari sume medii anuale ale
duratei de strălucire a soarelui de pe teritoriul ţării, care depăşesc 2250-2300 ore. Aria
valorilor ridicate ale radiaţiei globale este cea mai extinsă în Dobrogea de Sud,
conturând în ansamblu domeniul de influenţă predominantă a frontului brizelor
marine-de zi, însoţit de inversiuni şi timp senin, care în condiţiile contrastului termic
tranşant dintre mare şi uscat, pătrunde adânc pe suprafaţa terestră. Aici, la limita de
acţiune maximă a brizelor marine (30-35 km), pe terasele însorite înalte ale văii
Carasu, durata medie anuală de strălucire a soarelui este de asemenea mai mare de
2300 ore. (Tabel nr.11, Tabel nr.12)
5.3.4. Precipitaţiile
Precipitaţiile medii anuale cresc din zona litoralului Mării Negre, unde se
înregistrează mai puţin de 350 mm, spre extremitatea vestică a Dobrogei şi în
regiunile mai înalte, la cca 400-450 mm, iar izohietele sunt aproape paralele cu ţărmul
Mării Negre în partea de est a Dobrogei.
Cantitatea medie anuală de precipitaţii atmosferice scade în anumiţi ani până la
200-250 mm, deficitul hidric terbuind să fie completat prin irigaţii. Valoarea medie
lunară cea mai ridicată de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, între 30-45 mm în
zona litorală şi 60-65 mm în partea sud-vestică a Dobrogei.
Numărul zilelor cu ninsoare este mic, datorită influenţelor locale ale Mării
Negre şi a Deltei Dunării, respectiv 12,5 la Constanţa şi 9,3 la Mihail Kogălniceanu
Pentru perioada anilor 1986-2000, la Staţia meteo Valu lui Traian s-au
înregistrat în medie 428,7 mm, din care 244,9 mm în perioada de vegetaţie, valori
foarte apropiate de normala zonei 421,0 mm, din care 240,7 mm în vegetaţie (Tabel
nr.13).
Anul cel mai secetos a fost 1990, cu 235,6 mm precipitaţii (din care în
vegetaţie au fost 138,1 mm). Cea mai mică cantitate de precipitaţii în perioada de
vegetaţie s-a înregistrat în anul 1986 (98,1 mm).
Cel mai înalt nivel al precipitaţiilor s-a înregistrat în anul 1997, cu 628,7 mm
din care 421,5 mm în perioada de vegetaţie.
5.3.5. Brumele
Brumele cele mai timpurii survin în luna octombrie iar ultima brumă de
primăvară se produce în luna aprilie, rar în luna mai.
Numărul mediu al zilelor cu brumă, înregistrat la staţia Valu lui Traian, pentru
perioada 1970-1990 este redat în tabel nr. 14.
69
Tabel nr.13
Regimul lunar şi anual al precipitaţiilor (mm) din perioada de experimentare (1996-2000)
comparativ cu normala zonei (1975-1999)
Tabel nr .15.
Umiditatea relativă a aerului, la Valu lui Traian,
în perioada 1981-2000
Umiditatea relativă % în perioada 1981-2000
Luna
Limite de variaţie Medie
I 78-93 81
II 78-92 87
III 78-93 86
IV 75-90 84
V 77-92 88
VI 78-87 83
VII 77-83 80
VIII 75-83 79
IX 77-89 82
X 79-91 85
XI 80-95 89
XII 83-94 90
Valorile umidităţii relative a aerului se reduc treptat de la est spre vest, o dată
cu creşterea distanţelor de la ţărmul mării, ajungând la mai puţin de 70% în partea
centrală. La Valu lui Traian, în perioada 1981-2000, valorile medii ale umidităţii
71
relative au fost cuprinse între 79 şi 90%, cu limite de variaţie între 75 şi 95% (Tabel
nr. 15), acceptabile pentru cultura piersicului.
5.3.7. Nebulozitatea
Nebulozitatea este un important element climatic, care prin particularităţile
regimului său influenţează caracteristicile celorlalte elemente climatice: durata de
strălucire a soarelui, bilanţul radiativ şi termic, umezeala aerului, etc.
Frecvenţa anuală a zilelor senine din judeţul Constanţa, ca de altfel în toată
Dobrogea, este foarte mare, atingând: 136 zile la Mangalia, 134 la Constanţa, 134 la
Basarabi şi 121 la Cernavodă.
Durata de strălucire a soarelui, pentru perioada 1996-2000, la staţia meteo Valu
lui Traian, a avut o valoare de 3210,6 ore.
5.3.8. Vânturile
Direcţiile predominante sunt, în general, dinspre vest, nord-vest, nord şi nord-
est pe litoral şi mai variabile în interiorul judeţului.
Viteza anuală cea mai ridicată a vântului corespunde direcţiilor nord, nord-vest
şi nord-est, oscilând între 6,6 m/s la Constanţa şi 4,7 m/s nord-vest la Mangalia. În
interiorul şi vestul judeţului, ajunge la 5,6 m/s la nord de Medgidia şi 4,8 m/s la Valu
lui Traian. Vânturi cu viteze mai mari de 15 m/s sunt puţin frecvente.
La Valu lui Traian zilele calme, fără vânturi, deţin 24,1% din total anual, în
medie, cu variaţii între 19,1% în luna ianuarie şi 29,7% în luna octombrie. În perioada
de vegetaţie nu există pericol de scuturare a fructelor din cauza vânturilor sau
furtunilor.
72
CAPITOLUL VI
REZULTATE OBŢINUTE
74
Tabel nr.17
Desfăşurarea principalelor faze de vegetaţie şi suma termică activă pentru
declanşarea acestora la nectarinul dwarf în anul 2002
Tabel nr. 18
Desfăşurarea principalelor faze de fructificare şi suma termică activă pentru
declanşarea acestora la piersicul dwarf în perioada 1998-2002
76
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 01.04 110 06.04 184 14.04 318 9 08.06 1129 17.08 2909
1999 04.04 202 25.04 442 09.05 619 15 07.06 1104 21.08 2891
2000 02.04 140 05.04 179 16.04 279 12 08.06 1129 19.08 2744
2001 22.03 272 25.03 292 03.04 320 10 09.06 1199 20.08 3058
2002 12.03 212 20.03 237 23.04 407 33 03.06 1057 11.08 2628
Limite/ 12.03- 20.03- 03.04- 03.06- 11.08-
x‾ -04.04 187 -25.04 267 -09.05 389 16 -09.06 1124 2846
-21.08
VT 84−G−20
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 01.04 110 06.04 184 14.04 318 9 08.06 1129 08.08 2715
1999 03.04 192 24.04 430 08.05 609 15 07.06 1104 05.08 2497
2000 03.04 151 06.04 195 18.04 303 13 08.06 1129 10.08 2533
2001 22.03 272 25.03 292 03.04 320 10 07.06 1159 12.08 2690
2002 15.03 237 22.03 253 22.04 394 32 08.06 1148 04.08 2475
Limite/ 15.03- 22.03- 03.04- 07.06- 04.08-
x‾ -03.04 192 271 389 16 1134 2582
-24.04 -08.05 -08.06 -12.08
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
VT 83−A−20
1998 01.04 110 06.04 184 14.04 318 9 08.06 1129 11.08 2782
1999 04.04 202 25.04 442 09.05 619 15 08.06 1127 14.08 2720
2000 05.04 179 08.04 209 18.04 303 11 05.06 1063 14.08 2626
2001 20.03 257 24.03 280 03.04 320 11 10.06 1220 14.08 2735
2002 19.03 237 25.03 253 24.04 419 31 04.06 1072 06.08 2524
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Limite/ 19.03- 24.03- 03.04- 04.06- 06.08-
x‾ -05.04 197 274 396 15 1122 2677
-25.04 -09.05 -10.06 -14.08
VT−83−A−R18 P4
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 01.04 110 05.04 165 14.04 318 10 07.06 1108 15.08 2864
1999 04.04 202 26.04 455 10.05 631 15 08.06 1127 19.08 2838
2000 04.04 164 06.04 195 17.04 291 12 12.06 1205 16.08 2672
2001 22.03 272 25.03 292 04.04 320 11 12.06 1267 17.08 2804
2002 18.03 237 24.03 253 23.04 407 31 04.06 1072 08.08 2565
Limite/ 18.03- 24.03- 04.04- 04.06- 08.08-
x‾ -04.04 197 272 393 16 1156 2749
-26.04 -10.05 -12.06 -19.08
Piersic Standard
Redhaven
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 27.03 102 01.04 110 14.04 318 14 04.06 1041 21.07 2251
1999 26.03 137 27.04 467 08.05 609 12 08.06 1127 23.07 2192
2000 03.04 151 09.04 216 17.04 291 9 06.06 1085 24.07 2124
2001 23.03 272 25.03 292 01.04 320 8 03.06 1098 20.07 2117
2002 18.03 237 23.03 253 22.04 394 31 04.06 1072 24.07 2218
Limite/ 18.03- 23.03- 01.04- 03.06- 20.07-
x‾ -03.04 180 268 386 15 1085 2180
-27.04 -08.05 -08.06 -24.07
77
Pentru declanşarea dezmuguritului la piersicului dwarf, au fost necesare între
184-197°C (suma temperaturilor active), asemănător cu necesarului piersicului
standard (180°C).
Pentru declanşarea fenofazei “începutul înfloritului” piersicul dwarf a
necesitat o sumă a gradelor de temperatură activă de circa 254- 272°C asemănătoare
martorului standard (268°C).
“Sfârşitul înfloritului” a survenit la piersicul dwarf după însumarea a circa
389-411°C, comparativ cu martorul standard, care a necesitat numai 386°C (suma
gradelor de temperatură activă). Durata înfloritului (medie pe cei cinci ani analozaţi,
1998-2002) exprimată în zile a fost cuprinsă la piersicul dwarf între 15 zile (VT
83-A-20) şi 20 zile (VT-F sel. 89-PO), iar la piersucul standard a fost de 15 zile.
Menţionăm că în anul 2002 durata de înflorire a soiurilor de piersic şi nectarin
s-a eşalonat pe circa o lună de zile, fapt care nu s-a mai produs până la această dată la
Valu lui Traian, sau despre care nu există menţiuni în literatura de specialitate.
În anul 2002, genotipul V.T.-F-sel.89-PO, a avut o durată a înfloririi de 35
zile.
Cu cât durata înfloritului este mai lungă, cu atât există premiza obţinerii unei
recolte mai bune. La soiurile cu rol ornamental, cum este cazul genotipului citat
anterior, o perioadă cât mai lungă de înflorire, consituie o perioadă cât mai mare de
decorare şi deci o apreciere cât mai bună a soiului respectiv.
Fenofaza de “întărire a sâmburelui” s-a produs la piersicului dwarf când suma
gradelor de temperatură activă a oscilat între 1121°C (Autumn, R15 P4-9 sel.86) şi
1156°C (VT-83-A-R18 P4 sel.89), în timp ce la soiul martor, Redhaven, întărirea
sâmburelui s-a realizat la o medie a sumei gradelor de temperatură activă mult mai
mică, de 1085°C.
Maturarea fructelor la genotipurile de piersic dwarf studiate are loc în lunile
august şi septembrie, comparativ cu martorul standard care se coace între 20-24 iulie.
Cel mai tardiv este soiul VT-F-sel.89-PO, a cărui maturitate de recoltare are loc
între 14 septembrie şi 07 noiembrie . Durata de la legarea fructelor la maturarea lor
este de 154-175 zile în funcţie de condiţiile climatice ale anului respectiv. Comparativ
cu acest genotip, la martorul Redhaven, durata de la legarea fructelor, la maturarea
lor, este de circa 80 – 110 zile.
Suma gradelor de temperatură activă necesară pentru coacerea fructelor la soiul
dwarf VT-F – sel.89 – PO este în medie de 3385°C, în timp ce soiul Redhaven
necesită în medie 2180°C.
Evoluţia fenofazelor de fructificare la piersicul dwarf în funcţie de suma
termică activă, necesară pentru declanşarea acestora, pe anul 2001 este redată în
grafic nr.3.
Se observă că dezmuguritul s-a declanşat când suma gradelor de temperatură
activă a fost de 212 – 272°C. Trei din genotipurile dwarf analizate (VT- 84 – G – 08,
VT – 84 G- 20 şi VT-83- A-R18 P4 sel.89) au avut nevoie de aceiaşi sumă a gradelor
de temperatură activă, atât pentru dezmugurit, cât şi pentru declanşarea înfloririi ca şi
soiul standard Redhaven.
78
Cea mai mică sumă a temperaturilor active necesară pentru dezmugurit (212°C)
şi pentru înflorit (257°C) le solicită genotipul VT – F – sel.89 PO, a căror fructe se
matureză pe 27 septembrie, când însumează 3268°C.
În anul 2001, suma gradelor de temperatură activă necesară maturării fructelor
la celelalte genotipuri dwarf a fost cuprinsă între 2690 °C la VT 84 – G – 20 şi 3035
°C la Autumn R15P4-9 sel.86, în timp ce soiul standard, Redhaven a avut nevoie
pentru maturarea fructelor de o sumă a gradelor de temperatură activă de 2117°C.
─ La nectarinul dwarf, dezmuguritul mugurilor floriferi se produce când suma
gradelor de temperatură activă este cuprinsă între 181 şi 194 °C, deci are valori mai
mici decât cele solicitate de martorul standard ( VT – HN – 53 ) şi anume 176°C
(Tabel nr.190).
Tabel nr.19
Desfăşurarea principalelor faze de fructificare şi suma termică activă pentru
declanşarea acestora la nectarinul dwarf în perioada 1998-2002
Înfloritul Întărirea Maturitatea de
Dezmuguritul
Început Sfîrşit sâmburelui recoltare
Anul Durata
Σ°C Data Σ°C Σ°C (zile) Data Σ°C Σ°C
Data Data Data
Active Active Active Active Active
VT−GB−sel 86−NO
1998 02.04 120 05.04 165 15.04 328 11 08.06 1129 18.09 3494
1999 03.04 192 23.04 419 08.05 609 16 07.06 1104 19.09 3423
2000 03.04 151 09.04 216 21.04 345 13 08.06 1129 17.09 3312
2001 15.03 204 20.03 257 08.04 356 20 11.06 1245 12.09 3349
2002 15.03 237 22.03 253 26.04 443 36 08.06 1148 15.09 3312
Limite/ 15.03- 20.03- 08.04- 07.06- 12.09-
181 262 416 19 1151 3378
x‾ -03.04 -23.04 -08.05 -11.06 -19.09
VT −84−M−R10P11
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 01.04 110 05.04 165 13.04 306 9 05.06 1063 16.08 2887
1999 04.04 202 25.04 442 09.05 619 15 04.06 1047 18.08 2814
2000 02.04 151 06.04 195 18.04 303 13 06.06 1085 17.08 2695
2001 22.03 272 25.03 292 06.04 335 13 04.06 1115 13.08 2711
2002 15.03 16.
237 22.03 253 24.04 419 34 04.06 1072 2737
08
Limite/ 15.03- 22.03- 06.04- 04.06- 13.08-
x‾ -04.04 194 -25.04
269
-09.05
396 17
-06.06
1076
-18.08
2769
VT−83−B−01
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 30.03 102 04.04 147 14.04 318 11 05.06 1063 18.08 2929
1999 03.04 192 24.04 430 08.05 609 15 06.06 1082 20.08 2864
2000 03.04 151 05.04 179 17.04 291 13 07.06 1107 18.08 2719
2001 22.03 272 25.03 292 06.04 335 13 06.06 1143 14.08 2735
2002 14.03 228 21.03 245 21.04 383 32 05.06 1088 17.08 2757
Limite/ 14.03- 21.03- 06.04- 05.06- 14.08-
189 259 387 17 1097 2801
x‾ -03.04 -24.04 -08.05 -07.06 -20.08
VT−84−N−05
79
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 30.03 102 04.04 147 12.04 290 9 05.06 1063 05.08 2643
1999 03.04 192 24.04 430 08.05 609 15 08.06 1127 10.08 2622
2000 03.04 151 05.04 179 16.04 279 12 08.06 1129 07.08 2462
2001 20.03 257 24.03 280 03.04 320 11 10.06 1220 04.8 2491
2002 14.03 228 21.03 245 23.04 407 34 04.06 1072 06.08 2521
Limite/ 14.03- 21.03- 03.04- 04.06- 04.08-
186 256 380 16 1122 2548
x‾ -03.04 -24.04 -08.05 -10.06 -10.08
VT 84−N−08
1998 29.03 102 03.04 132 12.04 290 10 05.06 1063 20.08 2972
1999 05.04 212 26.04 455 10.05 631 15 08.06 1127 25.08 2969
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2000 02.04 140 05.04 179 16.04 279 12 04.06 1041 22.08 2819
2001 22.03 272 25.03 292 04.04 320 11 04.06 1115 17.08 2804
2002 13.03 219 21.03 245 23.04 407 34 03.06 1057 20.08 2818
Limite/ 13.03- 21.03- 04.04- 03.06- 17.08-
189 261 385 16 1081 2876
x‾ -05.04 -26.04 -10.05 -08.06 -25.08
Nectarin standard
VT−HN−53
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1998 27.03 102 02.04 120 14.04 318 13 08.06 1129 21.06 1396
1999 22.03 129 26.04 455 07.05 602 12 05.06 1064 23.06 1472
2000 02.04 140 07.04 202 17.04 291 11 08.06 1129 26.06 1489
2001 22.03 272 25.03 292 01.04 320 8 04.06 1115 21.06 1435
2002 16.03 237 22.03 253 23.04 407 33 06.06 1107 25.06 1526
Limite/ 16.03- 22.03- 01.04- 04.06- 21.06-
176 264 388 15 1109 1464
x‾ -02.04 -26.04 -07.05 -08.06 -26.06
80
Grafic nr.3 – Desfăşurarea principalelor faze de fructificare şi suma termică activă
necesară pentru declanşarea acestora la piersicul pitic în anul 2001
Grafic nr.4 - Desfăşurarea principalelor faze de fructificare şi suma termică activă
necesară pentru declanşarea acestora la necatrinul pitic în anul 2001
82
Desfăşurarea principalelor faze de fructificare la nectarinul dwarf, în anul 2001
a fost redată în graficul nr.4.
Se observă că dezmuguritul s-a declanşat la realizarea unei sume a
temperaturilor active cuprinsă între 204°C (VT – GB – sel. 86 NO) şi 272 C.
Cea mai mare durată medie de înflorire (17 zile) a înregistrat-o soiul VT – GB
– sel.86 NO, iar cea mai mică durată medie a avut-o martorul VT – HN – 53,
(15 zile)
În 2002, cea mai lungă durată a înfloririi a avut-o VT – GB – sel86 NO,
(36zile), iar cea mai scurtă, a avut-o genotipul VT 83 – B – 01 (32 zile). Şi martorul a
avut o durată lungă a înfloririi în 2002, respectiv de 33 de zile.
Deosebiri foarte mari se înregistrează în cea ce priveşte fenofaza de maturare a
fructelor, soiul martor necesitând numai 1435 °C, în timp ce genotipurile de nectarin
dwarf solicitând între 2941 şi 3349°C.
83
Tabel nr. 20
Vigoarea pomilor exprimată prin suprafaţa secţiunii trunchiului şi sporul mediu anual de creştere la piersicul dwarf în
perioada 1997-2002
Vigoarea pomilor exprimată prin suprafaţa secţiunii trunchiului şi sporul mediu anual de creştere la nectarinul dwarf în
perioada 1997-2002
85
La nivelul anului 2002, cea mai mică vigoare, exprimată prin suprafaţa
secţiunea trunchiului a înregistrat-o genotipul V.T.-84-N-08 (64,2 cm²), iar cea mai
mare vigoare a înregistrat-o genotipul V.T.-83-B-01 (83,4 cm²).
Se constată din analiza datelor culese şi prelucrate în anii 1997-2002, că sporul
anual de creştere a fost diferit atât de la un genotip la altul, cât şi la acelaşi genotip
analizat în ani diferiţi de creştere şi dezvoltare.
Comparativ cu martorul standard, V.T.-HN-53, patru genotipuri dwarf au
suprafaţa secţiunii trunchiului mai mică şi doar un singur genotip şi anume V.T.-83-
B-01, are valoarea suprafeţei secţiunii trunchiului mai mare decât martorul standard.
Acest genotip este nectarin semidwarf.
Asigurarea statistică faţă de media experienţei a suprafeţei secţiunii
trunchiului
La piersicul dwarf analizat în perioada anilor 1997-2002, comparativ cu media
experienţei (Tabel nr.22), suprafaţa secţiunii trunchiului, fiind un element important
al vigorii pomilor (de ea depinzând si calcularea indicelui de productivitate) s-a
considerat necesar şi interpretarea statistică a valorii acestui element.
Se constată că majoritatea genotipurilor de piersic dwarf (cinci, din cele şapte
analizate) au valori ale suprafeţei secţiunii trunchiului foarte apropiate de cele ale
mediei experienţei.
Genotipul „V.T.F. sel. 89 −P.O.” are cea mai mică vigoare, acest lucru fiind
ilustrat de diferenţa faţă de medie, care în patru ani din cei şase analizaţi, a fost
„semnificativ negativă” (1997,1998, 2001 şi 2002).
