APROB

___________________________
Şeful catedrei , prof.univ.,dr. V.Şontea
“____”____________2019

Chestionar pentru evaluarea II la disciplina

SISTEME COMPUTERIZATE ÎN MEDICINĂ

Cap.5 Limbaj medical: "Un ___________ este o colecţie de unităţi semnificative

de limbaj (cuvinte, termeni, elemente...) rânduite într-o ordine convenabilă, Dictionar (nomenclatura)
care prevede definiţii, informaţii cu privire la aceste unităţi este:
Cap.5 Limbaj medical: " Un ___________ este o lista alfabetică de termeni
standardizate pentru analiza de conţinut şi clasificarea documentelor de Tezaur(clasificare)
informaţii este:
Cap.5 Limbaj medical: ___________ o listă metodică însoţită de detalii, de Catalog(codificare)
explicaţii este :
Cap.5 Limbaj medical: ___________ vom utiliza în mod normal, de la Dictionar
cunoaşterea sintaxei cuvintelor pentru a găsi sensul său.
Cap.5 Limbaj medical: Mai jos este prezentată o
clasificare de forma Clasificarile monoaxiale

Cap.5 Limbaj medical:CIM (ICD în engleză), publicată de către Organizaţia

Mondială a Sănătăţii (OMS) [OMS 197], precum şi adaptarea clinică a acesteia Clasificare monoaxial ierarhic
(ICD-9-CM) este un exemplu de clasificare:
Cap.5 Limbaj medical: SNOMED este un exemplu de clasificare: Clasiificare multiaxiala
Cu o litera urmata de doua cifre pentru categoriile cu trei
Cap.5 Limbaj medical: Codul adoptat în ICD-11 este alphanumiric cu: caractere sau de trei cifre pentru categoriile cu patru
caractere
Cap.5 Limbaj medical: Mai jos este prezentată o clasificare de forma
Clasificarea ierarhica (denumita modelul 2000) un grup de
termeni
Cap.5 Limbaj medical: SNOMED International conţine peste 200 000 de
termeni utilizaţi în practica medicală sau veterinare şi este organizat (2010) de-
a lungul a

Ierarhic,multi-axiala(axe legate)
Un concept
Folosit Anatomo-patologia si radiologia

Cap.5 Limbaj medical: Tezaurul MeSH (Medical Subiect Heading), a fost

conceput pentru a produce automat l`INDEX MEDICUS sau directoriul
(repertoriul) de principalele 1960 Publicatii stiintifice MeSH

Cap.5 Limbaj medical: dezvoltat de Biblioteca Nationala de Medicina din

Bethesda (SUA), propune să stabilească o legătură conceptuală între
necesitatea de informaţii, exprimată de către un utilizator şi diferite surse de
informaţii ca baze de date privind literatura de specialitate medicale, sisteme
de management al dosarelor medicale sau baze de cunoştinţe
este:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: La interogarea unui concordanta celor doua codificari
sistem documentar succesul sau eşecul cercetării (căutării) depinde de codificarea cererii si cea a indexarii documentului
adecvanţa între:

Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: La interogarea unui Raportul dintre numarul de documente utile a gasit si
sistem documentar RATA DE RAPEL este definită ca : numarul total a +b de documente utile din sistem

Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: MEDLINE este o:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: Banca de informaţii ADM
conţine informaţii din domeniul:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii: Banca de informaţii
BIAM conţine informaţii din domeniul:
Cap.6 Sisteme de documentaţie şi bănci de informaţii : Banca de informaţii PDQ
conţine informaţii din domeniul:
sistem interactiv de informare documentara
Descrierea semnelor si manifestarilor a 2500 de boli
Consultarea proprietatilor unui medicament sau cautarea
interactiunilor medicamentoase intre mai multe
medicamente
Un fisier de informatii cu privire la cancer
Prognosticul acestuia
 Informatii clinice
Tratamentele cele mai importante
Un fisier a tuturor protocoalelor de studii terapeutice in
curs
Un repertoriu al medicilor
A institutiilor implicate in tratamentul cancerului
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Factorii ce intervin in sistemul informational spitalicesc
În figura de mai jos, este reprezentat: (in mod direct si indirect)

