Sunteți pe pagina 1din 209

SECRETUL SUPREM, vol.

I
David Icke

Chiar sunt nebun? Vor fi mulţi cei care mă vor considera nebun pentru cele scrise în această carte.
Iată răspunsul meu în faţa acestor sceptici:Puternicul stejar de astăzi este ghinda de ieri, căzută la
pământ.

Trăim într-o lume lieră!


„Sunt oare un om venit din spaţiul cosmic? Aparţin oare noii rase de pămnteni! născută din
încruci"area unor bărbaţi e#tratere"tri cu femei pămntene? Sunt oare copiii mei urma"ii primei rase
interplanetare? A fost creat oare creu$etul societăţii interplanetare pe planeta noastră! a"a cum
Statele %nite ale Americii au devenit acum &'( de ani creu$etul tuturor naţiunilor pămntului? Sau!
poate! acest )nd este o intuiţie a viitorului? *mi e#prim dreptul "i privile)iul de a avea astfel de
)nduri "i de a pune asemenea întrebări fără teama de a fi aruncat în închisoare de o a)enţie
administrativă a societăţii. *n faţa atotputernicei cen$uri "tiinţifice! att de ri)idă! de doctrinară! de
autosuficientă! dispusă chiar la crimă! pare o prostie să încerci să publici asemenea )nduri. %n om
cu planuri diabolice ar putea face orice! folosindu+se de ele. ,i totu"i! fiecare om are dreptul să
)re"ească! iar acest drept trebuie ocrotit. -imeni nu ar trebui să se teamă să intre în pădure pentru că
în copaci e#istă pisici sălbatice. rice om ar trebui să aibă dreptul de a face orice speculaţii dore"te.
/e întrebările
acceptată. datănăscute din aceste
cu intrarea speculaţii
noastră se tem att
în era cosmică! de taresăcei
va trebui care controlea$ă
insistăm cunoa"terea
asupra dreptului nostru de a
pune întrebări! chiar proste"ti uneori! fără teama de a fi acu$aţi0. Citat din cartea omului de "tiinţă
1ilhelm 2eich! Contact cu spaţiul cosmic.2eich a murit într+o închisoare din Statele %nite! la data
de 3 noiembrie &'45.
Introducere - "ile de cum#ănă
-e aflăm în pra)ul unei incredibile schimbări )lobale! la o răscruce de drumuri în care deci$iile
noastre vor influenţa multă vreme de acum înainte destinul planetei pămnt. Avem astă$i
posibilitatea să descuiem porţile închisorii mentale "i psihice în care a fost întemniţată de mii de ani
rasa umană. 6a fel de bine! le putem permite )ardienilor care deţin controlul să î"i ducă la bun sfr"it
planurile de menţinere în sclavie "i de îndoctrinare mentală! emoţională! spirituală "i fi$ică a tuturor
bărbaţilor! femeilor "i copiilor de pe această planetă! prin instaurarea unui )uvern mondial! a unei
armate! a unei bănci centrale "i a unei monede unice! precum "i prin implantarea de microcipuri în
trupul fiecărui individ în parte. ,tiu că sună fantastic! dar dacă rasa umană "i+ar ridica ochii de pe
ecranele televi$oarelor unde rulea$ă ultimul episod al telenovelei preferate sau ultimul sho7 de
divertisment! privind în 8ur cu luciditate! "i+ar da seama că toate aceste lucruri nu sunt doar posibile!
ci chiar se petrec. Cu fiecare oră care trece! puterea ocultă preia din ce în ce mai strns controlul
asupra politicii )lobale! asupra afacerilor! băncilor! armatei "i mass+mediei. Se vorbe"te tot mai des
de implantarea de microcipuri la nivelul populaţiei! "i probabil procesul a început de8a. ri de cte
ori un plan ascuns este pe punctul de a fi implementat! e#istă o perioadă în care informaţiile ascunse
trebuie să iasă la suprafaţă! pentru a putea susţine ultimul asalt asupra realităţii fi$ice. Acesta este
procesul la care asistăm a$i! odată cu această e#plo$ie de fu$iuni între imperiile bancare "i afaceri
)lobale! ca "i cu accelerarea procesului de centrali$are a puterii politice "i economice în mna unor
instituţii precum %niunea 9uropeană! -aţiunile %nite! r)ani$aţia ondială a Comerţului! Acordul
ultilateral pentru Investiţii "i a altor instituţii de )lobali$are ca ;anca ondială! <ondul onetar
Internaţional "i summit+urile =+5>=+. *n spatele acestui proces continuu "i bine coordonat al

&
)lobali$ării se ascunde un trib alcătuit din cteva familii cu sn)e pur! a căror linie )enealo)ică
poate fi trasată pnă în antichitatea rientului i8lociu "i a rientului *ndepărtat. 9le au venit din
aceste re)iuni! devenind re)ii! nobilimea "i preoţimea naţiunilor europene în formare! e#tin$ndu+"i
apoi puterea în întrea)a lume! îndeosebi prin intermediul „arelui0 Imperiu ;ritanic. <olosindu+se
de acest instrument! tribul "i+a putut e#tinde puterea în toate ţările pe care le+a ocupat Imperiul
;ritanic! dar "i în alte ţări europene "i în S%A! de unde continuă să re)i$e$e acest spectacol pnă în
$ilele noastre. S%A au fost conduse pnă în pre$ent de @( de pre"edinţi! din care 33 au fost le)aţi
)enetic de numai doi oameni: Alfred cel are! re)ele An)liei "i Carol cel are! faimosul re)e al
<ranţei! care a trăit în secolul I. *n toată această perioadă istorică! a)enda politică a acestor familii
a continuat să fie implementată în lume! a8un)ndu+se astă$i în situaţia în care controlul )lobal
centrali$at a devenit posibil.
/acă doriţi să "tiţi cum va arăta viaţa noastră dacă nu ne vom tre$i rapid! priviţi =ermania na$istă.
Aceea va fi lumea care ne a"teaptă pe toţi dacă planul pe care eu îl numesc A)enda <răţiei va reu"i
pnă în anul B(&B. *n special anul B(&B pare crucial! din motive pe care le voi e#plica în continuare.
amenii nu au nici o idee de prăpastia care îi a"teaptă sau despre natura lumii în care vor trăi copiii
lor cei mai mulţi dintre ei nici nu doresc să afle amănunte! căci nu le pasă. Dreferă să i)nore
realitatea evidentă! ne)nd adevărul care încearcă să le deschidă ochii. Dersonal! mă simt ca o vacă
ce alear)ă pe cmp! stri)ndu+le suratelor ei: „Eei! "tiţi camionul acela care încarcă în fiecare lună o
parte dintre noi? 9i bine! prietenele noastre nu sunt duse pe un alt cmp! a"a cum credeam noi.
amenii le împu"că în cap! le )olesc sn)ele! le taie "i fac pachete de carne din ele. Apoi alţii le
cumpără
a"a ceva. "i/elealtfel!
mănncăF0
avem Ima)inaţi+vă reacţia
acţiuni la acea celorlalte
companie vaci: „9"ti
de transport nebună!
"i luăm soroF
ni"te -imenifrumoase.
dividende n+ar face
A"a că tacă+ţi )ura! nu ne mai speria de pomană0.
A)enda pe care o e#pun în această carte se derulea$ă de mii de ani "i a a8uns aproape de finali$are!
căci oamenii au renunţat să mai )ndească "i să+"i mai asume responsabilităţile care le revin. 9i
preferă să facă ce cred că le serve"te interesele de moment! dect să se )ndească la consecinţele
faptelor lor pentru e#istenţa rasei umane. Se spune chiar că i)noranţa echivalea$ă cu fericirea. Acest
lucru este adevărat! dar numai pe termen scurt. Ge poţi simţi fericit dacă nu "tii că vine o tornadă!
căci nu trebuie să faci nimic pentru a preîntmpina pa)ubele. *n timp ce tu îţi ţii capul în nisip!
fundul îţi rămne însă în aer! "i tornada continuă să se apropieF /acă ţi+ai ridica ochii "i ai privi în
$are! ai putea evita u"or de$astrul. I)noranţa "i ne)area nu pot avea dect o sin)ură consecinţă:
furtuna te va lovi în plin "i se "tie că aceste tornade lovesc întotdeauna pe nea"teptate "i atunci cnd

omul
cu este mai
fericirea! darpuţin
numaipre)ătit! efectele
pe termen fiind
scurt. -oide$astruoase. A"a cum
ne creăm propria spuneam!
realitate! i)noranţa "iechivalea$ă
prin )ndurile faptele
noastre. rice acţiune "i orice inacţiune are anumite consecinţe. Cine renunţă să mai )ndească "i să
î"i mai asume responsabilităţi! renunţă practic la viaţa sa. /acă un număr suficient de mare de
oameni procedea$ă în acest fel! ei renunţă practic la întrea)a lume în care trăiesc! "i e#act acest lucru
s+a întmplat de+a lun)ul între)ii istorii a omului. A"a s+a a8uns ca un număr restrns de oameni să
controle$e destinele marii ma8orităţi. Sin)ura diferenţă faţă de trecut este că! la ora actuală! acest
număr restrns de oameni a a8uns să manipule$e întrea)a planetă prin )lobali$area afacerilor! a
sistemului bancar "i a comunicaţiilor. Dr)hiile acestui mecanism de control au fost întotdeauna
acelea"i: ţinerea oamenilor într+o stare de i)noranţă! de teamă "i de conflict interior. „/e$bină "i
condu! păstrnd cea mai importantă parte a cunoa"terii pentru tine0 . A"a cum vom arăta în carte! cei
care s+au folosit de aceste metode pentru a controla de mii de ani umanitatea sunt membrii aceleia"i
forţe! ai aceluia"i trib restrns! ai cărui membri se încruci"ea$ă numai între ei! urmnd o a)endă pe
termen lun)! care este pe punctul de a a8un)e la apo)eu. Statul fascist )lobal este aproape definitivat.

B
Cunoa"terea se află în minile celor puţini! ceilalţi sunt menţinuţi în i)noranţă. Aceasta este
structura clasică a manipulării "i controlului.
,i totu"i! lucrurile nu trebuie să stea neapărat în acest fel. Adevărata putere se află în minile celor
mulţi! nu a celor puţini. /e fapt! fiecare individ conţine în el o putere infinită. otivul pentru care
suntem controlaţi nu se datorea$ă faptului că nu am avea puterea de a ne decide sin)uri destinul! ci
faptului că renunţăm cu atta u"urinţă la ea! în fiecare clipă a vieţii noastre. /acă se întmplă ceva
ce nu ne convine! ne )răbim să dăm vina pe altcineva. /acă e#istă vreo problemă în lume! ne
spunem întotdeauna
creat în mod în sinea noastră:
secret problema „Cenoiaude
pentru ca să )nd
)ndimsă facă pentru
în acest fel!aiar
o re$olva?0. 9isunta"teptării
ei să răspundă cei care au
noastre "i să vină cu o soluţie! care este de fiecare dată aceea"i: mai multă putere centrali$ată "i mai
puţină libertate pentru noi. /acă dore"ti să dai mai multă putere pe mna poliţiei! armatei "i
a)enţiilor de securitate! făcndu+i chiar pe oameni să cearcă acest lucru! tot ce ai de făcut este să
cree$i mai multe crime! mai multă violenţă "i mai mult terorism. 2estul va veni de la sine. /acă
oamenii se tem să nu fie tlhăriţi! 8efuiţi sau bombardaţi! îţi vor preda de bunăvoie libertatea lor!
cerndu+ţi să îi aperi de răul pe care l+ai creat tu! făcndu+i să se teamă de el. ;omba din Hlahoma
este un e#emplu clasic de acest fel! pe care l+am e#plicat detaliat în cartea mea! Şi adevărul vă va
face liberi. Am numit această tehnică simplă de manipulare "i control: problemă  reacţie  soluţie.
Got ce trebuie să faci este să cree$i problema! să încura8e$i astfel o reacţie de tip: „Cineva trebuie să
facă ceva0! iar apoi să oferi o soluţie. Sinte$a acestei tehnici este motto+ul francmason: ordo ab
chao J ordine din haos. Creea$ă haosul! apoi oferă calea de restabilire a ordinii. rdinea ta, fire"teF
asele sunt manipulate la ora actuală printr+o sumedenie de metode de control mental "i emoţional.
-umai a"a pot fi ţinute în fru. %n număr restrns de oameni nu poate controla miliarde de oameni
prin metode fi$ice! la fel cum animalele dintr+o fermă nu pot fi ţinute fi$ic sub control dect dacă
sunt implicaţi un număr mare de oameni. /oi porci au scăpat dintr+un abator din area ;ritanie "i
au reu"it să evite capturarea o perioadă att de lun)ă de timp! în pofida tuturor eforturilor făcute
pentru a+i prinde! înct au a8uns adevărate celebrităţi naţionale. De scurt! controlul fi$ic asupra
populaţiei )lobale nu poate funcţiona. /e altfel! el nici nu este necesar! dacă îi poţi face pe oameni
să )ndească "i să simtă ce vrei tu! astfel înct să „ia deci$iile0 pe care dore"ti tu să le ia "i să+ţi
ceară să introduci le)ile pe care dore"ti tu să le introduci. 9#istă un aforism străvechi! care spune că
dacă dore"ti ca cineva să facă ceva! fă+l să creadă că ideea îi aparţine. %manitatea este supusă unui
pro)ram de control al minţii! nefiind dect cu puţin mai con"tientă dect un $ombi. Vi se pare că
e#a)ere$? /eloc. 9u definesc controlul minţii printr+un act de manipulare mentală prin care faci pe

cineva să creadă
întrebarea ct de "i să acţione$e
mulţi a"a supu"i
oameni sunt cum dore"ti
acesteitu.manipulări!
/acă acceptăm
ci ctaceastă definiţie!
de puţini sunt ceinucare
se mai pune
au reu"it
să scape de ea. Dractic! toţi oamenii sunt supu"i într+o măsură mai mică sau mai mare acestui proces
de manipulare. /e pildă! atunci cnd te la"i convins de o reclamă să cumperi ceva de care nu ai cu
adevărat nevoie! te la"i manipulat printr+o tehnică de control al minţii. /acă te uiţi la "tiri sau cite"ti
în $iare o poveste distorsionată care îţi influenţea$ă percepţia despre o persoană sau un eveniment!
e"ti manipulat printr+o tehnică de control al minţii. Driviţi felul în care sunt antrenaţi soldaţii în
armată. Aceasta este cea mai pură formă de control al minţii. *ncă din prima $i li se spune că trebuie
să e#ecute ordinele superiorilor lor fără să le pună în discuţie. /acă cineva îmbrăcat într+o uniformă
cu )rade îţi spune că trebuie să omori alte persoane! despre care nu "tii absolut nimic "i pe care nu
le+ai întlnit niciodată! e"ti nevoit să tra)i fără e$itare. Aceasta este mentalitatea de tip: „Să trăiţiF0!
care a invadat! din păcate! inclusiv mediul social dinafara armatei: „Dăi! "tiu că nu e bine! dar "eful
mi+a spus că trebuie să fac acest lucru "i nu am de ales0. -u ai de ales? -u e#istă a"a ceva. rice om

3
are libertatea de a ale)e ce dore"te "i ce nu dore"te să facă. -u e#istă însă: „-u am de ales0F Această
invenţie este doar o altă tehnică de control al minţii.
6ista tehnicilor de control al minţii este nesfr"ită. Ei doresc să vă controle$e mintea! căci în acest
fel vă pot controla pe voi. 2eacţia corectă ar fi să ne luăm înapoi minţile! să )ndim sin)uri "i să le
permitem "i celorlalţi să facă acela"i lucru! fără teama de a fi ridiculi$aţi "i fără a+i condamna pentru
crima de a fi diferiţi. /acă nu vom face acest lucru! A)enda de care vorbesc K"i pe care o voi descrie
amănunţit în continuareL va fi implementată. *n schimb! dacă ne vom redobndi controlul asupra
minţilor
căci îi vanoastre "i vom
lipsi însu"i atin)e o stare
fundamentul de suveranitate
pe care poate e#ista.mentală!
Am făcutA)enda nuînvapeste
cercetări puteaB(fide
implementată!
ţări "i am
constatat că acela"i proces se află în plină desfă"urare pretutindeni. Dolitici "i structuri identice sunt
implementate în toată lumea! în conformitate cu A)enda =lobală. /in fericire! putem observa
simultan "i o tre$ire )lobală! căci tot mai mulţi oameni aud alarma tre$irii spirituale "i renasc din
transa mentală "i emoţională în care s+au complăcut atta vreme. Ce forţă va învin)e în ace"ti primi
&B ani ai ileniului? -u depinde dect de noi. -oi suntem cei care ne creăm propria realitate prin
)ndurile "i prin faptele noastre. /acă ni le vom schimba! vom schimba întrea)a lume. Asta+i totF
*n cartea de faţă îmi propun să trase$ istoria tribului restrns care )uvernea$ă lumea la ora actuală "i
să arăt care este adevărata natură a A)endei =lobale. /oresc să sublinie$ că nu voi e#pune aici dect
o A)endă! un plan! nu o conspiraţie. Conspiraţia se na"te din manipularea oamenilor pentru
implementarea acestei A)ende. 9#istă trei tipuri principale de conspiraţii: cele de eliminare a

oamenilor
Drinţesei de"i1ales!
or)ani$aţiilor
/ianaL! care
cele repre$intă o ameninţare
pentru plasarea anumitorlaoameni
adresa în
A)endei
po$iţii Kcum
cheie!arcufiscopul
asasinarea
de a
pune în aplicare planurile A)endei Kcum ar fi =eor)e ;ush! EenrM Nissin)er! GonM ;lair etc.L "i cele
care pun la cale evenimente care silesc opinia publică să ceară ea însă"i implementarea A)endei!
prin mecanismul de creare a problemelor + reacţie + )ăsirea soluţiilor Kră$boaie! atacuri teroriste!
colapsuri economice etc.L. Drin aceste trei instrumente! o sumedenie de evenimente! aparent fără
le)ătură unele cu altele! devin aspecte ale aceleiai conspiraţii! de introducere a aceleiai A)ende.
ri de cte ori veţi citi un $iar sau veţi da drumul la televi$or în anii care vor urma! ascultnd
discursul unui lider politic sau al unui om de afaceri de anver)ură! veţi re)ăsi în el informaţiile din
această carte. Duteţi face de8a acest lucru! dacă aţi înţeles mecanismul de funcţionare. Citiţi cărţile
mele anterioare: Şi adevărul vă va face liberi, Eu sunt eu! eu sunt liber, "evolta roboţilor, sau priviţi
caseta video intitulată #ntoarcerea valului, consultaţi operele scrise de alţi autori de+a lun)ul
ultimelor decenii "i veţi constata că ceea ce am pre$is noi se petrece de8a. Informaţiile noastre nu

sunt depus+o
ne+am naturămai
profetică.
devreme 9lerămne:
nu înseamnă altceva
va fi creat dect
statul o cunoa"tere
fascist )lobal îna A)endei.
următorii *ntrebarea pe care
ani? -u putem
răspunde la această întrebare dect tot printr+o întrebare: se vor tre$i oamenii! sau vor rămne în
stadiul de turmă de oi? Gotul depinde de răspunsul la această întrebare.
$verti%ment
Cartea de faţă pre$intă o cantitate uria"ă de informaţii! care pun la )rea încercare pre8udecăţile lumii
în care trăim. Vă averti$e$ să nu continuaţi cu lectura dacă sunteţi dependent de sistemul actual de
convin)eri! sau dacă nu credeţi că puteţi face faţă din punct de vedere emoţional adevărului referitor
la ceea ce se întmplă în această lume. /acă preferaţi însă să continuaţi! vă reamintesc că nu trebuie
să vă fie teamă de nimic. Viaţa este ve"nică "i orice e#perienţă este doar o încercare pe calea către
iluminare. /in perspectiva nivelului suprem de percepţie nu e#istă bine "i rău! ci doar con"tiinţa care
face ale)eri pentru a e#perimenta tot ce poate fi e#perimentat. 9venimentele uimitoare pe care le
revelea$ă această carte se apropie de final! iar lumina con"tiinţei răsare în sfr"it! fiind pe cale să

@
provoace cea mai mare transformare a con"tiinţei planetare de BO.((( de ani încoace. *n pofida
aparenţelor! este o perioadă incitantă "i ideală pentru a trăi pe acest pămnt.
Ca#itolul & - $u ateri'at mar(ienii!
A" fi putut scrie această carte în două moduri: /e pildă! a" fi putut ascunde anumite informaţii care
sunt e#trem de )reu de acceptat! de"i adevărate. Aceasta ar fi fost calea u"oară! care mi+ar fi permis
să rămn pe o po$iţie confortabilă! transmiţnd doar acele informaţii care nu le$ea$ă convin)erile
marii ma8orităţi a oamenilor.
multidimensionale A doua posibilitate
"i plenar conectate la lumea înera detrăiesc!
care a+mi trata cititorii ca petoate
transmiţndu+le ni"teinformaţiile
fiinţe mature!
relevante! inclusiv pe cele care le vor arunca în aer între)ul sistem de valori. A"a cum am făcut
întotdeauna! am ales cea de+a doua cale. Scopul meu nu este acela de a tria informaţiile de dra)ul
cititorilor. Consider că ei pot face sin)uri acest lucru. Ar fi o aro)anţă din partea mea să cred că
trebuie să ascund anumite informaţii pentru că oamenii nu sunt pre)ătiţi pentru ele. Cine sunt eu să
decid acest lucru? ,i cum a" putea să aflu dacă sunt pre)ătiţi sau nu! în măsura în care oamenii nu
cunosc aceste informaţii! lund sin)uri deci$ia de a crede sau nu? %nii prieteni m+au sfătuit să le
ofer cititorilor informaţiile de ba$ă! dar „pentru numele lui /umne$eu! nu le spune nimic despre
reptile0. Veţi afla în curnd la ce se referă ace"tia. /e"i le înţele) temerile! prefer să fiu sincer pnă
la capăt. Am optat a"adar pentru a spune tot ce "tiu! fără să mă limite$ la informaţiile „suportabile0.
A"a sunt construitF /esi)ur! cartea va atra)e critici "i va fi ridiculi$ată de mulţi oameni a căror
vi$iune nu depă"e"te mărimea unui bob de ma$ăre! ca să nu mai vorbim de cei care "tiu că aceste
informaţii sunt adevărate!
Dersonal! nu+mi pasă ce $icdar nu doresc
oameniiF /upă ca cum
ele să a8un)ă=andhi:
spunea la urechile marelui
„Chiar dacă tepublic.
afli în,iminoritate!
de dacă?
chiar dacă e"ti absolut sin)ur! adevărul rămne adevăr0. /e aceea! m+am decis să vă pre$int întrea)a
poveste! complet netrunchiată.
De scurt! o rasă de oameni care nu se încruci"ea$ă dect între ei Kcu o linie )enealo)ică continuăL! un
fel de rasă în interiorul rasei! a fost creată în Antichitate în rientul i8lociu "i rientul Apropiat.
/e+a lun)ul miilor de ani care au urmat! această rasă "i+a e#tins continuu puterile! acaparnd între)ul
)lob. %nul din instrumentele ma8ore prin care a operat ea a fost crearea unor "coli ale misterelor "i a
unor societăţi secrete! pentru a+"i implementa cu a8utorul lor A)enda. Simultan! a creat instituţii
precum reli)iile! care au ţinut într+o închisoare mentală "i emoţională masele lar)i! asmuţindu+le
unele împotriva celorlalte prin tot felul de conflicte "i ră$boaie. Ierarhia acestui trib închis nu este
e#clusiv masculină! o parte din po$iţiile cheie fiind deţinute de femei. Gotu"i! marea ma8oritate a
po$iţiilor cheie este deţinută de bărbaţi! motiv pentru care mă voi referi la acest )rup sub numele de
<răţia. /at fiind rolul e#cepţional pe care l+a 8ucat ;abilonul antic în toată această poveste! am
preferat să o numesc chiar <răţia ;abilonului. *n aceea"i terminolo)ie! am să numesc planul lor
milenar de creare a arii pere: A)enda <răţiei. Duterea de control pe care a atins+o la ora actuală
<răţia nu ar fi putut fi dobndită în cţiva ani! nici măcar în cteva decenii sau secole. Dractic!
procesul a durat mii de ani. Structurile instituţiilor moderne de control: )uvernele! sistemul bancar!
lumea afacerilor! armatele "i mass+media nu au fost infiltrate de această forţă! ci au fost chiar create
de ea! de la bun început. A)enda <răţiei este un plan multimilenar! care a fost îndeplinit )radat!
etapă cu etapă! pentru preluarea centrali$ată a controlului la nivel planetar.
Ierarhia )enealo)ică aflată la vrful piramidei controlului "i oprimării umanităţii a trecut "tafeta din
mnă în mnă! de+a lun)ul )eneraţiilor care s+au succedat! în special de la tată la fiu. Copiii acestor
familii! ale"i să preia "i să ducă mai departe "tafeta! sunt educaţi încă de la na"tere pentru a înţele)e
A)enda "i metodele de manipulare! pentru a transpune „area peră0 în realitate. Continuarea
A)endei devine principala lor misiune în viaţă! care le este îndoctrinată de la cea mai fra)edă vrstă.