Genotipul „V.T. 83-A-20” s-a remarcat ca având cele mai mari valori ale
suprafeţei secţiunii trunchiului, „semnificaţia” faţă de media experienţei fiind
„pozitivă” ,în toţi cei şase ani analizaţi ; acesta este cel mai dezvoltat genotip, el fiind
un semidwarf.
Din măsurătorile efectuate în ultimii trei ani (2000-2002), se evidenţiază :
genotipurile V.T.-84-G-20 , V.T.-83-A-20 şi V.T.-83-A-R18P4, ca fiind mai
viguroase decât media experienţei.
La nectarinul dwarf ( Tabel nr.23) s-a constat că în majoritatea anilor de
experimentare (1997-2002), suprafaţa secţiunii trunchiului a avut valori apropiate de
media experienţei.
Numai în anul 2000 s-a înregistrat o „semnificaţie pozitivă” la genotipul V.T.-
83-B-01, care este un semidwarf. Acesta a avut diferenţe pozitive în fiecare an,
comparativ cu media experienţei.
În anul 2002, toate celelalte genotipuri de nectarin dwarf au valori negative faţă
de media experienţei, deci putem aprecia că au vigoare redusă.
88
Vigoare foarte mică au soiurile de tip dwarf (Antonia Ivaşcu, 2002).
Fară a da cifre exacte privind înălţimea pomilor şi alţi specialişti din ţară
(Mihăescu Gr.,2001) şi de peste hotare (Scorza, R.,1984.; Hansche E.P.,1988), fac
clasificări ale piersicului în funcţie de vigoare :
− full dwarf
− dwarf
− semidwarf
− compact
− standard, etc
89
Tabel nr.24
Creşterea pomilor în înălţime în anii 1996-1997
Tabel nr. 25
Vigoarea pomilor exprimată prin înălţimea lor la piersicul dwarf
în anul 2000
Total înălţime pom
Înălţime Înălţime
Diferenţa
VARIANTA trunchi coroană Semnifi-
(cm) faţă de
(cm) (cm) caţia
medie
VT-F-sel.89 P.O. 14,8 79 93,8 -28,9 o
VT-GD- 19,0 75 94,0 -28,7 o
P11sel.90P
AUTUMN 15,4 103 118,4 -4,3 -
R15P4-9
VT.84-G-08 9,0 105 114,0 -8,7 -
VT.84-G-20 15,6 136 151,6 +28,9 *
VT.83-A-20 7,6 142 149,6 +26,9 *
VT.83-A-R18P4 11,8 126 137,8 +15,1 -
Media X 122,7
D.L. 5%= 22,3
1%= 33,8
0,1%= 54,2
Piersic standard
Redhaven 60,0 270 330 x x
Înălţimea coroanei are valori cuprinse între 75,0 cm. (V.T.GD-sel.90P) şi 142,0
cm. (V.T.83-A-20).
A aceeaşi vârstă, soiul Redhaven (standard) are o înălţime a pomului de 330
cm, fiind de circa trei ori mai mare decât înălţimea piersicilor dwarf.
Valoarea medie a înălţimii trunchiului la piersicului standard este de 60 cm (de
circa 4,5 ori mai mare ca a pomilor dwarf), iar înălţimea coroanei este de 270 cm. (de
circa 2,5 ori mai mare decât înălţimea coroanei pomilor dwarf).
La nectarinul dwarf, la nivelul anului 2000 (Tabel nr. 26 şi Grafic nr.6), cea
mai mică valoare a înălţimii pomului a fost de 99,8 cm.(V.T.GB-sel.86-NO.), iar cea
mai mare a fost de 144,0 cm.(V.T.83-B-01).
92
Tabel nr. 26
Vigoarea pomilor exprimată prin înălţimea lor la nectarinul dwarf
în anul 2000
Total înălţime pom
Înălţime Înălţime
VARIANTA trunchi coroană Diferenţa
Semnifi-
(cm) faţă de
(cm) (cm) caţia
medie
VT-GB-sel.86 NO 11,8 88 99,8 -19,7 -
VT-84-M R10P11 11,0 114 125,0 +5,5 -
VT.83-B-01 16,0 128 144,0 +24,5 -
VT.84-N-05 13,6 109 122,6 +3,1 -
VT.84-N-08 10,9 95 105,9 -13,6 -
Media X 119,5
D.L. 5%= 39,9
1%= 66,1
0,1%= 123,8
Nectarin standard
VT-HN-53 65,0 273 338 x x
Grafic nr.6 - Vigoarea pomilor exprimată prin înălțimea lor la nectarinul dwarf
în anul 2000 (cm)
93
Înălţimea trunchiului a avut valori cuprinse între 10,9 cm.(V.T.84-N-08) şi 19,0
cm. (V.T.83-B-01).
Înălţimea coroanei a avut valori care au oscilat intre 88 cm. (V.T.-GB-sel.86-
NO) şi 128 cm. (V.T.83-B-01).
La nectarinul standard V.T.-HN-53, valoarea medie a înălţimii pomului a fost
de 338 cm., fiind de 2,8 ori mai mare ca cea a formelor dwarf.
Înălţimea medie a trunchiului, la nectarinul standard este de 65cm, fiind de 4,9
ori mai mare ca cea a trunchiului la nectarinul dwarf.
Înălţimea coroanei la standard este de 273 cm şi ea este de circa 2,6 ori mai
mare decât valoarea medie realizată de nectarinul dwarf.
Tabel nr.27
Indicele de vigurozitate la piesicul dwarf
în anul 2000
Din cele şapte genotipuri de piersic dwarf analizate, patru au diferenţa faţă de
medie cu valori negative şi 3 au valori pozitive, comparativ cu aceasta.
94
În ceea ce priveşte semnificatia faţă de media experienţei, un singur genotip are
valoare semnificativ negativă (V.T.84-G-20) şi un genotip are valoare semnificativ
pozitivă (V.T.83-A-20).
Comparativ cu piersicul standard, Redhaven,a cărui indice de vigurozitate are
valoarea de 15,2% se constată că soiurile şi selecţiile dwarf au un indice mediu de
vigurozitate(48,4 %) de 3,2 ori mai mare.
Tabel nr.28
Indicele de vigurozitate la nectarinul dwarf
în anul 2000
Indicele de Diferenţa faţă
VARIANTA Semnificaţia
vigurozitate de media exp.
VT-GB-sel.86 NO 49,0 +4,2 -
VT-84-M R10P11 39,8 -5,0 -
VT.83-B-01 50,0 +5,2 -
VT.84-N-05 36,7 -8,1 -
VT.84-N-08 48,5 +3,7 -
Media X 44,8
D.L. 5%= 10,7
1%= 17,7
0,1%= 33,1
Nectarin standard
VT HN 53 16,6 x x
95
La piersicul dwarf, plantat la distanţa de 3 m între rândurile de pomi şi la 1,5
m între pomii pe rând, s-au efectuat măsurători în coroana pomilor, iar datele obţinute
au fost prelucrate (Tabel nr. 29 şi Fig.nr.4).
Se observă că între pomii de pe rând a rămas puţin spaţiu neocupat la un singur
genotip de piersic pitic (V.T. GD P11-sel.90P). La un genotip coroanele s-au atins
(V.T.F.-sel.89P.O.), iar la toate celelalte, coroanele s-au interpătruns, mai mult sau
mai puţin.
În ceea ce priveşte extinderea coroanei pe intervalul dintre rândurile de pomi,
la şase ani de la plantare, la toate variantele de piersic pitic, există spaţiu suficient de
mult între coroanele pomilor (0,78-1,42 m).
Tabel nr.29
Extinderea coroanei pe rând şi perpendicular pe direcţia rândului şi gradul de
ocupare al spaţiului destinat la piersicul dwarf în anul VI de la plantare (2000)
Gradul de Diametrul
Gradul de
Distanţa ocupare a perpendi-
Diametrul ocupare a
de intervalul cular pe
VARIANTA pe rând intervalul
plantare ui dintre direcţia
(m) ui dintre
(m) pomi pe rândului
rânduri
rând (m)
VT-F-sel.89 P.O. 3/1,5 1,51 +0,01 1,68 -1,32
VT-GD-P11sel.90P 3/1,5 1,41 -0,09 1,58 -1,42
AUTUMN R15P4-9 3/1,5 1,59 +0,09 1,92 -1,08
VT.84-G-08 3/1,5 1,66 +0,16 1,91 -1,09
VT.84-G-20 3/1,5 1,64 +0,14 2,21 -0,79
VT.83-A-20 3/1,5 1,98 +0,48 2,22 -0,78
VT.83-A-R18P4 3/1,5 1,86 +0,36 2,06 -0,94
Piersic standard
Redhaven 4/3 3,08 +0,08 3,38 -0,62
96
2.V.T.-GD-P11 Sel 90 P 4.AUTUMN R15 P4-9 5.V.T. 84 G 08
1.V.T.-Sel 89 PO
Fig. nr.4 -Extinderea coroanei pe rând şi perpendicular pe direcţia rândului şi gradul de ocupare al spaţiului destinat
la piersicul şi nectarinul dwarf în anul VI de la plantare (2000)
Tabel nr.30
Extinderea coroanei pe rând şi perpendicular pe direcţia rândului şi gradul de
ocupare al spaţiului destinat la nectarinul dwarf în anul VI de la plantare (2000)
Diametrul
Gradul de Gradul de
perpendi-
Distanţa de Diametrul ocupare a ocupare a
cular pe
VARIANTA plantare pe rând intervalului intervalului
direcţia
(m) (m) dintre pomi dintre
rândului
pe rând rânduri
(m)
VT-GB-sel.86 NO 3/1,5 1,64 +0,14 1,58 -1,42
VT-84-M R10P11 3/1,5 1,98 +0,48 1,78 -1,22
VT.83-B-01 3/1,5 1,93 +0,43 2,07 -0,93
VT.84-N-05 3/1,5 1,61 +0,11 1,84 -1,16
VT.84-N-08 3/1,5 1,50 0,0 1,56 -1,44
Nectarin standard
VT HN 53 4/3 2,90 -0,10 3,36 -0,64
Foto nr.16 – Arhitectonica părţii aeriene Foto nr.15 – Arhitectonica părţii aeriene
a pomilor – fenofaza de repaus profund în repaus – fenofaza de cădere a frunzelor
98
Se poate spune că la şase ani de la plantare şi la distanţele stabilite, pomii pitici
folosesc mai bine terenul decât cei standard.
Din Figura nr.4 şi din imaginile luate din plantaţie (Foto nr.14, 15, 16), se poate
vedea arhitectonica coroanelor în ansamblu şi scheletul pomilor pitici (trunchiul,
şarpantele, ramurile de rod).
Vigoarea cea mai mică o au genotipurile dwarf de piersic V.T.GD.P11
sel.90P şi V.T.F.sel.89P.O., iar dintre genotipurile de nectarin dwarf, cea mai redusă
vigoare o are V.T.84-N-08.
99
Tabel nr. 31
Creşterea coroanei în volum între anii 1996-1997
(anul plantării-1994)
La nectarinul dwarf, în anul 2000 (Tabel nr. 33), valorile volumului coroanei
au oscilat între 0,92 m³ (V.T.84-N-08) şi 2,13 m³ (V.T.83-B-01).
Tabel nr.33
Vigoarea pomilor exprimată prin volumul coroanei unui pom şi la unitatea de
suprafaţă la nectarinul dwarf în anul 2000 (densitatea= 2222 pomi/ha)
VARIANTA Volumul Diferenţa Semnificaţia Volumul
coroanei faţă de medie coroanei
(m3) experienţei (m3/ha)
101
1. V.T. F Sel.89 PO 2. V.T.GD P11 Sel.90 P 4. AUTUMN R15 P4-9
5. V.T. 84 G 08
7. V.T.84 G 20 7. V.T.83 A 20
10. V.T.83 A R18P4 3. V.T.GB Sel.86 NO
Fig.8 - Vigoarea pomilor la piersicul şi nectarinul dwarf exprimată prin înălţimea şi diametrul coroanei
în anul VI de la plantare (2000)
Media experienţei a fost de 1,41 m³. Diferenţa faţă de medie a avut valori
negative la trei genotipuri (cele mai puţin viguroase) şi valori pozitive la două
genotipuri.
Toate valorile au fost foarte apropiate de media experienţei şi nu există nici o
semnificaţie din punct de vedere al analizei statistice.
Faţă de martorul standard (V.T.HN.53) al cărui volum al coroanei are valoarea
de 10,6 m³, media volumului coroanei, la formele dwarf, are valoarea de 1,41 m³ şi
este de circa 7,5 ori mai mică.
La unitatea de suprafaţă, ţinând cont de densitatea de plantare a dwarfilor
(2222 pomi/ha) şi a piersicilor şi nectarinilor standard (833 pomi/ha), s-au obţinut
următoarele valori ale volumului coroanei :
- între 2.044 şi 4.733 m³/ha la nectarini dwarf
- 8.830 m³/ha la V.T.-HN-53
Deci, volumul coroanei, raportat la unitatea de suprafaţa este de 2,8 ori mai mic
la dwarf decât la nectarinul standard.
Tabel nr. 35
Dinamica de creştere a lăstarilor la nectarinul dwarf în anul 1996
Nr Lungimea lăstarilor la date diferite (cm)
var Varianta 03.05 10.05 17.05 24.05 31.05 07.06 14.06 21.06 28.06 05.07 12.07 19.07 Ritm mediu de
creştere (cm)
3 VT GB sel 86 NO 0.46 0.66 1.13 2.70 4.50 6.90 9.66 12.63 15.13 17.50 19.49 20.33 1.69
6 VT 84 M R10 P11 0.63 0.76 1.96 4.30 7.33 10.66 13.36 16.33 18.70 21.16 23.56 25.16 2.09
9 VT 83 B 01 0.56 0.70 2.43 4.16 7.60 11.20 14.43 17.56 20.90 24.20 27.00 28.80 2.40
11 VT 84 N 05 0.50 0.76 2.10 4.00 6.50 9.56 12.66 14.50 17.03 19.50 21.50 23.20 1.93
12 VT 84 N 08 0.50 0.63 1.23 2.90 5.40 7.73 9.76 11.73 14.00 15.50 17.00 18.20 1.51
Media 0.53 0.70 1.77 3.61 6.26 9.21 11.97 14.55 17.15 19.57 17.41 23.13 1.92
104
Tabel nr. 36
Dinamica de creştere a lăstarilor la piersicul dwarf în anul 2000 (cm)
Nr Data efectuării măsurătorilor
var. Varianta
13.06 20.06 27.06 04.07 11.07 18.07 25.07 01.08 08.08 15.08 22.08 29.08 05.09
1 VT F sel 89 PO 3,3 3,4 3,8 4,5 4,9 5,1 5,2 5,7 5,9 6,2 6,5 7,0 7,0
2 VT GD P11 sel 90 P 3,1 3,4 3,6 4,0 4,4 4,9 5,5 6,2 6,6 6,8 7,4 7,7 7,8
4 Autumn P14 4,2 4,5 5,5 5,9 6,1 6,5 6,7 6,8 6,9 7,0 7,1 8,4 8,4
5 VT 84 G 08 3,7 4,2 4,4 4,7 5,1
4,9 5,1 5,4 5,4 5,4 5,4 5,5 5,7 5,7
7 VT 84 G 20 6,9 7,4 8,8 9,5 10,1 11,1 11,4 11,9 12,2 12,7 13,0 13,5 13,7
8 VT 83 A 20 3,6 4,2 5,6 5,6 6,0 6,5 7,0 7,1 7,2 7,6 8,1 8,2 8,2
10 VT 83 A R18 P4 2,8 3,3 3,9 3,9 3,9 3,9 4,5 4,6 4,6 4,6 4,6 4,6 4,6
Piersic standard
1 Redhaven 18,5 21,4 22,8 23,6 23,7 23,8 24,3 24,8 25,0 25,2 25,5 25,5 25,5
Tabel nr. 37
Dinamica de creştere a lăstarilor la nectarinul dwarf în anul 2000 (cm)
Nr Data efectuării măsurătorilor
var. Varianta
13.06 20.06 27.06 04.07 11.07 18.07 25.07 01.08 08.08 15.08 22.08 29.08 05.09
3 VT GB sel 86 NO 3,3 3,7 3,8 4,3 4,6 4,9 5,2 6,1 6,4 6,4 6,8 7,1 7,1
6 VT 84 M R10 P11 3,5 4,0 5,0 5,7 6,0 6,3 6,7 7,2 7,4 7,6 7,7 7,7 7,7
9 VT 83 B 01 4,6 5,2 6,3 6,8 7,6 9,3 9,8 10,0 10,1 10,9 11,2 11,2 11,2
11 VT 84 N 05 3,6 4,1 4,6 4,8 5,2 5,3 5,6 5,8 6,3 6,4 6,7 6,7 6,7
12 VT 84 N 08 6,8 7,3 7,4 7,7 7,7 7,8 8,2 8,3 9,0 9,2 9,6 9,8 9,8
Nectarin standard
1 VT HN 53 14,7 16,3 17,5 18,5 19,1 19,1 19,3 19,4 19,8 20,0 20,5 20,5 20,8
105
În anul 2000 creşterea medie a lăstarilor la genotipurile de piersic dwarf
analizate a fost de 7,9 cm, comparativ cu media înregistrată de soiul martor,
Redhaven, care a fost de 25,5 cm.
La nectarin :
În anul 1996, creşterea lăstarilor s-a declanşat la începutul lunii mai şi s-au
efectuat 12 măsurători biometrice, săptămânale, până pe 19 iulie (Tabel nr.36).
Media lungimii lăstarilor a fost cuprinsă între 28,80cm. la genotipul V.T. 83-B-
01 şi 18,20 cm. la genotipul V.T. 84-N-08.
În anul 2000, s-au efectuat 13 măsurători biometrice, săptămânale, între 13
iunie, data la care s-a declanşat creşterea lăstarilor şi 05 septembrie, când la toate
genotipurile încetase creşterea lăstarilor.(Tabel nr.37).
În anul 2000, creşterile medii ale lăstarilor au fost foarte mici, cu valori
cuprinse între 6,7 cm. la V.T. 84-N-05 şi 11,2 cm. la V.T. 83-B-01.
Creşterea lăstarilor a încetat din 22 august la trei din cele cinci genotipuri
analizate.
Creşterea medie a lăstarilor genotipurilor de nectarin dwarf analizate a fost de
8,5 cm. faţă de martorul standard, la care creşterea medie a lăstarilor a fost de 20,8
cm.
Tabel nr. 38
Biometria (dimensiunile medii ale) frunzelor la piersicul dwarf
Dimensiunile frunzei Lungimea
Lungimea Lăţimea Raport medie a
Varianta peţiolului
medie medie L/l
(cm.) (cm.) (cm)
1 V.T.F.sel. 89 P.O 16,8 2,8 6,0 1,4
2 V.T–G.D P11 sel.90P 17,5 3,1 5,6 1,3
4 Autumn R15 P4-9 16,3 3,0 5,4 1,6
5 V.T 84-G-08 16,4 3,2 5,1 2,0
7 V.T 84-G-20 19,0 3,2 5,9 1,7
8 V.T 83-A-20 18,0 3,0 6,0 1,7
10 V.T.83-A-R18P4 16,6 3,0 5,5 1,3
Piersic standard
1 Redhaven 14,6 3,6 4,0 1,3
106
S-au recoltat câte 75 frunze din treimea de mijloc a ramurilor şi s-au măsurat
lungimea, lăţimea limbului şi lungimea peţiolului; iar datele au fost prelucrate şi
interpretate.
La piersicul dwarf analizat, valorile medii cele mai mari ale limbului (Tabel
nr.38) le au genotipurile V.T 84-G-20 (19,0 cm) şi V.T. 83-A-20 (18,0 cm) , iar cele
mai mici le au V.T 84-G-08 (16,4 cm) şi V.T. 83-A-R18P4 (6,6 cm).
Frunzele cele mai late le au genotipurile V.T 84-G-08 şi V.T 84-G-20 (3,2 cm),
iar cele mai înguste le are V.T.F.-sel.89P.O. (2,8 cm).
Raportul dintre lungimea medie şi lăţimea medie a limbului foliar are valori
cuprinse între 5,1 la V.T 84-G-08 şi 6,0 la V.T.F.sel. 89 P.O. şi V.T 83-A-20.
Lungimea medie a peţiolului oscilează între 1,3 cm la V.T. –G.D. P11 sel.90P
şi V.T.83-A-R18P4 pe de o parte şi 2,0 cm. la V.T 84-G-08 pe de altă parte.
Comparând valorile medii ale piersicului dwarf cu cele ale soiului standard
Redhaven, se observă că acesta din urmă are limbul mai scurt şi mai lat decât cel al
frunzelor dwarf. Raportul L / l are valoarea 4,0, iar peţiolul frunzei este mai scurt
decât la piersicul dwarf.
La nectarinul dwarf, valorile medii ale lungimii limbului (Tabel nr.39) au
oscilat între 17,2 cm.(V.T. G.B. sel.86N.O.) şi 18,6 cm.(V.T. 84-N-05).