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Printre obiectivele principale ale unui Obiectivele principale
Sistem Informaţional Spitalicesc putem menţiona: Ameliorarea calitatii ingrijirilor
Ameliorarea comunicatiilor
Reducerea timpului de asteptare
Contributii la adoptarea deciziilor
Controlul costurilor
Reducerea duratei spitalizarii
Reducerea sarcinilor administrative
Reducerea cheltuielilor de personal
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: O analiză detaliată a metodelor de analiza structurala
organizare, precum resurselor materiale şi umane reprezintă :

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Proiectarea funcţiilor după factorii Prima modalitate de abordare in impartirea a sistemului
spitaliceşti din sistemul informaţional care permite o mai bună delimitare a informational spitalicesti in sub-sisteme
nevoilor diferitelor categorii de personal spitalicesc reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Suprapunerea sub-sistemelelor pe A doua modalitate de abordare in impartirea a sistemului
structurile spitalului care duce la crearea unor distincţii între sub-sistemul informational spitalicesti in sub-sisteme
informaţional medical-administrativ şi sub-sistemul de gestionare a unităţilor de
îngrijire sau al platformelor tehnice (biologie, radiologie, etc). Aceasta
reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Sub-sistemele de gestiune medico- Gestiunea administrativa
administrativă a bolnavilor, contabilitatea generală şi analitică, sistemul de
gestionare al personalului, aprovizionarea şi stocurile reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Activităţile laboratoarelor de biologie, Gestionarea platformelor tehnice
ale serviciilor de explorări funcţionale, a serviciilor de imagistică medicală şi
ale farmacie reprezintă:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: În figura de mai jos este reprezentată: Arhitectura SIH in forma de stea

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Principiile dominante de structură Abordarea verticala SIS centralizat (sistemul SGBD)
sunt simple: informaţia este prinsă o singură dată, stocată într-un punct unic
al bazei centrale de date (respectând principiul non-redundanţei) şi fiind
accesibilă din oricare punct al reţelei (respectând principiul partajului -
sharing) – sunt caracteristice pentru:

Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Avantajele: Permite realizarea unor Sistemul Vertical centralizat (sistemul HELLP)
SIS cu adevărat integrate şi focalizate pe fişa unui pacient unic. Facilitează
funcţionarea şi întreţinerea modulelor aplicative. – sunt caracteristice pentru:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: Sisteme Informatice Spitaliere: Abordarea de tip Orizontal
Avantajele: Permite o mai bună adaptare a echipamentelor la cererile
utilizatorilor, astfel, este posibil să beneficieze, pentru fiecare serviciu, de cel
mai bun cuplu „echipament-programe" (hardware-software), Permite investiţii
progresive prin achiziţii succesive ale diferitelor aplicaţii, - sunt caracteristice
pentru:
Cap.7 Sisteme informaţionale spitaliceşti: achiziţionarea aplicaţiilor specializate Abordarea Orizontala :Sisteme departamentale
pentru diferitele structuri ale spitalului se referă la:
Cap.7 Sisteme Informatice spitaliceşti: Aplicaţiile, definite în termenii funcţiilor Abordarea descentralizata:sisteme descentralizate si deschise
principale ale unui SIH şi care funcţionează în modul client-server stau la
baza:
Cap.7 Sisteme Informatice spitaliceşti: În figura de mai jos este reprezentat: Exemplu de arhitectura SIH pe baza de servere

Cap.7 Sisteme Informatice spitaliceşti: Avantajele: schimbarea unui modul nu

afectează arhitectura SIH generală - sunt caracteristice pentru:
Cap.8 Reţele de îngrijire : Strategii de reducerea cheltuielelor pentru asistenta medicala
În figura de mai jos este reprezentată: Economia si organizarea sanatatii

Cap.8 Reţele de îngrijire : In Statele Unite sistemul Medicare, fondat în 1965, persoanelor in varsta de peste 65 de ani
este destinat persoanelor :

Cap.8 Reţele de îngrijire: În figura de mai jos este reprezentat: Factori de interventie si de resurse care au drept final
producerea unor ingrijiri medicale de calitate
(Hakansson,1989)
Troita actori-activitati -resurse