4
Cnd le vine rndul să intre în ierarhia <răţiei "i să transfere mai departe "tafeta unei noi )eneraţii! ei
sunt de8a oameni profund de$echilibraţi! din cau$a modului în care au fost educaţi de mici. Sunt
oameni cu o inteli)enţă ascuţită! dar complet lipsiţi de compasiune "i cu convin)erea aro)antă că au
dreptul să conducă lumea "i să controle$e masele i)norante pe care le consideră inferioare. Copiii
<răţiei care repre$intă o ameninţare pentru planurile acesteia Kpe care le respin) sau le încalcăL sunt
trecuţi pe linie moartă sau chiar eliminaţi! astfel înct! la nivelele superioare ale piramidei K"i
implicit la cunoa"terea secretă care li se revelea$ă acoloL să nu aibă acces dect cei absolut „si)uri0.
Cteva din aceste linii )enealo)ice sunt cunoscute "i pot fi numite deschis! căci acţionea$ă la vedere.
%na dintre ele este casa re)ală de 1indsor. Altele sunt: clanul 2othschild! toate familiile re)ale "i
aristocratice din 9uropa! clanul 2ocHefeller! precum "i între)ulEstablishment de pe coasta de est a
Statelor %nite! care produce pre"edinţi! mari oameni de afaceri! bancheri "i administratori.
Adevărata cabală! cea care ocupă vrful ierarhiei "i care )uvernea$ă rasa umană din umbră! rămne
însă necunoscută marelui public. 9ste inevitabil ca un )rup suficient de de$echilibrat pentru a
încerca să obţină controlul asupra planetei să conţină diferite facţiuni care se luptă între ele pentru a
pune mna pe pr)hiile supreme ale puterii. <răţia nu face e#cepţie de la această re)ulă. Conflictele
"i competiţia internă din această structură de putere sunt uria"e. Cineva i+a descris pe ace"ti oameni
ca pe o bandă de tlhari care pun la cale spar)erea unei bănci "i care se ceartă apoi asupra pră$ii.
Acest tablou mi se pare o descriere e#celentă a <răţiei. /e+a lun)ul istoriei! diferite facţiuni din
interiorul ei au declan"at ră$boaie unele împotriva altora! încercnd să cucerească puterea absolută.
*n final! ele î"i dau însă mna! sub imperiul dorinţei de a+"i duce la bun sfr"it marele plan! iar în
momentele cheie î"i unesc eforturile pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă A)enda.
/acă vă întrebaţi care este momentul în care a început toată această poveste a manipulării umanităţii
"i a liniilor )enealo)ice care orchestrea$ă area peră! ar trebui să ne întoarcem probabil în timp cu
sute de mii de ani. Cu ct am studiat mai mult această problemă de+a lun)ul anilor! cu att mai
evident mi+a devenit faptul că ori)inea liniilor )enealo)ice "i a planului de preluare a controlului
planetar nu are le)ătură cu planeta noastră! ci cu una sau mai multe rase provenite din alte sfere sau
dimensiuni ale evoluţiei. Altfel spus! este vorba de e#tratere"tri. /acă mai aveţi încă îndoieli în
privinţa e#istenţei vieţii e#traterestre! vă supun atenţiei cteva cifre simple. Soarele nostru nu este
dect una din cele circa &(( de miliarde de stele din această )ala#ie. Sir <rancis CricH! laureatul
premiului -obel! afirmă că în universul nostru e#istă apro#imativ &(( de miliarde de )ala#ii! din
care numai în )ala#ia noastră e#istă cel puţin un milion de planete care pot susţine viaţa în forma pe
care o cunoa"tem noi. =ndiţi+vă la ce număr am a8un)e dacă am e#trapola aceste date la scara
între)ului univers! ca să nu mai vorbim de celelalte dimensiuni ale e#istenţei! aflate în altă )amă de
frecvenţă
Hilometri dect cea percepută
pe secundăL! de simţurile
ne+ar trebui @!3 aninoastre. /acă ampnă
ca să a8un)em navi)a cu vite$a
la steaua cea luminii K3((.(((
mai apropiată de de
sistemul nostru solar. Această cifră spune multe despre nivelul de îndoctrinare al oamenilor! cărora
li s+a bă)at în cap că viaţa e#traterestră este o prostie! în timp ce ideea că viaţa a apărut e#clusiv pe
această planetă minusculă din univers este considerată o idee credibilăF 9ste suficient să e#aminăm
structurile comple#e care e#istau pretutindeni în lume în antichitate pentru a ne convin)e că încă din
acele vremuri pe pămnt se afla o rasă avansată. -i se spune pe toate canalele că în acele vremuri nu
e#istau pe planeta noastră dect rase primitive Kprin comparaţie cu umanitatea modernă "i cu nivelul
tehnolo)ic actualL! dar această afirmaţie este ridicolă. 6a fel ca în toate domeniile "tiinţei oficiale!
estabilshment+ul istoricilor "i arheolo)ilor inventea$ă propriile teorii! le consideră fapte
incontestabile "i i)noră dove$ile cople"itoare care atestă că aceste teorii sunt )re"ite. Scopul acestor
„oameni de "tiinţă0 nu este de a educa! ci de a îndoctrina. Goţi cei care nu se conformea$ă liniei
oficial acceptate a istoriei sunt i$olaţi de restul istoricilor "i arheolo)ilor! care fie "tiu că slu8bele!
reputaţia "i fondurile pe care le primesc depind de susţinerea versiunii oficiale! fie pur "i simplu nu

O
văd mai departe de lun)ul nasului. Acela"i lucru este valabil în privinţa tuturor profesiunilor
„intelectuale0 "i educaţionale.
De întrea)a planetă e#istă structuri uluitoare clădite cu mii de ani în urmă! care nu ar fi putut fi
create dect cu o tehnolo)ie cel puţin e)ală cu a noastră Kde multe ori superioarăL. 6a ;aalbeH! o
localitate situată la nord+est de ;eirut! în 6iban! trei blocuri masive din piatră! fiecare cntărind ((
de tone KFL! au fost mutate cu cel puţin O(( de metri "i po$iţionate vertical! la ba$a unui $id stncos.
Dovestea s+a petrecut cu cteva mii de ani înainte de ChristosF %n alt bloc de piatră din apropiere
cntăre"te
)reutăţi attapro#imativ
de mari să &(((
poată de tone K)reutatea
fi mutate a trei avioane
în acele vremuri cu reacţieL.
îndepărtate? Cumoficiali
Istoricii a fost nu
posibil ca să
doresc ni"te
răspundă la asemenea întrebări! "tiind unde ar conduce răspunsurile. Cărui constructor modern i s+ar
putea cere să facă a"a ceva? „Să fac C9F? ar stri)a el. 9"ti nebun0. *n Deru e#istă misterioasele 6inii
-a$ca. amenii acelor timpuri au înlăturat pămntul colorat de la suprafaţă! scoţnd la iveală un
strat de pămnt alb. Drin această metodă incredibilă au creat ima)ini uria"e de animale! pe"ti! insecte
"i păsări. %nele sunt att de mari înct nu pot fi vă$ute în între)ime dect de la 33( de metri
altitudineF *n mod evident! cunoa"terea care a permis construirea minunilor de la -a$ca! ;aalbeH!
area Diramidă de la =i$eh "i alte asemenea structuri uimitoare nu putea proveni dect de la o rasă
avansată! care trăia în acele vremuri în mi8locul unei populaţii mult mai primitive. Ge#tele din
Vechiul Gestament "i din alte lucrări! precum "i întrea)a tradiţie orală a antichităţii! descriu această
rasă sub denumirea de „$ei0. Aud tot timpul diferiţi credincio"i cre"tini ne)nd că ;iblia pomene"te
ceva de „$ei0. *n realitate! Vechiul Gestament abundă de asemenea referiri. Cuvntul „/umne$eu0
folosit
9lohimfrecvent în acest
"i AdonaiL. te#t deloc
-u este este o)reu
traducere a unor
de înţeles că e#presii care puteau
fiinţele care însemnau „$ei0!
reali$a la plural
opere Kde pildă!
tehnolo)ice de
o asemenea amploare erau privite în acele timpuri drept „$ei0 de către oamenii care nu puteau
înţele)e această cunoa"tere avansată. Drin anii P3(! aviatorii americani "i australieni au ateri$at în
ni"te $one îndepărtate din -oua =uinee pentru a aprovi$iona trupele din $onă. ;ă"tina"ii! care nu
vă$useră în viaţa lor un avion! au cre$ut că ace"tia erau $ei "i au făcut din ei nucleul unei noi reli)ii.
Cu att mai dramatic trebuie să fi fost acest fenomen în lumea antică invadată de fiinţe venite din
alte sisteme stelare sau dimensiuni! care au cobort pe pămnt în navele lor infinit mai avansate
dect tot ce e#istă la ora actuală Kcel puţin! conform versiunii oficialeFL. %n influ# tehnolo)ic
provenit din afara planetei sau dintr+o altă sursă ar fi sin)ura e#plicaţie a ma8orităţii „misterelor0 pe
care istoricii oficiali le tratea$ă astă$i printr+o tăcere asur$itoare. -umai în acest fel pot fi e#plicate
incredibilele trăsături ale construcţiilor antice! dar "i misterul ine#plicabil al unor civili$aţii precum
cea e)ipteană "i cea sumeriană Kţinutul Shinar! de care vorbe"te ;ibliaL! care au apărut la apo)eul
înfloririi lor "i inferior
de pe un nivel abia ulterior au începutlent!
"i să avanse$e să decadă! de"i
printr+un cursul
proces denormal
învăţareal"ievoluţiei
acumularear fidefost să înceapă
e#perienţe.
-u putem avea nici o îndoială că în acele vremuri s+a produs o infu$ie de tehnolo)ie avansată! care
mai tr$iu s+a pierdut. *n toate culturile lumii e#istă te#te "i le)ende străvechi care descriu „$eii0 ce
au adus cu ei această cunoa"tere avansată. -umai astfel poate fi e#plicat misterul fenomenalelor
cuno"tinţe de astronomie pe care le deţineau popoarele din antichitate. 9#istă nenumărate le)ende în
întrea)a lume care vorbesc de o 9pocă de Aur a umanităţii! distrusă de un cataclism "i urmată de o
„cădere a omului0.

Iată cum a descris lumea de dinainte de „cădere0 poetul )rec Eesiod: „amenii trăiau la fel ca "i
Qeii! fără vicii sau pasiuni! fără conflicte "i fără să muncească din )reu. Grăind în armonie cu fiinţele
divine $e%trateretrii&', ei î"i duceau $ilele în lini"te "i pace! într+o societate fără ine)alităţi! uniţi
prin iubire "i respect reciproc. Dămntul era mai frumos atunci dect astă$i! producnd în mod
spontan o mare varietate de fructe. amenii "i animalele vorbeau aceea"i limbă "i conversau unii cu

5
ceilalţi $(n mod telepatic'. -u sufereau de bolile bătrneţii! iar trecerea în lumile vieţii superioare se
făcea lin "i fără durere! ca "i cum ar fi adormit0.
/e aceea! mă voi referi în continuare la aceste tăbliţe din lut ca la Ge#tele sau Găbliţele Sumeriene.
/e"i sunt considerate una din cele mai mari descoperiri arheolo)ice din toate timpurile! la &4( de ani
după scoaterea lor la lumină ele continuă să fie i)norate de
istoria "i de sistemele de educaţie convenţionale. /e ce
oare? Dentru un motiv ct se poate de simplu: demolea$ă
versiunea oficială asupra evenimentelor istorice. Cel mai
faimos traducător al acestor tăbliţe este savantul "i autorul
Qecharia Sitchin! un istoric care cunoa"te sumeriana!
aramaica! ebraica "i alte limbi antice din rientul Apropiat
"i i8lociu. Acesta a studiat "i a tradus Găbliţele Sumeriene!
a8un)nd la conclu$ia că ele descriu e#tratere"tri. Alţi
cercetători afirmă că Sitchin s+a folosit de o variantă
ulterioară a limbii sumeriene pentru a traduce una anterioară Kmai vecheL! a"a că traducerea lui nu
este corectă în proporţie de &((R. /upă părerea mea! principalele lui ipote$e sunt corecte! fiind
spri8inite de numeroase alte dove$i "i relatări! dar mă îndoiesc că toate detaliile pe care le oferă sunt
autentice. Am convin)erea că o bună parte din interpretările lui Sitchin sunt îndoielnice! de"i sunt
absolut de acord cu conclu$iile sale )enerale. Conform traducerii sale Kconfirmată de cele ale altor
traducătoriL! tăbliţele afirmă că civili$aţia sumeriană! din care derivă numeroase tendinţe ale
societăţii moderne! a fost „un dar al $eilor0. -u este vorba de ni"te $ei mitolo)ici! ci de fiinţe
concrete! care trăiau printre oamenii acelor timpuri. Găbliţele îi numesc pe ace"ti $ei
A-.%--AN.NI KCei care au venit din cer pe pămntL "i /I-.=I2 KCei Duri! coborţi din rachetele
lor $burătoareL. -umele Sumerului era N69-.=I2 Kara /omnului 2achetelor Qburătoare! sau ara
Celor care Drivesc! conform traducerii lui SitchinL. Străvechiul te#t cunoscut sub numele de Cartea
lui Enoh îi nume"te "i el pe $ei „Drivitorii0! la fel ca vechii e)ipteni. 9#presia e)ipteană care îi
desemnea$ă pe $ei este -eturu! care se traduce chiar prin „Drivitorii0. Ge#tele e)iptene afirmă "i ele
că $eii au venit în vase celeste.
Găbliţele afirmă că AnunnaHi au venit de pe o planetă numită -ibiru! KDlaneta *ncruci"ăriiL! despre
care Qecharia Sitchin crede că are o orbită eliptică de 3O(( de ani! care începe undeva între Tupiter "i
arte "i se e#tinde departe în spaţiul cosmic! dincolo de Dluto. ,tiinţa modernă a identificat un corp
ceresc pe care l+a numit Dlaneta ! situată dincolo de Dluto "i despre care se crede că face parte din
sistemul nostru solar. De de altă parte! o orbită eliptică ar fi e#trem de instabilă "i )reu de susţinut.
Savanţii pe care
sale despre i+amde"i
-ibiru! consultat "i în care
principalele temeam încredere
susţinute decred
el pecămar)inea
Sitchin s+a în"elat
$eilor în privinţa
AnunnaHi suntteoriei
corecte.
Găbliţele Sumeriene traduse de Sitchin descriu cum planeta -ibiru aproape că a provocat la
începutul formării sistemului nostru solar distru)erea unei planete care e#ista cndva între Tupiter "i
arte. Sumerienii numeau această planetă Giamat "i i+au dat porecla de „onstrul Apelor0. 9i
susţin că centura de asteroi$i dintre arte "i Tupiter a apărut ca urmare a unei coli$iuni între una din
lunile lui -ibiru "i Giamat. Ge#tele continuă afirmnd că rămă"iţele planetei Giamat au fost aruncate
pe o altă orbită! devenind în final planeta Dămnt. -umele sumerian al Gerrei înseamnă „Cea
despicată0! căci coli$iunea a produs o )aură mare în planeta ori)inală. 9ste interesant de remarcat că
dacă scoatem apa din ceanul Dacific! ceea ce rămne este o )aură imensă.
Găbliţele sunt relatări scrise ale unor tradiţii orale care vin dintr+o perioadă incredibil de veche! a"a
că este )reu de "tiut ce amănunte au fost adău)ate sau omise. *n plus! interpretarea lor trebuie să ţină
cont de simbolismul specific limba8ului vremii! care nu trebuie confundat cu adevărul literal.


Dersonal! am anumite îndoieli le)ate de scenariul -ibiru + Giamat! "i mai ales de perioada care i se
atribuie. 9#istă însă numeroase amănunte în aceste tăbliţe care pot fi dovedite la ora actuală! printre
care se numără "i cuno"tinţele de astronomie ale sumerienilor. Găbliţele pre$intă sistemul solar "i
planetele sale! preci$nd corect po$iţiile! orbitele "i mărimea acestora! lucru cu att mai uimitor cu
ct aceste date nu sunt cunoscute dect de &4( de ani! de cnd au fost descoperite anumite planete.
/e pildă! tăbliţele descriu natura "i culoarea planetelor -eptun "i %ranus într+o manieră care nu a
putut fi confirmată dect în ultimii aniF ai mult! ima)inea lor i+a luat prin surprindere pe e#perţii
moderni! care se a"teptau la altceva "i totu"i! sumerienii "tiau cu cteva mii de ani înainte de
Christos aceste lucruri pe care "tiinţa modernă „avansată0 nu le+a descoperit dect foarte recent.
*ncă "i mai uimitoare este descrierea creării lui homo sapiens de către Găbliţele Sumeriene. Sitchin
afirmă că AnunnaHi au venit pe pămnt cu circa @4(.((( de ani în urmă! căutnd aur într+o re)iune
din ceea ce numim astă$i continentul african. Drincipalele mine erau situate în actualul Qimbab7e! o
$onă pe care sumerienii o numeau A;.Q% Kdepo$itul adncL. *ntr+adevăr! anumite studii făcute de
Corporaţia An)lo+Americană au scos la iveală dove$i impresionante ale unor săpături făcute în
minele de aur în urmă cu cel puţin O(.((( de ani Kmai probabil &((.((( de aniL. Aurul e#tras de
AnunnaHi era trimis pe planeta de ori)ine cu navele lor de la ba$ele situate în rientul i8lociu.
/upă părerea mea! această poveste cu minele de aur trebuie să aibă "i alte e#plicaţii! fiind )reu de
cre$ut că acesta a fost sin)urul motiv pentru care AnunnaHi au venit pe pămnt Kîn ca$ că aveau într+
adevăr nevoie de un motiv specialL. 6a început! continuă Sitchin! e#tracţia minereului de aur se
făcea de către muncitori din rndurile AnunnaHi! dar după o revoltă a minerilor! elita re)ală a $eilor
acombinate
decis să cree$e
într+o oeprubetă
rasă de sclavi
)enelecare să facăcu
AnunnaHi această muncă.
cele ale Găbliţele
oamenilor descriu
pentru felul
a crea în care
astfel au umană
o rasă fost
„actuali$ată0! capabilă să facă munca de care aveau nevoie AnunnaHi. Ideea unor copii creaţi în
eprubetă trebuie să fi părut ridicolă în anul &4(! cnd au fost descoperite tăbliţele! dar a$i ea a
devenit realitate. -oile descoperiri "tiinţifice nu fac dect să confirme continuu subiectele descrise
în Găbliţele Sumeriene. Spre e#emplu! cu circa B((.((( de ani în urmă s+a produs o perfecţionare
bruscă "i ine#plicabilă a formei fi$ice umane. ,tiinţa oficială păstrea$ă tăcerea în 8urul acestui
subiect! sin)urul răspuns pe care s+a dovedit capabilă să+l ofere fiind: „veri)a lipsă0. 9#istă totu"i
fapte istorice )reu de contestat! care merită să fie clarificate. Deste noapte! forma fi$ică umană
anterioară! cunoscută sub numele de homo erectus, s+a transformat în homo sapiens. *ncă de la
început! noii homo sapiens au fost capabili să vorbească într+un limba8 comple#! iar mărimea
creierului a crescut considerabil. ,i totu"i! un biolo) de talia lui Ghomas Eu#leM afirmă că astfel de
schimbări nu se pot produce dect o dată la cteva $eci de milioane de ani.)omo erectus a apărut în
Africa acum &!4 milioane
rămas neschimbată! pentrudecaani. Gimp
peste de mai
noapte binehomo
să apară de unsapiens.
milionCu
de cca
ani! 34.(((
forma fi$ică
de aniaînoamenilor
urmă s+a a
produs o nouă perfecţionare! la fel de bruscă! în urma căreia a apărut homo sapiens sapiens, forma
fi$ică pe care o avem astă$i. Găbliţele Sumeriene dau numele celor doi oameni implicaţi în crearea
noii rase de sclavi. Ace"tia au fost un savant+"ef pe nume 9nHi! /omnul Dămntului KNi J pămntL
"i -inHharsa)! cunoscută "i sub numele de -inti K/oamna VieţiiL! datorită cuno"tinţelor ei avansate
de medicină. ai tr$iu i s+a spus ammi! de unde provine "i cuvntul „mamă0. -inHharsa) este
simboli$ată în ilustraţiile mesopotamiene de o unealtă cu care se tăia cordonul ombilical. Aceasta
seamănă cu o potcoavă "i era folosită în antichitatea îndepărtată. -inHharsa) a devenit mai tr$iu
$eiţa+mamă în diferite reli)ii! fiind cunoscută sub nume ca Semiramida! Isis! ;arati! /iana! aria! "i
multe altele! care au apărut în toată lumea din aceea"i le)endă primordială. 9ste ilustrată de multe
ori ca o femeie )ravidă.

'
Iată cum descriu Găbliţele Sumeriene crearea rasei de sclavi de către $eiţa+mamă: „9i s+au închinat
"i au ru)at+o pe $eiţă! oa"a $eilor! înţeleapta născătoare: /ă viaţă unei creaturiF Creea$ă o rasă de
lucrătoriF Creea$ă un lucrător primitiv! care să ducă 8u)ulF 6asă+l să ducă 8u)ul lui 9nlil "i să facă
munca $eilorF0 9nlil era comandantulAnunnaHi! iar 9nHi era fratele său vitre). 9nHi "i -inHharsa)
au încercat multe variante pnă să descopere amestecul potrivit de )ene. 9i au creat oameni cu tot
felul de defecte! hibri$i 8umătate oameni! 8umătate animale  lucruri oribile! asemănătoare cu cele
despre care circulă $vonuri că ar fi e#perimentate în ba$ele subterane e#traterestre răspndite astă$i
în lume. -u este e#clus ca însă"i povestea lui <ranHenstein! monstrul uman creat în laborator! să fi
fost inspirată de aceste evenimente! fiindcă ea a fost scrisă de arM ShelleM! soţia marelui poet iar
cei doi soţi erau iniţiaţi de ran) înalt ai unei societăţi secrete aparţinnd acestei reţele mondiale care
controlea$ă întrea)a cunoa"tere e$oterică de mii de ani.
Găbliţele mai afirmă că 9nHi "i -inHharsa) au descoperit în cele din urmă proporţia )enetică 8ustă!
în urma căreia s+a născut primul homo sapiens, o fiinţă pe care sumerienii o numeau 6%.6% KCel
născut dintr+un amestecL. -umele biblic al acestui prim om este Adam. 6%.6% era un amestec
hibrid născut din fu$iunea )enelor luihomo erectus "i ale „$eilor0. Scopul e#perimentului de acum
B+3((.((( de ani a fost să cree$e un sclav! un fel de albină lucrătoare umană. A fost creată de
asemenea "i o variantă feminină. Cuvntul sumerian pentru om era 6%! iar rădăcina sa însemna
sclav sau servitor! fiind folosită "i cu referire la animalele domestice. /e altfel! aceasta a fost
condiţia rasei umane începnd din acele timpuri "i pnă astă$i. Cei care conduc planeta de mii de
ani! la început deschis! iar la ora actuală sub acoperire! sunt AnunnaHi. Graducerea )re"ită a ;ibliei
"i interpretarea
ori)inale literală
a te#tului "i laa povestea
limba8uluifantasma)orică
simbolic folosit în aceastaa"a
a =ene$ei! a condus
cum o la pierdereaastă$i.
cunoa"tem semnificaţiei
=ene$a "i
9#odul au fost scrise de clasa preoţească ebraică! cunoscută "i sub numele de leviţi! după ce ace"tia
au fost du"i în ;abilon în 8urul anului 4O î.Ch. ;abilonul se afla în fostul Sumer! a"a că babilonienii
"i implicit leviţii cuno"teau vechile le)ende sumeriene. 6eviţii nu au făcut altceva dect să
sinteti$e$e aceste le)ende! dnd astfel na"tere primelor cărţi ale Vechiului Gestament K=ene$a "i
9#odulL. Sursa celor două te#te este evidentă. Găbliţele Sumeriene vorbesc de 9./I- KSăla"ul Celor
/repţiL. Cuvntul este le)at de numele sumerian al $eilor lor! /I-.=I2 KCei /repţi din 2acheteL. *n
timp ce sumerienii vorbeau de 9din! =ene$a vorbe"te de =rădina 9denului K=rădina lui 9denL. Aici
trăiau $eii! AnunnaHi. Acelea"i Găbliţe Sumeriene vorbesc de re)ele Sar)on cel ;ătrn! care a fost
descoperit pe vremea cnd era doar un bebelu" plutind pe ru într+un co" de răchită! după care a fost
crescut de familia re)ală. 9#odul vorbe"te de oise! care a fost )ăsit de o prinţesă pe vremea cnd
era copil! tot într+un co" plutind pe un ru! după care a fost crescut de familia re)ală e)ipteană. Iar
lista acestor „coincidenţe0 continuă la nesfr"it.
Vechiul Gestament este un e#emplu clasic de reciclare reli)ioasă a vechilor le)ende! care a dat
na"tere tuturor reli)iilor de mai tr$iu. /e aceea! pentru a înţele)e semnificaţia primordială a
=ene$ei "i a le)endei lui Adam! trebuie să ne raportăm la vechile pove"ti sumeriene! pentru a afla
cum s+a născut întrea)a poveste. =ene$a afirmă că /umne$eu K$eiiL l+a creat pe primul om! Adam!
dintr+o mnă de ţărnă! după care a creat+o pe 9va dintr+o coastă a lui Adam. Qecharia Sitchin
afirmă că traducerea e#presiei „mnă de ţărnă0 s+a făcut din cuvntul ebraic tit Kbiata mamăL!
derivat la rndul lui din cuvntul sumerian GI.IG! care înseamnă „ce conţine viaţă0. *n realitate!
Adam nu a fost creat dintr+un pumn de ţărnă! ci din ceva ce conţine viaţă! adică din ni"te celule vii.
Germenul sumerian GI înseamnă att coastă ct "i viaţă! iar traducătorii au făcut o nouă )re"eală
dndu+i prima semnificaţie. 6a rndul ei! 9va Kcea care are viaţăL nu a fost creată dintr+o coastă! ci
din acela"i principiu care conţine viaţa: celulele vii. Dotrivit sumerienilor! ovulul uman necesar
pentru crearea lui 6ulu>Adam a provenit de la o femeie din Ab$u! în Africa! iar descoperirile cele