Tabel nr. 39
Biometria (dimensiunile medii ale) frunzelor la nectarinul dwarf
Lăţimea medie a limbului a fost relativ constantă (3,1 − 3,5 cm). Raportul
lungime/ lăţime are valori de 5,3−5,8 cm., iar lungimea medie a peţiolului are valori
apropiate (1,3-1,5 cm).
Comparând aceste valori medii ale frunzelor nectarinului dwarf cu cele ale
nectarinului standard V.T.-HN-53, constatăm că acesta are limbul mai scurt şi mai lat
decât frunzele formelor dwarf şi raportul L / l are valoare mai mică (4,3). Peţiolul
este mai scurt (1,1 cm).
107
6.2.6.3 Analize chimice la frunze
Analiza peroxidazei
Peroxidaza este un marker izoenzimatic utilizat tot mai frecvent-alături de
caracterele morfologice- pentru a completa şi aprofunda informaţiile referitoare la
genotipurile nou create sau cele stabilizate genetic.
La plante, studiul izoenzimelor s-a dovedit a fi de un real folos în sprijinul
geneticienilor privind :
marcajul biochimic al genomurilor, cromozomilor şi genelor;
identificarea originii genomurilor, caracterizarea soiurilor şi decelarea unor
markeri pentru caractere importante, markeri folosiţi în programele de ameliorare
studiul unor relaţii filogenetice între diverse genuri şi specii.
108
V.T.-G.B.-sel.86 NO, Autumn R15 P4-9sel.86 , V.T.84-G-08, V.T. 83 – B -01, V.T.
83 – A-R10P4 sel89, V.T. 84- N – 05.
Tipul III de enzimogramă a fost alcătuit tot din patru izoenzime dar cu
mobilitate diferită şi activitate enzimatică mai intensă comparativ cu tipul anterior
(Fig. 5c ). În această categorie au fost incluse cinci genotipuri : RI-ARK(sd) P6-
V.T.83A.06.P1, Redhaven P1-C.C.95, Catherine P4-C.C.95, C2R6T178P1- C.C.92
şi N.J.F.2 – V5RIP1.C.C.95.
110
Tipul V de enzimogramă cu acelaşi număr de izoenzime ca şi cel anterior (Fig.
5e) a relevat fracţiile rapide cu activitate extrem de redusă; acest profil a aparţinut
genotipului P. Dw. – 87.
Tabel nr. 41
Numărul mediu de muguri vegetativi şi floriferi pe ramura mixtă şi la metru
liniar, lungimea acesteia şi a internodiilor la piersicul dwarf
Ramura mixtă Număr muguri / m.l. Lungime
Nr. % medie a
Nr.
Varianta Lungime muguri Vegeta- Flori- muguri unui
muguri
(cm) vegetativi tivi feri floriferi internod
floriferi
din total (cm)
1 V.T.sel.89P.O. 11,3 17,6 14,8 156 131 46 0,57
2 V.T.GDP11sel90P 10,0 15,8 5,0 158 50 24 0,49
4 Autumn R15P4-9 12,4 16,2 21,0 131 169 56 0,62
5 V.T.84-G-08 16,1 11,4 6,4 71 40 36 0,66
7 V.T.84-G-20 14,2 8,0 12,0 56 84 60 0,72
8 V.T.83-A-20 16,4 23,2 12,2 141 74 34 0,65
10 V.T.83-A-R18P4 10,0 12,4 18,5 124 185 60 0,47
Piersic standard
1 Redhaven 64,7 22,6 24,8 35 38 52 2,26
111
Lungimea medie a unui internod oscilează între 0,47 cm (V.T.83-A-R18P4) şi
0,72 cm (V.T.84-G-20) şi este de circa 3,8 ori mai mică decât lungimea medie a
internodului la ramura piersicului standard ( 2,26 cm.). (Foto nr.18)
S-a determinat numărul mediu de muguri vegetativi şi floriferi de pe ramura
mixtă şi s-a constatat că el variază şi constituie un caracter de soi. Cel mai mic număr
de muguri vegetativi / ramură mixtă îl au genotipurile de piersic dwarf V.T.84-G-20
(8,0 muguri) şi V.T.84-G-08 (11,4 muguri) , iar cel mai mare număr îl are genotipul
V.T. 83-A-20 (23,2 muguri). Media mugurilor vegetativi / ramura mixtă a soiului
Redhaven este 22,6.
112
În ceea ce priveşte mugurii floriferi, ei variază între 6,4 (V.T.84-G-20) şi 21,0
(Autumn R15P4-9), în timp ce media mugurilor floriferi pe ramura mixtă a soiului
standard este de 24,8.
Raportând numărul de muguri vegetativi şi floriferi la metru liniar de ramură,
proporţiile se schimbă în favoarea pomilor pitici.
Numărul mediu de muguri floriferi / m.l. este cuprins la piersicul dwarf între
50 (V.T.GD-P11sel.90-P)şi 185 (V.T.83-A-R18P4), în timp ce la piersicul standard
există în medie, 38 muguri floriferi / m.l..
Procentul de muguri floriferi din totalul mugurilor oscilează între 24%
(V.T.GD-P11sel.90-P) şi 60% (V.T.84-G-20 şi V.T.83-A-R18P4), în timp ce la
piersicul standard este de 52%.
La nectarinul dwarf lungimea medie a ramurii mixte a oscilat între 10,9 şi
16,0 cm., fiind de circa 4,5-6,6 ori mai mică decât lungimea medie a ramurii mixte a
nectarinului standard V.T.-NH-53, a cărei valoare este de 71,8 cm.(Tabel nr. 42).
(Foto nr.19)
113
Lungimea medie a unui internod a oscilat între 0,56 cm. (V.T.84-N-08) şi 0,84
cm.(V.T.-83-B-01), faţă de 2,21 cm. la nectarinul standard. Se constată că nectarinul
dwarf are internodul de circa 3,4 ori mai scurt decât nectarinul standard. (Foto nr.20)
Tabel nr. 42
Numărul mediu de muguri vegetativi şi floriferi pe ramura mixtă şi la
metru liniar, lungimea acesteia şi a internodiilor la nectarinul dwarf
Ramura mixtă Număr muguri / m.l. Lungime
Nr. % medie a
Nr.
Varianta Lungime muguri Vegeta- Flori- muguri unui
muguri
(cm) vegetativi tivi feri floriferi internod
floriferi
din total (cm)
3 V.T.GBsel.86NO 12,3 14,0 4,8 114 39 25 0,61
6 V.T.84MR10P11 10,9 9,6 3,2 88 29 25 0,57
9 V.T83-B-01 16,0 13,2 7,0 83 44 35 0,84
11V.T.84-N-05 12,1 14,6 7,0 121 58 32 0,67
12V.T.84-N-08 12,1 19,2 4,2 159 35 18 0,56
Nectarinul standard
1 V.T.HN 53 71,8 25,2 24,4 35 34 49,2 2,21
Numărul mediu de muguri vegetativi de pe ramura mixtă este cuprins între 9,6
(V.T.-84 MR10P11) şi 19,2 ( V.T.-84-N-08), comparativ cu nectarinul standard, la
care este de 25,2.
Mugurii floriferi / ramura mixtă oscilează între 3,2 (V.T.84-MR10P11) şi 7,0
(V.T.83-B-01 şi (V.T.-84 MR10P11), în timp ce numărul mediu de muguri floriferi /
ramura mixtă la nectarinul standard este de 24,4.
114
Raportat la metru liniar, numărul mediu de muguri vegetativi oscilează între 83
la V.T.83-B-01 şi 159 la V.T.84-N-08, iar la nectarinul standard este de 35.
Numărul mediu de muguri floriferi pe metru liniar la nectarinul dwarf este
cuprins între 29 (V.T.-84 MR10P11) şi 58 (V.T.84-N-05) , iar la nectarinul standard
aceasta este de 34.
Procentul mugurilor floriferi din totalul mugurilor, constituie un caracter de soi
şi el oscilează la nectarinul dwarf între 18% la V.T.84-N-08 şi 35% la V.T.83-B-01,
iar la standard el este de 49,2%.
Menţionăm că majoritatea genotipurilor de piersic şi nectarin dwarf prezintă şi
buchete de mai. În număr mare, buchete de mai au genotipurile V.T.84-G-20 de
piersic şi genotipurile V.T.84-M-R10P11, V.T.83-B-01, V.T.84-N-05 şi V.T.GB
sel.86N.O. de nectarin.
115
Tabel nr. 43
Numărul de rădăcini pe categorii de grosime şi adâncimi
116
Piersic dwarf V.T. F Sel.89 PO/piersic franc
frecvenţa (%)
LEGENDA
grosimea rădăcinilor
< 1 mm
o 1-3 mm
∆ 3-10 mm
10 mm
117
6.3 PRODUCTIVITATEA SOIURILOR DE PIERSIC ŞI NECTARIN
Tabel nr. 44
Producţia medie de fructe realizată pe pom la piersicul dwarf
în perioada 1998-2002
Producţia de fructe kg / pom
Varianta
1998 1999 2000 2001 2002 Media
1 V.T.sel.89 P.O. 6,4 5,5 4,2 15,0 15,2 9,3
2 V.T.GD. P11 sel.90 P 3,8 3,7 5,5 8,3 9,7 6,2
4 Autumn R 15P4 7,5 5,8 5,3 12,5 14,5 9,1
5 V.T. 84 –G-08 5,8 5,7 5,6 12,3 16,3 9,1
7 VT 84-G-20 4,9 5,3 3,8 15,4 15,7 9,0
8 V.T. 83-A-20 6,8 5,2 3,7 14,3 15,9 9,2
10 V.T. 83-A-R18 P4 6,3 6,7 5,3 15,2 17,5 10,2
Piersic standard X = 8,9
1 Redhaven 8,5 10,5 14,3 25,2 25,0 16,7
118
Producţia medie de fructe din perioada 1998-2002 a oscilat între 6,2 kg./pom
(V.T.-GD-P11 sel. 90 P) şi 10,2 kg./pom (V.T. 83-A-R18 P4). În medie, la
genotipurile dwarf ea a fost de 8,9 kg./pom fiind de 1,9 ori mai mică decât producţia
realizată de piersicul standard ( 16,7 kg./pom).
Raportând producţia la unitatea de suprafaţă, datorită densităţilor diferite la
plantare, se constată că producţia piersicilor pitici este de 19,8 to/ha, iar a piersicului
standard este de 13,9 to /ha, deci genotipurile de piersic pitic produc cu circa 6 tone
fructe mai mult la hectar decât cele standard.
La genotipurile de nectarin pitic studiate, producţia medie realizată în intervalul
1998-2002, a oscilat între 6,9 kg./pom (V.T.-GB-sel.86 NO) şi 11,2 kg./pom (V.T.84-
N-08).
Media experienţei la nectarinii pitici a fost de 9,6 kg./pom, comparativ cu
nectarinul standard, care a realizat în aceeaşi perioadă 12,7 kg./pom, deci a fost de 1,3
ori mai mică decât producţia medie a standardului. (Tabel nr.45)
Tabel nr.45
Producţia medie de fructe realizată pe pom la nectarinul dwarf
în perioada 1998-2002
Producţia de fructe kg / pom
Varianta
1998 1999 2000 2001 2002 Media
3 V.T. GB sel. 86NO 5,0 5,6 4,2 9,7 10,1 6,9
6 V.T.84 M R10 P11 6,9 6,3 4,6 12,6 18,5 9,8
9 V.T.83-B-01 5,7 5,2 5,5 18,3 19,7 10,9
11 V.T.84-N-05 6,4 5,9 4,7 13,2 16,0 9,2
12 V.T.84-N-08 7,7 6,7 5,8 17,6 18,1 11,2
Nectarin standard X = 9,6
1 V.T. HN 53 7,8 10,3 12,0 16,5 16,8 12,7
121
În decursul celor cinci ani, s-au obţinut valori pozitive ori negative faţă de
media experienţei, dar valorile fiind foarte apropiate, nu a existat nici o corelaţie
semnificativă.
Comparând valorile producţiei (to/ha) realizate de genotipurile de nectarin
pitice (21,3 to/ha) cu valorile standardului (10,6 to/ha), observăm vă producţia de
fructe la hectar este dublă la nectarinul pitic, diferenţa fiind de 10,7 tone/ha.
122
Tabel nr. 48
124
Comparativ cu nectarinul standard, la care valoarea medie a indicelui de
productivitate este de 0,23, se constată că valoarea acestui indice la nectarinul pitic
este de 1,35 ori mai mică.
Tabel nr. 50
Valoarea indicelui de producţie ( kg./ m³ volum coroană) şi asigurarea statistică
a acestuia la piersicul dwarf în anul 2000
Indicele de
Nr. Diferenţa faţă de
Varianta producţie Semnificaţia
var. media experienţei
Kg / m³ vol. cor.
1 V.T.sel.89 P.O. 5,00 +1,18 -
2 V.T.GD. P11 sel.90 P 7,86 +4,04 *
4 Autumn R 15P4 3,98 +0,16 -
5 V.T. 84 –G-08 4,00 +0,18 -
7 VT 84-G-20 1,81 -2,01 -
8 V.T. 83-A-20 1,42 -2,40 -
10 V.T. 83-A-R18 P4 2,64 -1,12 -
Media X 3,82
DL 5 % = 2,87
1%= 4,34
0,1 % = 6,97
Piersic standard
1 Redhaven 1,62 x x
0
V.T. V.T. GDAUTUMNV.T. 84- V.T. 84- V.T. 83- V.T. 83-
F.sel.89 P11 R15P4-9 G-08 G-20 A-20 A-R18P4
Grafic nr. 7 - Valoarea indicelui de producţie
PO sel.90 sel.86 sel.89
Tabel nr. 51
Valoarea indicelui de producţie ( kg./ m³ volum coroană) şi asigurarea statistică
a acestuia la nectarinul dwarf în anul 2000
126
6.3.5 Principalele caracteristici fizico-chimice ale fructelor
S-au efectuat măsurători biometrice asupra fructelor în anii 1998,1999,2001 şi
2002, la variantele dwarf analizate, ca şi la soiul standard Redhaven (Tabel nr. 52)
astfel încât valorile medii obţinute să se poată compara între ele.
Tabel nr. 52
Valoarea principalelor caracteristici fizico-chimice ale fructelor la
piersicul dwarf în perioada 1998-2002
Caracteristici fizice Caracteristici chimice
Nr. Greutate Greutate Substanţa Aciditate
Varianta Anul Sâmbure
var. fruct sâmbure uscată g % acid
(%)
(g) (G) (%) malic
0 1 2 3 4 5 6 7
1998 63,0 7,2 11,4 11,0 0,60
1999 70,0 8,5 12,1 11,0 0,69
2001 64,0 7,8 12,2 11,0 0,66
VT F sel 89
1 2002 71,0 7,0 9,9 9,0 0,48
PO
Media 67,0 7,6 11,4 10,5 0,61
Fermitatea pulpei = 3,12 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,82 g / cm ³ 6,60 mg %
127
0 1 2 3 4 5 6 7
1998 195,0 8,1 4,2 10,5 0,60
1999 145,0 7,5 5,2 10,0 0,43
2001 102,0 7,3 7,2 10,0 0,45
VT GD P11
2 2002 151,0 8.5 5,6 12,0 0,48
sel 90 P
Media 148,2 7,8 5,5 10,6 0,49
Fermitatea pulpei =1,03 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,95 g / cm ³ 6,65 mg %
0 1 2 3 4 5 6 7
1998 97,0 7,0 7,2 10,0 0,51
1999 88,0 6,5 7,8 12,2 0,75
2001 120,0 9,0 7,5 9,0 0,65
Autumn
4 2002 165,0 11,0 6,7 8,0 0,63
R15 P 4 - 9
Media 116,2 8,3 7,3 9,8 0,63
Fermitatea pulpei = 3,06 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,91 g / cm ³ 7.03 mg %
1998 98,0 9,4 9,6 10,5 0,64
1999 93,0 9,0 9,7 11,5 0,70
2001 121,0 14,0 11,6 10,0 0,89
5 VT 84 G 08 2002 160,0 9,0 5,6 9,5 0,83
Media 118,0 10,3 9,1 10,4 0,76
Fermitatea pulpei = 3,53 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,89 g / cm ³ 8,60 mg %
1998 123,0 6,2 5,0 11,0 0,90
1999 100,0 6,0 6,0 12,0 0,80
2001 115,5 6,5 5,6 11,0 0,89
7 VT 84 G 20 2002 105,0 9,1 8,7 9,5 0,73
Media 110,9 6,9 6,3 10,9 0,83
Fermitatea pulpei = 2,47 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,92 g / cm ³ 7.00 mg %
1998 156,0 6,0 3,8 10,0 0,63
1999 98,0 7,0 7,1 9,5 0,60
2001 128,0 7,3 5,7 12,0 0,82
8 VT 83 A 20 2002 92,0 6,5 7,1 10,0 0,70
Media 118,5 6,7 5,9 10,4 0,69
Fermitatea pulpei = 2,72 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,90 g / cm ³ 6,60 mg %
1998 88,0 5,2 5,9 10,0 0,58
1999 85,0 5,8 6,8 9,7 0,73
2001 93,0 6,5 7,0 10,0 0,56
VT 83
10 2002 101,0 7,5 7,4 10,0 0,87
AR18P4
Media 91,7 6,2 6,8 9,9 0,68
Fermitatea pulpei = 2,38 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,85 g / cm ³ 6,90 mg %
Piersic standard
1 Redhaven 1998 120,0 7,0 5,8 10,7 0,70
1999 115,0 7,0 6,1 10,0 0,77
2001 120,0 7,3 6,1 10,5 0,75
2002 107,0 9,5 8,9 10,5 0,61
Media 115,5 7,7 6,7 10,4 0,71
128
În ceea ce priveşte greutatea medie a fructului (realizată ca medie a celor patru
ani), se constată că patru din şapte genotipuri dwarf au valori mai mari decât soiul
standard Redhaven (115,5 g.).
Cele mai mari valori le au genotipurile V.T.-G.D.-P11sel.90P. (148,2 g.),
V.T.83-A-20 (118,5 g.) şi V.T.84-G-08 (118,0 g.).
Greutatea medie a unui sâmbure, oscilează la formele dwarf între 6,2 grame
(V.T.-83-A-R18P4) şi 10,3 grame (V.T.84-G-08) , în timp ce greutatea medie a unui
sâmbure a soiului standard este de 7,7 grame.
Raportul sâmbure/fruct a avut valori cuprinse între 5,5 % ( V.T. G.D.
P11sel.90P) şi 11,4 % (V.T.-F.sel.89 P.O.) iar la soiul Redhaven, a avut valoarea de
6,7 %.
Fermitatea pulpei a avut valori cuprinse între 1,03 kg f /cm² (V.T.-GD P11
sel.90P) şi 3,53 kgf/cm² (V.T.84-G-08).
Densitatea pulpei a avut valori medii care au oscilat între 0,82 g/cm³
(V.T.Fsel.89P.O.) şi 0,95g/cm³ (V.T. GD P11 sel.90P), deci au fost valori apropiate.
Carcteristicile chimice ale fructelor de piersic dwarf analizate au fost
„substanţa uscată”(exprimată refractometric) , „aciditatea” (grame % acid malic) şi
„vitamina C” (mg %).
Substanţa uscată a avut valori cuprinse între 9,8 % (Autumn R15 P4-9) şi 10,9
% (V.T.84-G-20) , asemănătoare cu valoarea medie a soiului Redhaven (10,4 %).
Aciditatea a oscilat între 0,49 g % (Autumn R15 P4-9) şi 0,83 g%(V.T.84-G-
20) faţă de 0,71 g% la piersicul standard.
Conţinutul fructelor în vitamina C a fost cuprins între 6,60 mg% (V.T.F.sel.89
P.O. şi V.T. 83-A-20 ) şi 8,60 mg% ((V.T.84-G-20).