Cap.8 Reţele de îngrijire: În figura de mai jos este reprezentat: Arhitectura functionala si tehnica a unei retele de ingrijire

Cap.8 Reţele de îngrijire: Nivelul I în arhitectura funcţională şi tehnică a unei Sistemul de comunicare si de stocare a informatiei
reţele de îngrigire reprezintă:

Cap.8 Reţele de îngrijire: Nivelul II în arhitectura funcţională şi tehnică a unei Sistemul de producere a serviciilor de sanatate
reţele de îngrigire reprezintă:
Nivelul III în arhitectura funcţională şi tehnică a unei reţele de îngrigire Sistemul de conducere
reprezintă:

Cap.8 Reţele de îngrijire: Reducerea distanţei dintre pacient, medicul care-l Teleconsultatia
tratează şi experţii de specialitate (o activitate intensă între consultant (pacient,
medic generalist, personal de îngrijire) şi consultat (personal de îngrijire,
medic generalist, expert)) este realizată prin intermediul:
Cap.8 Reţele de îngrijire: Consulatrea la o distanta a unui expert Teleexpertiza

Cap.8 Reţele de îngrijire:Teleconsultatia poate fi folosita pentru educarea Teleformarea

pecientilor si pentru formarea medicala sau pearamedeicala continue

Cap.8 Reţele de îngrijire: Culegerea la distanta a parametrilor de supraveghere Telemonitorizarea

si eventual,interventia la distanta asupra obiectelor controlate. Tele-supraveghere

Cap.8 Reţele de îngrijire: Pentru pacient cartelele cu microprocesor poate servi Ca instrument de plata dar si ca suport pentru informatii
pentru: importante

Cap.8 Reţele de îngrijire: Informatizarea cabinetului medical: înregistrarea Functiile de gestiune a unui cabinet medical
activităţii, programarea consultaţiilor, mai ales în cazul cabinetelor de grup şi
al cabinetelor de specialitate care pot genera nevoia de proceduri
complementare,aducerea la zi a registrelor şi a documentelor obligatorii,
gestionarea asigurărilor publice şi private, declaraţii fiscale– se referă la :
Cap.8 Reţele de îngrijire: Evocarea diagnosticului, pe care se bazează, de Asistarea deciziei medicale
exemplu, programul QMR de medicină internă, asistarea prescripţiilor de Experientele cele mai semnificative
medicamente (căutarea contra-indicaţiilor sau a interacţiunilor inter-
medicamentoase), accesul la cunoştinţe faptice – se referă la :
Cap.8 Reţele de îngrijire: Accesul la sectorul spitalicesc pentru înregistrarea, Comunicarea cu lumea exterioara
parţială sau totală a dosarelor medicale ale pacienţilor, accesul la datele din Functiile de comunicare
laboratoarele publice sau private pentru consultare şi/sau pentru recuperarea
rezultatelor examenelor complementare, accesul la bazele de date
bibliografice sau la băncile de informaţii – se referă la :
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În figura de mai jos este Locul dosarului pacientului in activitatea medicala
reprezentat:
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: Diferite moduri de a vedea dosarul pacientului
În figura de mai jos este reprezentat:
Abordari ale fisei medicale

Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: Accesul la _____________se poste O fisa electronica

efectua imediat şi poate dura 24 ore pe 24 şi simultan pentru mai mulţi
utilizatori. Timpul de acces este considerabil scurtat. Aceasta se referă la:
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului:: În figura de mai jos este Organizatie in functie de sursa
reprezentat: Toate datele sunt adunate in sectii separate

Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În figura de mai jos este Dosar medical orientat pe probleme
reprezentat: Organizarea pe probleme

Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În organizarea dosarului Organizarea pe probleme

pacientului Datele privind evoluţia sunt ataşate la elemente (probleme) a căror
definiţie este instabilă în timp. In afară de aceasta, ele sunt funcţie de evoluţia
profilului problemelor unui pacient dat. În fine, există un risc ridicat de
redundanţă sau de inconsistenţă a informaţiilor. Aceasta se referă la:
Cap.9 Informatizarea dosarului pacientului: În figura de mai jos este Structura de suprafarta si structura profunda a dosarului
reprezentat: medical

Alcătuit
Conf.univ.,dr. S.Railean