&(
mai recente din domeniul antropolo)iei atestă căhomo sapiens a apărut pentru prima oară în Africa.
*n anii P(! /ou)las 1allace de la 9morM %niversitM din =eor)ia a comparat A/-+ul Kmatricea
vieţii fi$iceL a (( de femei "i a tras conclu$ia că acesta provine de la un sin)ur strămo" de se#
feminin. 6a rndul lui! 1esleM ;ro7n de la %niversitatea din ichi)an! după ce a e#aminat A/-+ul
a B& de femei cu structuri )enetice diferite din diverse re)iuni ale lumii! a conchis că acesta provine
de la o sursă unică! ce a trăit în Africa! acum &(+3((.((( de ani. Acela"i e#periment a fost făcut de
2ebecca Cann de la %niversitatea din California! care a comparat A/-+ul a &@5 de femei de ori)ini
rasiale "i )eo)rafice diferite! descoperind că mo"tenirea lor )enetică este comună "i provine de la un
sin)ur strămo" care a trăit acum &4(+3((.((( de ani. %n alt studiu efectuat pe &4( de femei
americane din linii )enetice provenite din 9uropa! Africa "i rientul i8lociu! inclusiv abori)ene
din Australia "i -oua =uinee! a tras conclu$ia că toate aveau acela"i strămo" comun de se# feminin!
care a trăit în Africa! cu &@(+B'(.((( de ani în urmă. Dersonal! cred că rasa umană s+a născut din
mai multe surse! nu doar din AnunnaHi.
Găbliţele Sumeriene "i le)endele aHHadiene ulterioare pre$intă numele "i ierarhia $eilor AnunnaHi.
9i îl numesc pe „Gatăl0 $eilor A-! cuvnt care înseamnă cer. „Gatăl nostru care e"ti în ceruri0? A-
sau Anu la aHHadieni stătea cea mai mare parte a timpului în cer! împreună cu soţia sa! Antu! "i nu
vi$ita dect rareori planeta! pe care ei o numeau 9.2I./% KCasa din clădirea îndepărtatăL! cuvnt din
care s+a născut mai tr$iu earth K„pămnt0 în limba en)le$ăL. Cel puţin aceasta este traducerea lui
Qecharia Sitchin. Ge#tul nu poate fi înţeles dect în sensul că Anu stătea cea mai mare parte a
timpului în munţii înalţi din rientul Apropiat! acolo unde se crede că e#ista =rădina 9denului sau
re"edinţa
sumeriene$eilor! de unde
se numea chiarnu9ridu.
făceaGăbliţele
dect rareori vi$ite
afirmă în cmpiile
că Anu dindoi
"i+a trimis Sumer.
fii să%nul din ora"ele
)uverne$e pămntul.
Ace"tia au fost 9nHi! cel despre care Găbliţele afirmă că l+a creat pehomo sapiens, "i fratele vitre) al
acestuia! 9nlil. Cei doi aveau să devină mai tr$iu mari rivali! încercnd să c"ti)e controlul suprem
asupra planetei. 9nHi! primul născut al lui Anu! îi era subordonat lui 9nlil! din cau$a obsesiei pentru
puritate )enetică a AnunnaHi. ama lui 9nlil era sora vitre)ă a lui Anu! lucru care făcea ca 9nlil să
aibă )ene mai apropiate de ale lui Anu dect 9nHi. Găbliţele ulterioare descriu cum AnunnaHi au
creat linii )enealo)ice care să )uverne$e umanitatea în numele lor. /upă părerea mea! acestea sunt
familiile care continuă să controle$e planeta în $ilele noastre. Găbliţele Sumeriene descriu cum
AnunnaHi au creat re)alitatea! pe care o numesc =uvernarea lui Anu! conducătorul $eilor. Goate
familiile <răţiei sunt obsedate de puritatea sn)elui "i liniile )enealo)ice încruci"ndu+se între ele
fără să ţină cont de iubire. <amiliile re)ale "i aristocratice din 9uropa sunt un e#emplu perfect în
această direcţie! la fel ca "i cele de pe coasta de est a Statelor %nite. 9le fac parte din acela"i trib "i
sunt înrudite )enetică!
încruci"area )enetic. A"a
e#actse cum
e#plică
suntde descri"i
ce familiile <răţiei în
AnunnaHi au Găbliţele
fost obsedate dintotdeauna
Sumeriene. de se
9le nu
încruci"ea$ă între ele din snobism! ci pentru a menţine o structură )enetică ce le conferă anumite
capacităţi! în special aceea de a construi nave cosmice "i de a se manifesta în alte forme. Voi oferi
mai multe detalii ceva mai tr$iu.
Găbliţele Sumeriene descriu felul în care oamenii au primit capacitatea de a procrea de la 9nHi! lucru
care a condus la o adevărată e#plo$ie a populaţiei umane! care ameninţa să+i cople"ească de tot pe
AnunnaHi! al căror număr nu a fost niciodată prea mare. AnunnaHi aveau numeroase conflicte "i
ră$boaie între ei! purtate cu arme de înaltă tehnolo)ie. <acţiunile lui 9nlil "i 9nHi se luptau pentru a
obţine controlul. a8oritatea cercetătorilor sunt de acord că 9nHi era de partea umanităţii! dar după
părerea mea! ceea ce î"i doreau ambele )rupări era să obţină controlul asupra planetei. 2ă$boaiele
fratricide ale $eilor pentru supremaţie sunt descrise în traducerea lui Sitchin! dar "i în alte te#te
străvechi! precum Vedele indiene. 6e)endele sumeriene povestesc că fiii $eilor AnunnaHi erau

&&
implicaţi tot timpul în aceste ră$boaie. 9ste vorba de urma"ii lui 9nHi "i 9nlil! cei doi fraţi vitre)i
care au devenit rivali. 9ste posibil ca una din bătăliile pe care le+au purtat între ei să fi fost cea care a
distrus ora"ele biblice Sodoma "i =omora! locali$ate cel mai probabil în sudul ării oarte! unde
nivelul radioactivităţii rămne pnă astă$i cu mult peste media obi"nuită. ;iblia descrie momentul în
care soţia lui 6ot s+a uitat în spate "i a fost transformată într+un stlp de sare. <ăcnd referire la
te#tul sumerian ori)inal! Sitchin afirmă că pasa8ul trebuie tradus altfel: soţia lui 6ot a fost
transformată în vapori! ima)ine mai veridică în ca$ul unei e#plo$ii nucleareF

Goate
Sitchinculturile
afirmă antice ale lumii
că acestea conţin felul
povestesc referiri
în lacare
arele Dotop. au
AnunnaHi Găbliţele
părăsitSumeriene
planeta înnunavele
fac e#cepţie.
lor
$burătoare! în timp ce pămntul se acoperea de ape! "ter)nd de pe suprafaţa sa cea mai mare parte a
umanităţii. 9ste incontestabil faptul că! între anii &&.((( "i @.((( î.Ch.! pe pămnt s+a produs o
catastrofă )reu de ima)inat Ksau mai de)rabă un lanţ de catastrofeL. /ove$ile )eolo)ice "i biolo)ice
care susţin această te$ă sunt cople"itoare. 6or li se adau)ă nenumăratele le)ende "i tradiţii care
descriu aceste evenimente "i care provin din 9uropa! Scandinavia! 2usia! Africa! Australia! -oua
Qeelandă! Asia! China! Taponia rientul i8lociu! continentul american! practic de pretutindeni.
%nele din aceste relatări descriu "i o căldură foarte mare! care a adus apa mării la stadiu de fierbere!
în timp ce altele vorbesc despre munţi în flăcări! dispariţia soarelui "i a lunii "i întunericul care a
urmat! despre ploi de sn)e! )heaţă "i pietre! despre alunecări de teren! prăbu"irea cerului! înălţarea
"i scufundarea pămntului! dispariţia unui continent uria" "i o )laciaţiune. Dractic toate descriu însă
marele potop! un val uria" de apă care a măturat între)ul pămnt. Ima)inile uria"ului val mareic
produs de impactul
ce trebuie cu cometa
să se fi petrecut pe din
pămnt în *eep
filmul acele +mpact
timpuri.văAnumite
poate a8uta să chine$e
te#te vă faceţistrăvechi
o idee despre ceea
descriu felul
în care pilonii pe care se spri8ină cerul s+au prăbu"it! iar soarele! luna "i stelele s+au apropiat de
pămnt! undeva în nord+vest! unde cerul s+a înclinat. Dămntul s+a de$echilibrat "i s+a scufundat în
partea de sud+est! ceea ce a determinat o inundare a acestei $one cu apa mărilor "i oceanelor venită
dinspre nord+vest. *n America! le)endele indienilor Da7nee descriu un fenomen asemănător petrecut
într+o perioadă în care steaua nordului "i steaua sudului "i+au inversat po$iţiile! vi$itndu+se
reciproc. Gradiţiile din America de -ord vorbesc de apariţia unor nori uria"i "i de un val de căldură
att de mare înct apa rurilor "i oceanelor a început să fiarbă. 9schimo"ii din =roenlanda le+au
povestit misionarilor că cu mult timp în urmă pămntul s+a răsturnat. 6e)endele peruviene susţin că
An$ii s+au format într+o perioadă cnd cerul s+a ră$boit cu pămntul. iturile bra$iliene descriu o
e#plo$ie a cerului! din care pe pămnt au că$ut bucăţi mari! care au ucis pe toată lumea! în timp ce
pămntul "i cerul î"i inversau locurile. *n sfr"it! indienii Eopi din America de -ord povestesc în
le)endele lor că: „Dămntul s+a $)uduit "i a fost acoperit de ape! cu e#cepţia unui mic teritoriu0.
Goate aceste relatări sunt strns asociate cu le)endele despre Atlantida "i u K6emuriaL! două
continente imense! unul situat în $ona ceanului Atlantic! iar celălalt în locul actual al ceanului
Dacific. ulţi oameni susţin că aceste continente erau )uvernate de rase foarte avansate. Se crede că
ele s+au scufundat în mare în circumstanţele descrise mai sus! lăsnd în urma lor numai cteva
insuliţe! precum Insulele A$ore! rămă"iţe ale )loriei lor de altădată. Atlantida a fost descrisă de
Dlaton K@B5+3@5 î.Ch.L! un filo$of din =recia Antică "i iniţiat de ran) înalt al unei societăţi secrete
K"coală a misterelorL. Aceste societăţi au e#istat dintotdeauna pe pămnt! transmiţnd o cunoa"tere
înaltă unui )rup restrns de oameni! dar ne)nd+o maselor lar)i. Istoria oficială contestă afirmaţia lui
Dlaton cum că acest continent ar fi e#istat! sub prete#tul anumitor discrepanţe istorice din relatarea
sa! dar e#istă dove$i )eolo)ice care susţin această te$ă. Insulele A$ore! despre care se crede că sunt
o rămă"iţă a continentului Atlantidei! sunt situate la mi8locul crestei atlantice! un lanţ muntos care
face le)ătura cu o linie de fractură ce încon8oară întrea)a planetă pe o distanţă de 5B.((( de

&B
Hilometri. 2e)iunea mi8locie a crestei atlantice este una dintre cele mai predispuse $one terestre
către cutremure "i erupţii vulcanice. Datru plăci tectonice imense: eurasiatică! africană! nord+
americană "i caraibiană se întlnesc "i se suprapun aici! făcnd ca re)iunea să fie e#trem de instabilă
din punct de vedere )eolo)ic. *n perioada despre care Dlaton su)erea$ă că a marcat sfr"itul
Atlantidei att în Insulele A$ore ct "i în Insulele Canare Knume care vine de lacanis  cine! "i nu
de la canarL a avut loc o activitate vulcanică e#trem de intensă. 6ava se de$inte)rea$ă în apa mării în
circa &4.((( de ani! dar încă mai poate fi )ăsită pe fundul mării din 8urul Insulelor A$ore! lucru care
confirmă alte descoperiri )eolo)ice recente. /e pildă! nisipul prelevat de la adncimi de 3+O
Hilometri atestă că actualul fund al mării trebuie să fi fost situat deasupra nivelului apelor relativ
recent din punct de vedere )eolo)ic. ceano)raful aurice 97in) scrie în revista -ational
eographic: „<ie pămntul s+a scufundat cu cţiva Hilometri! fie nu putem dect să tra)em o
conclu$ie uimitoare0. /ove$ile )eolo)ice "i biolo)ice su)erea$ă de asemenea că activitatea
vulcanică ce a provocat scufundarea pămntului în re)iunea Insulelor A$ore s+a petrecut în acela"i
timp cu scufundarea unei mase de pămnt cunoscută sub numele de Apalahia! care făcea le)ătura
între ceea ce numim astă$i 9uropa! America de -ord! Islanda "i =roenlanda. Chiar "i nivelul la care
s+au scufundat cele două porţiuni de pămnt este asemănător. 9#istă dove$i similare care susţin
teoria potrivit căreia continentul u sau 6emuria s+a scufundat pe fundul ceanului Dacific. A"a+
$isul Griun)hi al ;ermudelor! situat între Insulele ;ermude! sudul <loridei "i un punct situat ln)ă
Insulele Antile! a fost de multă vreme asociat cu Atlantida. 6e)endele privind dispariţia unor nave "i
avioane în această re)iune sunt e#trem de numeroase. 6n)ă ;imini! un loc situat în interiorul
triun)hiului! au fost locali$ate sub ape clădiri scufundate! $iduri! drumuri "i cercuri din blocuri de
piatră asemănătoare celor de la Stonehen)e! ba chiar "i piramide.
Să vă mai pre$int cteva fapte pe care marea ma8oritate a oamenilor nu le cunosc: unţii EimalaMa!
An$ii "i Alpii nu au atins actuala lor înălţime dect acum &&.((( de ani. 6acul Giticaca! situat la
)raniţa dintre Deru "i ;olivia! este lacul navi)abil situat la cea mai mare altitudine din lume!
respectiv de @B(( de metri. Cu numai &&.((( de ani în urmă! întrea)a re)iune era situată la nivelul
măriiF /e ce se )ăsesc att de multe fosile de pe"ti "i de alte animale marine în re)iunile muntoase?
Dentru că munţii respectivi au fost situaţi cndva la nivelul mării! într+o perioadă destul de recentă
din punct de vedere )eolo)ic. Goate acestea sunt dove$i cople"itoare care atestă că pămntul a
suferit în perioada respectivă o transformare )eolo)ică masivă. /e$bateri aprinse "i nu de puţine ori
ostile se nasc numai în privinţa datei "i a cau$elor care au provocat aceste schimbări. Cu si)uranţă!
ele au afectat între)ul sistem solar! căci toate planetele pre$intă dove$i ale unor cataclisme ce le+au
afectat suprafaţa! atmosfera! vite$a "i un)hiul orbitei sau rotaţiei în 8urul soarelui. A"a cum spuneam
mai devreme! consider că principalele teme abordate în Găbliţele Sumeriene sunt autentice! dar nu
cred că toate detaliile descrise în acestea se verifică! dacă nu pentru alt motiv! măcar din cau$a
imensei perioade de timp care s+a scurs de la sosirea $eilor AnunnaHi! acum @4(.((( de ani! în timp
ce relatările scrise nu datea$ă dect de cteva mii de ani.
Cu si)uranţă! în 8urul anului &&.((( î.Ch. pe pămnt s+a produs un cataclism ma8or! care a distrus
civili$aţiile e#trem de avansate din punct de vedere tehnolo)ic care e#istau la acea vreme Kperioadă
cunoscută sub numele de 9poca de AurL! iar acea dată Ksituată acum apro#imativ &3.((( de aniL are
o mare relevanţă pentru epoca pe care o trăim în pre$ent. A"a cum planetele sistemului solar se
rotesc în 8urul soarelui! între)ul sistem solar se rote"te în 8urul centrului )ala#iei! sau cel puţin al
acestei părţi din )ala#ie. Acest „soare central0 sau )alactic este cunoscut în anumite tradiţii sub
numele de „Soarele -e)ru0. Derioada de revoluţie a sistemului nostru solar în 8urul soarelui central
este de BO.((( de ani "i este numită în cultura indiană/uga. %nii cercetători cred că timp de &3.(((
de ani K8umătate dintr+o /uga', pămntul se apropie de Soarele -e)ru! în timp ce vreme de alţi

&3
&3.((( de ani el se îndreaptă în direcţia opusă. /e aceea! aceste cicluri sunt e#trem de diferite între
ele! planeta fiind scăldată într+o lumină po$itivă timp de &3.((( de ani! pentru a se scufunda apoi în
întuneric în următoarea perioadă de &3.((( de ani. Acest proces afectea$ă întrea)a ener)ie în care
trăim cu toţii. Interesant este faptul că 9poca de Aur pare să se fi încheiat acum &3.((( de ani! în
urma cataclismului de care am vorbit mai sus "i a conflictelor care au urmat! ceea ce e#plică
schimbările accelerate care se produc la ora actuală! dar mai ales tre$irea spirituală )lobală "i
uimitoarele evenimente care ne a"teaptă în anii ce urmea$ă. Aceasta este perioada de tran$iţie în
care pămntul se întoarce din nou cu faţa spre lumină. Am a8uns a"adar la conclu$ia că acum &3.(((
de ani s+a produs un cataclism fantastic! care a pus capăt civili$aţilor de înaltă tehnolo)ie care au
e#istat în 9poca de Aur. A fost oare însă acest cataclism unicul de această anver)ură? Anumite
dove$i su)erea$ă un răspuns ne)ativ la această întrebare.
Am un prieten în California! ;rian /esborou)h! un cercetător "i om de "tiinţă pentru care am un
respect deosebit. 9ste speciali$at în "tiinţa aerospaţială! iar studiile sale au fost folosite de
numeroase companii. ;rian este un om cu picioarele pe pămnt! care nu acceptă nici o conclu$ie
înainte de a avea dove$i solide. 9l a adunat o serie de informaţii e#trem de detaliate "i foarte
interesante care fac le)ătura între lumea antică "i manipularea actuală a <răţiei. *n timp ce lucra
pentru una din marile corporaţii americane prin anii PO(! fi$icienii acesteia au a8uns la conclu$ia că
acum @(( de ani în sistemul nostru solar a pătruns un corp ceresc uria"! pe care îl cunoa"tem astă$i
sub numele de Tupiter. Celelalte planete s+au de$echilibrat pe orbitele lor! iar Tupiter s+a i$bit de una
dintre ele! care se rotea între actualele orbite ale lui Tupiter "i arte. <i$icienii afirmă că rămă"iţele
acestei
Tupiter planete au devenit
s+a desprins! centura
devenind de asteroi$i
actuala pe care*no timp
planetă Venus. cunoa"tem la ora
ce Venus eraactuală! iar în
proiectată o parte
spaţiudin
Ksub
forma unei mase de materieL! ea a distrus atmosfera "i viaţa de pe planeta arte! după care a intrat
sub influenţa cmpului )ravitaţional al pămntului. Venus a făcut cteva rotaţii în 8urul Gerrei! după
care a intrat pe actuala sa orbită în 8urul soarelui. Aceia"i fi$icieni susţin că aceste mi"cări celeste au
provocat un val mareic devastator pe pămnt! cu circa @(( de ani înainte de Christos. Ca "i ;rian
/esborou)h! ei cred că înainte de acel moment arte avea orbita actuală a pămntului! în timp ce
acesta din urmă se afla mult mai aproape de soare. -umele lui 6ucifer! „Durtătorul 6uminii0 trebuie
să fi apărut în acea perioadă! cnd lumina strălucitoare a lui Venus a trecut foarte aproape de planeta
Dămnt. Cele mai vechi relatări astronomice din esopotamia "i America Centrală nu includ planeta
Venus! care apare doar în te#tele ulterioare. -umeroase culturi au de$voltat o veritabilă obsesie faţă
de Venus! căreia i se aduceau inclusiv sacrificii umane.

oStudiul neoficial
parte din al fi$icienilor
afirmaţiile lor. /acănuîmpră"tii
a fost publicat niciodată!
particule fine pe dar
un m+a determinat
platou să caut dove$i
aflat în vibraţie! acesteapentru
se
aran8ea$ă e#act ca orbitele planetare ale sistemului nostru solar. Cnd undele vibratorii orientate
către e#terior se întlnesc cu cele orientate către interior! din intersecţia lor se na"te o nouă undă!
orientată vertical. Darticulele se acumulea$ă pe această linie "i dau na"tere unor cercuri concentrice.
/acă frecvenţele care intră în coli$iune ar fi sin)ulare! aceste cercuri concentrice ar fi situate la
distanţe e)ale. /acă însă avem de+a face cu un spectru de frecvenţe! a"a cum se întmplă în sistemul
nostru solar! ele sunt situate la distanţe ine)ale! în funcţie de presiunile vibratorii. /acă plase$i un
obiect pe aceste cercuri vibratorii de particule! el va începe să se rotească în 8urul centrului platoului!
purtat de flu#ul ener)etic provocat de interacţiunile undelor. biectele mai )rele plasate în orice loc
de pe platou vor fi atrase către unul din aceste cercuri concentrice! dnd na"tere la rndul lor unor
forme+undă! care vor atra)e către ele obiectele mai u"oare. *n sistemul nostru solar! cele mai
puternice unde sunt emise de soare! care repre$intă ''R din masa totală de materie a sistemului
solar. Aceste unde interacţionea$ă cu alte unde cosmice! dnd na"tere unor unde verticale care