Propietăţile fizice ale genptipurilor de nactarin dwarf (tabel nr.53) analizate
comparativ cu nectarinul standard V.T.H.N.53 scot în relief următoarele aspecte:
− greutatea medie a fructelor are valori mai mari la cele cinci genotipuri de
dwarf comparativ cu standardul (82 grame). Greutatea oscilează între 85,5 grame la
V.T.84 MR10 P11 şi 113,5 grame la V.T.84-N-08;
Tabel nr. 53
Valoarea principalelor caracteristici fizico-chimiceale fructelor la nectarinul
dwarf în perioada 1998-2002
129
0 1 2 3 4 5 6 7
1998 70,0 4,5 6,4 11,0 0,70
1999 100,0 8,5 8,5 11,5 0,73
2001 88,0 6,0 6,8 12,5 0,89
VT 84 M
6 2002 84,0 6,0 7,1 10,0 0,97
R10 P11
Media 85,5 6,2 7,2 11,2 0,82
Fermitatea pulpei = 3,53 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 1,04 g / cm ³ 8,50 mg %
1998 128,0 6,5 5,1 11,0 0,60
1999 95,0 6,5 6,8 10,0 0,65
2001 95,0 6,5 6,8 10,5 0,60
9 VT 83 B 01 2002 103,0 8,5 8,2 10,0 0,56
Media 105,2 7,0 6,7 10,4 0,60
Fermitatea pulpei = 3,62 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,94 g / cm ³ 8,20 mg %
1998 102,0 5,8 5,7 10,0 0,40
1999 98,0 6,0 6,1 11,5 0,70
2001 84,0 6,8 8,1 10,5 0,62
11 VT 84 N 05 2002 105,0 5,5 5,2 10,5 0,36
Media 97,2 6,0 6,3 10,6 0,52
Fermitatea pulpei = 3,54 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 0,96 g / cm ³ 8,70 mg %
1998 123,0 6,8 5,5 11,0 0,37
1999 100,0 6,0 6,0 10,5 0,50
2001 96,0 8,3 8,6 12,0 0,38
12 VT 84 N 08 2002 135,0 7,0 5,2 10,5 0,50
Media 113,5 7,0 6,3 11,0
Fermitatea pulpei = 3,28 Kg f / cm² Vitamina C
Densitatea pulpei = 1,03 g / cm ³ 7,90 mg %
Nectarin Standard
1998 92,0 4,0 4,3 14,3 0,49
1999 80,0 3,5 4,4 15,0 0,46
1 VT 84 HN 53 2001 80,0 4,0 5,0 13,0 0,55
2002 76,0 5,5 7,2 11,5 0,50
Media 82,0 4,2 5,2 13,4 0,50
Rezistenţa la boli şi dăunători constituie unul din cele mai stringente obiective
de ameliorare a plantelor . Chiar şi la speciile horticole la care combaterea chimică a
bolilor şi dăunătorilor este eficientă, crearea de soiuri genetic rezistente duce la
serioase economii de muncă şi materiale, la o depoluare a mediului înconjurător prin
sistarea tratamentelor chimice sau prin reducerea lor (Ardelean M., 1986).
Cel mai important beneficiu pe care îl aduc pomiculturii soiurile rezistente la
boli şi dăunători, este stabilitatea producţiilor de la un an la altul. Soiurile rezistente
vor da producţii constante în fiecare an , indiferent de intensitatea atacului bolilor şi
dăunătorilor sau de posibilităţile de combatere chimică a acestora.
Rezistenţa este condiţionată atât de ereditatea speciei gazdă cât şi de ereditatea
agentului patogen sau dăunător, precum şi de interacţiunea acestora cu condiţiile de
mediu.
La unele soiuri rezistenţa faţă de o anumită boală este determinată monogenic,
la altele este determinată poligenic, iar altele au determinism atât mono cât şi
poligenic.
Piersicul şi nectarinul pitic, ca şi piersicul şi nectarinul standard sunt afectaţi de
numeroase boli, care pot fi de natură virotică, bacteriană, sau micotică.
Pentru că în condiţiile ţării noastre cele mai mari probleme le ridică bolile
micotice, vom face referire la câteva dintre ele:
-Băşicarea frunzelor, produsă de ciuperca „Taphrina deformans” este o boală
păgubitoare, care atacă frunzele şi lăstarii tineri, în timpul primăverii, iar uneori atacă
şi fructele, în luna iulie. Boala este favorizată de primăverile umede şi reci. Frunzele
par băşicate, sunt deformate, încreţite, groase, devin brun-violacee, casante şi cad
când vremea devine caldă şi uscată. Producţia este diminuată din cauza defolierii şi
debilitării pomilor.
Pentru combaterea acestei boli se recomandă atât măsuri de igienă culturală
(strângerea şi arderea organelor atacate , ori îngroparea lor, în scopul diminuării
rezervei biologice) cât şi măsuri de combatere chimică. Se recomandă efectuarea
tratamentelor cu zeamă bordeleză 2%, sau polisulfură de bariu 6% , aplicate toamna,
după căderea frunzelor şi primăvara, înainte de pornirea în vegetaţie. Un alt tratament
cu zeamă bordeleză, cu concentraţia de 1 % sau cu Turdacupral 0,5 % se aplică la
umflarea mugurilor floriferi. După scuturarea petalelor se aplică 2-3 tratamente cu
Captadin, Merpan 0,25 % sau Vandozeb 0,2 %, Folpan 0,25 % , Cuprozin 50 PU-0,2
% etc.
-Făinare piersicului produsă de ciuperca „Sphaerotheca pannosa” este o boală
răspândită în Romania. Atacul se declanşează din luna iunie , pe ambele feţe ale
131
frunzelor; pe acestea apar pete albicioase cu aspect pulverulent, care iniţial sunt
izolate şi apoi confluează.
Frunzele rămân mici, se răsucesc, se brunifică şi cad. Pe lăstari , petele, iniţial
albicioase, devin păsloase, şi lăstarii se debilitează, vârfurile lor se îndoaie şi se usucă.
Pe fructe apar pete păsloase, mai mari ,ori mai mici, iar atacul este mai frecvent
la nectarine.
Apariţia şi dezvoltarea făinarei este favorizată de temperatura de circa 20 ºC şi
de umiditatea atmosferică relativă ridicată (90-100 %).
Se recomandă atât metode de igienă culturală cât şi tratamente chimice aplicate
în perioada creşterii lăstarilor şi a formării fructelor, care se repetă la 10-12 zile cu
sulf muiabil 80-0,4%, Karathane- 0,1%, Nimrod 0,05 %, preventiv şi 0,1 %,curativ,
Metoben 70 PU-0,1%, Afugan 0,1%, Anvil 5 Sc-0,04%, Bumper 250EC-0,03%
(Antonia Ivaşcu,2002).
-Ciuruirea frunzelor, produsă de ciuperca „Stigmina carpophila” (Lev), sin.
„Coryneum beijerinckii”, atacă frunzele, lăstarii în creştere şi fructele. Boala este
favorizată de primăverile ploioase, iar perioada de incubaţie este de 4-14 zile de la
producerea infecţiei.
Ciuperca germineză de la o temperatură de 2 ºC, iar optimul pentru dezvoltarea
ei este 19-20 ºC (Silvia Murg,1999, citată de Antonia Ivaşcu, 2002).
Se recomandă măsuri de igienă culturală toamna şi primăvara, în plantaţii,
precum şi aplicarea tratamentelor chimice.
Toamna, după căderea frunzelor, ca şi primăvara, la dezmugurit, se recomandă
stropiri cu zeamă bordeleză 2% sau Dithane M-45, sau Captadin 0,25%.
În timpul vegetaţiei, se recomandă stropiri repetate cu Rovral 50 PU-0,15%,
Bayleton 25 W P-0,05%, Metoben 70 PU-0,07%, Dithane M-45-0,02% sau Captadin
50 WP-0,25%, Rubigan 0,04%, sau Benlate 0,07%.
Pentru combaterea ciuruirii frunzelor şi a moniliozei , Valerian Severin (1999)
recomandă efectuarea de tratamente cu Cuprozin 50 PU-0,2% sau polisulfură de bariu
1%.
-Monilioza, produsă de „Monilinia laxa” şi „Monilinia fructigena”, atacă
piersicul şi nectarinul dwarf în special în anii cu multe precipitaţii şi temperaturi
scăzute, în perioada înfloritului şi a maturării fructelor.
Conform metodologiei „Descriptor-I.P.G.R.I., Roma,2000, rezistenţa fată de
atacul ciupercii Monilinia sp. se face în cinci clase, acordându-se un punctaj pentru
pentru fiecare clasă :
- Clasa I soiuri rezistente,
- Clasa II soiuri puţin sensibile,
- Clasa III soiuri intermediare,
- Clasa IV soiuri sensibile,
- Clasa V soiuri foarte sensibile .
Menţionăm că nectarinul pitic este ceva mai sensibil la monilioză, el
încadrându-se în clasele I-III , comparativ cu piersicul pitic, care se încadrează în
clasele I-II.
O mare importanţă în combaterea acestei boli o are igiena culturală, care constă
în adunarea şi arderea fructelor mumifiate şi a lăstarilor atacaţi. Desigur, este necesară
132
şi efectuarea unei combateri chimice viguroase, efectuate în momentul cheie, la
avertizare
Alte boli de natură micotică care atacă piersicul şi nectarinul sunt „ uscarea
ramurilor şi a lăstarilor” produsă de Cytospora cincta, „cancerul uscat al piersicului”,
produs de Fusicoccum amygdali, şi „boala plumbului” produsă de Stereum
purpureum.
La piersicul şi nectarinul pitic genetic , primele două boli ,menţionate mai sus ,
apar foarte rar, iar boala plumbului nu a fost identificată.
La S.C.D.P. Constanţa, s-au efectuat experimental infecţii artificiale cu
inoculul „Cytospora cincta” ( M.Trandafirescu, 1996). Prin această metodă s-au putut
selecta genitori cu rezistentă şi / sau toleranţă faţă de acest agent patogen şi totodată s-
au câştigat 3-4 ani faţă de posibilitatea selecţiei acestora în condiţiile naturale, de
câmp, în anumiţi ani, în care atacul acestui agent patogen ar fi fost foarte puternic.
Dintre dăunătorii piersicului şi nectarinului amintim păduchii de frunze
(Myzodes persicae), molia vărgată (Anarsia lineatella) etc.
Pentru cultura piersicului, combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor este
strict necesară. Tratamentele trebuie făcute la avertizare şi în momentul cheie, atât în
perioada de repaus, cât şi în vegetaţie, cu cele mai eficiente produse, în concentraţiile
indicate de specialişti. Alăturat anexăm un model de combatere chimică a
principalelor boli şi dăunători (Tabel nr.54 )
Pentru condiţiile din Dobrogea, Marioara Trandafirescu recomandă efectuarea
următoarelor tratamente pentru protejarea piersicului, pe fenofaze:
Repaus profund
-Zeamă bordeleză 2 %
-Polisulfură de bariu 6 % +
-Carbetox 1 % sau Oleocarbetox ori Oleoekalux sau US-1,toate 1,5 %.
Umflarea mugurilor
-Zeamă bordeleză 1 %
Buton roz
Tabel nr. 54
Schema de tratamente la piersic
(după Antonia Ivaşcu,2002)
Bolile şi dăunătorii Produsul Conc.
Fenofaza
de combătut recomandat %
1 2 3 4
Repaus -Coccide -Oleoecalux 3 CE 1,5
vegetativ -Ouă de : afide, acarieni, insecte defoliat. -Oleocarbetox 3
-Forme de rezistenţă la majoritatea bolilor -Polibar 45 PU 6
Umflarea -Băşicarea frunzelor (Taphrina def.) -Cuprozir 50 PU 0,3
mugurilor -Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila) -Turdacupral 50 PU 0,3
-Uscarea ramurilor (Cytospora cincta)
-Monilioze (Monilinia sp.)
-Rapăn (Venturia carpophila)
-Ciuruirea bacteriană a frunzelor
(Xantomonas campestris pv.pruni)
133
1 2 3 4
Dezmugurit -Băşicarea frunzelor -Cuprozir 50 PU 0,3
(buton verde) -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Turdacupral 50 PU 0,3
-Uscarea ramurilor
-Ouă de acarieni -USI-92% 1,5
Buton roz -Băşicarea frunzelor -Ziradin 75 PU 0,4
-Monilioze +
-Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Sumilex 50 PU 0,1
-Uscarea ramurilor
-Rapăn -Talstar 10 EC 0,04
-Molia piersicului (Anarsia lineatella) -Sumithion 50 EC 0,1
10-15 % din -Băşicarea frunzelor -Merpan 50 WP 0,25
flori au -Monilioze -Folpan 50 WP 0,2
început să-şi -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Dithane M 45 0,2
scuture -Uscarea ramurilor -Ziram 75 PU 0,4
petalele -Rapăn -Cascade 5 EC 0,05
-Molii (Anarsia lineatella şi Cydia molesta), -Fastac 10 EC 0,015
afide, insecte defoliatoare
Fructul cu Ø -Băşicarea frunzelor -Merpan 50 WP 0,25
de 0,5-1 -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Folpan 50 WP 0,2
cm.(la -Uscarea ramurilor -Dithane M 45 0,2
avertizare) -Rapăn -Ziram 75 PU 0,4
-Molii , afide, insecte defoliatoare -Sonet 100 EC 0,05
-Ekalux S 0,075
Fructul cu -Băşicarea frunzelor -Systhane 12,5 0,04
Ø 1,5-2,0 -Făinarea -Score Top 20 WG 0,025
cm. ( la -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Punch 40 EC 0,005
avertizare) -Uscarea ramurilor -Ekalux S 0,075
-Rapăn -Reldan 40 CE 0,15
-Păduchele din San Jose, molii, afide, etc.
Fructul cu -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Merpan 50 WP 0,2
Ø 2,5-3,0 -Făinarea (Sphaerotheca pannosa,var.p.) -Folpan 50 WP 0,3
cm. ( la -Uscarea ramurilor -Bumper 250 EC 0,03
avertizare) -Rapăn -Karathane LC 0,05
-Păduchele din San Jose, molii , afide, etc. -Actellic 5 EC 0,2
-Acarieni -Decis 2,5 EC 0,05
-Mitac EC 0,2
-Demitan 200 CE 0,05
-Nissorun WP 0,03
Fructul de -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Sumilex 50 WP 0,1
mărime -Monilioza -Rovral 50 PU 0,1
normală- -Făinarea -Microthiol special 0,4
pârgă ( la -Saprol 190 CE 0,125
avertizare) -Molia orientală -Dimilin 25 WP 0,03
30 % frunze -Băşicarea frunzelor -Cuprozir 50 PU 0,3
căzute -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Turdacupral 50 PU 0,3-0,4
-Uscarea ramurilor -Carbetox 37 EC 0,5
-Coccide -Sinoratox 35 CE 0,2
- afide, insecte defoliatoare etc.
95-100 % -Băşicarea frunzelor -Cuprozir 50 PU 0,3
frunze căzute -Ciuruire micotică şi bacter. a frunzelor -Turdacupral 50 PU 0,4
-Uscarea ramurilor, etc.
134
-Tiuran 0,5 %
-Ziram 0,5 % sau zeamă bordeleză 0,5 %
Scuturarea petalelor
-Dithane M 45 0,2 %
-Captadin 0,25 %
-Derosal 50 0,25 %
-Systhane 12 EC 0,04 %
135
Tabel nr.55
Sensibilitatea piersicului dwarf faţă de atacul principalior agenţi patogeni
141
constatat că începutul înfloritului a avut loc între 24-29 aprilie, iar sfârşitul înfloritului
s-a produs între 7-13 mai , fiind grăbit de condiţiile meterologice nefavorabile (Tabel
nr. 59).
Intensitatea înfloritului a fost apreciată cu nota 3 la genotipurile V.T.-GD-
P11sel.90 , V.T. 83-B-01 şi V.T. 84-A-R18P4. Intensitatea maximă, notată cu nota 5,
au avut genotipurile V.T.-GB-sel.86NO , V.T.84-M-R10P11 , V.T.-84-G-20 şi
V.T.83-A-20 .
Maturitatea de recoltare s-a manifestat între 23 iulie ( V.t.-GD-P11 sel.90) şi 27
septembrie (V.T.F.sel.89P.O.), majoritaea selecţiilor având coacerea fructelor în luna
august.
În ceea ce priveşte producţia de fructe, care s-a realizat în acest an nefavorabil,
se poate afirma că a fost mulţumitoare. Pomii au produs între 2,0Kg./pom (V.T.-GD-
P11sel.90) şi 5,5 kg/pom(V.T.84-N-08) . Pentru densitatea de 2222 pomi/ha,
producţia a oscilat între 4,4 şi 12,2 tone/ha, în condiţiile în care şi producţia
piersicului şi nectarinului standard a fost puternic afectată.
Biologia înfloritului
Piersicul şi nectarinului dwarf reacţionează pozitiv atât la polenizarea dirijată
cât şi la polenizare liberă.
Condiţiile climatice influenţează mult legarea fructelor. Temperaturile
scăzute şi umiditatea ridicată, vânturile, brumele şi îngheţurile târzii, reduc procentul
de legare a fructelor şi determină chiar căderea fiziologică a acestora.
Coeficientul de fertilitate, prin libera polenizare şi prin autopolenizare se
studiază când pomii sunt în plină producţie.
142
Fertilitatea naturală a unui soi s-a determinat astfel : s-au numărat 500
flori/pom, în momentul deschiderii lor, care au fost repartizate pe patru şarpante şi s-
au etichetat ramurile şi şarpantele respective. (Foto nr.22)
143
La nectarinul dwarf, s-au efectuat observaţii privind fertilitatea naturală în
perioada 1997-2002 şi s-au obţinut valori medii ale coeficientului de fertilitate
cuprinse între 44,6% ( V.T.84-M-R10P11) şi 51,9% ( V.T.84-N-08) (Tabel nr. 61).
Autofertilitatea. La piersic, majoritatea soiurilor sunt autofertile, şi se
cunoaşte un singur soi autosteril (J.H. Hale) al cărui polen este steril.
Autofertilitatea poate fi mare sau mică, ea constituind un caracter de soi şi
are un determinism genetic.
Ea s-a determinat astfel: s-au confecţionat pungi din hârtie pergament cu care
s-a făcut izolarea bobocilor florali, înainte de deschiderea lor. S-au numărat şi s-au
împungit circa 500 flori la fiecare soi, pe 3-4 şarpante. (Foto nr.23) La două
săptămâni de la legarea fructelor s-au desfăcut pungile la partea lor superioară (pe
vârfurile ramurilor) pentru ca frunzele şi fructele existente să beneficieze de aer,
lumină şi soluţiile cu care urmau să se execute tratamentele fitosanitare.
Tabel nr. 61
Potenţialul de fertilitate la nectarinul dwarf
(limite multianuale 1997-2002)
Valu lui Traian
Nr. Soiul sau Fertilitatea naturală ( % ) Autofertilitatea ( % )
Var. hibridul Min. Max. Media Min. Max. Media
3 V.T. GB.sel.86-N.O. 38,0 56,0 47,0 17,5 43,8 30,7
6 V.T.84-M-R10P11 35,3 53,8 44,6 27,2 51,8 39,5
9 V.T.83-B-01 28,6 63,3 46,0 23,5 55,1 39,3
11 V.T.84-N-05 33,5 60,0 46,7 14,4 54,8 34,6
12 V.T.84-N-08 48,4 55,3. 51,9 17,7 46,9 32,3
Min. admis 15-20% Min. admis 10-12 %
Foto nr. 24 – V.T. F sel.89 P.O. Foto nr. 25 – V.T.- G.D.P11 sel.90
148
Foto nr. 30 – V.T. 83-A-20 Foto nr. 31 – V.T. 83-B-01
Foto nr. 32 – V.T. 83-A-R18P4 sel.89 Foto nr. 33- V.T. 84-N-08
149
Foto nr. 35- Roz involt
Foto nr. 36- Roz involt (P/6 P2)
(P/6 P2)
înflorirea deplină
începutul înfloririi
150
folosite ulterior la alegerea celor mai buni genitori în vederea ameliorării soiurilor
actuale.
S-a încercat şi practicat cultura de embrioni imaturi "in vitro" în anii 1984-1985
la S.C.P.P. Constanţa; în perioada 1987-1989 atât la Constanţa cât şi la I.C.P.P.
Piteşti-Mărăcineni; în 1991 numai la I.C.P.P. Piteşti-Mărăcineni, iar în 1993 s-a reluat
embriocultura la Constanţa. (Foto nr. 37) şi Foto nr.38)
Această tehnică presupune pe lângă priceperea şi specializarea amelioratorilor
şi lucrări de investiţii: clădiri, aparatură, sticlărie, instrumentar de laborator, reactivi,
medii de cultură, consum foarte mare de energie electrică, etc.
Iniţial s-au făcut improvizaţii privind spaţiul de lucru, aparatura şi altele, apoi
cu timpul s-a reuşit amenajarea unui laborator de embriocultură necesar în
ameliorarea piersicului.
În final prin această tehnică au fost obţinuţi doi hibrizi din anul 1985 (Hardired
x Silver prolific şi Vezuvio x ARK sd. nr.1), 27 hibrizi din anul 1989 şi 29 hibrizi din
anul 1993, toţi regăsindu-se în câmpul de hibrizi de la Valu lui Traian şi constituind
material iniţial pentru programele de ameliorare.
151
6.6.4.1.Obţinerea hibrizilor prin hibridări dirijate
În majoritatea cazurilor au fost aleşi drept genitori materni soiuri standard de
piersic, nectarin şi pavii, cu o calitate superioară a fructelor (mărime, aspect, gust,
aromă) şi ca genitori paterni s-au utilizat soiuri, hibrizi şi selecţii de piersic şi nectarin
dwarf (Tabel nr. 63) (Foto nr.39, 40, 41).
Deoarece genotipurile dwarf aflate în colecţie, câmpuri de hibrizi şi culturi de
concurs, la Valu lui Traian, au maturarea fructelor mijlocie şi târzie au fost utilizate
ca “mamă”, în mare parte, soiuri standard extratimpurii şi timpurii.
Unele combinaţii hibride au fost executate într-un singur an, iar altele au fost
repetate de două sau mai multe ori (ex.: Hardired x Silver Prolific, în anii
1983,1984,1985; Hardired x Bonanza în 1983,1985,1986 şi 1987; Gold Gem x
Bonanza şi Gold Gem x Silver Prolific în 1985, 1986 şi 1987).