&@
)enerea$ă acelea"i cercuri concentrice sau cmpuri vibratorii în 8urul soarelui ca în e#emplul de mai
sus. Corpurile mai )rele! planetele! sunt prinse în aceste orbite "i se rotesc în 8urul soarelui. 9le
creea$ă la rndul lor cercuri vibratorii de mai mică intensitate în 8urul lor! care atra) corpurile cere"ti
mai u"oare. %n e#emplu îl repre$intă luna pămntului. rice fenomen care ar distru)e această
armonie a interacţiunii vibratorii ar afecta cercurile concentrice de ener)ie! iar dacă ar fi suficient de
puternic! ar putea schimba chiar orbitele planetelor. <enomenul descris de fi$icienii respectivi intră
cu si)uranţă în această cate)orie. Cercurile de unde verticale e#istă în 8urul soarelui independent de
planete "i nu au nevoie de acestea pentru a se forma.  planetă nu face altceva dect să se înscrie pe
una din aceste orbite care e#istă de8a. /e aceea! numărul orbitelor ener)etice care încon8oară soarele
este mai mare dect cel al planetelor! iar dacă un corp ceresc este aruncat afară de pe orbita sa! el se
va înscrie mai devreme sau mai tr$iu pe o altă orbită ener)etică! atunci cnd forţa inerţiei îi va
permite.
/esborou)h crede că e#act acest lucru s+a întmplat atunci cnd imensele presiuni vibratorii ale
„cometei0 Venus au trecut pe ln)ă arte "i pe ln)ă pămnt! aruncndu+le pe orbite diferite. *n
vi$iunea lui! Venus trebuie să fi fost o cometă cu coadă de )heaţă. Cnd Venus s+a apropiat de
pămnt atin)nd un punct numit 6imita 2oche Kun fel de aparat vibratoriu de si)uranţăL! )heaţa
trebuie să se fi de$inte)rat. Cnd două corpuri se îndreaptă către coli$iune! cel cu masa mai mică
începe să se de$inte)re$e întotdeauna în 8urul 6imitei 2oche. *n ca$ul de faţă! )heaţa din coada
„cometei0 Venus trebuie să fi fost proiectată către pămnt! trecnd prin Centura Van Allen Kcare
absoarbe o mare parte din radiaţiile periculoase emise de soareL! unde a fost ioni$ată>ma)neti$ată!
fiind
minusapoi
B53atrasă
)rade de polii trebuie
Celsius ma)netici
să fiaică$ut
pămntului. iliarde
în re)iunile de în)heţnd
polare! tone de )heaţă
totul la
în onumai
temperatură de
cteva clipe.
Acest fenomen ar putea e#plica misterul mamuţilor )ăsiţi în)heţaţi în locurile în care se aflau.
Contrar anumitor convin)eri populare! mamuţii nu trăiau în re)iunile fri)uroase! ci în stepele din
ţinuturile cu climă temperată. -u se "tie cum! aceste re)iuni au în)heţat într+o sin)ură clipă. 9#istă
mamuţi )ăsiţi în)heţaţi în timp ce mncauF Acum mesteci ceva! "i în clipa următoare te tre$e"ti o
păpu"ă de )heaţăF /acă e adevărat că această )heaţă ioni$ată a că$ut de pe Venus! atunci cantităţile
cele mai mari trebuie să se fi acumulat în re)iunea polilor ma)netici ai pămntului! din cau$a puterii
de atracţie a acestora. Această teorie se adevere"te. asa de )heaţă din re)iunile polare este mai
mare la poli dect în $ona periferică! de"i acolo nin)e cel mai puţin. Scenariul de mai sus ar e#plica
această anomalie. *n Cartea lui Iov! considerată un te#t de ori)ine arabă mult mai vechi dect restul
;ibliei! se pune întrebarea: „/e unde a venit )heaţa?0 /upă părerea mea! răspunsul este cel pe care
l+am dat mai sus. Acest lucru ar e#plica inclusiv hărţile detaliate ale re)iunilor polare pe care le
aveau
)heaţă.anticii înaintenici
-u a e#istat de căderea
o epocă)heţii. Dnă
)laciară! a"aacum
cum 5((( de ani!
su)erea$ă poliioficială.
"tiinţa pămntului nu erau
Aceasta esteacoperiţi
doar una cu
din ilu$iile pe care încearcă să le întreţină oculta mondială. /acă privim „dove$ile0 pe care le
pre$intă "tiinţa oficială pentru a 8ustifica ideea convenţională a unei )laciaţiuni "i felul în care sunt
contra$ise acestea de realitate! este de+a dreptul uimitor cum a putut fi acceptată o asemenea
e#plicaţie stupidă. *naintea acestui cataclism incredibil Keventual "i a altoraL! pămntul avea o climă
tropicală pe întrea)a sa suprafaţă! lucru demonstrat de plantele fosili$ate. Aceasta a fost schimbată
nu doar de sosirea )heţii! ci "i de distru)erea stratului alcătuit din vapori de apă care încon8ura
pămntul! descris în =ene$ă "i în alte te#te antice. Acest strat asi)ura un climat tropical pretutindeni
în 8urul pămntului! dar a dispărut subit.
Schimbarea dramatică de temperatură de la poli trebuie să fi intrat în coli$iune cu masele de aer
cald! provocnd furtuni devastatoare! precum cele descrise în folclorul chine$. <i$icienii care au
lucrat cu /esborou)h afirmă că presiunea creată de orbitele lui „Venus0 în 8urul pămntului trebuie

&4
să fi provocat un val mareic cu o înălţime de peste 3 Hm! ipote$ă care ar e#plica de ce a început
practicarea a)riculturii la altitudini de peste 3((( de metri. Dlaton a scris în lucrarea sa intitulată
0egile că a)ricultura a început să fie practicată la altitudini înalte după ce un val )i)antic de apă a
acoperit re)iunile de "es. ;otanistul -iHolai Ivanovici Vavilov a studiat mai mult de 4(.((( de
plante sălbatice adunate din întrea)a lume "i a descoperit că acestea î"i au ori)inea în numai opt
re)iuni diferite! toate muntoase. Valul mareic trebuie să fi produs la suprafaţa pămntului o presiune
de o tonă pe centimetru pătrat! crend noi lanţuri muntoase "i transformnd toate creaturile vii în
fosile în mai puţin de o oră. Dietrele artificiale obţinute prin tehnolo)ia modernă sunt create prin
aplicarea unor presiuni de acest fel. Au fost descoperiţi copaci între)i fosili$aţi! lucru imposibil dacă
nu s+ar fi petrecut instantaneu. *n ca$ contrar! copacii s+ar fi descompus pnă să apuce să se
fosili$e$e. /e altfel! la ora actuală nu se mai produc fosile de acest fel. 9le nu pot fi dect re$ultatul
evenimentelor catastrofice descrise mai sus! spune /esborou)h. Dsihiatrul "i scriitorul evreu+rus
Immanuel VeliHovsHi a provocat un adevărat scandal în mediul "tiinţific din anii U4(! su)ernd că
pămntul a suferit daune devastatoare în perioada cnd Venus era o cometă "i a trecut prin
apropierea sa! înainte de a se instala pe actuala sa orbită. Cnd Venus a fost foto)rafiată de sonda
spaţială ariner &(! multe din descrierile lui VeliHovsHi s+au dovedit corecte! inclusiv rămă"iţele
unei co$i de cometă. Ima)inile luate de ariner ' de pe arte susţin de asemenea teoriile lui
VeliHovsHi. *n vi$iunea acestuia! în timp ce rătăcea prin sistemul nostru solar! „cometa0 Venus s+a
ciocnit de arte. VeliHovsHi estima că acest fenomen s+a produs în 8urul anului &4(( î.Ch. /iferiţi
cercetători î"i respin) reciproc descoperirile sub prete#tul că perioadele în care s+au produs aceste
catastrofe nu coincid. *n realitate! este aproape cert faptul că în perioada de timp cuprinsă între
&&.((( "i &4(( î.Ch. "i chiar mai recent s+au succedat o serie de cataclisme. Studiul fi$icienilor mai
susţine că arte a fost devastat de coli$iunea cu Venus! fiind aruncat de pe orbita sa. 9l a urmat un
traseu eliptic nere)ulat! e#trem de instabil! care îl făcea să treacă între pămnt "i lună la fiecare 4O
de ani. Se pare că ultima astfel de trecere s+a produs în 8urul anului &4(( î.Ch.! cnd a e#plodat
marele vulcan de pe insula )reacă Santorini! iar civili$aţia minoică de pe Creta a dispărut peste
noapte. *n aceea"i perioadă cuprinsă între &O((+&4(( î.Ch.! nivelul apei oceanelor a scă$ut cu B(R!
au apărut lacuri )laciare în California! iar marele lac din re)iunea e#trem de fertilă a Saharei a secat!
transformnd întrea)a re)iune în de"ertul pe care îl cunoa"tem astă$i. *n cele din urmă! arte s+a
instalat pe actuala orbită! dar la acea vreme viaţa de pe suprafaţa sa trebuie să fi dispărut de mult.
Goate aceste ipote$e sunt susţinute de dove$i descoperite pe arte. isiunea spaţială Dathfinder a
arătat că rocile marţiene nu sunt suficient de erodate pentru a putea fi mai vechi de &(.((( de ani.
6a fel ca "i ceilalţi fi$icieni cu care a lucrat! ;rian /esborou)h crede că a e#istat o vreme cnd
pămntul se afla
pămntuluiL. /acămult
este mai aproape
adevărat de soare!
că marile iar arte
canioane de pesesuprafaţa
rotea în lui
locul său au
arte Kpefost
orbita actualădea
provocate
torente de apă! a"a cum afirmă oamenii de "tiinţă! clima de pe această planetă trebuie să fi fost mult
mai caldă. 6a ora actuală! clima de pe arte este att de rece înct apa ar în)heţa instantaneu! iar
atmosfera sa )oală Kaproape de starea de vidL ar determina vapori$area bruscă a apei. /esborou)h
crede că distanţa mult mai apropiată de soare a pămntului la acea vreme a făcut ca primele rase de
oameni să fi fost cele ne)re! a căror pi)mentaţie a pielii le permitea să re$iste mai bine în faţa
ra$elor ar$ătoare ale astrului solar. Schelete umane străvechi descoperite ln)ă Stonehen)e! în
An)lia "i de+a lun)ul coastei de vest a <ranţei! pre$intă caracteristici na$ale "i ale coloanei
vertebrale specifice femeilor africane. /esborou)h susţine că înainte de producerea cataclismului
provocat de Venus! pe arte Ka cărui climă era mult mai apropiată de cea a pămntului actualL a
trăit o rasă albă. 9l este convins că ace"ti marţieni albi au construit piramidele foto)rafiate pe arte
"i s+au luptat cu o rasă nea)ră! încercnd să cucerească pămntul. Acestea sunt ră$boaiele „$eilor0
descrise în numeroase te#te antice! inclusiv în Vedele hinduse. /esborou)h adau)ă că! după

&O
cataclism! marţienii albi au rămas blocaţi pe pămnt fără tehnolo)ia lor! în condiţiile în care planeta
mamă era complet devastată. A"a se e#plică apariţia primelor rase albe de pe pămnt. %luitor este
faptul că anumiţi oameni de "tiinţă au evidenţiat că dacă oamenii albi sunt scufundaţi în recipiente în
care sunt privaţi de percepţii sen$oriale& perioade mai lun)i de timp! ritmul lor circadian intră pe o
frecvenţă de o oră "i B@ de minute! care corespunde perioadei de rotaţie a lui arte! nu a
pămntuluiF Acest fenomen nu se produce în ca$ul celorlalte rase! care sunt într+o re$onanţă perfectă
cu rotaţia pămntului. /esborou)h crede că ace"ti marţieni albi erau rasa e#trem de avansată
cunoscută în lumea antică sub numele de fenicieni sau arieni "i că ace"tia au început un lun) proces
de recucerire a puterii lor tehnolo)ice! pierdută după distru)erea suprafeţei planetei arte "i
devastarea planetei pămnt. Cercetările pe care le+am făcut personal susţin această ipote$ă! de"i
e#istă încă multe întrebări rămase fără răspuns. Cu si)uranţă! „creierul0 care s+a ascuns în spatele
civili$aţiei e)iptene! cel puţin începnd din perioada din 8urul anului 3((( î.Ch.! au fost fenicienii! o
rasă albă cunoscută "i sub alte nume. Dlatoul =i$eh Kunde se află area DiramidăL era cunoscut
anterior sub numele de 9l+Nahira! derivat din substantivul arab 9l+Nahir! care este chiar numele
planetei arte. Ge#tele antice arată că sistemul de măsurare a timpului era foarte strns le)at de
arte! una din datele cheie ale calendarului fiind &4 martie Ksau Idele lui arteL! la fel ca "i data de
BO octombrie. Drima dată marca începutul primăverii! iar cea de+a doua sfr"itul anului în calendarul
celtic. 6e)endele Sfntului =raal "i ale re)elui Arthur au "i ele o le)ătură cu această temă. /e pildă!
Camelot nu înseamnă altceva dect ra"ul lui arte.
/upă părerea mea! toate opiniile pre$entate pe scurt în acest capitol despre cataclismele care s+au
abătut asupra
adevărate. pămntului
*nceputul în perioada
acestui interval acuprinsă între &&.(((
marcat sfr"itul "i &4((
9pocii î.Ch.
de Aur "i alsunt mai mult sau
civili$aţiilor mai de
e#trem puţin
avansate tehnolo)ic care au e#istat pnă atunci pe pămnt. 2asele e#traterestre au supravieţuit
cataclismelor fie refu)iindu+se în spaţiul cosmic! fie în re)iunile înalte ale pămntului sau în
adncurile acestuia. ulţi dintre e#tratere"tri "i marea ma8oritate a oamenilor de pe Gerra nu au
supravieţuit însă acestor evenimente. Cei care au reu"it! au fost nevoiţi să o ia de la început! fără să
dispună  cel puţin într+o primă fa$ă  de cuceririle lor tehnolo)ice. Supravieţuitorii s+au încadrat în
două cate)orii: cei de ori)ine ma8oritar e#traterestră! care deţineau cuno"tinţe avansate! "i oamenii
obi"nuiţi! sau rasa sclavilor! care nu deţineau asemenea cuno"tinţe. Cei din prima cate)orie s+au
împărţit "i ei în două tabere. %nii doreau să î"i utili$e$e cuno"tinţele într+o manieră constructivă!
comunicndu+le umanităţii! iar ceilalţi doreau să le păstre$e numai pentru ei! pentru a le putea folosi
în scop de manipulare "i control. 6upta dintre cele două )rupări pentru folosirea aceleia"i cunoa"teri
a continuat pnă astă$i. /upă ce civili$aţiile "i+au revenit după cataclismul din 8urul anului &&.(((
î.Ch.! celelalte
fost nevoită să catastrofe
o ia de maiaumulte
adus noi devastări
ori de de+a %na
la început. lun)ul
dinmileniilor careseau
temele care urmat! iar
re)ăse"te însăumanitatea
în toate a
aceste relatări este cea referitoare la manipularea umanităţii de o rasă avansată din punct de vedere
intelectual Kdar nu "i spiritualL! de ori)ine e#traterestră. Voi continua pe mar)inea acestui subiect!
introducnd un element nou! care va împin)e la apo)eu incredulitatea multora.
Ca#itolul ) - *+u %#une nimic de%#re re#tile
Sunteţi pre)ătiţi? i+a" fi dorit să nu fiu nevoit să fac o introducere la povestea care urmea$ă! căci
nu va face dect să o complice! e#punndu+mă oprobiului public "i ridiculi$ării )enerale. /ar! fie ce+
o fiF -u am dat niciodată înapoi în faţa unor asemenea ar)umente.
/upă părerea mea! AnunnaHi "i marţienii albi de care vorbe"te ;rian /esborou)h nu sunt aceia"i
oameni! de"i nu este e#clus să fi e#istat o le)ătură )enetică între ei. /upă ce am pus laolaltă
&
Cunoscute sub numele de samadhi1tan2.

&5
dove$ile! punctele de vedere! studiile "i opiniile pe care le+am adunat în toţi ace"ti ani pe această
temă! am a8uns la conclu$ia că AnunnaHi sunt o rasă de ori)ine )enetică reptiliană. *n literatura
Q-+istică ei sunt cunoscuţi pur "i simplu sub numele de e#tratere"tri reptilieni. /e altfel! nu sunt
sin)urul care crede acest lucru. Sincer să fiu! am rămas uimit ct de mulţi oameni din epoca noastră
sunt deschi"i în faţa acestei posibilităţi! a8un)nd de multe ori la aceea"i conclu$ie prin propriile lor
cercetări. Drintre ei se numără inclusiv unii care ar fi rs de această idee nu cu mult timp în urmă.
/r. Arthur /avid Eorn! fost profesor de antropolo)ie biolo)ică la %niversitatea de Stat Colorado!
credea pnă nu demult în teoria dar7inistă a evoluţiei umane! respectiv în de$voltarea lentă a speciei
umane! urmnd principiul supravieţuirii celui mai puternic. Dornind de la dove$ile pe care le+a
descoperit! el a a8uns astă$i să creadă că umanitatea a fost fabricată )enetic de e#tratere"tri "i că o
rasă de reptilieni controlea$ă planeta de mii de ani Kinclusiv la ora actualăL. Conclu$iile mele sunt
identice cu ale lui! de"i personal am urmat o cu totul altă cale în viaţă. Studiile doctorului Eorn sunt
pre$entate detaliat în e#celenta sa carte 3riginile e%traterestre ale umanităţii, în care su)erea$ă că
rasa pe care Găbliţele Sumeriene o numesc AnunnaHi este o rasă reptiliană Klucru cu care sunt pe
deplin de acordL. <aimosul astrofi$ician britanic <red EoMle a afirmat într+o conferinţă de presă
ţinută în anul &'5& că lumea este controlată de o forţă care se poate manifesta în forme diferite. „9i
sunt pretutindeni! le+a spus el 8urnali"tilor uluiţi: în cer! în apă "i pe pămnt0! adău)nd că „ei0
controlea$ă umanitatea prin puterea minţii. ,tiu că sună bi$ar! dar va trebui să citiţi inte)ral cartea
de faţă pentru a vă da seama ct de multe dove$i susţin această teorie. /acă veţi prefera să renunţaţi
la lectură Kacum sau după alte cteva capitoleL pentru că această afirmaţie încalcă toate convin)erile
dumneavoastră! veţi rata "ansa de a vă convin)e că pnă "i cele mai neverosimile ipote$e din cele pe
care le voi pre$enta în continuare sunt adevărate! fiind susţinute de o avalan"ă de dove$i.
Cu ct am adunat mai multe informaţii incredibile! cu att mai convins am a8uns să fiu că avem de+a
face cu două situaţii distincte! care au evoluat paralel. De pămnt au e#istat "i alte rase e#traterestre
K"i încă mai e#istăL în afară de cei pe care vechii sumerieni îi numeau AnunnaHi! iar alte te#te antice:
2asa ,arpelui. -u este e#clus ca celelalte rase de e#tratere"tri să se fi luptat cu ace"ti AnunnaHi.
Ge#te din toate culturile antichităţii descriu aceste „ră$boaie ale $eilor0 "i este posibil ca ele să se
refere la conflicte între diferite rase e#traterestre! nu doar la facţiunile AnunnaHi rivale de care
vorbesc Găbliţele Sumeriene. Chiar "i în epoca modernă e#istă nenumărate relatări ale unor oameni
care pretind că au vă$ut umanoi$i cu pielea "i faţa ca de "oprlă! "i cu ochii bulbucaţi ca la broa"te.
%nul din investi)atorii fenomenului e#traterestru este Tason ;ishop III Kun pseudonimL. Acesta
afirmă că! în ma8oritatea lor! reptilienii sunt mai înalţi ca oamenii "i au sn)ele rece! la fel ca
reptilele de pe pămnt. Sunt mult mai puţin sensibili din punct de vedere emoţional ca oamenii "i cei
mai mulţi aue#trem
tehnolo)ice dificultăţi în a+"i e#prima
de avansate. iubirea!
*n treacăt de"i sunt
fie vorba! foartedescriere
această inteli)enţi "i au cuno"tinţe
corespunde perfect
atitudinilor "i comportamentului <răţiei care controlea$ă lumea de astă$i. 2elatările moderne
referitoare la reptilieni se potrivesc întru totul cu descrierile multor „$ei0 din te#tele "i le)endele
antice. /e pildă! între anii 4((( "i @((( î.Ch. a e#istat o cultură numită %baid anterioară Sumerului.
De teritoriul IraHului de astă$i au fost )ăsite fi)urine care desemnea$ă $eii acestei culturi "i care
aveau forme evidente de umanoi$i cu feţe de "oprlă. *n secţiunea ilustraţiilor apare ima)inea unei
asemenea fi)urine asemănătoare unei "oprle! care ţine în braţe un copil care pare o "oprlă în
miniatură. 2e)iunea în care au fost descoperite vesti)iile culturii %baid! dar "i cele ale culturii
sumeriene de mai tr$iu! 8oacă un rol important în povestea noastră! fi)urinele %baid pre$entnd
)rafic „$eii0 care au dominat multe civili$aţii antice. Culturile din America Centrală au un $eu în
formă de "arpe înaripat! Wuet$alcoatl indienii Eopi aveau $eul+"arpe cu pene! ;aholinHon)a! iar
cultura indienilor nord+americani este împn$ită de ima)ini cu "erpi! inclusiv misteriosul munte în
formă de "arpe din hio indienii din India vorbesc de $eii reptilieni -a)a Ko rasă de „demoni0 în

&
le)endele indiene! al căror nume înseamnă „cei care nu mer)! ci se trăsc0L e)iptenii aveau propriul
lor $eu+"arpe! Nneph! faraonii fiind deseori ilustraţi alături de "erpi fenicienii îl aveau pe
A)athodemon! un alt $eu+"arpe populaţia voodoo are un $eu pe care îl nume"te /amballah 1edo!
cu formă de "arpe iar ebraicii îl aveau pe -aHhustan! ,arpele de ;ron$. Străvechiul $eu al
britanicilor! pe care îl considerau Conducătorul 6umii în formă de /ra)on! era numit E%! de unde s+
ar putea să provină termenul de Eu+man Kom>uman în limba en)le$ăL. Simbolul discului înaripat al
sumerienilor! care apare în întrea)a lume antică! era alcătuit din doi "erpi. Simbolismul "arpelui "i
asocierea lui cu „$eii0 antici poate fi )ăsit pretutindeni în lume.
*n cartea sa! 4dorarea Şarpelui, reverendul Tohn ;athhurst /eane scrie: „%nul din cei cinci
constructori ai Gebei Xîn 9)iptY a fost numit după $eul+"arpe al fenicienilor! fhion. Drimul altar din
Atena ridicat ciclopilor a fost cel închinat lui ps! $eul+"arpe. Adorarea simbolică a "arpelui era att
de obi"nuită în =recia! înct Iustin artirul i+a acu$at pe )reci că au introdus+o în misterele tuturor
celorlalţi $ei. Atunci cnd î"i ale) o bucată de teren pentru a+"i construi o casă sau un mormnt!
chine$ii au o superstiţie: o atin) cu capul! coada "i picioarele "oprlelor care trăiesc sub pămnt0.
-u este e#clus ca dra)onii care scot foc pe nări "i "erpii malefici care apar în toate le)endele lumii
să î"i aibă ori)inea în „$eii0 reptilieni care au acţionat cndva la vedere! cu mii de ani în urmă.
Ge#tele străvechi îi numesc pe ace"tia oamenii+"erpi! iar ;iblia face referiri frecvente la simbolistica
"arpelui. /e"i nu toate simbolurile care includ "erpi se referă la aspectul reptilian al acestora! sunt
destule care intră totu"i în această cate)orie.  altă temă comună care apare în te#tele antice este cea
referitoare la locurile sacre pă$ite de dra)oni sau de "erpi. Cel mai cunoscut e#emplu de acest fel în
ccident
a fericirii este "arpele
absolute din =rădina
numită 9denului!
Eeden! mai dar dect
frumoasă tema este universală.
tot restul Dersanii
lumii la un loc.vorbeau
Acesta adefost
o re)iune
săla"ul
primordial al primului om! înainte ca acesta să fi fost tentat de un spirit malefic care a luat forma
unui "arpe "i care l+a ispitit să )uste din fructele unui copac. Einduismul vorbe"te de arborele
banMion sub care Nrishna! „Iisus0 al indienilor! s+a a"e$at pe un "arpe încolăcit! revărsnd
cunoa"terea spirituală asupra umanităţii. =recii antici aveau tradiţia Insulei celor ;inecuvntaţi "i a
=rădinii Eesperidelor! în care cre"tea un copac ce producea merele de aur ale nemuririi. Această
)rădină era prote8ată de un dra)on. *n cărţile sacre chine$e se vorbe"te de o )rădină în copacii căreia
cre"teau fructele nemuririi! pă$ită tot de un "arpe înaripat! numit dra)on. 6e)endele me#icane au o
variantă a le)endei 9vei în care apare un "arpe uria".  altă le)endă hindusă descrie muntele sacru
eru! pă$it de un dra)on înfrico"ător. Deste tot re)ăsim aceea"i temă a locurilor sacre pă$ite de
dra)oni înfrico"ători "i reptilieni pe 8umătate umani! care le oferă oamenilor cunoa"terea spirituală.

Speciile
de de reptile
milioane de ani!au
"i ochiar
istorie
maiîndelun)ată
veche. /acăpedorim
pămnt! începnd natura
să înţele)em cu dino$aurii
e#actă acare au trăit
vieţii! acumsă&4(
va trebui
ne eliberăm mintea de condiţionările actuale "i să reali$ăm că ceea ce vedem la ora actuală pe
pămnt nu repre$intă dect o fracţiune minusculă din posibilităţile e#istente. Speciile de reptile
precum "oprlele sau "erpii nu repre$intă dect o formă a )eneticii reptiliene! posibilă în univers.
,tiinţa modernă a demonstrat că nu toţi dino$aurii aveau sn)e rece. 9i seamănă cu reptilele actuale
numai din punct de vedere fi$ic. Cert este că att dino$aurii ct "i reptilele au dat na"tere unei
varietăţi incredibile de forme. /e pildă! dino$aurii erau de toate mărimile! trăiau pe pămnt! în apă
sau în aer! erau erbivori sau carnivori feroce! precum GMrannosaurus 2e#! care cntărea opt tone.
Dutem crede oare că această diversitate )enetică nu putea produce "i forme umanoide! care să
mear)ă pe două picioare! să fie în$estrate cu două braţe "i cu un creier suficient de de$voltat înct să
producă o civili$aţie tehnolo)ică? Cercetările de ultimă oră indică faptul că mulţi dino$auri care
trăiau acum &(( de milioane de ani erau foarte inteli)enţi. Saurornitoidul! numit astfel din cau$a
asemănării sale cu o pasăre! avea un creier mare! ochi care îi permiteau o vedere stereoscopică "i

&'
de)ete orientate în direcţii opuse! care îi permiteau să prindă "i să ţină mici mamifere cu care se
hrănea. Adrian T. /esmond! unul din cei mai mari speciali"ti ai lumii în domeniul dino$aurilor!
afirmă că o creatură precum Saurornitoidul era despărţit de restul dino$aurilor „printr+o prăpastie
comparabilă cu cea care îi desparte pe oameni de vaci0! după care conchide: „Cine "tie ct de
departe ar fi putut a8un)e aceste imitaţii de păsări dacă ar fi supravieţuit?0 Studiile făcute su)erea$ă
că dacă nu ar fi fost "ter"i de pe suprafaţa pămntului de un cataclism petrecut acum O4 de milioane
de ani! dino$aurii ar fi putut evolua într+o rasă de umanoi$i reptilieni.