152
Tabel nr. 62
Situaţia hibridărilor efectuate cu material dwarf şi semidwarf la
S.C.D.P. Constanţa în perioada 1983-2001
Valu lui Traian, 2002
Număr Număr Nr.puieţi hibrizi rezultaţi
Anul Număr Număr Număr
Nr. Combinaţia hibridă fructe sâmburi
executării flori flori fructe Răsăriţi Rasăriţi Total
crt. genitori ♀ şi ♂ hibride hibrizi
hibridării castrate polenizate legate în an I în an II puieţi
recoltate semănaţi
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Hardired x Bonanza 1983 500 399 180 63 48 12 13 25
2 Harvester x Stark Sumburst 1983 155 95 36 29 29 3 11 14
3 Hardired x Silver Prolific 1983 350 270 206 87 73 10 33 43
4 Veen Juli El. x Silver Prolific 1983 350 233 181 24 24 8 7 15
5 Veen Juli El. x Bonanza 1983 700 449 312 163 156 43 59 102
6 Merill 4925 x Silver Prolific 1983 240 158 29 10 10 2 6 8
7 Merill 4925 x Bonanza 1983 403 249 74 32 32 11 10 21
8 Fire Time 703-14 x Silver Prol 1983 550 490 114 66 61 23 31 54
9 Fire Time 703-14 x Bonanza 1983 550 357 145 58 58 17 23 40
10 ARK 141 N x Bonanza 1983 500 321 119 50 50 16 19 35
11 ARK 141 N x Silver Prolific 1983 487 216 104 69 69 27 22 39
12 Sunhaven x Bonanza 1983 950 465 317 119 119 29 32 61
13 Sunhaven x Silver Prolific 1983 640 312 253 198 190 54 97 151
14 Sunhaven x Stark Sumburst 1983 450 273 116 64 64 21 23 44
15 Silver Prolific x Bonanza 1983 450 413 111 73 73 12 15 27
16 Bonanza x Silver Prolific 1983 500 477 207 109 109 34 20 54
17 Stark Sumburst x Silver Prol 1983 500 483 181 66 53 19 17 36
18 Stark Sumburst x Bonanza 1983 500 464 160 68 51 7 21 28
1 ARK 141 N x IF 6910168 (Calif.) 1984 200 153 43 2 2 - - -
2 ARK 141 N x 54P455 and its sel. 1984 250 154 101 43 13 - - -
3 ARK 141 N x Silver Prolific 1984 400 351 93 17 6 - - -
4 Harvester x IF 6910168 (Calif.) 1984 350 236 39 11 11 - 1 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5 Harvester x 54P455 and its sel 1984 735 500 87 27 9 - - -
6 Harvester x Silver Prolific 1984 810 600 223 119 87 9 12 21
7 Veen Juli El. x Silver Prolific 1984 650 534 210 133 121 23 19 42
8 Hardired x 54P455 and its sel 1984 550 435 79 25 20 - - -
9 Hardired x Silver Prolific 1984 1150 900 756 78 78 21 10 31
10 Fire Time 703-14 x Silver Prolific 1984 200 175 39 5 5 2 - 2
11 Sunhaven x Silver Prolific 1984 400 295 244 70 47 - - -
12 H6,65-120 P 12 x H 25.11.68.P1 1984 450 383 127 57 57 22 9 31
13 H 2,44 – 5 P3 x Silver Prolific 1984 400 381 109 73 73 31 6 37
1 Hardired x Bonanza 1985 1500 1264 790 195 195 83 - 83
2 Hardired x Silver Prolific 1985 600 485 369 190 190 64 - 64
3 Redskin x ARK d110 (WF ) 1985 250 200 121 45 45 3 8 11
4 Redskin x Bonanza 1985 300 270 184 41 40 11 13 24
5 Redskin x Silver Prolific 1985 275 220 191 82 82 25 34 59
6 Red Top x ARK d110 (WF ) 1985 175 140 93 25 25 9 7 16
7 Vezuvio x Bonanza 1985 200 160 114 36 36 22 - 22
8 Vezuvio x ARK sd. nr.1 1985 350 290 224 55 55 34 - 34
9 Dixigem x Bonanza 1985 200 150 139 115 113 41 10 51
10 Rochester x Bonanza 1985 200 150 97 76 76 18 28 46
11 Pocahontas 601-1 x Bonanza 1985 250 204 134 69 69 20 17 37
12 Golden Jubilee x Bonanza 1985 250 210 171 111 107 72 - 72
13 H 1,47 – 13 P1 x 25.11.68. P3 1985 500 472 203 113 113 44 29 73
14 Golden Gem x Bonanza 1985 370 306 249 136 121 53 - 53
15 Golden Gem x Silver Prolific 1985 200 160 114 36 36 22 - 22
16 Superbă de toamnă x Silver Prol. 1985 350 290 224 55 55 34 - 34
1 Hardired x Bonanza 1986 400 376 193 30 30 11 15 26
2 Fairlane x Bonanza 1986 680 545 360 168 153 44 37 81
3 Starking Delicious x Silver Prolific 1986 630 570 383 206 190 37 49 86
4 Crimsgold x ( ST x SP ) 1986 300 256 191 117 117 33 27 60
154
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
5 Golden Gem x Bonanza 1986 565 500 217 20 20 6 - 6
6 Golden Gem x Silver Prolific 1986 650 532 397 50 50 11 20 31
7 Greensboro x ARK sd. nr.2 1986 435 400 181 8 8 3 2 5
8 Starking Delicious x ARK sd. nr.2 1986 130 105 66 2 2 - - -
9 Greensboro x Bonanza 1986 545 500 192 13 13 4 3 7
10 2,44 – 5P3 x ARK (SD) P6 1986 300 273 117 84 84 21 33 64
11 ARK (SD) P6 x 2,44 – 5P3 1986 250 211 94 53 53 17 21 38
12 ARK (SD) P3 x 1,47-13 P1 1986 375 360 203 107 107 32 30 62
13 H6,65-120 P 12 x H 25.11.68.P1 1986 430 393 120 63 51 20 9 29
14 H 2,44 – 5 P3 x Silver Prolific 1986 400 381 109 73 73 31 6 37
15 H 1,47 – 13 P1 x 25.11.68. P3 1986 500 472 203 113 113 44 29 73
16 25.11.68. P1 x 25.11.68. P3 1986 400 384 174 88 81 39 - 39
1 Fairlane x Bonanza 1987 250 213 111 16 16 2 6 8
2 Fire Time 703-14 x (Silv.Prol x Bon) 1987 150 98 56 6 6 1 1 2
3 Starking Delicious x ARK sd. nr.2 1987 100 71 44 3 3 - 1 1
4 Golden Gem x Silver Prolific 1987 100 87 51 8 8 2 1 3
5 Golden Gem x Bonanza 1987 250 209 90 1 1 - - -
6 Starking Delicious x Silver Prolific 1987 100 82 30 1 1 - - -
7 Hardired x Bonanza 1987 100 74 39 28 28 11 3 14
1 Nectaheart x H 25.11.68 P1 1988 600 560 171 8 8 1 3 4
2 Nectaheart x 1,51-20 P11 1988 400 350 183 20 20 5 7 12
3 Băneasa 1 Turtite x Silver Prolific 1988 385 360 101 3 3 - 1 1
4 Băneasa 1 Turtite x Bonanza 1988 460 425 212 7 7 1 1 2
5 Crimsgold x (Firetime x Silver Prol) 1988 390 356 104 2 2 - 1 1
6 Crimsgold x x 1,51-20 P11 1988 400 358 211 20 20 3 9 12
1 Springold sel.645-1 x 6,65-120 P12 1989 570 520 139 38 38 12 9 21
2 Springcrest x (1,51-20P11 + 6,65-120P12) 1989 615 585 197 89 81 14 23 37
3 Stark Delic.x (1,51-20P11 + 6,65-120P12) 1989 550 503 111 102 102 32 42 74
1 ARK(SD) P6 x Harmony 1990 100 64 31 5 5 2 - 2
2 2,44-5P12 x Hilland 1990 155 102 47 10 10 2 6 8
3 6,65-120 P12 xNectared 4 1990 200 157 93 12 12 6 3 9
155
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4 6,65-120 P10 x ARK 134 1990 150 88 42 4 4 2 1 3
5 D2R42T191 P1 şi 2 x NJ 265 1990 100 79 - - - - - -
6 D2R42T191 P3 şi 4 x HC R10 P10 1990 100 74 - - - - - -
7 D2R42T191 P5 şi 6 x Nectared 4 1990 300 166 - - - - - -
8 D2R42T191 P7 şi 8 x ARK 141 1990 100 71 - - - - - -
1 ARK 125 (P1 şi P2) x 2,44-5 P8 1991 450 430 44 19 4 3 1 4
2 ARK 125 P3 x 1,47-13 P1(Nectarin) 1991 400 380 57 35 13 5 4 9
3 ARK 134 (P1 şi P2) x 2,44-5 P8 1991 350 336 98 53 23 11 8 19
4 ARK 134 (P3 şi P4) x 6,65-120 P12 1991 545 506 168 98 46 22 19 41
5 ARK 109 (P1 şi P2) x 6,65-120 P8 1991 420 393 114 63 15 9 2 11
6 ARK 109 (P3 şi P4) x 2,44-5 P8 1991 470 458 108 76 40 17 12 29
7 ARK 90 (P1,2şi 3) x 2,44-5P12 1991 455 442 34 7 7 2 5 7
8 ARK 90 (P4 şi 5) x 6,65-120 P5 1991 500 479 28 7 7 4 - 4
9 ARK 141(P1şi P2) x 1,47-13 P9 1991 200 175 1 - - - - -
10 ARK 141(P3şi P4) x 2,44-5 P12 1991 350 285 7 - - - - -
1 Suntree Nectarine x 1,47-13P9 1992 420 350 215 28 28 7 8 15
2 May Fire Nectarine x 6,65-120P12 1992 210 175 118 96 93 22 39 61
3 ARK 125 x 6,65-120P12 1992 500 420 140 140 124 39 23 62
4 Hardired x (Hardired x Silver Prol Em.C) 1992 170 150 31 2 2 - 1 1
5 Hardired x 1,47-13P1 1992 450 370 149 7 7 1 2 3
1 H81.22.15(SD) x Suntree Nectarine 1993 380 338 191 53 53 17 10 27
1 ARK d 110WFP58 x Gold Crest 1994 620 500 168 63 63 12 23 35
2 Piersic / 3- P4 x Gold Crest 1994 670 500 204 24 24 9 1 10
3 Piersic / 6 –P2 x NJF 2 1994 145 110 61 9 9 2 2 4
1 NJF 6 x H81.22.15(SD) N 1996 1370 1200 719 55 55 13 23 36
1 C 2 R6 T 178 x H81.22.15(SD)N 1997 2220 2100 844 58 58 10 14 24
2 Catherine x H81.22.15(SD) N 1997 1500 1451 617 64 64 17 23 40
3 Excelsior x H81.22.15(SD) N 1997 810 750 287 11 11 3 3 6
1 C 2 R6 T 178 x Nr. 1 dwarf 1998 200 144 83 11 11 4 4 8
2 C 2 R6 T 178 x Nr. 2 dwarf 1998 200 153 60 3 3 1 - 1
156
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
3 Catherine x Nr. 1 dwarf 1998 250 193 79 43 43 12 9 21
4 Catherine x Nr. 2 dwarf 1998 200 165 57 23 23 3 5 8
5 Excelsior x Nr. 1 dwarf 1998 200 180 81 73 73 20 19 39
6 Excelsior x Nr. 2 dwarf 1998 230 195 77 18 18 6 2 8
1 Băneasa 1 Turtite x ARK(SD) P6/92 1999 200 158 72 7 7 2 1 3
2 11 / 4 OZ / P1s x ARK(SD) P6/92 1999 200 167 59 3 3 - 1 1
3 C 2 R6 T 178 x ARK(SD) P6/92 1999 200 172 61 5 5 2 - 2
4 A 130 P x ARK(SD) P6/92 1999 250 185 96 4 4 1 - 1
5 ARK 85 T x 1,47 13 P1 N 1999 400 357 203 8 8 2 1 3
1 Catherine x ARK(SD) P6/92 2000 300 246 39 2 2 - - -
2 Catherine x 1,47 13 P1 N 2000 350 292 63 9 9 - 3 3
1 ARK 85 T clon 29 x 1,47 13 P1 N 2001 2200 2137 1007 24 24 9 - 9
2 R. IV Cc 92- P2 x Ch. 17 / 99 2001 100 79 31 3 3 1 - 1
3 R. IV Cc 92- P8 x Ch. 17 / 99 2001 100 72 40 5 5 2 - 2
4 R. IV Cc 92 – P9 x N(Ch.4+Ch.3) 2001 135 101 32 2 2 1 - 1
5 R.VIICc92 P3 x C 2 R6 T 178 2001 150 106 49 - - - - -
6 R.VIICc92 P7 x N(Ch.4+Ch.3) 2001 110 93 37 3 3 1 - 1
7 R I / Cc 92 P2 x C 2 R6 T 178 / 2001 2001 255 230 21 - - - - -
8 H P dw. (pg) x C 2 R6 T 178 2001 480 453 67 - - - - -
9 H P (fl.camp.inv.) x Cais dw.Ch/99 2001 60 52 13 - - - - -
TOTAL 54.335 45.750 3.101
157
Foto nr.41 – Genitori materni dwarfi
Tabel nr.63.
Situaţia sâmburilor hibrizi obţinuţi prin autopolenizare şi liberă polenizare a
formelor dwarf de piersic şi nectarin la S.C.D.P. Constanţa în perioada 1984-
2002
Anul Număr de genotipuri care Numărul de sâmburi hibrizi Total
Nr. efectuării au fost supuse: obţinuţi prin: sâmburi
crt. autopoleni Autopole- Liberei Autopole- Liberă hibrizi
zării şi/sau nizării polenizări nizare polenizare obţinuţi
libei
polenizări
1. 1984 1 1 52 23 75
2. 1985 10 8 106 184 290
3. 1986 21 6 693 57 750
4. 1987 29 2 591 2 593
5. 1988 20 8 23 235 258
6. 1989 12 11 117 2.398 2.515
7. 1990 - 16 - 585 585
8. 1991 3 23 75 634 709
9. 1992 5 - 72 - 72
10. 1993 16 14 1.414 289 1.703
11. 1994 29 25 733 245 978
12. 1995 13 7 548 387 935
13. 1996 10 12 388 968 1.356
14. 1997 3 6 43 815 858
15. 1998 5 3 107 21 128
16. 1999 11 9 344 73 417
17. 2000 7 6 211 16 227
18. 2001 5 5 176 209 385
19. 2002 5 4 198 83 281
Total 205 166 5.891 7.224 13.115
158
În unii ani (1983, 1984, 1985, 1986, 1993, 1994 şi 2001) au fost folosite
genotipuri dwarf şi semidwarf ca mamă, iar soiuri standard ca tată.
În anul 1988 s-au efectuat două combinaţii hibride folosind ca mamă genotipul
de piersic cu fructul plat Băneasa 1. În anii 1996, 1997, 1998, 1999 şi 2001 s-au
efectuat şi alte combinaţii în care au fost folosite ca mamă genotipuri valoroase de
piersic şi nectarin cu fructul plat. Până în prezent în câmpurile de hibrizi nu deţinem
plante dwarf cu fructe plate.
În anii 1997, 1998 şi 2000 s-au efectuat combinaţii hibride în care genitori
materni au fost soiuri şi genotipuri standard, clingstone sau pavii. Ca şi în cazul
precedent aşteptăm să obţinem rezultatele scontate în următorii 12-15 ani.
În general s-au efectuat combinaţii hibride simple, dar uneori s-au folosit şi
combinaţii complexe: Crimsongold x (Superbă de toamnă x Silver Prolific),
combinaţie efectuată în anul 1986; Firetime 703-14 x (Silver Prolific x Bonanza) în
1987; Crimsongold x (Firetime x Silver Prolific) în anul 1988; Hardired x (Hardired x
Silver Prolific - embriocultură 1985), în 1992, etc.
Uneori, pentru a obţine rezultate mai sigure la polenizare s-a folosit un amestec
de polen: Springcrest x (1,51-20P11 + 6,65 - 120P12) şi Stark Delicious x (1,51-
20P11 + 6,65 - 120P12) realizată în anul 1989; sau:
RIV C.c. 92-P9 x (Ch.4 + Ch.3) şi RVII C.c. 92-P7 x (Ch.4 + Ch.3) în anul
2001.
Sintetizând activitatea de hibridare realizată în perioada 1983-2001 putem
afirma că au fost efectuate cca. 100 combinaţii hibride. S-au castrat în vederea
polenizării peste 54.000 flori şi s-au polenizat 45.750 flori.
Au fost obţinuţi 5.675 sâmburi hibrizi, procentul de legare fiind de 12,4%.
S-au obţinut 3.101 puieţi hibrizi de diferite vârste. Procentul de răsărire a fost
de 54,6%, dar raportând numărul hibrizilor obţinuţi la numărul de flori polenizate se
obţine un procent foarte mic de 6,8%.
Deci hibridarea presupune un volum foarte mare de muncă desfăşurat pe un
număr foarte mare de ani, iar rezultatele obţinute sunt încă modeste.
6.6.4.2. Obţinerea hibrizilor prin autopolenizare şi prin libera polenizare
Altă metodă de obţinere a soiurilor noi este autopolenizarea. în perioada
1984-2002 la Constanţa au fost autopolenizate cca.200 de genotipuri de piersic şi
nectarin (Tabel nr. 64) şi s-au obţinut 5.891 sâmburi din care au rezultat 1.193 hibrizi.
Procentul mediu de răsărire a fost de 20,3%.
Prin libera polenizare s-au obţinut în aceeaşi perioadă de timp, de la cca.166
de genotipuri 7.224 sâmburi hibrizi. în urma semănării lor au răsărit din aceştia un
număr de 1.561 hibrizi. Procentul mediu de răsărire a fost de 21,6%.
În concluzie între anii 1983-2002, s-au obţinut 5.855 hibrizi din care:
- 3.101 hibrizi obţinuţi prin hibridare;
- 1.193 hibrizi obţinuţi prin autopolenizare;
- 1.561 hibrizi obţinuţi prin liberă polenizare.
6.6.4.3. Selecţiile clonale
În ultimii 20 de ani, la S.C.D.P. Constanţa , numărul hibrizilor pe rădăcini
proprii şi cel al pomilor pitici altoiţi a crescut , astfel că a fost posibilă efectuarea unor
159
selecţii clonale. Au fost selectate clone valoroase, din soiurile şi hibrizii existenţi în
colecţie.
S-au recoltat din pomii marcaţi, ramuri altoi şi au fost înmulţite în pepinieră ,
prin altoire pe portaltoi piersic franc.
Cu selecţiile clonale respective s-au infiinţat culturi comparative de concurs şi
s-au întocmit dosare pentru testarea lor la Institutul de Stat pentru Testarea şi
Înregistrarea Soiurilor din România.
Asfel, în cultura de concurs înfiinţată în anul 1994, la S.C.D.P. Constanţa şi la
U.S.A.M.V. Bucureşti, Facultatea de Horticultură (disciplina de Pomicultură), din
cele 12 genotipuri, trei sunt selecţii clonale:
- Floria – sel. clonală efectuată în 1989,
- Garden Beauty - sel. clonală efectuată în 1986,
- Autumn R 15 P 4-9 - sel. clonală efectuată în 1986.
De asemenea, în anul 1990 a fost identificată o variaţie mugurală spontană a
soiului american Genetic Dwarf. Această mutaţie naturală a fost înmulţită prin altoire
şi introdusă în cultura de concurs mai sus menţionată. Este vorba de Genetic Dwarf
P11 – sel. 1990.
Putem afirma că în bogatul fond de germoplasmă existent la Valu lui Traian se
evidenţiază clone valoroase, aproape anual, iar foarte rar şi numai întâmplător se
evidenţiază o variaţie mugurală.
6.6.5.Studiul hibrizilor în câmpul de alegere; selecţia hibrizilor
Hibrizii obţinuţi au fost plantaţi în câmpurile de alegere a hibrizilor , unde au
primit îngrijirile necesare. Asupra lor a fost efectuată an de an o selecţie severă , în
funcţie de rezistenţa la ger şi îngheţurile târzii de primăvară , secetă, principalele boli
şi dăunători etc.
Aceasta este o selecţie negativă, deoarece se exclud toate formele nerezistente
la agenţii menţionaţi mai sus.
Hibrizii şi selecţiile clonale care au manifestat rezistenţă şi/sau toleranţă la
principalii agenţi patogeni şi dăunători ai speciei, rămân în câmpurile de alegere
Selecţia după rezistenţa la boli este o verigă importantă a lucrărilor de
ameliorare şi creare a noilor soiuri.
Referitor la comportamentul la boli, a soiurilor şi hibrizilor de piersic dwarf, în
condiţiile climatice ale anului 1987, au fost efectuate observaţiile privind frecvenţa şi
intensitatea de atac a agenţilor patogeni Ascospora beijerinckii, Sphaerotheca panosa
şi Cytospora cincta.