A)enţia Spaţială
California Americană!
%niversitM! să scrie-ASA i+a despre
un raport cerut lui
cum/ale 2ussell!
ar putea arătapaleontolo)ul "ef de9lla a-orthern
viaţa e#traterestră. creat un
model pornind de la dino$aurul Groodon! căruia i+a aplicat schimbările )enetice care s+ar fi putut
produce în mod natural de+a lun)ul milioanelor de ani "i a a8uns la o creatură pe care a numit+o dino+
sauroid. Aceasta semăna uimitor cu un reptilian umanoid! fiind chiar identic cu ima)inile descrise de
oameni care pretind că au vă$ut e#tratere"tri reptilieni. Cine poate spune dacă acest salt evoluţionist
de la dino$aurii clasici la umanoi$ii reptilieni nu s+a produs într+o altă dimensiune sau pe o altă
planetă fi$ică! poate chiar "i pe pămnt! înainte de dispariţia dino$aurilor? ai mult dect att! au
dispărut oare cu toţii? Daleontolo)ia modernă K"tiinţa care studia$ă fosileleL su)erea$ă la ora actuală
că nu toţi dino$aurii au fost uci"i de meteoritul care a lovit pămntul acum O4 de milioane de ani "i
că unii dintre ei ar putea trăi "i astă$i. 9#istă tot mai multe dove$i că păsările actuale ar putea fi
urma"ele dino$aurilor. /e"i corpurile marii ma8orităţi a dino$aurilor au fost distruse! con"tiinţa lor
trebuie să fi supravieţuit! căci con"tiinţa înseamnă ener)ie! iar ener)ia este indestructibilă. 9a nu
poate fi anihilată!
dino$aurilor care audar poate pămntul
dominat fi transmutată
timp deîntr+o altămilioane
567 de formă. de
Ceani&
s+a întmplat
A"a cum am cu vă$ut
con"tiinţa
mai
devreme! numeroase le)ende din Asiria! ;abilon! China! 2oma! America! Africa! India "i din alte
părţi! inclusiv povestea din Vechiul Gestament! pre$intă pove"ti cu dra)oni. Simbolul "arpelui s+a
descoperit "i în ;ritania antică! în =recia! alta! 9)ipt! -e7 e#ico! Deru "i în toate insulele din
ceanul Dacific. 9#istă o asemănare indubitabilă între unii dino$auri "i vechile ilustraţii ale
dra)onilor. Anumite specii de "oprle micuţe cu aripi sol$oase din arhipelea)ul indo+malaMe$ian
seamănă att de bine cu dra)onii înct li s+a dat chiar numele de /raco! după constelaţia din care se
crede că provin e#tratere"trii reptilieni. *ncă "i mai interesantă mi se pare "oprla cu armură numită
8oloch )orridus, care seamănă de asemenea cu un dra)on. oloch este numele unei divinităţi
antice căreia cu mii de ani în urmă i se sacrificau copii. Se crede că procesul continuă "i astă$i în
cadrul unei vaste reţele de ritualuri satanice. Altfel spus! copiii sunt sacrificaţi reptilienilorcăci! a"a
cum vor arăta în continuare! mulţi „demoni0 ai satanismului nu sunt alţii dect reptilienii care
încearcă
=ould! undeautor
mii de ania să
care preia
scris controlul
foarte asupradra)oni
mult despre planetei. Iată ce spune în această direcţie Charles
"i reptile:
„9#istă o specie pierdută de "oprle care hibernau "i erau carnivore! care aveau aripi la fel ca "i
/raco "i erau prote8ate de o armură "i de sol$i0. 9l crede că habitatul acestei specii era situat în
podi"urile din Asia centrală! iar dispariţia ei a coincis cu arele Dotop. 9#istă încă ima)ini ale unor
„"oprle $burătoare0 uria"e în diferite părţi ale lumii! în special în e#ic! -e7 e#ico "i Ari$ona.

Cine %unt i de unde vin ei!9#istă trei ori)ini posibile atribuitereptilienilor AnunnaHi care intervin
în afacerile oamenilor: &L sunt e#tratere"tri BL sunt intra+tere"tri care trăiesc în interiorul pămntului
"i 3L manipulea$ă umanitatea dintr+o altă dimensiune! prin „posedarea0 corpului uman. /upă
părerea mea! toate cele trei ipote$e sunt adevărate.
Sunt ei etrateretri! Cercetătorii fenomenului reptilian au tras conclu$ia că cel puţin o parte dintre
aceste fiinţe provin din constelaţia /raco. Aceasta include steaua Ghurban! considerată cndva

B(
Steaua -ordului! în funcţie de care sunt orientate piramidele e)iptene. Dotrivit studiilor lui =raham
EancocH! străvechiul comple# de temple de la An)Hor 1at! în Cambo)ia! repre$intă o replică a
constelaţiei /raco! a"a cum trebuie să fi arătat ea în anul &(.4(( î.Ch. *n această epocă! pămntul "i
locuitorii săi! oameni "i e#tratere"tri deopotrivă! abia î"i reveneau după marele cataclism produs în
8urul anului &&.((( î.Ch.! reconstruindu+"i civili$aţia. Autorul "i cercetătorul 2obert ;auval afirmă
că piramidele de la =i$eh sunt aliniate în funcţie de stelele din „centura0 lui rion! a"a cum trebuie
să fi arătat ele în 8urul aceluia"i an &(.4(( î.Ch.! cnd rion se afla în punctul cel mai de 8os al
ciclului său Kdin cte înţele)! de pe rion provine o altă rasă de e#tratere"tri care operea$ă pe
planeta noastrăL. 6a fel ca alţi cercetători! EancocH su)erea$ă că Sfin#ul cu trup de leu de la =i$eh!
despre care se crede că este mult mai vechi dect a fost datat de istorici! trebuie să fi privit cu faţa
către constelaţia 6eului în aceea"i perioadă de timp. 6a ora actuală se fac cercetări le)ate de o
structură fantastică aflată sub apele Taponiei! care ar putea fi de asemenea veche de cel puţin &(.4((
de ani. ulţi oameni au pus la îndoială aceste descoperiri! în special sincroni$area piramidelor de la
=i$eh cu constelaţia rion! dar tema merită să fie cercetată în continuare! chiar dacă nu toate
detaliile sale sunt adevărate. 6a urma urmei! descoperirea adevărului nu repre$intă niciodată un
lucru u"or! cu att mai mult dacă are o vechime att de mare.
9ste uimitor cum ni"te structuri "i temple att de vechi! aparţinnd unor culturi aparent fără le)ătură
unele cu altele! se alinia$ă între ele cu o preci$ie astronomică! matematică "i )eometrică att de
mare. /ar poate că acele culturi nu erau fără le)ătură unele cu altele. A"a cum vom vedea în
continuare! ele aveau o ori)ine comună. Gemplele din An)Hor 1at sunt acoperite cu ima)ini ale
reptilienilor!
Centrală "i ceacaracteristică
indiană. *nspecifică
studiul tuturor culturilor
său referitor antice + cea turnuri
la misterioasele e)ipteană! cea din
rotunde din America
Irlanda!
profesorul Dhillip Calahan afirmă că acestea sunt po$iţionate cu o sincronicitate remarcabilă în
funcţie de constelaţiile vi$ibile pe cerul dinspre nord în timpul solstiţiului de iarnă. /ar cel mai
perfect se alinia$ă turnurile cu constelaţia /raco. /acă am trasa un desen uria" al constelaţiei /raco
pe între)ul teritoriu al Irlandei! afirmă Calahan! ochii "i capul dra)onului ar fi situate de o parte "i de
alta a 6ou)h -ea)h! chiar în centrul Irlandei de -ord. Dartea de est a 6ou)h -ea)h este situată în
apropierea capitalei ;elfast. /e aceea! capul constelaţiei /raco este situat la sol e#act în Irlanda de
-ord! acea re)iune micuţă care a fost att de $)uduită de crime "i de suferinţă în ultima vreme. Dnă
la sfr"itul lecturii cărţii de faţă! cei care nu sunt familiari$aţi cu simbolismul î"i vor da seama ct de
mare este puterea acestuia de a atra)e ener)ie! po$itivă sau ne)ativă! într+un anumit loc. Tohn
2hodes! unul din cei mai mari speciali"ti în domeniul reptilienilor! afirmă că ace"tia ar putea fi
invadatori veniţi din spaţiul cosmic! care vi$itea$ă diferite planete "i î"i infiltrea$ă a)enţii pnă la
preluarea între)ului
diferite forme control
de viaţă asuprapeacestora.
e#istente planetaConform acestei
respectivă! teorii!
pe care forţelelor
savanţii militare reptiliene
le studia$ă! dupărăpesc
care
introduc codul )enetic reptilian în speciile pe care doresc să le manipule$e. Dro)ramul presupune un
procedeu de încruci"are! adică e#act tehnica descrisă de Găbliţele Sumeriene. 2hodes adau)ă: /in
ba$ele lor subterane! e#tratere"trii reptilieni creea$ă o reţea alcătuită din fiinţe cu )enetică mi#tă
Kumană "i reptilianăL! pe care le infiltrea$ă pe diferite nivele ale comple#ului militar+industrial de la
suprafaţă! în )uvernele diferitelor ţări! în )rupurile care studia$ă Q-+urile "i domeniul paranormal!
în or)ani$aţiile preoţe"ti "i reli)ioase! etc. Ace"ti oameni cu )enetică mi#tă acţionea$ă conform
instrucţiunilor primite! de multe ori fără să "tie că sunt „a)enţi reptilieni0! crend astfel condiţiile
pentru inva$ia finală a e#tratere"trilor.
-u am avut oca$ia să studie$ opera lui 2hodes dect cu cteva $ile înainte de terminarea acestei
cărţi! dar! a"a cum veţi constata în continuare! am a8uns e#act la acelea"i conclu$ii. 2hodes afirmă că
după inva$ia reptiliană din spaţiul cosmic "i din ba$ele lor subterane! populaţia de la suprafaţă este

B&
nevoită să se predea rapid! din cau$a superiorităţii armelor e#traterestre. *n continuare! reptilienii
)olesc planeta de resursele ei naturale! precum apa! mineralele "i informaţiile A/-. Drincipala
metodă de control reptilian este infiltrarea societăţii umane prin intermediul societăţilor secrete! pe
care o voi detalia mai tr$iu în această carte. *n finalul cărţii sale! 9eii din Eden, autorul "i
cercetătorul american 1illiam ;ramleM a tras conclu$ia că AnunnaHi au creat o societate secretă
numită <răţia ,arpelui! pe care au folosit+o pentru a manipula umanitatea prin metodele care vor fi
descrise în capitolele următoare din lucrarea de faţă. Această <răţie a ,arpelui este nucleul central al
reţelei )lobale actuale de societăţi secrete e#istente pe pămnt "i controlate de reptilieni.
Sunt ei intrateretri! *n forma fi$ică pe care "i+au asumat+o! AnunnaHi sunt una din numeroasele
rase care trăiesc în interiorul pămntului! într+un fel de catacombe uria"e! care comunică prin
tuneluri "i pe"teri subterane. 9#istă o le)endă a indienilor Eopi care susţine că sub ora"ul 6os
An)eles e#istă un comple# străvechi de tuneluri! care a fost ocupat de rasa „"oprlelor0 acum 4(((
de ani. *n anul &'33! =. 1arren Shufelt! un in)iner minier din 6A! a afirmat că a )ăsit acest
comple# subteran. Se crede că la ora actuală în interiorul lui se ţin anumite ritualuri francmasone
satanice. Autorităţile "tiu de multă vreme de e#istenţa acestor rase subterane "i de locurile în care
trăiesc! dar ascund acest lucru printr+o operaţiune masivă de acoperire.
*n anul &'('! =.9. Nincaid a descoperit un ora" subteran construit cu preci$ia arii Diramide în
apropiere de arele Canion din Ari$ona. ra"ul era suficient de mare pentru a putea fi locuit de
4(.((( de persoane "i era plin de corpuri mumificate! de ori)ine orientală! poate chiar e)ipteană!

potrivit
numeroase conducătorului e#pediţiei!
artefacte! inclusiv profesorul
unele obiecte S.A. la
din cupru Tordan. Au fost
fel de dure descoperite
ca oţelul. u$eulde asemenea
Smithsonian
din 1ashin)ton /C a avut )ri8ă ca aceste descoperiri să nu fie aduse la cuno"tinţa opiniei publice "i
nimeni nu ar fi "tiut nimic de această descoperire dacă nu s+ar fi publicat două articole în $iarul
local! :he 4rizona azette, în aprilie &'('. Cercetătorul "i autorul Tohn 2hodes afirmă că a
descoperit acest loc ascuns! pe care îl asocia$ă cu Sipapuni! lumea subterană din care pretind că au
ie"it la suprafaţă indienii Eopi. Dotrivit le)endelor acestora! tribul Eopi a trăit cndva în interiorul
pămntului! membrii săi fiind hrăniţi "i îmbrăcaţi de ni"te „oameni+furnici0! care ar putea fi
identificaţi cu e#tratere"trii cunoscuţi sub numele de cenu"ii. Indienii Eopi î"i numesc strămo"ii
„fraţii lor "erpi0 "i cel mai sacru ritual al lor este dansul "arpelui. A"a cum voi continua să repet la
nesfr"it! nu toţi reptilienii au intenţii răuvoitoare! "i nu doresc în nici un ca$ să demoni$e$ rasa
reptiliană. /iscuţia de faţă se referă doar la o )rupare din rndul lor. Indienii Eopi susţin că la
ordinul $eiţei lor! <emeia Dăian8en! au ie"it la un moment dat la suprafaţa pămntului! printr+o

pe"teră pe limbile!
amestecat care o numesc Sipapuni.
astfel înct dată
triburile nu a8un"i la suprafaţă!
s+au mai s+au între
putut înţele)e confruntat cu o pasărecu
ele. Asemănarea care le+a
povestea
biblică a Gurnului din ;abel este att de i$bitoare înct nu putem să nu sesi$ăm această cone#iune.
-ici în $ilele noastre indienii Eopi nu îndră$nesc să refacă ima)inile strămo"ilor lor "erpi! de teamă
să nu fie pedepsiţi cu moartea.
Structura lumii subterane descoperită în Ari$ona de 9.=. Nincaid a fost descrisă de acesta astfel: „
o cameră+mamut din care ies pasa8e subterane la fel ca spiţele din a#ul unei roţi0. 9#act a"a este
descrisă ba$a subterană a reptilienilor de la /ulce! -e7 e#ico! dar "i structura ba$ată pe cercuri
concentrice prin care <răţia mondială manipulea$ă lumea! fiecare cerc avnd un nivel diferit de
cunoa"tere la care au acces membrii săi Kcu att mai înalt cu ct cercul este mai apropiat de nucleuL.
Cteva din cele mai importante ba$e subterane reptiliene sunt locali$ate în Ari$ona! -e7 e#ico "i
$ona <our Corners KCele Datru ColţuriL în care se intersectea$ă cele patru state americane: Ari$ona!
%tah! Colorado "i -e7 e#ico. Ct despre lumile "i ora"ele subterane! antice sau moderne! acestea
abundă pe întrea)a planetă. 9#istă rapoarte ale unor martori oculari care au vă$ut prin anii P3(

BB
umanoi$i )i)antici în catacombele din Eal Saflini KaltaL. Ace"tia au fost închi"i în ele după o
petrecere a unor elevi! cnd )hidul lor a dispărut. *n apropiere de /erinHuMa! în Gurcia! s+au
descoperit mai mult de 3( de comple#uri străvechi de tuneluri "i ora"e subterane! iar lista poate
continua la nesfr"it. Se crede că misterioasa creatură cunoscută sub numele de ;i) <oot! un fel de
maimuţă uria"ă "i păroasă! ar proveni din interiorul pămntului. area ma8oritate a cercetătorilor
fenomenului Q- cred că e#istă ba$e subterane reptiliene în care e#tratere"trii lucrea$ă împreună cu
elita pe care au impus+o la suprafaţa pămntului Kavnd )ene încruci"ate cu ale lorL! "i am vorbit
personal cu fo"ti a)enţi CIA care mi+au confirmat acest lucru. Cu si)uranţă! în interiorul planetei
noastre trăie"te o rasă reptiliană întrupată în formă fi$ică. Sin)ura întrebare care mai rămne de
lămurit este dacă aceasta provine de pe pămnt! sau are o ori)ine e#traterestră. Cel mai probabil!
răspunsul corect se află undeva la mi8loc.
/in ei din alte dimen%iuni! Cercetările pe care le+am făcut personal su)erea$ă că manipularea "i
controlul reptilian asupra umanităţii este orchestrat în primul rnd într+o altă dimensiune. <ără a
înţele)e natura multidimensională a vieţii "i a universului! nu vom putea reali$a plenar maniera în
care se reali$ea$ă manipularea pămntenilor de către o forţă ne+umană. A"a cum confirmă în ultima
vreme tot mai mulţi oameni de "tiinţă! universul este alcătuit dintr+un număr infinit de frecvenţe sau
dimensiuni ale vieţii care coe#istă în acela"i spaţiu! la fel ca frecvenţele radio sau de televi$iune.
/eocamdată! noi suntem racordaţi la frecvenţa spaţiului tridimensional! pe care îl percepem ca fiind
realitatea în care trăim. Cum s+ar spune! suntem acordaţi pe acest pro)ram dar! la fel ca în ca$ul
radioului sau al televi$iunii! celelalte posturi transmit simultan pro)rame "i dacă schimbăm canalul
sau lun)imea
de dinainte nudeî"iundă! ne putem
încetea$ă racorda oricnd
transmisiunea! dar noilanu+l
ele. mai
/acăputem
vom proceda
vedea sauastfel!
au$i!canalul
căci nusau
maipostul
suntem racordaţi la el. 6a fel se petrec lucrurile "i cu con"tiinţa umană. 9#istă oameni care î"i pot
acorda con"tiinţa pe alte lun)imi de undă Kteoretic! toţi putem face acest lucruL! conectndu+se astfel
la informaţiile "i con"tiinţele care operea$ă pe respectiva frecvenţă. -oi numim acest fenomen
„putere e#trasen$orială0! dar în realitate ea nu repre$intă altceva dect capacitatea de a muta canalul
pe un alt post. Aceasta este maniera în care operea$ă 2asa ,arpelui sau AnunnaHi! care controlea$ă
lumea în care trăim prin „posedarea0 anumitor linii )enealo)ice dintr+o altă dimensiune. /upă cum
îmi indică însă cercetările făcute! controlorii reptilieni din cea de+a patra dimensiune sunt controlaţi
la rndul lor de entităţi aflate undeva! într+o a cincea dimensiune. %nde se termină toată această
poveste? Cine poate "ti? /a! "tiu că sună a basm! dar a"a sună de cele mai multe ori adevărul. /acă
nu mai puteţi suporta! puteţi lăsa cartea deoparte! dar nu veţi mai afla astfel enorma cantitate de
dove$i care e#istă în favoarea acestei afirmaţii. „Dostul0 din care emit reptilienii se află pe un nivel
inferior celei de+a
/imensiunea patracunoscută
mai este dimensiuni! cel numele
"i sub mai apropiat cu putinţă
de re)iunea de inferioară
astrală lumea fi$ică în care trăim.
 le)endarul cămin al
demonilor "i al entităţilor malefice despre care s+a vorbit att de mult în antichitate. Aceasta este
dimensiunea la care apelea$ă inclusiv satani"tii moderni atunci cnd î"i invocă entităţile demoniace
în ritualurile lor sinistre. /e fapt! ei îi invocă pe reptilienii din re)iunea inferioară a celei de+a patra
dimensiuni. %nii cercetători su)erea$ă! pe bună dreptate! că reptilienii aflaţi într+o formă ne+fi$ică
au putut pătrunde în dimensiunea noastră prin anumite )ăuri sau portaluri în ţesătura spaţio+
temporală create de testele "i e#plo$iile nucleare care au început în de"ertul din -e7 e#ico pe la
începutul anilor P@(. /upă părerea mea! aceste )ăuri au început să fie create cu mult timp în urmă!
înainte de marile cataclisme! cnd lumea se afla într+o etapă mult mai avansată de de$voltare
tehnolo)ică dect societatea în care trăim noi.

Controlul reptilian asupra planetei pămnt implică toate cele trei teme de mai sus. Dersonal! am
convin)erea că structura )enetică reptiliană operea$ă în între)ul univers "i că nu toţi e#tratere"trii

B3
care au această structură sunt răuvoitori sau malefici. 6a fel ca în ca$ul umanităţii! ei acţionea$ă pe
între)ul spectru de atitudini posibile! de la iubire pnă la ură! de la dorinţa de libertate pnă la
dorinţa de control. -u voi putea sublinia îndea8uns pnă la sfr"itul cărţii că reptilienii la care mă
refer aici sunt doar o )rupare particulară aparţinnd acestei specii! nu întrea)a specie. Această
)rupare manipulatoare a venit pe planeta noastră din constelaţia /raco! aceasta fiind chiar ori)inea
unor termeni precum „drac0 sau „draconic0! care re$umă destul de corect intenţiile "i a)enda
membrilor săi. Acestor e#tratere"tri le place să consume sn)e uman! ei fiind vampirii de care
vorbesc attea le)ende. /e altfel! care este numele celui mai celebru vampir din lume? Contele
/raculaF Cuvntul „conte0 simboli$ea$ă liniile )enealo)ice aristocratice cu )enetică mi#tă!
reptiliană "i umană! pe care e#tratere"trii le posedă din re)iunea inferioară a celei de+a patra
dimensiuni! iar /racula este o referire evidentă la aceia"i draconieni. Dove"tile recente referitoare la
chupacabra care su)e sn)ele! apărute în Duerto 2ico! e#ic! <lorida "i nord+vestul coastei pacifice
se potrivesc de minune descrierii reptiliene. Această creatură su)e sn)ele unor animale domestice
precum caprele! de unde "i numele ei Ksu)e+capraL. 2eptilienii operea$ă prin învăluire. 9#presia lor
fi$ică trăie"te în ba$e subterane! de unde interacţionea$ă cu savanţi "i lideri militari cu sn)e
încruci"at. Ies uneori la suprafaţă pentru a răpi fiinţe umane! dar principala formă de control pe care
o e#ercită este posesiunea. Dro)ramul de încruci"are )enetică Kprin acte se#uale sau în laboratorL
este descris în Găbliţele Sumeriene "i în Vechiul Gestament K<iii lui /umne$eu care s+au încruci"at
cu fiicele oamenilorL. 6iniile )enealo)ice hibride pe care le+au produs sunt purtătoare ale codului
)enetic reptilian! putnd fi mult mai u"or posedate de reptilienii din re)iunea inferioară a celei de+a
patra dimensiuni. /upă cum vom vedea! aceste linii )enealo)ice au devenit aristocraţia "i familiile
re)ale ale arii ;ritanii "i ale celorlalte naţiuni europene! fiind apoi e#portate pentru a )uverna cele
două Americi! Africa! Asia! Australia! -oua Qeelandă! "i a"a mai departe. embrii acestor linii
)enetice preiau prin manipulare toate po$iţiile cheie ale politicii! armatei! mass+mediei! sistemului
bancar "i mediului de afaceri! devenind un fel de păpu"i manevrate de e#tratere"tri. Ace"tia operea$ă
prin intermediul tuturor raselor! dar mai ales al celei albe.
/upă cum se "tie! e#istă o $onă a creierului uman cunoscută sub numele de creier reptilian. Acesta
este creierul primordial al omului! la care s+au adău)at ulterior celelalte se)mente. Dotrivit neuro+
anatomistului Daul ac6ean! această $onă primitivă a creierului este condusă de un alt se)ment
preistoric! pe care oamenii de "tiinţă îl numesc comple#ul+2. 2 este prescurtarea de la reptilian! căci
noi împărtă"im acest or)an cu reptilele. ac6ean afirmă că acest comple#+2 8oacă un rol important
în „comportamentul a)resiv! în simţul teritorialităţii! al ritualismului "i în stabilirea ierarhiilor
sociale0. Acesta este e#act modelul comportamental al reptilienilor "i al hibri$ilor umani creaţi de ei.
Astronomul
petrecut cea Carl Sa)anparte
mai mare "tia amult mai multe
carierei lucruri dect
lui ascun$nd a revelat
adevărul! opiniei publice.
nu scoţndu+l /e /in
la iveală. fapt!cnd
el "i+a
în
cnd! această cunoa"tere a adevărului ascuns a ie"it la suprafaţă! ca de pildă în acea oca$ie în care a
spus: -u trebuie să i)norăm componenta reptiliană a naturii umane! îndeosebi comportamentul
nostru ritualist "i ierarhic. Acest model ne+ar putea a8uta să înţele)em care este esenţa fiinţei umane.
*n cartea sa *ragonii din Eden, el adau)ă că pnă "i latura ne)ativă a comportamentului uman poate
fi e#primată în termeni reptilieni! cum ar fi e#presia „uci)a" cu sn)e rece0. Cu si)uranţă! Sa)an Kal
cărui nume este o inversiune perfectă a numelui indian al $eilor reptilieni! -a)asL "tia el ce "tia! dar
a preferat să nu de$văluie aceste lucruri. *n perioada de formare a fătului! acesta trece prin
numeroase etape ce marchea$ă evoluţia animalelor pnă la forma umană actuală. Dot fi stabilite
astfel cone#iuni cu mamiferele Kaltele dect primateleL! reptilele "i pe"tii. Spre e#emplu! e#istă un
moment în care embrionul î"i de$voltă branhii. Dnă în cea de+a opta săptămnă! fătul uman
seamănă mai de)rabă cu embrionii de păsări! oi "i porci. Abia din cea de+a treia lună de de$voltare o
ia el pe calea evoluţiei proprii. /in cnd în cnd! instrucţiunile )enetice uită care este cel mai recent