Aceste observaţii au privit frecvenţa organelor atacate din numărul total de
organe observate (100 din fiecare repetiţie) şi intensitatea atacului, pentru care s-au
dat note în scara 0−4 ; observaţiile s-au efectuat la manifestarea pregnantă a fiecărui
agent patogen pe organele plantei gazdă. În urma acestor observaţii soiurile şi hibrizii
de piersic dwarf au fost clasificate în grupe şi clase de rezistenţă. Astfel, din analiza
tabelului nr.64, rezultă că soiurile şi hibrizii de piersic dwarf au prezentat o
sensibilitate scăzută faţă de agenţii patogeni pentru care s-au făcut observaţii.
Majoritatea soiurilor şi hibrizilor au fost încadraţi în clasele de rezistenţă „foarte slab
atacată”(F.S.A.), „slab atacat”(S.A.) sau „fără atac”(F.A.). La acestea, frecvenţa
160
atacului (F%) a fost cuprinsă între 0−11% , iar intensitatea (I) a fost notată cu
plus(+).
Tabel nr.64.
Comportarea soiurilor şi hibrizilor dwarf din fondul de germoplasmă
faţă de atacul principalelor boli
Manifestarea bolii
Ascospora beijerinckii Spharotheca pannosa Cytospora cincta
Nr. Soiul /
Aprec. Aprec. Aprec.
crt hibridul
F% I rezistenţ F% I rezisten- F % rezisten-
ei ţei ţei
1 ARK SD-P6 5 0 − + F.S.A. 5 0 F.S.A. 5 F.S.A
2 H 25.11.68 5 0 − + F.S.A. 3 0−2 F.S.A. 10 S.A.
3 Sil.Pr. x Sup.de toamnă 10 0−1 S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
4 ARK SD-P7 5 0 − + F.S.A. 5 0−3 S.A. 0 F.A.
5 ARK d110 WF 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A 0 F.A.
6 ARK SD W F nr.1 5 0 − + F.S.A. 3 0−2 F.S.A. 5 F.S.A
7 2,44-5 2 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
8 1,51-71 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
9 1,45-63 5 0 − + F.S.A. 5 0−1 F.S.A. 30 P.A.
10 6,45-13 20 0−2 M.A. 25 0−3 M.A. 5 F.S.A
11 81.22.15 10 0−1 S.A 15 0−2 M.A. 0 F.A.
12 Floria 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
13 1,56-54 10 0−2 S.A 0 0 F.A. 10 F.A.
14 1,51-20 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 2 F.S.A
15 6,65-120 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 2 F.S.A
16 1,47-13 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
17 82-40-48 5 0 − + F.S.A. 10 0−3 M.A. 10 S.A.
18 82-20-49 10 0−1 S.A. 5 0−3 M.A. 10 S.A.
19 81-22-14 5 0 − + F.S.A. 3 0−2 F.S.A. 10 S.A.
20 82-20-25 3 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
21 D2 R42 T191 25 0−2 M.A. 5 0−2 S.A. 0 F.A.
22 Bonanza I AP 10 0−1 S.A. 5 0−+ S.A. 0 F.A.
23 Bonanza II AP 10 0−+ S.A 5 0−1 S.A. 0 F.A.
24 Redskin 10 0−+ S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
25 Fairetime 703-14xSP 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
26 Silver Prolific AP 10 0−+ S.A. 0 0 F.A. 10 S.A.
27 Redskin AP 10 0−+ S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
28 Sil. Pr. X Sup. T II 3 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
29 Bonanza 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 5 F.S.A
30 Silver prolific 5 0 − + F.S.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
31 Garden Beauty 25 0−2 M.A. 0 0 F.A. 0 F.A.
32 Floria AP 10 0−+ S.A. 0 0 F.A. 10 F.A.
F.A = fără atac; F=0;I=0;
F.S.A.= foarte slab atacate ; F=0,1 −5% ; I = + ;
S.A. = slab atacate ; F = 5,1−11%; I = + ;
M.A. = mijlociu atacate ; F = 11,1−25% ; I = + ;
P.A. = puternic atacate ; F = 25,1−50% ; I = + − 4;
F.P.A. = foarte puternic atacate ; F = 50,1−100 % ; I = + − 4.
161
Dintre soiurile cu rezistenţă la cele trei boli studiate amintim ARK SD, H
25.11.68, Floria , 81-22-14, 82-20-25, Fairtime 703-14 x Silver Prolific, Silver
Prolific x Superba de toamnă , Bonanza etc.
Având în vedere faptul că aceste soiuri şi hibrizi de piersic întrunesc şi alte
caractere pozitive conform obiectivelor urmărite, acestea vor fi utilizate în programele
de hibridare în vederea obţinerii de noi soiuri dwarf rezistenţe la boli.
162
Pe hibrizii selecţionaţi se efectuează, din momentul intrării pe rod, şi o selecţie
pozitivă, în urma căreia se reţin numai exemplarele valoroase.
Selecţia pozitivă se face după calitatea fructelor (Foto nr.42, 43, 44, 45, 46),
productivitatea pomilor (Foto nr.47) şi precocitatea de rodire (Foto nr.48, 49).
La formele ornamentale se evidenţiază aspectul ornamental deosebit: flori
involte mari, culori vii, înflorire abundentă şi de lungă durată, etc.
163
Din cei 73 puieţi hibrizi rezultaţi, 57 au fost standard şi 16 au fost dwarf. Deci
78,1 % din hibrizi au fost standard şi 21,9 % au fost dwarf. Aceştia au fost plantaţi în
câmpul de alegere.
Cele mai bune forme dwarf au fost încrucişate pentru a se obţine descendenţe
100% dwarf.
Aproximativ la 12-15 ani câmpurile de alegere ale hibrizilor se defrişează, după
ce s-a selectat din ele tot materialul valoros pentru ameliorare. Deci, câmpurile de
alegere ale hibrizilor conţin de la un an la altul un număr diferit de hibrizi.
164
6.7. SITUAŢIA POMILOR ALTOIŢI - PIERSIC ŞI NECTARIN DWARF
ŞI SEMIDWARF - OBŢINUŢI LA S.C.D.P.-CONSTANŢA ÎN PERIOADA
1983-2002
165
Pomii altoiţi pe corcoduş suferă din cauza drajonilor care apar în număr foarte
mare şi tind să înăbuşe pomul, (ori cât de des sunt înlăturaţi, ei drajonează, refăcându-
se continuu).
Procentul de prindere la altoire al dwarfilor este în jur de 58%, cea mai slabă
prindere la altoire s-a înregistrat în 1983 (22,0 %), iar cea mai bună prindere s-a
produs în 1998 (76,7 %) (Tabel nr. 65).
În decursul anilor, numărul genotipurilor altoite a variat în funcţie de diferiţi
factori: număr de soiuri şi hibrizi introduşi din străinătate şi de la I.C.D.P. Piteşti-
Mărăcineni, necesitatea înmulţirii unor genotipuri pentru înfiinţarea unor culturi de
concurs, loturi demonstrative, etc. Asfel, s-au altoit două genotipuri în anul 1997 şi 30
genotipuri în anul 1991.
În ceea ce priveşte utilizarea pomilor altoiţi, cea mai mare parte din pomii
dwarf obţinuţi se regăseşte plantată în diferiţi ani (1984, 1987, 1988, 1990, 1992,
1994), în poligonul experimental al unităţii.
Pe terenurile în pantă din comuna Crucea, jud. Constanţa a fost înfiinţată în
1992 şi există o microplantaţie cu câteva genotipuri de piersic şi nectarin dwarf, care
s-a adaptat bine condiţiilor pedoclimatice din zona respectivă.
În anul 1994 a fost înfiinţată o cultură de concurs cu 12 elite şi selecţii dwarf,
atât la S.C.D.P.Constanţa, cât şi la Facultatea de Horticultură−Catedra de
Pomicultură, din cadrul U.S.A.M.V.-Bucureşti.
Piersici şi nectarini dwarf au fost daţi şi altor Universităţi Agricole din ţară
(Craiova, Cluj-Napoca, Iaşi ), ca material didactic.
Genotipuri de piersic şi nectarin dwarf au fost date unor Staţiuni de cercetări
pomicole din ţară (Oradea, Cluj, Iaşi), I.C.D.P. Piteşti- Mărăcineni, S.C.C.P.N.
Dăbuleni, ca şi la Grădina Botanică din Iaşi.
În ultimii ani au fost vândute cantităţi tot mai mari de piersic şi nectarin dwarf,
un număr tot mai mare de cultivatori solicitându-i pentru grădinile de lângă casă.
166
Piersicul dwarf ornamental îşi face loc şi în decorul parcurilor şi grădinilor,
completând gama plantelor dendrologice care înfloresc, primăvara devreme.(Foto
nr.56, 57).
coroana
punctul de altoire
10 cm
rădăcina
muşuroi de pământ
Foto nr. 60 – Piersic şi nectarin dwarf Foto nr. 61 - Piersic şi nectarin dwarf
în fenofaza de înflorire în fenofaza de maturare a fructelor
170
temperatură, grad de insolaţie etc. Se recomandă, ca vara, udarea să se execută
dimineaţa, devreme, ori spre seară şi niciodată în toiul zilei.
Pomii din containere
reacţionează favorabil la
fertilizările faziale Acestea se
pot realiza cu îngrăşăminte
10-15 cm complexe(N/P/K), în dozele
menţionate pe ambalaje, ori cu
îngrăşăminte naturale (bălegar
de vacă foarte bine descompus,
must de bălegar în proporţie de 1
: 10 părţi apă).
Pomişorii din containere
reacţionează favorabil şi la
îngrăşările foliare sau
extraradiculare, aplicate de 3-4
ori în timpul perioadei de
vegetaţie la un interval de 10-15
zile.Acestea se pot reliza cu unul
din produsele: Agroleaf,
Figura nr.10 – Plantarea pomului dwarf în Nitrophoska, folosind 3-5 grame
container la litru de apă, Murtonik,
Atonik, sau alte îngrăşăminte
foliare care se vor aplica ţinând cont de prospectele care le însoţesc.
Tratamentele chimice se vor aplica contra bolilor şi dăunătorilor diferenţiat :
- în repaus se poate folosi zemă bordeleză 2%,polisulfură de bariu 6%, ulei US 1
– 1,5 % etc.,
- în vegetaţie: zeamă bordeleză 0,5% (la buton roz), Systhane 12EC- 0,04% (la
scuturarea petalelor),Rovral 50 WP-0,1%, Ronilan 50 WP- 0,1%, Sumilex 50 WP-
0,1% etc.
Deosebit de eficientă este efectuarea unui tratament preventiv cu Euparen
Multi, în concentraţie de 0,15%, care are un spectru larg şi protejează plantele de
agenţi patogeni specifici
Pentru combaterea dăunătorilor recomandăm efectuarea unui tratament cu
produsul Confidor, în concentraţie de 0,05%. Acesta este un insecticid sistemic
(similar cu produsul Calipso, dar mai performant). Poate fi pulverizat pe plantă, dar
se poate aplica pe trunchiul pomului prin pensulare, ori prin stropirea solului de sub
coroană.
În general combaterea bolilor şi dăunătorilor este similară cu cea aplicată
piersicului obişnuit.
Tăierile sunt reduse, limitându-se numai la ramurile uscate.
Din doi în doi ani, toamna, după căderea frunzelor, ori primăvara devreme,
înainte de ponirea în vegetaţie, este bine ca pomişorul să fie transplantat într-un vas
mai mare, cu un amestec de pământ proaspăt.
171
Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa
poate furniza pomi altoiţi din cele mai valoroase genotipuri de piersici si
nectarini dwarf create aici sau aduse de peste hotare, care au fost studiate în
condiţiile pedo-climatice din sud-estul României.
172
Din compararea cheltuielilor efectuate cu înfiinţarea plantaţiilor de piersic şi
nectarin standard (Tabel nr.66) pe de o parte şi dwarf (Tabel nr.67) pe de altă parte
reiese că pentru înfiinţarea unui hectar de standard se cheltuiesc 76,5 milioane lei, iar
pentru un hectar de dwarf circa 148,5 milioane lei, ceea ce reprezintă o cheltuială cu
94 % mai mare la înfiinţarea unui hectar de piersic sau nectarin pitic.
Această cheltuială mai mare este determinată în primul rând de cheltuiala cu
materialul săditor, care este mai mare cu 62,5 milioane lei (de 2,6 ori mai mare ca la
standard), datorat densităţii de 2222 pomi la plantare la dwarf faţă de 833 pomi la
standard.
Deasemenea, sunt ceva mai mari şi cheltuielile ocazionate cu forţa de muncă
manuală, fiind necesar un număr aproape de trei ori mai mare de gropi şi manoperă la
plantat.
Cheltuielile de întreţinere, în anii I şi II, până la intrarea pe rod sunt ceva mai
mici (cu 10%)la piersicul şi nectarinul dwarf (Tabel nr.68) faţă de standard (Tabel
173
nr.69) cauzele fiind în principal volumul mult mai redus sau chiar inexistent al
tăierilor de formare la dwarf şi cantităţile mai mici de substanţe fitosanitare
administrate ( ¾ din total) la dwarf faţă de standard raportat la suprafaţa desfăşurată.
174
Tabel nr. 69
Cheltuieli de întreţinere (mii lei /ha) a unei plantaţii anul I de piersic şi nectarin
standard la nivelul anului 1998
175
Tabel nr.70
Cheltuieli de întreţinere (mii lei /ha) a unei plantaţii pe rod de piersic şi nectarin
dwarf la nivelul anului 1998
176
Tabel nr. 71
Cheltuieli de întreţinere (mii lei /ha) a unei plantaţii pe rod de piersic şi nectarin
standard la nivelul anului 1998
Mii lei Valoare
Denumirea lucrării U/M Cantitatea
/U.M. (mii lei)
Lucrări manuale
Tăieri de rodire Buc. 833 3,5 2915,5
Adunat ramuri în grămezi ha 1,0 95,0 95,0
Pregătit soluţie ptr. stropit-8 tr. mii litri 12.0 10,0 120.0
Prăşit cu sapa pe rând x 3 ori ha 0,75 1500,0 1125,0
(25% din suprafaţă)
Irigat prin brazde-4 udări a ha 4 300,0 1200,0
800m3/ha
Rărit fructe-50% pomi 416 3,2 1331,2
Recoltat fructe +sortat to 10,0 360,0 3600,0
Paza plantaţiei ore 700 12,5 8750,0
TOTAL - - - 19136,7
Lucrări mecanice
Stropit plantaţia x 8 ori ha 8,0 95,0 760,0
Admin. îngrăş. chimice ha 1,0 150,0 150,0
Discuit terenul (două treceri) ha 2,0 225,0 450,0
Deschis rigole ptr. irigat ha 1,0 72,0 72,0
Arat terenul toamna ha 1,0 650,0 650,0
TOTAL - - - 2082,0
Materiale
Îngrăşăminte chimice Kg. 300 7.1 2130.0
Pesticide Nr.tr. 8 500,0 4000,0
Carburanţi litri 160 5.0 800,0
Alte materiale - - - 1851,3
TOTAL - - - 8811,3
TOTAL GENERAL - - - 30000,0
Tabel nr. 72
Eficienţa economică la piersicul dwarf în anul 2000
Producţi Rata
Cheltuieli Costul de Venituri Profitul
Nr. a rentabi-
Hibrid totale producţi totale obţinut
var. realizată lităţii
Lei/ha e lei/kg lei/ha lei
kg/ha %
1 VT sel 89
PO 9300 23163132 2491 49383000 26219864 113
2 VT GD P11
sel 90P 12200 24750976 2029 64782000 40031024 162
4 Autumn
P14 11800 24582032 2083 62658000 38075968 155
5 VT 84 G 08 12400 24835448 2002 65844000 41008552 165
7 VT 84 G 20 8400 23146008 2755 44604000 21457992 92
8 VT 83 A 2 8200 23061536 2812 43542000 20480464 88
10 VT 83 A
R18P4 11800 24582032 2083 62658000 38075968 155
Piersic STANDARD
1 Redhaven 12000 25954725 2162 63720000 37765275 145
Preţ mediu de vânzare al fructelor = 5.310 lei/kg
177
Tabel nr.73
178
CAPITOLUL VII.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
7.1 CONCLUZII
179
Sporul de creştere anual a fost diferit de la un genotip la altul, iar în cadrul
aceluiaşi genotip, el a fost mai mare în tinereţe (creşterea intensivă a pomilor) şi mai
mic la maturitatea pomilor.
5. Înălţimea pomilor este alt element al vigorii acestora. Atât înălţimea, cât şi
ritmul de creştere al ei au fost diferite de la un soi la altul şi în funcţie de vârstă, în
cadrul aceluiaşi soi.
Cele mai mici valori ale înălţimii le-au înregistrat genotipurile de piersic: V.T.-
F sel.89 PO (93,8 cm) şi V.T.-GDP11 sel.90 (94,0 cm) şi de nectarin: V.T.-GB-sel. 86
NO (99,8 cm) şi V.T. 84-N-08 (105,9 cm).
Cele mai mari valori ale înălţimii le-au avut genotipurile de piersic: V.T. 84-G-
20 (151,6 cm) şi V.T. 83-A-20 (149,6 cm) şi de nectarin: V.T. 83-B-01 (144,0 cm) şi
V.T. 84 M-R10P11 (125,0 cm).
6. Indicele de vigurozitate al pomilor calculat la nivelul anului 2000 a pus în
evidenţă că din cele şapte genotipuri de piersic analizate, patru au avut valori negative
faţă de medie, deci sunt de vigoare mică, iar trei au avut valori pozitive faţă de medie.
Atât piersicul cât şi nectarinul pitic au un indice de vigurozitate de 2,7,
respectiv 3,2 ori mai mare decât al piersicului şi nectarinului standard (martor).
7. Cercetările privind extinderea coroanelor pe rând şi perpendicular pe
direcţia rândului, au scos în evidenţă faptul că, la şase ani de la plantare, pomii pitici
valorifică mai bine spaţiul nutritiv comparativ cu cei standard. Astfel, la distanţele de
plantare de 3 x 1,5 m, pomii pitici îşi ating ori îşi întrepătrund puţin coroanele, iar
între rândurile de pomi, intervalul rămas este suficient de mare pentru ca lucrările
mecanice şi manuale să se desfăşoare cu uşurinţă.
8. Volumul mediu al coroanelor este de 5,6 ori mai mic la piersicii pitici
comparativ cu martorul Redhaven, dar exprimând volumul coroanei la unitatea de
suprafaţă rezultă că că ea este de 2,1 ori mai mică decât a standardului.
La nectarinii pitici, media volumului coroanei este de 7,5 ori mai micã decât
valoarea standardului. La unitatea de suprafaţă, ţinând cont de densitatea de plantare
(2222 pomi/ha la pitici şi 833 pomi/ha la standard), volumul coroanei/ha este de 2,8
ori mai mic la pitici, faţă de standard.
9. Dinamica de creştere a lăstarilor este diferită de la un soi la altul şi creşterea
medie a lăstarilor la piersicii pitici a fost de 7,9 cm, faţă de 25,5 la martorul standard.
La nectarinii pitici, media creşterilor lăstarilor a fost de 8,5 cm, comparativ cu
martorul, care a avut o valoare de 20,8 cm.
10. Analizele chimice cu referire la peroxidaze efectuate pe frunzele a 25
genotipuri de piersic şi nectarin standard şi dwarf au dus la obţinerea următoarelor
rezultate :
- pentru cele 25 genotipuri de piersic analizate s-au conturat şase tipuri de
enzimograme,
- numărul izoperoxidazelor a variat între trei şi cinci, cu intensităţi şi mobilităţi
diferite,
- caracterul de „dwarf” sau „semidwarf” nu s-a reflectat în profilele
electroforetice ale peroxidazei din frunze.
11. Studiul efectuat asupra ramurilor mixte, a pus în evidenţă că:
180
- valoarea medie a ramurii mixte la piersicii pitici este de 3,9-6,5 ori mai mică,
decât a piersicului standard, iar cea a nectarinilor pitici este de 4,5-6,6 ori mai mică
decât a nectarinului standard;
- numărul mediu de muguri floriferi/m.l. este cuprins la piersicul dwarf între 50
şi 185 în timp ce la martorul standard valoarea lui medie este de 38 muguri
floriferi/m.l.;
- majoritatea genotipurilor de piersic şi necatrin dwarf prezintă şi buchete de
mai.
12. Studiul privind arhitectonica sistemului radicular la piersicul dwarf,
comparativ cu cel standard a pus în evidenţă faptul că soiul dwarf manifestă o
influenţă puternică asupra portaltoiului, reducând aproape la jumătate volumul
rădăcinii, în situaţia în care, ca portaltoi a fost utilizat în ambele cazuri, piersicul
franc.
13. Productivitatea soiurilor are un determinism genetic. Producţia medie de
fructe în perioada 1998-2002, la genotipurile de piersic pitic a fost de 8,9 kg/pom,
fiind de 1,9 ori mai mică decât cea realizată de piersicul standard (16,7 kg/pom). În
aceeaşi perioadă, genotipurile de nectarin pitic au realizat o producţie medie de 9,6
kg/pom, de 1,3 ori mai mică decât a martorului standard (12,7 kg/pom).