B@
scenariu "i conduc la na"terea unor copii cu co$i. Acestea se numesc apendice caudale "i apar în
re)iunea lombară inferioară. *n ţările de$voltate ele sunt înlăturate imediat de medici! dar în ţările
sărace e#istă oameni care sunt nevoiţi să trăiască întrea)a lor viaţă purtnd aceste co$i. <eromonii
sunt substanţe secretate de animale pentru a putea fi recunoscute de membrii aceleia"i specii.
<eromonii femeilor umane "i cei ai i)uanelor sunt identici din punct de vedere chimic.
Vă reamintesc de cifrele date în primul capitol care preci$ea$ă numărul de planete "i de stele care
e#istă în această fracţiune a creaţiei în care ne aflăm "i noi. -umărul formelor de viaţă din această
)ala#ie depă"e"te
vom limita oricede
capacitatea ima)inaţie!
percepţie iar acesta
numai este ce
la ceea doar nivelul
e#istă tridimensional
pe această al e#istenţei.
planetă micuţă /acă ne
din sistemul
nostru solar Knici el prea mareL! ima)inaţia "i vi$iunea noastră vor rămne att de microscopice înct
ne va fi imposibil să înţele)em ce se petrece în realitate în lumea în care trăim. Dentru acest nivel de
)ndire! ideea că o rasă reptiliană ne controlea$ă planeta dintr+o altă dimensiune pare neverosimilă
"i de neînţeles. Drobabil a"a vor )ndi marea ma8oritate a cititorilor acestei cărţi! dar în rndul
cercetătorilor interesaţi de aflarea adevărului! "i nu doar de apărarea unui sistem de convin)eri
depă"it! „cone#iunea reptiliană0 prinde din ce în ce mai mult teren.
*n anul &'' am călătorit prin S%A timp de &4 $ile! perioadă în care am întlnit &B persoane diferite
care mi+au declarat că au vă$ut cu ochii lor oameni transformndu+se în reptile! iar apoi din nou în
oameni. /e pildă! doi pre$entatori de televi$iune au avut o asemenea e#perienţă în timp ce
intervievau un mare apărător al centrali$ării )lobale a puterii! cunoscută "i sub numele de -oua

rdine ondială.uimitoare
trăit o e#perienţă /upă ce interviul
în timpulînemisiunii:
direct s+aaterminat!
vă$ut faţapre$entatorul i+a spus cole)ei
bărbatului intervievat sale că a
transformndu+se
într+o creatură asemănătoare unei "oprle! după care a revenit din nou la trăsăturile unei feţe umane.
Cole)a sa a rămas consternată! căci ea a vă$ut minile oaspetelui transformndu+se în labe de
reptilă. Dre$entatorul mi+a mai povestit e#perienţa unui prieten de+al său! poliţist! în timpul unui
control de rutină într+o clădire oficială din Aurora! ln)ă /enver! Colorado. Doliţistul i+a atras
atenţia directorului uneia din companiile de la parter asupra naturii e#treme a mi8loacelor de
securitate adoptate în clădire. /irectorul i+a răspuns că dacă dore"te să vadă cu adevărat mi8loace
e#treme de securitate! ar face mai bine să vi$ite$e eta8ele superiore ale clădirii. I+a arătat de
asemenea un lift care nu urca dect pnă la anumite eta8e din partea de sus a clădirii! după care! tot
sporovăind! i+a povestit ce i s+a întmplat cu cteva săptămni înainte. A"tepta liftul! iar cnd acesta
s+a deschis! din el a ie"it o creatură e#trem de ciudată. 9ra albinoasă "i avea o faţă ca de "oprlă! cu
pupile verticale! a"a cum au reptilele. Creatura a ie"it afară din clădire "i s+a urcat într+o ma"ină cu

însemne oficiale.
companiile Doliţistul
care erau a rămas
)ă$duite attsuperioară
în partea de intri)ata înct s+a"iinteresat
clădirii în timpul
la care a8un)ea săumisterios.
liftul liber de A
aflat că toate erau firme+fantomă! sub care se ascundea de fapt! CIA.
Ar mai fi "i e#perienţele lui CathM U;rien! una din sclavele controlate mental de care s+a folosit
=uvernul Statelor %nite timp de B4 de ani! pe care le poveste"te în uimitoarea sa carte! :rans
;ormation of 4merica<, scrisă împreună cu arH Dhillips. <emeia a fost abu$ată se#ual încă din
copilărie! iar apoi ca adult! de un între) "ir de oameni faimo"i pe care îi nume"te în cartea sa. Drintre
ace"tia s+au numărat pre"edinţii Statelor %nite =erald <ord! ;ill Clinton "i =eor)e ;ush! un 8ucător
cu un rol principal în <răţie! a"a cum am arătat în celelalte cărţi ale mele Klucru confirmat de altfel
de mulţi alţi autoriL. ;ush! un pedofil "i uci)a" în serie! a violat+o în mod repetat pe fiica lui CathM!
NellM U;rien. Ca reacţie în faţa cura8oasei e#puneri a adevărului pe care a făcut+o aceasta!
autorităţile au fost nevoite să o scoată pe NellM din pro)ramul de control al minţii numit Project
B
Toc de cuvinte: Gransformarea Americii! sau Intrarea în Gransă a Americii.

B4
8onarch. CathM descrie în cartea sa! :rans ;ormarea 4mericii, un moment în care pre"edintele
;ush stătea în faţa ei în biroul său din Casa Albă! răsfoind o carte cu ima)ini ale unor „e#tratere"tri
cu feţe de "oprle veniţi dintr+un loc îndepărtat din spaţiul cosmic0. ;ush a pretins că este el însu"i
un „e#traterestru0 "i s+a transformat în faţa ei într+o reptilă! „ca un cameleon0. CathM a preferat să
creadă că a fost victima unui efect de holo)ramă! lucru care nu mă miră deloc. rice om ar fi cre$ut
acela"i lucru! căci adevărul pare prea fantastic pentru a fi cre$ut Kchiar dacă îl ve$i cu ochii tăiL! pnă
cnd nu începi să aduni dove$i care să+l ateste. -u e#istă nici o îndoială că pro)ramele de control al
minţii includ "i scenariul e#traterestru! ma8oritatea or)ani$aţiilor care se ocupă de studierea Q-+
urilor fiind manipulate în mod )rosolan! nu în ultimul rnd prin intermediul EollM7ood+ului! prin
care se încearcă să se modele$e opinia publică. CathM afirmă în cartea sa că =eor)e 6ucas!
producătorul trilo)iei =tar >ars, este ofiţer acoperit al -ASA "i al A)enţiei pentru Securitate
-aţională Kdin care s+a născut mai tr$iu CIAL. Corobornd faptele "i cu informaţii pe care le+am
aflat de la alte persoane! eu nu cred că ceea ce a spus ;ush "i ceea ce a vă$ut CathM a fost doar un
pro)ram de control al minţii. Cred că pur "i simplu ;ush i+a revelat lui CathM arele Secret! că o
rasă reptiliană dintr+o altă dimensiune controlea$ă planeta de mii de ani. ai cunosc "i alte persoane
care l+au vă$ut pe ;ush schimbndu+se într+o reptilă.
Dre"edintele e#icului din anii P(! i)uel /e 6a adrid! s+a folosit de asemenea de CathM în
starea ei de transă. CathM poveste"te că acesta i+a relatat 6e)enda I)uanei "i i+a e#plicat că ni"te
e#tratere"tri cu forme de "oprle au cobort în e#ic "i au luat contact cu populaţia maMa"ă.
Diramidele maMa"e! cunoa"terea lor astronomică avansată "i obiceiul de a sacrifica fecioare au fost
inspirate de ace"ti
pentru a da na"teree#tratere"tri
unei forme reptilieni.
de viaţă înDre"edintele a adău)at
care să poată că ace"tia
să locuiască. /e s+au încruci"at
6a adrid i+a cu maMa"ii
spus lui
CathM că mo"tenitorii acestor linii )enealo)ice au capacitatea de a se transforma ca ni"te cameleoni!
oscilnd între forma umană "i cea de i)uană  „un vehicul perfect pentru a se transforma în lideri
mondiali0! a conchis el. Dre"edintele a pretins că are el însu"i strămo"i cu )ene încruci"ate! lucru
care îi permitea să se transforme la voinţă într+o i)uană! "i invers. S+a schimbat apoi în faţa ei! la fel
ca "i ;ush! căpătnd o limbă "i ochi ca de "oprlă. /eloc surprin$ător! CathM a continuat să creadă
că asistă la o proiecţie holo)rafică! dar oare chiar a"a să fi fost? ,i dacă /e 6a adrid spunea
adevărul? Acest comportament de cameleon nu este dect o altă e#presie pentru formula des u$itată
în antichitate referitoare la „schimbarea formei0. Inclusiv savanţii moderni cu mintea deschisă
acceptă astă$i această posibilitate. Schimbarea formei este o capacitate a minţii de a proiecta o altă
ima)ine fi$ică în faţa celor din 8ur. Got ce e#istă este ener)ie care vibrea$ă pe o anumită frecvenţă.
Drin folosirea minţii pentru a schimba frecvenţa de vibraţie! poţi apărea în ce formă vrei. ulţi
martori oculariînaufaţa
demateriali$at vorbit
lor. de a"a+$i"ii se
<enomenul „bărbaţi în ne)ru0
întmplă careatunci
de obicei s+au materiali$at
cnd cineva iar
careapoi s+au
divul)ă
informaţii despre Q-+uri sau e#tratere"tri trebuie speriat "i ameninţat. 9#tratere"trii pot face acest
lucru pentru că sunt fiinţe interdimensionale care pot apărea în orice formă doresc. A"a se e#plică
obsesia familiilor din elita liniilor )enealo)ice încruci"ate pentru a+"i păstra puritatea )enetică. /e
fapt! ele urmăresc să+"i păstre$e structura )enetică ce le permite să se deplase$e între dimensiuni "i
să+"i schimbe forma! apărnd cnd ca oameni! cnd ca reptile. /acă structura )enetică se
îndepărtea$ă prea mult de ori)inea ei reptiliană! ei î"i pierd aceste capacităţi. CathM poveste"te că o
altă e#perienţă cone#ă cu e#tratere"trii s+a petrecut la laboratorul pentru controlul minţii de la
Centrul pentru Qboruri Spaţiale =oddard! de ln)ă 1ashin)ton /C! în pre$enţa lui ;ill "i ;ob
;ennett! două persona8e binecunoscute în politica Statelor %nite "i adnc infiltrate în reţeaua <răţiei.
Iată ce a e#perimentat CathM! după ce i s+au dat dro)uri pentru modificarea stării psihice: „6+am
au$it pe ;ill ;ennett vorbind în întunericul din 8ur: ZAcesta este fratele meu! ;ob. 9l "i cu mine
suntem o sin)ură fiinţă. Drovenim din altă dimensiune! două fiinţe dintr+un alt planU. 6uminile hi)h+

BO
tech care se roteau în 8urul meu m+au convins că mă deplase$ "i eu într+o altă dimensiune! la fel ca "i
ei.  ra$ă laser a lovit peretele din faţa mea! e#plodnd într+o ima)ine panoramică a unei recepţii la
Casa Albă. 9ra ca "i cum m+a" fi aflat acolo. *ntruct nu cuno"team pe nimeni! am întrebat a)itată:
ZCine sunt ace"ti oameni?U Z-u sunt oameni! iar aceasta nu este o navă spaţialăU! mi+a răspuns
;ennett. *n timp ce vorbea! ima)inea holo)rafică s+a schimbat u"or! astfel înct oamenii de dinainte
au căpătat forme de "oprle. Z;ine ai venit pe cel de+al doilea nivel al lumii noastre subterane.
Aceasta nu este dect o refle#ie în o)lindă a primului nivel! o dimensiune e#traterestră. -oi venim
dintr+un plan trans+dimensional care include toate dimensiunile.Ge+am luat în dimensiunea mea
pentru a stabili o le)ătură mai puternică cu mintea ta dect mi+ar permite planul terestru! mi+a spus
;ill ;ennett. <iind e#traterestru! tot ce trebuie să fac este să îmi proiecte$ )ndurile în mintea ta!
pentru ca ele să devină propriile tale )nduri0.
/e"i pare o simplă tehnică de pro)ramare! nu pot să nu mă întreb! date fiind "i celelalte dove$i pe
care le voi pre$enta în continuare! dacă nu ar fi mai veridic să credem că! sub influenţa dro)urilor "i
a celorlalte metode de control aplicate asupra ei! mintea lui CathM a trecut pur "i simplu pe frecvenţa
pe care operea$ă reptilienii. Ace"tia provin din re)iunea inferioară a celei de+a patra dimensiuni "i
nu î"i folosesc corpurile fi$ice dect ca instrumente pentru a manipula cea de+a treia dimensiune. /e
aceea! mi s+ar părea normal ca! în măsura în care îţi poţi acorda mintea la dimensiunea lor! să îi poţi
vedea a"a cum sunt în realitate. Dovestea lui CathM se suprapune peste alte relatări ale unor persoane
răpite! care confirmă că răpitorii lor arătau mai înti ca ni"te oameni! pentru a se transforma apoi în
reptile umanoide. Sunt oare toţi ace"ti oameni într+adevăr răpiţi de e#tratere"tri în navele lor
$burătoare!
U;rien! care saulesunt supu"i
permite să ei
se unui pro)ram
conecte$e de control
la re)iunea al minţiia precum
inferioară celpatra
celei de+a e#perimentat de CathM
dimensiuni? *n
cartea sa! :eamă i dezgust (n 0as ?egas,Eunter S. Ghompson descrie cum a vă$ut asemenea reptile
pe cnd era dro)at! iar un bărbat pe care l+am cunoscut în timpul celor &4 $ile ct am stat în S%A
mi+a povestit o istorie similară. Drin anii UO( făcea abu$ de 6S/ "i într+o asemenea stare de
con"tiinţă alterată vedea unii oameni ca fiind normali! în timp ce alţii îi apăreau ca ni"te "oprle "i
alte reptile umanoide.  vreme a cre$ut că are halucinaţii! dar lund re)ulat do$e mari de dro)! a
sfr"it prin a+"i da seama că ceea ce vedea nu era o halucinaţie! ci o ridicare a vălului vibratoriu care
îi permitea să vadă forţele care îi controlea$ă pe oameni! dincolo de planul fi$ic. *ntotdeauna! aceia"i
oameni căpătau feţe de "oprlă "i aceia"i oameni î"i păstrau chipul uman. -u se schimbau niciodată
între ei. A început să+"i dea de asemenea seama că cei cu feţe de "oprlă reacţionea$ă întotdeauna la
fel în faţa filmelor! a pro)ramelor de televi$iune! etc. „bi"nuiam să ne distrăm "i să spunem: ZVin
"oprleleU0! mi+a povestit el. 9ra convins că e#istă un „cmp morfo)enetic0! ca să+i folosesc propria
e#presie! care influenţea$ă
)enetic reptilian. A/-+ul
Cu ct cineva oamenilor+"oprlă
are mai "i le cu
multe )ene reptiliene! alinia$ă structura
att mai u"or îi celulară la tiparul
este să stabilească
această comunicare cu cmpul morfo)enetic! respectiv să fie controlat. Dersoanele cu structura
celulară cea mai aliniată la cmpul morfo)enetic sunt familiile 9litei care conduce lumea la ora
actuală. -u este o întmplare faptul că Drinţesa de 1ales /iana obi"nuia să îi numească pe
1indsor+i „"oprle0 "i „reptile0. <ăcea acest lucru cu toată serio$itatea. „-u sunt umani0! spunea ea.
Am aflat acest lucru de la o confidentă apropiată a /ianei! pe care o voi cita pe lar) mai tr$iu în
această carte.
6a sfr"itul celor &4 $ile petrecute în America! în care am întlnit o sumedenie de oameni care mi+au
spus acela"i lucru: că au vă$ut oameni transformndu+se în reptile! mă aflam în sala de conferinţe a
e#po$iţiei „1hole 6ife0 din inneapolis! "i ţineam o prele)ere.  doamnă din public mi+a spus că
are puteri e#trasen$oriale "i că "tie despre ce vorbesc! căci putea vedea reptilele din interiorul
oamenilor! în special al politicienilor! oamenilor de afaceri! bancherilor "i elitei militare. Avea acest

B5
dar deoarece putea vedea dincolo de aparenţa fi$ică! pătrun$nd cu u"urinţă în re)iunea inferioară a
celei de+a patra dimensiuni! în care re$idă ace"ti reptilieni. Ce i+a spus i)uel /e 6a adrid lui
CathM U;rien? Că aceste fiinţe cu sn)e încruci"at pot oscila între înfăţi"area de om "i cea de
i)uană! la fel ca un cameleon  „un vehicul perfect pentru transformarea în lideri ai lumii0. /oamna
cu puteri psihice mi+a spus că aproape toţi oamenii aflaţi în po$iţii de vrf ale puterii fac parte din
cate)oria reptilelor! de"i e#istau printre ei "i oameni normali! „cople"iţi "i controlaţi0 însă de reptile.
<ără a fi ei în"i"i reptilieni! ace"ti oameni sunt posedaţi de cei din urmă. 9#istă apoi reptilieni „cu
sn)e inte)ral0! care î"i ascund adevărata natură sub înfăţi"area umană! "i „hibri$i0! oameni cu sn)e
încruci"at posedaţi de reptilienii din cea de+a patra dimensiune. ai e#istă "i reptilieni care se
manifestă direct în această dimensiune! dar ace"tia nu+"i pot păstra indefinit înfăţi"area.  parte din
„bărbaţii în ne)ru0 fac parte din această cate)orie. ulţi oameni posedaţi nu au nici cea mai mică
idee de acest lucru! dar )ndurile lor sunt )ndurile reptilienilor. 9i acţionea$ă în sensul împlinirii
A)endei! fără să+"i dea seama ce fac "i de ce sunt pu"i să acţione$e în acest fel. <amiliile 9litei
conducătoare! precum 2othschlid+$ii "i 1indsor+ii! sunt reptilieni cu sn)e inte)ral care se ascund
sub înfăţi"area umană "tiind perfect cine sunt "i care este A)enda pe care vor s+o implemente$e. %n
alt comentariu pe care l+a făcut doamna în cau$ă s+a referit la familia Clinton: în timp ce EillarM
Clinton era o femeie+reptilian cu drepturi depline! ;ill Clinton nu era dect un om posedat de
reptilieni. Această informaţie mi s+a părut e#trem de interesantă! căci propriile mele cercetări! la fel
ca studiile altor persoane preocupate de acest domeniu! au scos la iveală faptul că EillarM Clinton
este situată mult mai sus în ierarhie dect ;ill! care nu repre$intă dect un pion în acest 8oc! de"i are
sn)e încruci"at. 6a nevoie! superiorii lui pot renunţa oricnd la serviciile sale. -u întotdeauna cei
mai puternici oameni sunt plasaţi în po$iţiile aparent cele mai influente. Adevărata putere o deţin cei
care tra) sforile.
ai e#istă o diferenţă importantă între cei cu sn)e pur "i cei cu sn)e încruci"at. Got ce e#istă are
un substrat ener)etic sonor KvibratoriuL. Atunci cnd )ndim sau simţim! emitem unde ener)etice
care modifică prin re$onanţă cmpul din 8ur! făcndu+l să vibre$e pe acela"i nivel de frecvenţă.
Aceste unde repre$intă sunete care nu pot fi percepute de au$ul uman. -ici o formă nu poate e#ista
fără un sunet corespondent. A"a cum puteţi vedea din fantastica serie de filme video numită
C/matics, sunetul este cel care transformă materia în formă. Aceste filme pre$intă structurile
uimitoare! de multe ori în forme )eometrice! în care se aran8ea$ă nisipul "i alte particule a"e$ate pe
un platou de metal supus vibraţiei prin diferite sunete. <iecare schimbare a sunetului conduce la o
schimbare corespun$ătoare a structurilor )eometrice. <enomenul este similar celui descris la
începutul acestui capitol! care )enerea$ă formarea cercurilor concentrice ale orbitelor planetare în
8urul soarelui.
6a început Sistemul
a fost solar iar
Cuvntul! esteCuvntul
el însu"i era
o creaţie a sunetului!
un sunet. la fel
*n seria de ca tot ceea
filme ce e#istă
intitulată în creaţie.
C/matics putem
vedea transformarea particulelor în miniplanete! sisteme solare "i )ala#ii! prin simpla putere a
sunetelor. *ntre altele! sunetele repre$intă un incredibil remediu vindecător. Dunerea în re$onanţă a
corpului "i or)anelor cu sunetele lor corespondente permite vindecarea acestora.  boală nu
înseamnă altceva dect o stare de di$armonie a stării naturale de vibraţie a or)anismului! )enerată de
)ndurile "i sentimentele noastre de$echilibrate! care alterea$ă vibraţia ori)inală a corpului. A"a se
e#plică de ce stresul emoţional poate conduce la îmbolnăvire. 6ucrurile sunt ct se poate de simple.
*ncă "i mai uimitor este faptul că particulele de nisip pre$entate în seria de filme C/matics iau forme
aproape umane atunci cnd sunt emise anumite sunete. Corpurile noastre sunt ele însele produse de
anumite ener)ii! iar dacă mintea noastră ar fi suficient de puternică pentru a modifica aceste ener)ii
formatoare! corpul nostru "i+ar putea schimba forma sau ar putea dispărea complet din această
dimensiune. Acesta este fenomenul numit schimbarea formei. -u este vorba de un miracol! ci de un
fapt "tiinţific! de o le)e naturală a creaţiei! care e#plică! între altele! felul în care î"i pot schimba

B
forma reptilienii cu sn)e pur din re)iunea inferioară a celei de+a patra dimensiuni! oscilnd între
înfăţi"area de om "i cea de reptilă. 9i nu î"i schimbă dect forma e#terioară. *n dimensiunea noastră
apar ca oameni! dar aceasta nu este dect o schimbare a înveli"ului. 9senţa lor rămne neschimbată.
/upă ce am terminat prima redactare a acestui capitol am cunoscut o altă femeie! de data aceasta în
An)lia! care mi+a spus că este măritată cu un bărbat implicat în ritualurile satanice ale <răţiei.
Acesta este administrator al unei $one numite ;urnham ;eeches! situată ln)ă )raniţa dintre
;ucHin)hamshire "i ;erHshire! la cţiva Hilometri de Slou)h! la vest de 6ondra. 6ocul este vestit
pentru
ordinulritualurile satanice
lui 1ilhelm practicate
Cuceritorul aici! fiind
în secolul menţionat
al I+lea. De la chiar în 2e)istrul
începutul Cadastral
anilor P5(! doamna făcut din î"i
în cau$ă
plimba cinele prin această re)iune! cnd a vă$ut un persona8 îmbrăcat într+o robă lun)ă de culoare
ro"ie. Cnd "i+a ridicat capul! a vă$ut că avea o faţă de "oprlă. 9vident! s+a )ndit că este nebună!
dar cu si)uranţă nu a fost o ilu$ie. „,oprla0 era ct se poate de reală! nu era o apariţie. Avnd
capacităţi e#trasen$oriale! mai tr$iu a început să vadă Kla fel ca "i doamna din AmericaL oameni
transformndu+se în "oprle în faţa ochilor săi! sau fiind posedaţi de ima)ini ale unor "oprle
suprapuse peste forma lor. 6a B( iulie &'! mai mulţi oameni din ;ishopsville! South Carolina! s+
au plns că au fost terori$aţi de „un om+"oprlă cu o înălţime de B!B( metri! fără păr! sprncene sau
bu$e! cu trei de)ete la fiecare mnă "i ochi mari de culoare ro"ie0. Cinci persoane au raportat
apariţia acestui om+"oprlă! iar povestea a fost relatată în0os 4ngeles :imes "i în )erald E%aminer.
/acă nu te opui flu#ului vieţii "i asculţi vocea intuiţiei! incredibilele sincronicităţi care te încon8oară

de pretutindeni
o)lin$i îţi arată
în"elătoare tot ocenumim
pe care trebuierealitate.
să "tii "i*ntr+o
te )hidea$ă
$i din prin această
februarie perdea
&'' de fum
mă aflam la "iTohannesbur)!
)alerie de
în Africa de Sud. Am avut atunci o conversaţie de 4 ore cu un "aman $ulu pe nume Credo ut7a.
Cuvntul „$ulu0 înseamnă „oameni veniţi din stele0! iar această populaţie crede că este o rasă re)ală
venită de pe o altă planetă. Am vorbit despre manipularea )lobală "i mi+a transmis convin)erea lui
că în spatele <răţiei alcătuite din monarhi! politicieni! bancheri "i patroni de mass+media se ascunde
de fapt o rasă e#traterestră. +am întors apoi în casa în care locuiam "i am început să+mi note$ în
laptop tot ce mi+a spus! după care am cobort în salon. 6a televi$or tocmai începea un film intitulat
:he 4rrival@, despre o rasă e#traterestră reptiliană care a preluat controlul asupra planetei opernd
prin trupuri umane "i schimbndu+"i înfăţi"area. Sincronicitatea era perfectăF 9ra evident că cineva
încerca să+mi comunice ceva. Iar acel ceva era adevărul. %n alt film pe care l+am vă$ut în acea
perioadă se intitula Ei sunt vii, tema fiind aceea"i. *n sfr"it! a mai fost un film cu e#act aceea"i
temă! intitulat +nvazia e%traterestră. /ar filmul care s+a apropiat cel mai mult de adevăr este serialul

american
rasă de televi$iune
e#traterestră care a rulat
de reptilieni carepepreia
micile ecrane prin
controlul aniiplanetei
asupra ?. <ilmul
(! intitulat
arătnd pre$intă
e#act aceea"i
ca oamenii.
2eptilele sunt pre$entate ca "i cum ar fi acoperite cu un fel de piele din late#! lucru care nu
corespunde realităţii! dar tema filmului se suprapune aproape perfect peste realitate! arătndu+ne ce
ni s+ar putea întmpla dacă nu ne vom tre$i rapid la realitate. Vă recomand insistent să faceţi rost de
o casetă video cu acest film! pentru a avea o ima)ine vi$uală a lucrurilor e#puse în această carte.
%nul din cei mai importanţi cercetători ai acestui fenomen a fost americanca Ale# Christopher!
autoare a unei lucrări intitulatăCutia Pandorei, în care aminte"te de pre$enţa reptilienilor pe această
planetă. Ale# i+a vă$ut pe reptilieni "i pe cenu"iii cu ochi mari Kdupă cum îi nume"te eaL. Doveste"te
că într+o noapte! pe cnd se afla în casa ei din Danama CitM! <lorida! a fost stri)ată la ora B:3(
dimineaţa de vecinii înnebuniţi de spaimă! o femeie "i partenerul ei de viaţă! pilot de avion pe o linie
comercială. Cnd a aler)at să vadă despre ce este vorba! a )ăsit+o pe femeie le"innd! cu ochii ie"iţi
3
Sosirea.

B'
din orbite. Ale# susţine că a simţit o ener)ie incredibilă care încerca să pătrundă în mintea ei. S+a
)ndit că este vorba de radiaţii. *ntr+adevăr! a doua $i toate plantele din $onă muriseră. I+a luat pe cei
doi "i i+a scos afară! unde au stat de vorbă o vreme. Ace"tia i+au povestit că tocmai făceau dra)oste!
cnd a început incidentul. Acest lucru nu este întmplător! căci reptilienii se hrănesc cu emoţiile "i
cu ener)ia se#uală a oamenilor! ceea ce e#plică de ce este att de important se#ul în ritualurile
satanice închinate „demonilor0! adică e#act acestor reptilieni. Cei doi i+au povestit că au vă$ut un
flash luminos! după care au fost tra"i 8os din pat. ;ărbatul încă mai avea o vnătaie făcută de o
palmă cu de)ete lun)i de circa B4 de centimetri! cu )heare care i+au sf"iat pielea. A doua $i locul s+
a inflamat! devenind att de dureros înct nu putea suporta nici o atin)ere. Ale# Christopher a
păstrat aceste ima)ini înre)istrate pe o casetă video. /upă ce cuplul s+a calmat "i Ale# s+a întors
acasă! s+a tre$it ea însă"i faţă în faţă cu un reptilian. Iată cum poveste"te ea incidentul:
„+am tre$it din somn "i am vă$ut ln)ă pat o ZfiinţăU. Avea ochii )albeni cu pupile ca de "arpe!
urechi ascuţite "i rn8ea cu toată faţa. Durta un combine$on ar)intiu "i m+a speriat de moarte. i+am
tras pătura peste cap "i am început să ţip Să ve$i acest rn8et de motan Cheshire @ "i acei ochi
maliţio"i era prea mult pentru mineF Am vă$ut acest )en de fiinţe "i cu alte oca$ii. Avea nasul
turtit "i o înfăţi"are aproape umană! e#ceptnd ochii "i pielea cenu"ieai tr$iu! în anul &''&!
lucram într+o clădire dintr+un mare ora"! cnd am făcut o pau$ă la ora O:(( seara. <ără să+mi dau
seama cnd trece timpul! m+am tre$it că s+a făcut ora &(:3(. Am început să+mi aduc apoi aminte ce
s+a întmplat: am fost luată la bordul unei nave spaţiale! trecnd prin cele patru eta8e superiore ale
clădirii "i prin acoperi". De navă se aflau )ermani "i americani care lucrau împreună cu ni"te
e#tratere"tri cenu"ii. Am fost du"i într+o altă încăpere! unde i+am putut vedea din nou pe reptilienii
Kpe cei pe care obi"nuiesc să+i numesc Zpui de =od$illeUL cu dinţii scurţi "i ochii )albeni oblici.
Ace"tia sunt fiinţele cele mai crude pe care vi le+aţi putea ima)ina. Chiar "i mirosul lor este odios0.
=ermanii "i americanii aflaţi pe navă purtau ecusoane pe care apărea un triun)hi albastru în
interiorul căruia se afla un dra)on cu ochii ro"ii! încon8urat de un cerc.  prietenă i+a spus mai tr$iu
că a vă$ut acest simbol în S%A! la <ort 1alden. Simbolul "arpelui înaripat a putut fi vă$ut "i pe
insi)na soldatului israelian care o susţinea pe fiica primului ministru asasinat! [it$haH 2abin! la
funeraliile tatălui ei! în anul &''4 Kve$i numărul din B'( noiembrie &''4 al revistei -eAsAee2'.
%nul din locurile pe care Ale# Christopher le+a studiat cel mai amănunţit este noul aeroport din
/enver! care are faima de a fi o acoperire pentru o ba$ă subterană e#traterestră în care lucrea$ă att
oameni ct "i reptilieni. Cu si)uranţă! este un loc ciudat. Drima mea conferinţă pe această temă a
conspiraţiei pe care am ţinut+o în Statele %nite a avut loc la /enver! în au)ust &''O. Am ateri$at pe
aeroportul acestui ora" fără să am vreo idee despre sinistra sa reputaţie. /e îndată ce am cobort din
avion am simţit
cu costuri imenseînsă
peoun
ener)ie
teren e#trem
deschisde ciudată!
aflat ca odistanţă
la mare apăsaredeneplăcută.
/enver "iAeroportul a fost
este plin de construit
simboluri
4
masonice. 9#istă inclusiv )ar)ui! fi)uri de reptile înaripate! la fel ca cele care decorea$ă căminele
aristocraţiei reptiliene din area ;ritanie! precum "i bisericile "i catedralele din 9uropa construite
de <răţie. Asemenea )ar)ui e#istă "i pe clădirea din /ealeM Dla$a! locul în care a fost asasinat
pre"edintele NennedM! iar acum puteam să+i văd "i într+un aeroport modern construit  se spune  pe
o ba$ă subterană reptiliană. =ar)uii sunt simboluri ale reptilienilor! ceea ce e#plică de ce pot fi )ăsiţi
în aeroportul din /enver. Coloana frontală a aeroportului este marcată cu simbolul francmason al
compasului "i dă în area Sală! un alt termen francmason. %nul din pereţii acestei săli este acoperit
cu o pictură murală )rotescă! plină de simboluri malefice! inclusiv trei sicrie cu trei femei moarte în
ele: o evreică! o indiancă americană "i o ne)resă.  altă fată ţine în mnă o tăbliţă maMa"ă care
descrie distru)erea civili$aţiei. %n persona8 uria"! descris de Ale# Christopher ca un fel de /arth
@
4
otanul care apare
Cap de burlan în filmul
în formă 4licefantastic.
de animal (n Bara 8inunilor, vestit pentru rn8etul său.

3(
VaderO verde! stă deasupra unui ora" distrus! cu o sabie în mnă. Ima)inea mai pre$intă un drum pe
care mer) femei ţinnd în braţe copii morţi. Copii de toate rasele predau armele ţărilor lor unui copil
)erman cu pumnul de fier! care ţine în mnă o nicovală. Se spune că ora"ul /enver este pro)ramat
să devină capitala sectorului de vest al S%A în cadrul statului fascist intitulat -oua rdine
ondială! care ar trebui instaurat cndva! după anul B(((. Capitala sectorului de est ar urma să
devină ora"ul Atlanta. *mi amintesc că am sesi$at acum cţiva ani similitudinea aeroportului din
Atlanta cu cel din /enver. Acum înţele) de ce seamănă att de bine cele două structuri.

Drincipalul centru al -oii rdini ondiale urmea$ă să devină statul Colorado. *nsă"i re)ina An)liei
a cumpărat teren în acest stat! desi)ur! sub acoperire. A"a cum veţi vedea mai tr$iu! familia re)ală
britanică este masiv implicată în toată această poveste! inclusiv în moartea prinţesei /iana. %nul din
principalii oameni de le)ătură ai lui Christopher a fost Dhil Schneider! fiul unui comandant de
submarin din timpul celui de+Al /oilea 2ă$boi ondial! care a primit sarcina de a construi mai
multe ba$e subterane la mare adncime în S%A. Am vă$ut personal o parte din casetele video
înre)istrate cu conferinţele lui atunci cnd a început să vorbească public despre vasta reţea de ba$e!
ora"e "i tuneluri subterane din S%A. A murit mai tr$iu! în circumstanţe stranii! care ar fi trebuit să
pară o „sinucidere0. Schneider a afirmat că aeroportul din /enver este conectat cu o ba$ă subterană
situată la mare adncime! care are cel puţin opt nivele "i include un ora" subteran pe o suprafaţă de
opt Hilometri pătraţi. Alte persoane care au avut acces în această ba$ă subterană povestesc că în
interior se află numero"i sclavi umani! mulţi dintre ei copii! care lucrea$ă sub controlul reptilienilor.
Alte două ba$e la a căror construcţie pretinde că a participat Dhil Schneider sunt Area 4& din -evada
Ko $onă cu o reputaţie sinistrăL "i ba$a de la /ulce! -e7 e#ico! conectată printr+o reţea de tuneluri
cu 6aboratorul -aţional din 6os Alamos. Am fost eu însumi la 6os Alamos! iar vibraţia de acolo
este absolut în)ro$itoare. /upă ce am vorbit despre inva$ia reptiliană la un post de radio din S%A!
un soldat din armata S%A staţionat la /ulce mi+a trimis o relatare în care mi+a spus că simte ceva
„e#trem de ciudat0 în acel loc! dar nu+"i dă seama despre ce este vorba. Iată ce mi+a scris el:
„6ucram la o activitate de rutină! cnd un tnăr recrut! un mecanic! a intrat în atelier "i mi+a spus că
are nevoie ur)ent de o piesă. Avea la el desenul tehnic "i mi+a arătat e#act ce anume dore"te. 9ram
aplecaţi amndoi deasupra bancului de lucru din faţa strun)ului! cnd i+am privit întmplător faţa.
Aceasta părea acoperită de un film semitransparent sau de un fel de ceaţă. Grăsăturile umane s+au
estompat "i în locul lor au apărut ni"te ochi )albeni "i o piele sol$oasă! fără păr.0
ai tr$iu! el a vă$ut aceea"i transformare petrecndu+se cu un soldat care pă$ea poarta de intrare în
ba$a militară de la /ulce. Alţi martori oculari au descris transformări cameleonice similare petrecute
la Spitalul ilitar adi)an de ln)ă <ort 6e7is! la sud de Seattle! în statul 1ashin)ton. Tason
;ishop III a făcut un studiu e#tins al operaţiunii /ulce "i a a8uns la conclu$ia că în aceasta a fost
implicat un cartel care include or)ani$aţii precum 2and Corporation! =eneral 9lectric! AG\G!
Eu)hes Aircraft! -orthrop Corp.! Sandia Corp.! Stanford 2esearch Institute! 1alsh Construction!
;echtel Corp.! Colorado School of ines "i a"a mai departe. %na din veri)ile ma8ore în <răţia
reptiliană este Corporaţia ;echtel. 6a /ulce e#istă cel puţin "apte niveluri subterane! probabil chiar
mai multe. ;ishop a adunat mărturii ale unor muncitori care au lucrat acolo "i care i+au povestit ce
au vă$ut. 2elatările lor se potrivesc perfect cu cele din Găbliţele Sumeriene! care povestesc cum
AnunnaHi încruci"ea$ă diferite specii! producnd hibri$i dintre cei mai hido"i. Iată o asemenea
sinte$ă a relatărilor muncitorilor care au lucrat la /ulce:
„-ivelul "ase este poreclit ZSala Co"marurilorU! căci aici este situat 6aboratorul =enetic. Am obţinut
următoarele relatări de la muncitorii care au vă$ut cte ceva din aceste e#perimente bi$are: ZAm
vă$ut „oameni0 cu membre multiple! care semănau cu o caracatiţă pe 8umătate umană. 9rau o
O
Dersona8ul ne)ativ din trilo)ia "ăzboiul =telelor.

3&
sumedenie de oameni+"oprle ţinuţi în cu"ti "i de creaturi cu blană! care aveau mini de om "i
pln)eau la fel ca "i copiii mici! imitnd cuvintele rostite de oameniU. ai e#istau pe"ti! scoici!
păsări "i "oareci care nu aminteau dect va) de aceste specii. 9#istau cu"ti în care erau ţinuţi
umanoi$i înaripaţi! un fel de lilieci )rote"ti cu o înălţime de &+B!B( metri. Apăreau de asemenea tot
felul de fi)uri ca ni"te dra)oni "i reptile de toate felurile. -ivelul "apte era "i mai straniu. ii de
cadavre de oameni sau de oameni+animale erau ţinute aici în depo$ite fri)orifice! aliniate pe rnduri.
9#istau de asemenea embrioni în diferite stadii de evoluţie. %nul dintre muncitori mi+a povestit:
ZAm vă$ut mulţi oameni ţinuţi în cu"ti! de re)ulă ameţiţi sau dro)aţi! dar uneori tre$indu+se "i ţipnd
după a8utor. -i s+a spus că erau nebuni "i că oamenii de "tiinţă făceau teste cu dro)uri de mare risc
în încercarea de a vindeca nebunia. -i s+a cerut să nu vorbim cu ei. 6a început am cre$ut această
poveste! dar în anul &'5 am descoperit adevărulU0.
Această descoperire a stat la ba$a „ră$boaielor de la /ulce0! o bătălie între oameni "i e#tratere"tri
care a avut loc în anul &'5'! cnd mulţi oameni de "tiinţă "i membri ai personalului militar au fost
uci"i. Dhil Schneider susţine că a luat parte la un schimb de focuri între oameni "i e#tratere"trii de la
/ulce! în timpul căruia a fost lovit drept în piept de o armă cu laser! în urma căreia i+a rămas o
cicatrice e#trem de urtă! pe care "i+a e#pus+o public. *n urma acestui conflict! ba$a militară a fost
închisă o vreme! dar între timp s+a redeschis.  altă ba$ă subterană reptiliană este cea de sub
;oMnton CanMon! din Sedona! California. Se crede că centrul acestei ba$e se află în a"a+numitul
Canion Secret. Alte ba$e "i ora"e subterane similare e#istă pretutindeni în lume! fiind conectate între
ele prin tuneluri prin care circulă „metrouri0 cu o vite$ă incredibilă. Gunelurile sunt construite
e#trem de rapid! printr+o tehnolo)ie de tip Subterrene! o ma"inărie cu putere nucleară care tope"te "i
remodelea$ă pietrele! dndu+le forma pereţilor )aleriilor. Gehnolo)ia a fost pusă la punct în
6aboratorul de la 6os Alamos. -u este deloc întmplător faptul că ma8oritatea testelor nucleare s+au
reali$at în -evada "i -e7 e#ico! cele două locuri în care e#istă ma8oritatea ba$elor subterane ale
reptilienilor. are au fost făcute aceste teste cu scopul de a produce caverne uria"e în pămnt? %n
alt subiect pe care mi l+au relatat multe din contactele mele se referă la faptul că reptilienii se
hrănesc cu ener)ie nucleară.
Cum arată ei! Sinteti$nd cercetările mele! relatările pe care le+am citit "i pe care le+am au$it de la
oameni care pretind că au întlnit asemenea umanoi$i reptilieni! descrierea care li se potrive"te cel
mai bine este următoarea: e#istă multe tipuri de rase de reptilieni pur+sn)e sau încruci"ate. 9lita lor
este cunoscută în literatura Q-+istică sub numele de draconieni. Ace"tia sunt fiinţe cu o înălţime
medie de B!B+3! metri! cu aripi din piele susţinute de oase lun)i. Aripile pot fi înfă"urate la spate.
9le stau la ba$a unor e#presii precum „"arpe înaripat0 sau „în)er că$ut0! dar "i a dra)onilor înaripaţi
care
aripi.apar
/e sub formă
altfel! de )ar)ui.sale!
în romanele Delerina
;rampurtată
StoHerdeîl contele
nume"te/racula repre$intă
pe contele /raculaunun
simbol
în)eralcă$ut.
acestor
/raconienii înaripaţi mai sunt cunoscuţi "i sub numele de dra)oni.  parte din $eii antichităţii erau
pre$entaţi ca ni"te oameni+păsări. Aceasta ar putea fi una din ori)inile simbolismului păsării
Dhoeni# "i al vulturului care apare în însemnele <răţiei! dar mai ales a semnificaţiilor e$oterice ale
acestora. *n ;iblie! Satan este pre$entat ca o reptilă.
 parte a ierarhiei reptiliene pare să fie de rasă albă Kchiar albinoasăL! "i nu verde sau maronie! a"a
cum sunt pre$entaţi de multe ori ace"ti e#tratere"tri. *n această cate)orie intră de pildă descrierea
ciudatului umanoid „albinos0 cu faţa de "oprlă care a ie"it din clădirea de birouri din Aurora! ln)ă
/enver. /raconienii sunt „rasa re)ală0 a reptilienilor! iar casta cea mai înaltă în rndul acestora sunt
albino"ii! care par să aibă ni"te coarne conice situate la 8umătatea distanţei dintre sprncene "i
cre"tetul capului. Această ima)ine m+a frapat de la bun început! căci $eii "i re)ii din antichitate erau
ilustraţi de multe ori purtnd coafuri încornorate  cu si)uranţă un simbol al acestor reptilieni „de

3B
viţă re)ală0. Alte specii! cum sunt cei din clasa soldaţilor "i a savanţilor! sunt cunoscuţi sub numele
de reptoi$i. Ace"tia nu au aripi! dar au în schimb sn)e rece. Sol$ii lor sunt mult mai laţi în partea
din spate "i au trei de)ete subţiri! plus un de)et mare Korientat în direcţie opusăL. 6a picioare au tot
trei de)ete! plus un al patrulea orientat lateral. /e)etele sunt în$estrate cu )heare scurte "i tocite. Au
ochii mari! ca de pisică! cu sclipiri ro"iatice "i o )ură ca o fantă subţire. %nii au ochi ne)ri sau albi!
cu pupile orientate vertical Kla fel ca în e#emplul descris de doamna din AuroraL. 2eptilienii au o
înălţime cuprinsă între B "i @ metri! fiind aproape si)ur „uria"ii0 descri"i în attea le)ende "i te#te
antice. %nii au co$i! alţii nu.  altă planetă asupra căreia "i+au e#ercitat influenţa a fost arte! a"a că
nu este e#clus ca o parte din marţienii albi care au a8uns pe planeta noastră să fi fost de8a specii
încruci"ate. Qecharia Sitchin emite el însu"i ipote$a că AnunnaHi ar fi mers mai înti pe arte!
înainte de a veni pe pămnt. Acest scenariu ar completa pu$$le+ul "i ar e#plica aparenta cone#iune
)enetică dintre AnunnaHi "i marţienii albi de care vorbe"te ;rian /esborou)h.  mare preoteasă de
ran) înalt a <răţiei! care a reu"it să se smul)ă din )hearele acesteia Kcel puţin la data cnd am vorbit
eu cu eaL! susţine că reptilienii AnunnaHi au invadat cu mult timp în urmă planeta arte! iar
marţienii albi au fost nevoiţi să î"i părăsească planeta mamă! venind pe pămnt. AnunnaHi i+au
urmat! de"i personal nu mă îndoiesc că ace"tia continuă să folosească ba$ele de pe arte inclusiv la
ora actuală. ri de cte ori apare pericolul ca o ima)ine de pe arte prelevată de -ASA să a8un)ă la
cuno"tinţa opiniei publice! aceasta dispare ca prin farmec. %n lucru este cert: oricare ar fi ori)inea
rasei albe! aceasta a fost principalul vehicul al pro)ramului de încruci"are )enetică al reptilienilor
AnunnaHi care stă la ba$a planului lor de ocupare a pămntului. Cercetătorii mai cred că reptilienii
controlea$ă o altă rasă de e#tratere"tri! a"a+numiţii cenu"ii! cele mai cunoscute fi)uri de e#tratere"tri
din epoca noastră! cu ochii lor mari "i ne)ri. area ma8oritate a relatărilor care descriu răpiri făcute
de e#tratere"tri se referă la ace"ti cenu"ii. *n lucrările sale! Tason ;ishop III descrie astfel ierarhia
controlului: draconienii Kreptilienii înaripaţiL! draconienii neînaripaţi! cenu"iii! iar la ba$a piramidei
oamenii. Se pare că e#istă de asemenea o „alianţă0 reptiliană cu alte )rupuri de e#tratere"tri.
6iteratura de specialitate su)erea$ă că sacrificiile umane aduse „$eilor0 în antichitate! "i în special
sacrificarea copiilor! se făceau în beneficiul reptilienilor! care le impuneau Kuna din trăsăturile care
caracteri$ea$ă creierul reptilian este ritualismulL. Dersonal! am convin)erea că această ipote$ă este
adevărată! dovedindu+se e#trem de relevantă în a doua parte a cărţii de faţă. *n momentul morţii care
survine în urma sacrificiului ritual! la ba$a creierului se acumulea$ă o formă de adrenalină! e#trem
de puternică la copii. Se spune că aceasta este substanţa pe care o doresc reptilienii K"i rudele lor
încruci"ateL. 9ste cert de asemenea că ei se hrănesc cu sn)e "i cu carne de om. Aceste sacrificii
închinate în antichitate $eilor KreptilienilorL continuă pnă în $ilele noastre. %na din principalele
conclu$ii alesentimente!
emoţii "i de tuturor cercetărilor făcute
hrănindu+se în pe tema reptilienilor
re)iunea estede+a
de 8os a celei că ace"tia sunt complet
patra dimensiuni cu lipsiţi
emoţiilede
inferioare ale oamenilor! precum frica! vinovăţia "i a)resiunea. ri de cte ori emitem asemenea
vibraţii! noi nu le putem vedea în lumea în care trăim! căci ele re$onea$ă cu re)iunea inferioară a
celei de+a patra dimensiuni! unde sunt absorbite de reptilieni. Cu ct reu"esc să stimule$e mai mult
aceste vibraţii inferioare! cu att mai mare este ener)ia cu care se hrănesc ace"tia. A"a se e#plică
numeroasele ră$boaie umane! )enocidurile! sacrificarea în masă a animalelor! perversiunile se#uale
care dau na"tere unor ener)ii ne)ative e#trem de puternice "i ritualurile de ma)ie nea)ră! care includ
sacrificii "i care se desfă"oară la o scară care îi va ului pe cei care nu au studiat acest subiect.
0iii 'eilor. Dro)ramul de încruci"are )enetică al reptilienilor a început prin crearea unui hibrid
AnunnaHi+uman KAdam?L! acum B((.(((+3((.((( de ani. Dersonal! am convin)erea că au e#istat "i
alte rase e#traterestre care au făcut e#perimente de încruci"are )enetică cu oamenii! dnd na"tere
marilor profeţi "i altor fiinţe e#cepţionale! dar mă voi concentra în continuare e#clusiv asupra