14. La unitatea de suprafaţă, din cauza densităţilor diferite a pomilor/ha, se
constată că piersicii pitici realizează 19,7 tone/ha, comparativ cu 13,9 tone/ha, cât
produce martorul standard.
Nectarinii pitici realizează în medie 21,3 tone/ha, în timp ce martorul standard
produce 10,6 tone/ha, deci producţia piticilor este dublă.
15. Indicele de productivitate, a avut valori medii, în perioada 1998-2002, de
2,13 ori mai mici la piersicii pitici (10,15 kg/cm2 suprafaţă secţiune trunchi),
comparativ cu soiul standard Redhaven (0,32 kg/cm2 suprafaţă secţiune trunchi) şi de
1,35 ori mai mici la nectarinii pitici (0,17 kg/cm2 suprafaţă secţiune trunchi),
comparativ cu nectarinul standard-martor (0,23 kg/cm2).
16. Valoarea indicelui de producţie la genotipurile de piersic pitic, media
experienţei a fost de 3,82 kg/m3 coroană, ea fiind de 2,35 ori mai mare decât cea a
piersicului standard (1,62 kg/m3).
La nectarinii pitici, media indicelui de producţie a fost de 3,90 kg/cm3, fiind de
3,45 ori mai mare decât a martorului standard (1,13 kg/m3 coroană).
17. Principalele caracteristici fizico-chimice ale fructelor au scos în evidenţă
următoarele :
- la patru din cele şapte genotipuri de piersic pitic analizate, greutatea medie a
fructului este mai mare decât cea a soiului Redhaven (martor).
- la toate genotipurile de nectarin pitic , greutatea medie a fructelor este
superioară celei a martorului standard.
18. Fermitatea pulpei are valori cuprinse între 1,03-3,53 kgf/cm2 la fructele
piersicilor pitici şi între 3,28-3,62 kgf/cm2 la fructele nectarinilor pitici.
19. Densitatea pulpei a avut valori de 0,82-0,95 g/cm3 la piersicii pitici şi 0,94-
1,04 g/cm3, la nectarinii pitici.
20. Substanţa uscată la piersicii pitici a avut valori cuprinse între 9,8%
(Autumn R15P4-9) şi 10,9% (V.T. 84-G-20), asemănătoare cu valoarea medie a
181
soiului Redhaven (10,4%). La nectarinii pitici, valorile acestea au oscilat între 10,4%
(V.T. 83-B-01) şi 11,5% (V.T.-GB-sel.86 NO), comparativ cu martorul standard, care
a avut o valoare medie de 13,4%.
Comparativ cu piersicii pitici, nectarinii au valori mai ridicate ale substanţei
uscate din fructe. Aceeaşi afirmaţie se poate face şi în legătură cu conţinutul fructelor
în vitamina C.
21. Fructele piersicilor şi nectarinilor dwarf selectaţi şi aflaţi în culturi
comparative de concurs, sunt competitive cu cele ale soiurilor standard, gustoase şi
aspectoase.
22. Studiul privind comportarea faţă de atacul principalelor boli arată că pomii
dwarf nu sunt mai sensibili la boli, comparativ cu cei standard. Ei au nevoie de
aplicarea unor tratamente, atât în perioada de vegetaţie, cât şi în repaus, în momentele
cheie şi la avertizare.
23. Studiul multianual (1997-2002) privind coeficientul de fertilitate naturală a
arătat că şase din cele şapte genotipuri de piersic dwarf au un coeficient bun de
fertilitate naturală. Toate variantele au un coeficient bun de autofertilitate.
La nectarinul pitic, atât valoarea coeficientului de fertilitate naturală, cât şi cea
a coeficientului de autofertilitate, sunt ridicate, deci sunt genotipuri foarte productive.
24. Rezultatele privind crearea noilor soiuri de piersic şi nectarin dwarf :
- activitatea de creare de piersici şi nectarini pitic genetic, s-a desfăşurat la
S.C.D.P. Constanţa, Valu lui Traian, începând din anul 1983. În decursul a 19 ani, au
fost castrate 54.335 flori, polenizate 45.750 flori, semănaţi 5.675 sâmburi hibrizi,
obţinuţi 3.101 hibrizi (de diferite vârste, simpli, dubli şi complecşi).
- au fost realizate peste 100 combinaţii hibride.
- prin autopolenizare, în perioada 1984-2002, din circa 200 genitori s-au
obţinut 5.891 sâmburi, din care au rezultat 1.193 hibrizi.
- prin liberă polenizare a circa 166 de genotipuri în perioada 1984-2002, s-au
obţinut 7.224 sâmburi şi respectiv 1.561 hibrizi.
- în anii 1983-2002, s-au obţinut la S.C.D.P. Constanţa 5.855 hibrizi care au
fost îngrijiţi, supuşi lucrărilor de selecţie şi cei mai buni au fost utilizaţi în programele
de ameliorare.
- au fost înfiinţate culturi de concurs cu genotipuri de piersic şi nectarin dwarf
în anii 1990, 1992 şi 1994.
- din ultima cultură de concurs, înscrisă în reţeaua I.S.T.I.S. şi plantată la Valu
lui Traian şi la U.S.A.M.V. Bucureşti, care conţine 12 genotipuri dwarf (din care
şapte de piersic şi cinci de nectarin), în anul 2000 au fost omologate şase soiuri : două
de piersic, două de nectarin şi două ornamentale, conform anexei.
-ulterior au fost inregistrate inca cinci soiuri, din care: doua de piersic; doua de
nectarin si un semidwarf ornamental.
- sunt în curs de omologare şi alte genotipuri de piersic şi nectarin pitic.
25. În perioada 1983-2002, la S.C.D.P. Constanţa au fost altoite cele mai
valoroase şi interesante genotipuri de piersic şi nectarin pitic (pentru fructe ori pentru
aspectul lor ornamental) – şi s-au obţinut peste 8.750 pomi.
26. Au fost elaborate tehnologiile de cultură ale piersicului şi nectarinului
dwarf pentru cultura în câmp şi în containere.
182
27. Studiile de eficienţă economică au scos în evidenţă faptul că:
- pentru înfiinţarea unui hectar de piersic şi nectarin standard se cheltuiesc 76,5
miliarde lei, iar pentru un hectar cu piersic şi nectarin dwarf, cifra este de 148,5
miliarde lei.
Deşi, cheltuielile de înfiinţare sunt cu 94% mai mari la formele pitice, din
cauza cheltuielilor cu materialul săditor (2222 pomi/ha faţă de 833 pomi/ha plus
cheltuielile mai mari cu manopera), având în vedere producţiile mari date de unele
genotipuri de piersic şi nectarin pitic, care au deci o rentabilitate ridicată, apreciem că
într-un interval de cinci ani de la intrarea pe rod, se pot recupera toate cheltuielile,
rămânând anual şi un profit de 10-15%, pentru compensarea oscilaţiei preţurilor şi
pentru dezvoltarea afacerii.
7.2. RECOMANDĂRI
Piersicul şi nectarinul pitic genetic posedă anumite calităţi agrobiologice şi
tehnologice care se caracterizează prin:
precocitate de rodire (intră pe rod din anul II de la plantare);
productivitate ridicată (6-20 kg/pom, necesită rărirea fructelor);
calitatea fructelor este similară cu a fructelor produse de piersicul şi
nectarinul standard;
pretabilitate pentru înfiinţarea livezilor superintensive ;
nu necesită tăieri anuale, cum solicită piersicul şi nectarinul standard.
datorită habitusului redus, se facilitează tratamentele contra bolilor şi
dăunătorilor, şi se obţine economie de produse insecto-fungicide ;
se recoltează uşor;
din aceleaşi considerente poate pune în valoare suprafeţe foarte mici de
teren din grădinile familiale;
având un aspect ornamental, prin flori şi port ,este indicat pentru plantarea
în spaţiile verzi, cultivat fie în grupuri mici (3-5 pomi), sau izolat, pe peluze ori în
combinaţie cu alte plante care înfloresc primăvara devreme (Forsythia);
poate fi cultivat în containere şi amplasat în locuri însorite pe terasă,
balcoane şi grădini.
Rezultatele obţinute justificã introducerea în cultură a celor mai valoroase
soiuri de piersic şi nectarin dwarf, care au fost create la S.C.D.P. Constanţa şi au fost
omologate în anul 2000 şi 2003 de către Institutul de Stat pentru Testarea şi
Înregistrarea Soiurilor din România.
Pentru fructele de calitate superioară şi productivitatea ridicată, recomandăm
introducerea în cultură:
– a soiurilor de piersic: „Cecilia” ; „Puiu”; „Vasilică” şi „Crăiţa”
– a soiurilor de nectarin pitic: „Melania” ; „Liviu”; „Valerica” şi „Năică”.
Pentru aspectul ornamental deosebit, (florile roşu-frez, involte, înflorirea
abundentă şi de lungă durată; circa 2-3 săptămâni), recomandăm soiurile pitice „Dan”
şi „Paul”, ca si soiul semidwarf „Livia”(care are o inflorire spectaculoasa, de lunga
durata si flori involte, mari, de culoare roz intens.
Noile soiuri sunt descrise in Anexe.
183
184
ANEXE
185
186
187
CECILIA
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic, cu
creştere erectă. Ramura de rod
are internodii scurte şi muguri
floriferi deşi.
Soiul este autofertil şi
productiv(15,0 kg/pom).
188
PUIU
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic, ramurile de rod
prezintă internodii scurte, frunze mari şi intens
colorate.
189
190
MELANIA
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic genetic, cu creştere erectă. Ramura anuală are o densitate
mare a mugurilor floriferi şi internodii scurte.
Caracteristici tehnice:
Nu necesită tăieri de formare şi de rodire; necesită tratamente contra bolilor şi
dăunătorilor în perioada de repaus şi în timpul vegetaţiei.
Recomandat pentru consum direct şi pentru procesare (dulceaţă şi compot).
191
LIVIU
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic, de 1,00-
1,25 m; are creştere erectă. Ramura
anuală prezintă internodii scurte şi o
densitate mare a mugurilor de rod.
Soi autofertil, precoce, cu
potenţial productiv de până la 18,5
kg/pom.
Maturarea fructelor se
produce între 4-22 august.
Fructele au 70-100 grame,
pulpa galbenă, neaderentă la
sâmbure.
Caracteristici tehnice:
Se plantează la 3/1,5 m sau
la 2/1,5 m. Suportă cultivarea în
container, trebuie udat mai des şi
fertilizat în perioada de vegetaţie
activă.
Nu necesită tăieri, dar rărirea
fructelor este obligatorie.
Se pretează la consum direct
şi la procesare (dulceaţă şi compot
din feliuţe de fruct).
192
193
PAUL
Caracteristici biologice
Pomul este pitic, având înălţimea de
1,00-1,20 m.
Coroana este globuloasă, cu frunziş
bogat.
Înflorirea este abundentă şi durează 16-
19 zile.
Florile sunt involte, roşu-frez,
parfumate.
Soi autofertil, produce fructe de 60-70
g.
Caracteristici tehnice
Se plantează în parcuri şi grădini, solitar
Se cultivă şi în containere.
194
DAN
- Soi de nectarin pitic genetic (sinonim V.T. –GB sel.86-N.O.) – a fost creat
la S.C.D.P. Constanţa şi omologat în anul 2000.
- Este o selecţie valoroasă a soiului dwarf american Garden Beauty.
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic, înălţimea de 1-1,20 m. Coroana este globuloasă, compactă, cu
frunziş bogat.
Înflorirea este abundentă şi tardivă, durează aproximativ 12-19 zile.
Florile sunt involte, roşu-frez, iar pomul are un aspect ornamental deosebit, atât
prin flori cât şi prin portul său.
Este un soi autofertil, fructele sunt nectarine cu maturare în septembrie.
Caracteristici tehnice:
Se plantează în parcuri şi grădini, constituind un punct de atracţie în fenofaza
de înflorire.
Se pretează şi la cultura în containere.
195
196
VASILICĂ
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic, cu înălţimea de cel mult 1,00 m. Ramura anuală are internodii
scurte şi prezintă o densitate mare a mugurilor de rod.
Soiul este autofertil şi precoce.
Maturarea fructelor are loc în decadele a II-a şi a III-a a lunii august.
Fructele au între 140-300 grame şi pulpa galbenă.
VASILICĂ
Caracteristici tehnice:
Se plantează în câmp la 3/1,5 m sau la 2/1,5 m.
Se pretează la consum direct şi la procesare (gem şi compot sub formă de feliuţe).
197
198
CRĂIŢA
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic (1,20-1,50
m).
Ramura de rod are internodii
scurte şi o densitate mare a
mugurilor de rod.
Caracteristici tehnice:
Se plantează în câmp, la
distanţa de 3/1,5 m sau 2/1,5 m.
Rărirea fructelor este obligatorie.
Se pretează la consum direct şi la prelucrarea industrială.
199
200
VALERICA
Caracteristici biologice:
Pomul este semidwarf, având înălţimea de 1,50-1,80 m. Ramurile de rod au
internodiile scurte şi o densitate mare a mugurilor floriferi.
Soiul este autofertil, precoce,
productiv (18-20 kg/pom).
VALERICA
Caracteristici tehnice:
Se plantează la 3/1,5 m. Necesită rărirea fructelor.
Se pretează la consum direct şi procesare (dulceaţă şi compot din feliuţe de
fruct).
201
202
NĂICĂ
Caracteristici biologice:
Pomul este pitic, circa 1,10
m – 1,25 m, cu ramuri scurte şi
multe ramificaţii de ordinul II şi
III.
Soiul este autofertil, precoce
şi productiv (circa 15 kg/pom).
Maturarea fructelor se
produce în luna august decadele a
II-a şi a III-a).
Caracteristici tehnice:
Se plantează în câmp la distanţa de
3/1,5 m ori la 2/1,5 m.
Se poate cultiva şi în containere.
Se pretează la consum direct şi la
prelucrare industrială (gem, nectar,
etc.).
203
204
LIVIA
(sin. H V.T. – roz-involt)
Caracteristici biologice:
Pomul este semidwarf, cu înălţimea cuprinsă între 1,20-1,80 m şi are portul
erect, coroana este compactă cu multe ramificaţii de ordinul II şi III, scurte, cu
internodii foarte scurte.
Florile sunt rozacee, mari, involte, de culoare roz intens.
Înflorirea este abundentă şi de lungă durată (15-19 zile), iar epoca de înflorire
este târzie (a III-a decadă a lunii aprilie şi I decadă a lunii mai).
Fructele sunt comestibile, de calitate mediocră, micuţe, galben-crem la exterior
fără culoare acoperitoare; pulpa este galbenă, iar epoca de coacere este târzie
(septembrie).
Caracteristici tehnice:
Se poate planta la distanţa de 3/1,5 m ori la 2/1,5 m pe peluze, singur ori în
grup de 3-5 plante, ori de-a lungul aleilor, ori în combinaţii cu alte plante
dendrologice.
Este recomandat pentru decorarea parcurilor şi grădinilor, dar se poate utiliza şi
pentru decorarea teraselor şi balcoanelor, în cultură containerizată.
Îmbogăţeşte gama plantelor ornamentale care înfloresc primăvara.
205
206
BIBLIOGRAFIE
207
15. BRANISTE, N., 2001 Obiective şi metode de cercetare în ameliorarea
principalelor specii pomicole.
Buletin ştiinţfic I.C.P.P. Piteşti nr.65(21),
(Sinteză din lucrările Conferinţei Mondiale a
horticultorilor -Roma, 1988.).
16. BRANIŞTE N., ANDRIEŞ Tehnologia obţinerii de soiuri de pomi cu
N., IVAŞCU Antonia, rezistenţă genetică la boli şi dăunători. Editura
2003 MEDRO, Bucureşti.
17. BREVIGLIERI,N., 1950 Peschicoltura
Roma –Italy
18. BUDOI,Gh., Agrotehnica
PENESCU,A. 1995 Editura CERES Bucureşti
19. BUDOI Gh., 2000 Agrochimie – Solul şi planta. Editura Didactică şi
Pedagogică, R.A. Bucureşti
20. C CAPELLINI,P.,DELLA Parametri morfo-fisiologici di selezione nane di
STRADA,G., pesco.
FIDEGHELLI C., Ann Inst. Sperimentale frutticoltura10,19-24.
QUARTA Roberta, 1979
21. CACHIŢA COSMA Metode “in vitro” la plantele de cultură.
Dorina, 1987 Editura CERES, Bucureşti.
22. CAILLAVET,H., Monographie des principales varietes de pechers
SOUTY,J 1950. Bordeaux-France
23. CAREŢU Georgeta, 2000 Cercetări privind eficacitatea îngrăşămintelor
chimice aplicate în cultura containerizată a
plantelor dendrologice. Teză de doctorat,
U.S.A.M.V. Bucureşti
24. CĂBULEA, I., 1975 -Metode statistice pentru analiza componentelor
genetice ale variabilităţii continue. Probleme de
genetică teoretică şi aplicată, vol. VII, 6, 391-420.
25. CAZACEANU,I., Ameliorarea plantelor horticole şi tehnică
GEORGESCU,M., experimentală.
ZAVOI,A., 1982 Ed. Did. şi Ped. –Bucureşti
26. CEAPOIU, N., 1975 Ereditatea poligenică a caracterelor cantitative.
Probleme de genetică teoretică şi aplicată vol.
VII,5,309-316.
27. CEAPOIU, N., 1986 Metode statistice aplicate în experienţele
agricole şi biologice
Edit. Agrosilvică , Bucureşti
28. CEPOIU,N., Monica Pomicultură specială
MURVAI, 1988 Îndrumător de lucrări practice
29. CEPOIU, N., DUMITRU Piersicul şi nectarinul dwarf în atenţia
Liana, CHIRA Lenuţa, pomicultorilor din ţara noastră. Sesiunea
INDREIAŞ Gh., 1998 omagială “50 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de
Horticultură” Bucureşti.
30. CEPOIU, N., 2001 Pomicultura aplicată.
Editura ştiinţelor Agricole, Bucureşti.
31. CHIRA A., CHIRA Pomii fructiferi – Lucrările de înfiinţare şi de
Lenuţa, MATEESCU Fl., întreţinere a plantaţiilor.
2000 Editura M.A.S.T. Bucureşti.
208
32. CHIRA Adrian,IVAŞCU Aspects concerning the fruit quality at peach and
Antonia, BĂLAN Viorica nectarine and apricot in relation with some
1998 technical measurementspre and post harvest
Eucarpia Congress Viterbo-Italia
33. CHIRA Adrian,IVAŞCU - Influenţa momentului de recoltare şi a
Antonia, CHIRA Lenuţa condiţiilor de păstrare, asupra calităţii
MURVAI Monica, 1995 fructelor unor soiuri de piersic şi nectarin
Lucrări ştiinţifice, IANB, sertia B XXXVIII
34. CHIRA Lenuţa, Aspecte privind fertilitatea unor soiuri şi hibrizi
DUMITRU Liana, 1998 de piersic şi nectarin dwarf în condiţiile de
cultură din zona Bucureşti.
Sesiunea omagială “50 de ani de la înfiinţarea
Facultăţii de Horticultură” Bucureşti.
35. CHIRA Lenuţa, 2000 Cultura arbuştilor fructiferi. Editura M.A.S.T.,
Bucureşti.
36. CIOBANU, I., 1971 Morfologia plantelor. Editura Didactică şi
Pedagogică Bucureşti.
37. CLARON O.Hesse Advances in fruit breeding Peaches
1975 Purdue University Press
38. COCIU,V. şi colab. Contribuţii la ameliorarea prunului, caisului şi
1972 piersicului-Sinteză
Sesiunea ştiinţifică A.S.A.S.,Bucureşti
39. COCIU V., 1977 Realizări în ameliorarea pomilor şi arbuştilor
fructiferi în România. Editura CERES, Bucureşti.
40. COCIU,V., 1978 Fruit Research Institute Piteşti-Roman Peach
Culture, cultivars and breeding Romania.
Estern Europe p.209-212.In:”The peacworld
cultivars to marketing” U.S.A
41. COCIU,V., 1978 Programul şi metodele de cercetare în genetica şi
ameliorarea soiurilor de pomi, căpşuni şi arbuşti
fructiferi. I.C.P.P. Piteşti.
42. COCIU,V., 1981 Contribuţii la îmbogăţirea sortimentului de piersic
pentru zona Bărăganului. Lucrările ştiinţifice ale
I.C.P.P. Piteşti-vol.IX,,p.225
43. COCIU,V.,MIHAESCU Cultura piersicului.
Gr., MANESCU Creola Editura CERES Bucureşti
LENINA Val.,NAGY,M.
1981
44. COCIU,V., 1985 -Genetica anului 2000
(traducere după Sergio Tondini “Della genetica il
del 2000”- “ Terra e Vita” nr.26, 30 .06-6.07. 1984)
Mapa documentară I.C.P.P. Piteşti,nr. 7.
45. COCIU V., 1986 Programul şi metodele de cercetare în genetica şi
ameliorarea soiurilor de pomi, căpşuni şi arbuşti
fructiferi. I.C.P.P. Piteşti.
46. COCIU,V., 1988 Unele aspecte privind ameliorarea genetică la
pomi, în Franţa.
Mapa documentară O.C.P.P. Piteşti
209
47. COCIU,V.,OPREA Şt., Metode de cercetare în ameliorarea plantelor
1989 pomicole. Editura Dacia, Cluj-Napoca.
48. COCIU,V., 1993 Cultura piersicului în gospodărie.
Editura CERES Bucureşti
49. COCIU,V. 1993 Caisul.
Editura CERES Bucureşti
50. COCIU,V.,IONESCU, Fondul de germoplasmă al speciei piersic
Pr., DUMITRU Liana, I.C.P.P. Pitesti.
IVAŞCU Antonia, 1995
51. COCIU,V.,BOTU,I., Progrese în ameliorarea plantelor
SERBOIU,L., 1999 horticole din RomaniaPomicultura,vol.I.
Editura Ceres Bucureşti.
52. CONSTANTINESCU, N. Regiunile pomicole din R.S.R, cu previziunile
SONEA,V., BORDEIANU pentru dezvoltarea în perspectivă a pomiculturii
T., IONITA, C., 1955 Editura Academiei Române Bucureşti
53. CRACIUN, T., 1970 Genetica
Ed. Did. şi Ped. –Bucureşti
54. CRACIUN T., 1972 Ameliorarea specială a plantelor.
Editura Sibiu.
55. DAVIDESCU Velicica, Substraturi de cultură.
COSTEA Gabriela, Editura CERES, Bucureşti
MADJAR Roxana,
STĂNICĂ F., CAREŢU
Georgeta, 2001
56. DELIAN Elena, 2001 Fiziologia plantelor. Editura RAO Bucureşti.
57. DOSBA Francoise, 1992 Les maladies a mycoplasmes – L’arboriculture
fruitiere, nr.454
58. DUMITRU Liana, 1991 Studiul unor soiuri şi selecţii noi de nectarine în
vederea completării sortimentului în partea de
sud a ţării. Lucr.ştiinţifice ale I.C.D.P. Piteşti-
Mărăcineni
59. DUMITRU Liana, 1992 Contribuţii la îmbunătăţirea sortimentului de
nectarine pentru condiţiile din Dobrogea.
Lucr.ştiinţifice ale I.C.D.P. Piteşti-Mărăcineni
60. DUMITRU Liana, 1993 Embriocultură şi aplicaţiile ei în pomicultură.
I.C.P.P. Piteşti-Mărăcineni –Utilizarea
biotehnologiei pentru înmulţirea speciilor pomicole
pentru culturi de ţesuturi, 31 mai.
61. DUMITRU Liana, 1993 Câteva consideraţii asupra piersicului pitic
genetic. Apărut în ziarul “Cuget liber” – Constanţa,
3 iulie, singur autor.
62. DUMITRU Liana, 1996 Piersicul dwarf – o noutate pentru grădinile
noastre. Simpoyionul “Zilele caisului şi piersicului”
S.C.P.P. Constanţa.
63. DUMITRU Liana, 1997 Piersicul pitc în grădinile de lângă casă şi în
decorul spaţiilor verzi. Revista Alianţa Agricolă
Constanţa
210
64. DUMITRU Liana, Present and perspective situation of the dwarf
IVAŞCU Antonia, SPIŢĂ peach tree in Romania. Al IV-lea Simpozion
V., 1997 internaţional al piersicului – ISHS – INRA,
Bordeaux, France.
65. DUMITRU Liana, SPIŢĂ Căteva consideraţii privind actualul sortiment de
V., INDREIAŞ Gh., 1998 nectarin existent la S.C.P.P. Constanţa. Sesiunea
omagială 50 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de
Horticultură Bucureşti.
66. DUMITRU Liana, HOZA Piersicul cu fructul plat – piersicul mileniului III.
D., STĂNICĂ F., 1998 Sesiunea omagială 50 de ani de la înfiinţarea
Facultăţii de Horticultură Bucureşti.
67. DUMITRU Liana, Dwarf peach – The Pigmy of the Garden.
TRANDAFIRESCU Acta Horticulturae et Regiotecturae, Nitra, Slovacia,
Marioara, INDREIAŞ p. 115-116.
Alexandra, 1998
68. DUMITRU Liana-Melania, Piticii livezilor-piersicul şi nectarinul dwarf.
1999 Revista Fermierul, 8/1999 – Bucureşti.
69. DUMITRU Liana, New ornamental dwarf peach tree varieties in
CEPOIU N,CARETU Romania.
Georgeta , STANICA,F., Al V-lea Simpozion Internaţional al piersicului,
2001 Davis,California,S.U.A.
70. DUMITRU Liana, Creation and introduction of the ornamental
CARETU Georgeta, peach tree in parks and gardens .
GAVAT Corina 2001 Lucrări ştiinţifice U.S.A.M.V.-Bucureşti seria B,vol.
XLIV.
71. DUMITRU Liana, Piersicul ornamental şi rolul său în decorarea
CARETU Georgeta. 2001 spaţiilor verzi.
Lucrări ştiinţifice, anul XXXXIV-vol.I(44), seria
Horticultură-extras-Ed.”Ion Ionescu de la Brad-
Iasi
72. DUMITRU Liana, -New dwarf peach tree varieties registrated in
CEPOIU N., STANICA,F, 2000 by The Fruit
2001 Research Station Constanţa, Romania.
Al V-lea Simpozion Internaţional al
piersicului,Davis,California,S.U.A..
73. DUMITRU Liana, The polimorphism of peroxidaze from
HAGIMA Ioana, CHIRA peach tree leaves
Lenuţa, HOZA,D. 2001. Lucrări ştiinţifice U.S.A.-M.V.Bucureşti,
seria B,vol. XLIV.
74. DUMITRU Liana, Soiuri noi de fructe pretabile la industrializare
NEGOITA Mioara, Sesiunea omagială”50 de ani de la înfiinţarea
ALEXE Constanţa, 2001 Facultăţii de Horticultură-Iaşi.
75. DUMITRU Liana, Cercetări privind valorificarea prin
NEGOITA Mioara, industrializare a unor soiuri noi de piersici.
CATANA Luminiţa,2001 Sesiunea ştiinţifică anuală a I.C.D.I.M.P.H.-
Horting Bucureşti.
76. DUMITRU Liana, 2002 Plantaţi piersici pitici
Revista “Casa de vacanţă”
211
77. DUMITRU Liana, Some researches concerning the peach clingstone
CEPOIU N., GAVAT assortment at the Fruit Research Station
Corina, STANICA,F., Constanţa, Romania.
2002 The XXVI-th International Horticultural Congres
and Exibition(IHC 2002)- Horticulture: Art and
Science for Life.Toronto-Canada
78. DUMITRU Liana, SPITA, Nectarinele-fructele sănătăţii.
V., 2002 Sesiunea ştiinţifică anuală a I.C.D.I.M.P.H.-
Horting Bucureşti.
79. DUTU AL., PARNIA,P ., Realizări şi perspective în domeniul ameliorării
MAZILU, Cr., 1987 portaltoilor.
Mapele documentare nr.14 (partea I-a) şi nr.15
(partea a –II-a ) a I.CP.P. Piteşti
80. DUTU, I., 1992 Stadiul actual privind ameliorarea portaltoilor
vegetativi pentru speciile sâmburoase.
Mapa documentară I.C.P.P. Piteşti, nr 28.p.1-14
81. DUTU, I., 1994 Cercetări privind ameliorarea portaltoil
vegetativi pentru prun,cais , piersic şi migdal.
Teză de doctorat A.S.A.S. Bucureşti.
82. DUTU AL., PARNIA,P Elemente de calcul pentru determinarea valorii
1997 de înlocuire a plantaţiilor de pomi, arbuşti
fructiferi, căpşuni şi viţă de vie.
Revista Hortinform 12/ 64.p.13-17
83. DUŢU I., ŞTEFAN I., Ameliorarea portaltoilor pentru piersic, migdal şi
INDREIAŞ Alexandra, cais. “Contribuţii româneşti la ameliorarea genetică
STĂNOIU T., 1997 a soiurilor şi portaltoilor de pomi, arbuşti fructiferi
şi căpşuni” (1951-1996) “30 de ani de activitate”
(1967-1997). Piteşti-Mărăcineni, : 109-114.
84. DVORNIC Valentina, Cercetări referitoare la rezistenţa la iernarea
1976 piersicului.
Teza de doctorat
85. FIDEGHELLI, C., Programma di miglioramento genetico delle
STRADA G.Della,1980 nettarine del Istituto Sperimentale per la
Frutticola
“L„informatore Agrario“, Verona XXXVI
212
90. GHIDRA,V.,SESTRAS Variabilitatea unor caractere ale vigorii pomilor
R.- STRAULEA,M., 1996 şi productivităţii existente în fondul de
germoplasmă la păr.
Sesiunea anuală I.C.P.P. Piteşti.
91. GRUMEZEA N., Tehnica irigării culturilor horticole.
ALEXANDRESCU I., Editura CERES, Bucureşti.
IONESCU Pr., 1979
92. GUERRIERO Rolando, Prove comparative tra nuove selezioni e
LORETI Filiberto, portinnesti del pesco di diversa origine genetica.
MATTEUCCI Mario, Revista di FRUTTICOLTURA nr. 819.
1989.
93. HANSCHE,E.P.,1987 Heritability of fruit quality in peach and
nectarine breeding stocks dwarfed by the Dw.
gene In : “The peach world cultivars to marketing”
U.S.A 117-118
94. HANSCHE, P.E., BERES, Yield Potential Of Trees Dwarfed By The Dw.
W., DARNELL, R., 1988 Gene. The Peach World cultivars to marketing-
S.U.A
95. HOZA, D., 2000 Pomologia, Editura “Prahova” S.A. Ploieşti.
96. ILIESCU Ana-Felicia, Cultura arborilor şi arbuştilor ornamentali,
2002 Editura CERES, Bucureşti
97. INDREIAS, Alexandra Contribuţii privind obţinerea de noi portaltoi
1995 pentru piesic.
Teză de doctorat Universitatea Craiova.
98. INDREIAŞ Alexandra, Comportarea unor selecţii de portaltoi pentru
1996 piersic în pepinieră în condiţiile ecopedologice
din Dobrogea. Lucrările celei de a IV-a Sesiuni
ştiinţifice CSIOS, Cluj-Napoca; :264-272.
99. INDREIAŞ Alexandra, Arhitectonica sistemului radicular la soiul
1997 Springcrest altoit pe 6 portaltoi. Lucr.şt., Volum
omagial (1977-1997), Constanţa, 18-20 iulie 1996;
:203-210.
100. INDREIAŞ Alexandra, Cercetări privind comportarea în livadă a unor
1998 portaltoi generative pentru piersic. Lucr.şt.,
Volum omagial (1977-1998), Băneasa-Bucureşti;
:224-228.
101. INDREIAŞ Alexandra, Rezultate privind crearea de noi hibrizi portaltoi
1998 pentru piersic “50 de ani de la înfiinţarea
Facultăţii de Horticultură-Bucureşti”. (1948-
1998). Sesiunea omagială. Lucr. Şt.; :323-326.
102. INDREIAŞ Alexandra, Behaviour like seed-mothers of some rootstock
TRANDAFIRESCU selections for peach tree. Acta Horticulturae et
Marioara, DUMITRU regiotecturae, Nitra Slovacia, 23-24 sept.1998,
Liana Melania, 1998 :109-110.
103. INDREIAŞ Alexandra, Influenţa portaltoilor asupra creşterii şi
2001 fructificării unor soiuri de piersic. „50 de ani de
învăţământ horticol la Iaşi”. Lucrări şt. USAMV
Iaşi, vol.I, : 227-230.
213
104. INDREIAŞ Alexandra, New Generative Rootstocks for Peach Tree.
2001 Scientifical Papers USAMV Bucureşti, Seria B,
XLIV, Horticulture, : 246-249.
105. INDREIAŞ Alexandra, The Breeding Program of Peach Rootstocks at
2002 Fruit Research Station Constanta, Romania.
First International Symposium on Rootstocks for
Deciduous Fruit Tree Species, 11-14 iunie,
Zaragoza, Spania.
106. INDREIAŞ Alexandra, Peach Rootstocks Created and Used in Romania.
DUŢU I. And ŞTEFAN I., First International Symposium on Rootstocks for
2002 Deciduous Fruit Tree Species, 11-14 iunie,
Zaragoza, Spania.
107. ION N., 1994 Curs de Tehnică experimentală horticolă.U.S.A.-
Bucureşti.
108. IONESCU Pr., 1976 Studiul privind efectul irigării piersicului, în
condiţiile din Dobrogea. Teză de doctorat, A.S.A.S.
Bucureşti.
109. IONESCU, Pr., Grupa soiurilor de piersic cu fructul plat,
DUMITRU Liana, 1995 sortiment de mare perspectivă pentru consum în
stare proaspătă şi pentru industrializare.
Horticultura nr. 9
110. IONESCU, Pr., Sortimentul de perspectivă al speciei piersic în
DUMITRU Liana, 1996 atenţia marilor şi micilor producători.
Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti.
111. IONESCU, Pr., Noutăţi în sortimentul de soiuri la specia piersic.
DUMITRU Liana, 1999 Revista Hortinform, Nr.5/81
112. ISAC Il., WAGNER Şt., Tăierile de vară la pomii fructiferi. Red. De
PARNIA Cornelia, 1985 propagandă agricolă MA – Bucureşti.
113. ISAC Il.,2001 Ghidul micului pomicultor.
Editura Pământul, Bucureşti.
114. IVASCU Antonia, 1985 Obţinerea soiurilor pitice de pomi-traduceredin
L’Informatore Agrario 5,ianuarie 1984, nr.1 .
Mapa documentară nr.10 I.C.P.P.Piteşti.
115. IVASCU Antonia, Cercetari privind comportarea unor soiuri de
BERESIU Ileana, 1986 piersic destinate industriei.
Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti.
116. IVASCU Antonia, 1991 Studiul şi stabilirea sortimentului de soiuri de
nectarin în condiţiile staţionale,pedoclimatice din
zona de sud a ţării,în vederea îmbunătăţirii
zonării pe teritoriul Romaniei şi crearea de noi
soiuri.
Teză de doctorat U.S.A-M.V. Bucureşti
117. IVASCU Antonia , 2002 Să redescoperim piersicul.
Edit. Universitas Company-Bucureşti.
118. JACKSON,K.E. 1978 Symposium on hight density planting.
In : Acta Horticulture,65
119. JANICK,J. 1975 Advances in fruit breeding Purdue Universty
Press. West Lafayette-Indiana-U.S.A.
214
120. KESTER,D.,E.,1978 Variety improvement and genetic problems-
Almond och. mang. Univ. of California. In : The
Tree ,10- 24.
121. KOHLHEPP Wolfgang Bonsai pentru grădini şi terase. Edit. M.A.S.T.-
2001. Bucureşti.
122. KOLESNIKOV,V. 1966 Fruit biology
Vir. Publishers, Moscow.
123. LAPINS,K.O., 1980 Mutation breding.
J.Amer.Soc. Hort. Sci. p. 74-99.
124. LENINA Valentina, 1976 Studiul comportării piersicului în partea de vest
a României.
Teza de doctorat – I.A.N.B. Bucureşti.
125. LENINA Valentina, 1981 Sortimentul de piersic pentru consum în stare
proaspătă în condiţiile de la Oradea.
Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti,vol.IX, p.241
126. LUPESCU,Fl., Pomicultură şi pomologie.
MILIŢIU,I.,1967 Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti.
127. MANOLE V., ION Diagnosticul de marketing pe filiera de produs în
Raluca-Andreea, agricultură.Editura Evenimentul Românesc,
PETRACHE A., IOSIF D., Bucureşti
2002
128. MANOLIU M., PARVU Curs de genetică.
Teodora, 1975 Lito-I.A.N.B. Bucureşti.
129. MARIN,N.F.Cristian, 2001 Understanding The Way Rootstocks Dwarfing
Fruit Trees.
Traducere şi adaptare( din “HorticulturResearch
Internaţional Annual Report1996-1997,p.32-35
Buletin ştiinţific I.C.P.P.Piteşti,nr.65(21).
130. MAXIM A., ISAC Maria, Virusologie pomicolă.
ZAGRAI I., PAPP Judit, Editura CERES, Bucureşti.
2002
131. MĂNESCU Creola , Controlul biologic în pomicultură.
BACIU Eugenia, COSMIN Editura CERES Bucureşti
Silvia, 1975.
217
171. SONEA V., ECHIM Mică enciclopedie de Horticultură.Editura
I.,JIDAV L., VOICAN V., Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
1983
172. STĂNICĂ Fl., 1996 Cercetări experimentale privind fertilizarea în
livezi. Teză de doctorat, USAMV Bucureşti.
173. STĂNICĂ F., 1999 Microînmulţirea plantelor horticole şi alte tehnici
de cultură “in vitro”.Editura Grand, Bucureşti.
174. STEFAN,N.,POPA,P. Cultura piersicului în formă de palmetă italiană
1964. şi lucrările necesare în primii ani.
Grădina ,via şi livada ,nr. 7, Bucureşti.
175. ŞTEFAN ,N. şi col. 1972. Indrumătorul pomicultorului.
Editura CERES Bucureşti
176. ŞTEFAN N., CVASNI D., Îndrumătorul pomicultorului. Editura CERES,
MODORAN I., ŞUTA Bucureşti.
Victoria, 1972
177. ŞTEFAN N., CVASNI D., Îndrumătorul pomicultorului. Editura Ceres,
MODORAN I., ŞUTA Bucureşti.
Victoria, 1972
178. STEFAN,I. 1989 - Comportarea în livadă a unor selecţii de portaltoi
pentru piersic la S.C.P.P. Bihor.
Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti, vol XIII p.
211.
179. STEFAN,I., STEFAN Comportarea piersicului altoit cu intermediar
Monica, 1989. dwarf în pepinieră şi livadă.
Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti,vol XIII, p.
253.
180. STEFAN,I. 1994. . Cercetări privind obţinerea de noi genotipuri de
portaltoi pentru cais şi piersic.
Teza de doctorat- USA-MV Bucureşti.
181. STEFAN,I., STEFAN - Rezultate parţiale cu privire la obţinerea de
Monica, 1996. portaltoi de talie mică la cais şi piersic.
Lucrările ştiinţifice ale I.C.P.P. Piteşti,vol XIII. p.
227.
182. STOICULESCU Elena , -Soiuri şi portaltoi noi de pomi şi arbuşti fructiferi
2000 omologaţi pentru producţie.
Rev.” Agricultorul român” nr. 9 / 2000.
183. SUCIU,Z., GOIAN,M., - Grădina de lângă casă.
DRAGANESCU,E. , Edit.” Facla” Timişoara.
PALAGEŞIU,I.,
LACATUŞU,N., 1983.
218
186. TRANDAFIRESCU The sensitivity of some peach tree varieties and
Marioara, DUMITRU hybrids to the attack of the fungus Taphrina
Liana Melania, INDREIAŞ deformans (Berk) Tull. The First Horticulture
Alexandra, 1998 Scientific Conference Nitra.
187. TRANDAFIRESCU The estabrishement of the biochemical
Marioara, 2000 particulaties of some peach varieties resistant at
the attack of the fungus Chondrostereum
purpureum (Pers ex Fr) Pouz.Second Balkan
botanical Congres-Istanbul-Turkey
188. TRANDAFIRESCU A rapid test to to evaluate peach varieties with
Marioara, 2002 genetic resistance to Cytospora cincta Sacc. XXVI
– International Horticulture Congress-Toronto.
189. TUDOR. A. T. 1994. Lucrările practicela disciplina deTehnologia
valorificării produselor horticole.
U.S.A.-M.V. – Bucureşti.
190. VLADUT,M., POPESCU Evaluări agricole, metode şi date tehnice utile.
Adelina, 2000. A.N.C.A.- Bucureşti.
191. VOICULESCU N., 1990 Resursele minerale ale solului, cu rol major în
nutriţia speciilor pomicole. Colecţia OIDAIA
Pomicultura
192. VOICULESCU, M. Bazele ecopedologice ale nutriţiei speciilor
CEPOIU,N.,LECA,M. pomicole.
2001 Editura “Muntenia & Leda, Constanţa
193. VOICULESCU N., HOZA Poluarea în pomicultură “procese-efecte-daune”.
D., LECA M., LAZĂR C., Editura GNP inischool-Bucureşti
2002
194. WAGNER Şt., 1985 Alternanţa de rodire a pomilor şi aprecierea
intensităţii acestora. Revista Horticultura nr.8.
195. *** Anuarul statistic F.A.O. 1992
196. *** Anuarul statistic F.A.O. 1994
197. *** Anuarul statistic F.A.O. 1996
198. *** Anuarul F.A.O. statistiques 1997 serie nr. 135-
Roma
199. *** Anuarul statistic al Agriculturii Naţionale
U.S.D.A.-1997-SUA
200. *** Anuarul statistic F.A.O. 2000,vol 1,No 2
201. *** Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor) de
plante de cultură din România. Ediţiile 2000-2012
Bucureşti
202. *** Codexul produselor de uz fitosanitar omologate
pentru a fi utilizate în România, București, 1999.
219