33
e#perimentelor )rupului reptilian! sin)urul interesat să controle$e "i să manipule$e destinul
oamenilor. 9vident! cu ct ne îndepărtăm mai mult în timp! cu att mai )reu devine procesul de
stabilire a faptelor reale! dar e#istă suficiente dove$i care confirmă ceea ce s+a întmplat în cele
vremuri. Cu ct anali$e$ mai mult această poveste! cu att mai limpede îmi devine faptul că
reptilienii au repetat pe pămnt ceea ce au făcut iniţial pe arte. 9i s+au infiltrat în rndurile
populaţiei planetei prin încruci"ări )enetice! după care au preluat puterea. Am convin)erea că atunci
cnd au venit pe pămnt! marţienii albi aveau de8a linii )enealo)ice mi#te Kreptiliene>arieneL. %na
din principalele locaţii în care s+au stabilit AnunnaHi "i marţienii Ksau arieniiL! în special în timpul "i
imediat după cataclismul )enerat de Venus în 8urul anului @(( î.Ch.! au fost munţii din Gurcia! Iran
"i Nurdistan. Acestea au fost locurile din care au invadat ei pămntul după retra)erea apelor. 9i sunt
cei care au creat civili$aţiile avansate care au apărut „instantaneu0 în cmpiile Sumerului! 9)iptului!
;abilonului "i în Valea Indului. %nul din centrele cele mai importante ale reptilienilor AnunnaHi
pare să fi fost situat în unţii Cauca$! locaţie care va apărea în mod repetat în povestea noastră. Am
bănuiala că în această re)iune s+a desfă"urat un pro)ram masiv de încruci"are )enetică! probabil
subteran! în urma căruia a re$ultat un număr mare de copii cu sn)e mi#t. %na din caracteristicile
particulare ale acestei re)iuni este numărul foarte mare de oameni cu 2h ne)ativ Kadică cu sn)e
rhesus ne)ativL. /e multe ori! copiii care au 2h ne)ativ se învineţesc KalbăstrescL imediat după
na"tere. /e aici provine ori)inea e#presiei „cu sn)e albastru0 atribuită re)alităţii "i aristocraţiei.
9#istă o speculaţie care spune că sn)ele „albastru0 Kcu 2h ne)ativL atestă sor)intea marţiană! spre
deosebire de sn)ele cu 2h po$itiv! care atestă o ori)ine terestră. a8oritatea oamenilor care au 2h
ne)ativ sunt cei de rasă albă.
/upă toate aparenţele! )enele draconienilor albino"i „de viţă re)ală0 au fost folosite pentru a crea
liniile )enealo)ice hibride ale monarhilor care au )uvernat lumea din acele timpuri străvechi "i pnă
astă$i. Ace"tia erau semi$eii de care vorbeau le)endele antice! iar rolul lor era de a )uverna lumea "i
de a împlini A)enda stăpnilor lor reptilieni. %n lucru este cert: de"i AnunnaHi s+au încruci"at cu
multe rase terestre! rasa albă a rămas principalul vehicul de preluare a controlului asupra planetei! iar
draconienii din vrful ierarhiei sunt albino"i. -u este de mirare că multe din creaţiile lor hibride au
avut părul blond "i ochii alba"tri.  schimbare ma8oră pare să se fi produs la scurt timp după
cataclismele provocate de Venus! căci în timp ce cultura %baid KO(((+4((( î.Ch.L! care a trăit pe
teritoriul IraHului de astă$i! adora $ei care aveau forme de "oprle! sumerienii K4(((+@((( î.Ch.L!
care au trăit în aceea"i re)iune! aveau de8a $ei cu forme umane. Cu si)uranţă! e#istă o le)ătură între
această schimbare "i pro)ramul de încruci"are )enetică din unţii Cauca$. 9lita hibri$ilor
AnunnaHi+oameni a fost descrisă de sumerieni "i e#istă numeroase alte relatări despre încruci"ările
e#tratere"trilor
;iblie! e#istă încu=ene$ă
oameni!unrespectiv ale „$eilor0
pasa8 faimos sau „oamenilor
care spune: veniţi oamenilor
„Cnd numărul din cer0 cudeoamenii. Chiar
pe pămnt a în
început să crească "i li s+au născut fiice! fiii lui /umne$eu au vă$ut că fiicele oamenilor erau
frumoase "i s+au căsătorit cu cele pe care le doreau. -efilimii au trăit pe pămnt în acele $ile  dar "i
după aceea  cnd <iii lui /umne$eu s+au dus la fiicele oamenilor "i au avut copii cu ele. Ace"tia au
fost eroii din vechime! a căror faimă s+a păstrat pnă astă$i0.
*n vi$iunea lui Qecharia Sitchin! cuvntul -efilim s+ar traduce prin „Cei care au cobort0! în timp ce
alţii îl traduc prin „Cei că$uţi0. 6a fel! cuvntul „faimă0 din acest pasa8 al =ene$ei a fost tradus din
cuvntul sumerian shem. Graducătorii ;ibliei l+au asociat cu ideea de „nume0 sau „renume0! dar
Sitchin afirmă că adevărata semnificaţie a cuvntului shem este aceea de „vehicul din cer0. 9l
susţine că provine de la rădăcina shu1mu, care înseamnă „cel care este un %0! iar % înseamnă
navă spaţială. *n acest ca$! „eroii faimo"i0 devin „oamenii care au cobort din vehiculele lor
spaţiale0. 9i sunt cei care s+au încruci"at cu femeile pămntene. /upă părerea mea! acest pasa8 din

3@
=ene$a biblică descrie încruci"area dintre e#tratere"tri sau intratere"tri "i oameni! în urma căreia au
re$ultat hibri$ii reptilo+umani. 9#presia „<iii lui /umne$eu0 provine din ebraicul bene1ha1elohim, a
cărei traducere e#actă este „fiii $eilor0. Drimele pro)enituri ale acestor e#perienţe )enetice au fost
uria"ii de care vorbesc le)endele "i e#istă numeroase relatări în toată lumea despre apariţia acestor
hibri$i. Dractic! nu e#istă rasă sau continent pe care să nu )ăsim o le)endă despre uria"i. ;iblicul
=oliat ar putea fi el însu"i un simbol al acestor oameni. Indienii americani au numeroase le)ende
despre Doporul din Stele! venit pentru a se încruci"a cu femeile umane! iar Ale# Christopher susţine
că un numitor comun al tuturor răpirilor efectuate de reptilieni în Statele %nite este că oamenii răpiţi
au le)ătură de sn)e cu indienii americani. Vă reamintesc că indienii Eopi afirmă că au venit la
suprafaţa pămntului de undeva din adncuri. 9#istă un te#t etiopian cu o vechime de cteva mii de
ani! intitulat ebra -agast $-agas erau „$eii+"erpi0 ai indienilor din India! capabili să î"i schimbe
forma la comandăL! în care se vorbe"te deschis de mărimea uria"ă a copiilor născuţi în urma
încruci"ării )enetice dintre oameni "i $ei. Ge#tul poveste"te cum: „ fiicele lui Cain care le+au
conceput în)erilor Ke#tratere"trilorL copii )i)antici nu i+au putut na"te pe ace"tia! a"a că au murit0.
Dasa8ul continuă descriind na"terea prin operaţii de ce$ariană a unora dintre ace"ti copii: „ după ce
au spintecat burţile mamelor! ace"tia au putut fi tra"i de cordonul ombilical0. Străvechiul te#t ebraic
Cartea lui -oe "i urmarea sa! Cartea lui Enoh, descriu na"terea stranie a unui copil neuman! care va
deveni mai tr$iu -oe! celebrul om care a supravieţuit arelui Dotop. 2elatarea acestei pove"ti
apare "i în anuscrisele de la area oartă! care au aparţinut comunităţii eseniene. Aceasta a trăit
în Dalestina acum B((( de ani! iar te#tele sale conţin numeroase fra)mente din Cartea lui Enoh.
Copilul ciudat de care vorbesc aceste te#te era fiul lui 6ameh. 9l este descris ca o fiinţă neumană!
care semăna mai mult cu „copiii în)erilor din ceruri0. -oe! copilul lui 6ameh! avea pielea albă "i
părul blond! iar ochii săi umpleau întrea)a casă cu o „strălucire aidoma soarelui0. /escrierea unor
fiinţe cu păr blond "i ochi alba"tri care luminau ca ni"te lasere corespunde $eilor care au apărut în
toate culturile lumii. 6ameh a întrebat+o pe soţia sa cine este tatăl copilului:
„Ascultă! m+am )ndit în sinea mea că această concepţie s+a datorat Drivitorilor "i Celor Sfinţi
precum "i -efilimilor iar inima mea se simte tulburată din cau$a acestui copil0.
*n =hahnemeh sau Cartea "egilor, le)endara istorie a Iranului scrisă de poetul arab <irdo7si "i
încheiată în anul &(&(! acesta descrie na"terea unui copil pe nume Qal! fiul unei re)e numit Sam. 6a
fel ca în ca$ul lui 6ameh! re)ele este în)ro$it de înfăţi"area nepămnteană a copilului! care avea un
corp foarte mare! „strălucitor ca ar)intul0! cu părul alb ca al unui bătrn! „la fel ca $ăpada0! "i cu o
faţă strălucitoare ca soarele. Sam î"i nume"te fiul: un copil demoniac! adică un copil al daeva+"ilor
KDrivitorilorL. 6a fel ca "i Datriarhii din Vechiul Gestament! iranienii aveau o aversiune faţă de copiii
e#trem de albi.Iată
draconienilor. ,i cum
cine îlsunt fiinţele
descrie celete#tul
pe Qal mai=albe între toate!
hahnemehD „-ici chiar albinoase?
o fiinţă umană de2asa re)ală
pe acest a
pămnt
nu ar fi putut da na"tere unui asemenea monstru. Grebuie să fie din rasa demonilor! /e"i are formă "i
faţă de om. Chiar dacă nu este un demon! pare totu"i un animal pre$entat la circ0.
ai tr$iu! Qal s+a însurat cu o prinţesă străină pe nume 2udabeh! fiica lui ehrab! re)ele din
Narbul "i descendent al re)elui+"arpe QahhaH! despre care se spune că a domnit în Iran o mie de ani.
2udabeh aparţinea în mod evident unei rase reptiliene "i este descrisă ea însă"i ca fiind înaltă ca un
copac! cu pielea ca filde"ul etc. Altfel spus! avea trăsăturile urma"ilor umani ai Drivitorilor.
Asemenea descrieri ale re)ilor Iranului "i ale altor monarhi din rientul Apropiat sunt foarte
numeroase! la fel ca "i compararea lor cu copacii! din cau$a înălţimii lor e#treme. S+ar părea că nu te
puteai califica pentru a fi re)e dect dacă aveai caracteristicile fi$ice ale nefilimilor sau ale
Drivitorilor. <ără nici o îndoială! de aici se tra)e „dreptul divin al re)ilor de a )uverna0 în virtutea
sn)elui lor re)al! sistem care a continuat mai tr$iu "i în 9uropa. Chiar "i titlul britanic de nobleţe!

34
„Sir0! conferit de re)ii An)liei unor supu"i ale"i de ei! provine de la o $eiţă+"arpe din vechime
numită chiar Sir! care se înrudea cu $eiţa AnunnaHi -inlil sau -inHharsa)! descrisă în Găbliţele
Sumeriene. Soţul acesteia! 9nlil! era supranumit ,arpele Splendid cu chi Strălucitori. <ratele său!
9nHi! ea cunoscut "i el ca om+"arpe "i avea drept emblemă doi "erpi înlănţuiţi! simbolul „centrului
său spiritual0 de la 9ridu! dar "i al profesiei medicale moderne! cunoscut sub numele de caduceu .
Această informaţie provine din traducerea făcută de Qecharia Sitchin Găbliţelor Sumeriene "i
publicată în cărţile sale. Cu att mai uimitoare mi se pare afirmaţia ulterioară a lui Sitchin că nu
e#istă nici o dovadă care să ateste e#istenţa unei rase a "erpilor! pe care mi+a transmis+o personal!
sfătuindu+mă totodată să renunţ la cercetările mele în acest domeniu. Ideea că dove$ile ar lipsi este
de+a dreptul aiuritoare. Ce l+o fi determinat oare pe Sitchin să îmi spună a"a ceva? Se pare că se
temea să nu a8un) prea departe cu cercetările mele. Dersonal! nu am nici cea mai mică îndoială că
AnunnaHi "i Drivitorii se referă la aceea"i rasă reptiliană  „"erpii cu ochi strălucitori0 de care
vorbesc Christian "i ;arbara U;rien în lucrarea lor!eniul celor puţini.
Autorul "i cercetătorul Andre7 Collins afirmă că deţine o fi)urină din bron$ care înfăţi"ea$ă unul
din $eii canaaniţi Ko populaţie care a trăit în 8urul anului B((( î.Ch.L. Aceasta are un )t "erpuitor "i
un cap în forma )lu)ii unei cobre! care se termină cu un cap de "arpe. /e+a lun)ul miilor de ani care
au trecut de la crearea acestor linii )enealo)ice hibride! membrii acestora s+au inte)rat din ce în ce
mai bine în rndul populaţiei )enerale! devenind din ce în ce mai puţin distincţi din punct de vedere
fi$ic! dar structura lor )enetică de ba$ă rămne aceea"i! iar <răţia deţine fi"e )enetice e#acte care
preci$ea$ă cine are această structură )enetică "i cine nu. *n cartea lor! eniul celor puţini, Christian
"i
ani!;arbara
iar apoiU;rien
din nouafirmă
acumcă3(.(((
dacă AnunnaHi s+au încruci"at
de ani! re$ultatul cu oamenii
celei de+a acum cteva
doua încruci"ări ar fi sute de mii de
o structură
)enetică în proporţie de 54R AnunnaHi "i B4R umană. Dersonal! înclin să cred că a mai e#istat o
încruci"are mai recentă! după potopul provocat de Venus acum 5((( de ani. /esi)ur! aceste linii
)enealo)ice trebuie să aibă o structură )enetică încă "i mai înclinată către cea reptiliană. /in rndul
acesteia fac parte familiile care conduc lumea la ora actuală "i ea este cea care le permite membrilor
lor să î"i schimbe forma între reptile "i oameni! după cum doresc. *ntre altele! ace"ti oameni au
capacitatea de a produce o stare hipnotică e#trem de puternică! la fel ca un "arpe care î"i
hipnoti$ea$ă prada! "i cred că de aici se tra)e le)enda „deochiului0. Aceasta este e#plicaţia reală a
obsesiei faţă de păstrarea purităţii sn)elui pe care o au familiile cu „sn)e albastru0 "i pro)eniturile
lor. *ncă din cele mai vechi timpuri! mo"tenitorii familiilor cu sn)e albastru nu au acceptat să se
însoare dect cu surori vitre)e "i veri"oare! e#act a"a cum procedau AnunnaHi! conform Găbliţelor
Sumeriene. Se pare că )ena cea mai importantă se transmite pe linie feminină de aceea! ale)erea
partenerei de se# feminin a fost întotdeauna vitală pentru ace"ti hibri$i.
9ste foarte important faptul că linia )enealo)ică a „re)elui+"arpe0 a apărut în Iran! căci aceasta!
împreună cu Nurdistanul! Armenia! Gurcia "i unţii Cauca$! este re)iunea din care s+au răspndit
aceste linii re)ale în întrea)a lume. %n rus cunoscător din interior al <răţiei mi+a spus că a e#istat un
vorte# masiv! un fel de poartă interdimensională în unţii Cauca$ prin care ace"ti e#tratere"tri au
intrat în dimensiunea noastră. Această ipote$ă ar e#plica foarte multe lucruri. -umele de Iran
provine din mai vechiul AirM+ana sau Air+an! care înseamnă „inutul Arienilor0. Chiar "i astă$i! în
Nurdistan e#istă două rase distincte! una măslinie! de înălţime medie "i cu ochi închi"i la culoare! "i
cealaltă mult mai înaltă! cu oameni albi! mulţi dintre ei cu ochi alba"tri. /eloc întmplător! na$i"tii
au considerat că aceste trăsături corespund „rasei superioare0 sau „rasei stăpnilor0! căci cuno"teau
cone#iunea "i istoria reptilienilor. *n cartea sa*in cenua (ngerilor, Andre7 Collins pre$intă dove$i
cople"itoare care atestă faptul că =rădina Daradisului K9denuluiL a e#istat în munţii înalţi din această
re)iune KIran+NurdistanL! "i! după cum "tim! unul din persona8ele centrale ale le)endei acestei

3O
)rădini este "arpele. /e altfel! iranienii î"i numeau re)ii ar! care înseamnă „"arpe0 în limba
persană. Să e#iste oare o cone#iune inclusiv între ar+te "i "arpe? 2e)ii Iranului mai erau cunoscuţi
"i sub numele de „descendenţii dra)onului0. Dersonal! nu am nici o îndoială că reptilienii draconieni
s+au încruci"at cu oamenii din rasa albă! dnd na"tere unor hibri$i.
*n 8urul anului BB(( î.Ch.! în 9)ipt a fost fondată Casa 2e)ală a /ra)onului! de către preoţii din
endes. Gradiţia s+a păstrat pnă astă$i! @((( de ani mai tr$iu! sub forma Curţii 2e)ale "i
Imperiale a Suveranităţii /ra)onului! al cărui sediu modern se află în area ;ritanie. %nii oameni
numesc această
ai Israelului! or)ani$aţie
erau secretăceremoniei
un"i în timpul <răţia ,arpelui. Drimiicure)i
încoronării ai Sumerului!
„)răsimea 9)iptului!
/ra)onului0! careiarera
maidetr$iu
fapt
)răsime de crocodil Kconsiderat animal sacru în acele vremuriL. Crocodilul era numit în 9)ipt
messeh, de unde provine termenul ebraic de „essia0! care înseamnă chiar „Cel uns0. 2e)ii acestei
linii succesorale erau numiţi „/ra)oni0. Got acest simbolism se lea)ă de faptul că aceste familii
re)ale erau urma"e ale hibri$ilor reptilo+umani. /acă mai multe re)ate se asociau pentru o bătălie
împotriva unui du"man comun! ele î"i ale)eau un re)e al re)ilor! cunoscut sub numele de arele
/ra)on sau /raco. <aimosul titlu celtic de Dendra)on nu repre$intă dect o variantă a acestei
tradiţii. *nsu"i cuvntul2ingship Kn.n. re)alitateL provine din rădăcina2in Kde acela"i sn)eL! de unde
s+a născut mai înti 2inship, adică înrudit )enetic! iar apoi 2ingship. Dentru a evidenţia "i mai
puternic această te$ă a înrudirii caselor re)ale cu reptilienii! menţione$ că termenul e)iptean pentru
crocodil $messeh+ul sacruL era /raco. 9l a devenit un simbol al Gerapeuţilor 9)ipteni! o )rupare al
cărei echivalent în Israel au fost esenienii. /inastia re)ală merovin)iană a <ranţei a avut un simbol
asemănător: "arpele marin ;istea -eptunis.
-ici în epoca noastră nu lipsesc relatări despre fiinţe blonde cu ochi alba"tri "i cu privire ca de laser.
 prietenă din America mi+a povestit o e#perienţă pe care a avut+o tatăl ei la începutul anilor U5(. 6a
acea vreme! familia acestuia locuia în Gurcia! iar el lucra la un post de ascultare al Serviciului de
Contraspiona8 American. *ntr+o noapte! s+a întors acasă într+o stare )roa$nică. *ntrebat ce s+a
întmplat! tot ce a făcut a fost să murmure: „6umea în care trăim nu este ce pare0. /e"i nu bea
aproape niciodată! a cerut un 7hisHM! apoi încă unul. Cnd s+a mai rela#at! i+a povestit fiicei sale de
o conversaţie pe care a avut+o cu un pilot staţionat la o ba$ă din Gurcia. Dilotul i+a povestit că $bura
pe deasupra Dolului -ord cnd! dintr+o dată i s+au oprit motoarele "i toate sistemele electrice s+au
blocat. Avionul a început să se prăbu"ească dar! spre uimirea lui! în muntele de sub el a apărut o
deschi$ătură în care avionul a intratlin! fără să se strivească de sol. A urmat apoi oscenă demnă de
un film cu Tames ;ond. Dilotul a ie"it din avion întrebndu+se ce naiba se petrece "i a fost întmpinat

de ni"tesăoameni
păreau aibă unblon$i!
fel de foarte înalţi! Drivirile
electricitate. cu pielealor
„de culoareacaperlelor0
scnteiau "i ochii
ni"te lasere. „albăstrui+mov0!
Durtau cu toţii halate care
albe
Kîntmplător sau nu! aceasta este forma sub care este pre$entat „$eul0 sud+american Wuet$alcoatlL!
pe deasupra cărora atrna un lănţi"or cu un medalion în formă de Cruce alte$ă. /e"i memoria
pilotului nu a înre)istrat prea multe informaţii după prima întlnire cu acei oameni cu „priviri
scăpărătoare0! î"i mai amintea totu"i că a fost dus într+o cameră în care un )rup din aceste fiinţe erau
a"e$ate în 8urul unei mese de conferinţă. *n final! a fost dus înapoi la avionul său! care s+a înălţat
vertical deasupra muntelui! după care motoarele "i instalaţiile electrice au pornit din nou. /upă ce aţi
ascultat această descriere făcută de un pilot al Statelor %nite din $ilele noastre! vă invit să citiţi felul
în care îi descrie pe Drivitori Cartea lui EnohD „,i în faţa ochilor mei au apărut doi oameni foarte
înalţi! a"a cum nu am mai vă$ut vreodată pe pămnt. <eţele lor străluceau la fel ca soarele! iar ochii
lor ardeau ca ni"te felinare inile lor erau mai strălucitoare ca $ăpada0.
Ima)inea corespunde "i descrierilor din vechime referitoare la $ei! care erau numiţi cei strălucitori.
Cu si)uranţă! istoria acestei planete arată cu totul altfel dect o cunoa"tem noi! "i chiar în $ilele

35
noastre se petrec lucruri pe care ma8oritatea oamenilor nu le+ar putea crede niciodată. *n interiorul "i
în 8urul pămntului operea$ă nu una! ci mai multe rase e#traterestre! "i nu doar din această
dimensiune! ci "i din altele. Dersoanele răpite "i cercetătorii fenomenului Q- susţin că printre
e#tratere"trii care interacţionea$ă cu oamenii se numără inclusiv cei veniţi din rion "i din Dleiade.
/in cte mi+au povestit contactele mele din interiorul <răţiei care i+au putut vedea pe e#tratere"tri!
cei din rion repre$intă o rasă frumoasă! dar foarte crudă! care are un fel de alianţă cu reptilienii. *n
timp! am căpătat convin)erea că în)erii de care vorbe"te ;iblia nu erau altceva dect Drivitori!
reptilieni
a Vechiuluiînaripaţi sau nu.prin
GestamentL *nsu"i termenul
cuvntul de „fii
angelos ai $eilor0
în)eri. este tradusmele
/in cercetările în Septua)int
a re$ultat Kvarianta
că e#istă )reacă
mai
multe facţiuni ale reptilienilor: unele care au o atitudine po$itivă faţă de oameni "i altele care nu
doresc dect să domine "i să controle$e planeta. Ambele au devenit cunoscute sub numele de
Drivitori sau în)eri Kcei din a doua cate)orie fiind în)eri că$uţiL. -u este e#clus ca le)enda Sfntului
ihail care a alun)at balaurul Kdra)onulL pe pămnt înaintea bătăliei finale "i cea a Sfntului =eor)e
care a învins balaurul să fie le)ate de conflictul de lun)ă durată dintre adevăraţii marţieni albi "i
reptilienii AnunnaHi. Sfntul ihail "i Sfntul =eor)e sunt doi eroi fenicieni! proveniţi e#act din
re)iunea în care "i+au început AnunnaHi pro)ramul de încruci"are )enetică "i unde au operat multă
vreme în mod deschis! ca reptilieni. *n ultima carte a ;ibliei! Cartea 2evelaţiei KApocalipsaL!
cone#iunea dintre Satan "i "arpe este făcută e#plicit: „,i marele balaur a fost alun)at! "arpele din
vechime numit /iavol "i Satan! amă)itorul între)ii lumi el a fost alun)at pe pămnt! "i în)erii săi au
fost alun)aţi împreună cu el.  ,i el a prins balaurul! "arpele din vechime care este /iavolul sau
Satan!
nu mai"iamă)ească
l+a i$)onitnaţiunile
pentru opămntului0.
mie de ani! aruncndu+l în abis! unde l+a închis sub un lacăt )reu! ca să

*ntr+un fra)ment din anuscrisele de la area oartă tradus de un savant evreu! 2obert 9isenman!
e#istă o descriere a unui privitor pe nume ;elial! numit Drinţul *ntunericului "i 2e)ele 2ăului.
Acesta este descris ca avnd o înfăţi"are înspăimntătoare! ca un "arpe cu faţa de viperă. *n tradiţia
ebraică! una din )rupările an)elice cele mai pure sunt Serafimii sau „"erpii apri)i0! iar descrierea
Drivitorilor se apropie destul de mult de cea a "erpilor. Gradiţia persană vorbe"te la rndul ei de o
fiinţă pe care o descrie astfel: „"arpele din vechime umblnd pe două picioare0. 9#act această
e#presie apare în mod repetat "i în Cartea lui Enoh. /acă ţinem cont de faptul că rasa re)ală
draconiană este descrisă ca avnd o înălţime de pnă la patru metri! cu pielea e#trem de albă! „mai
albă ca $ăpada0! descoperim aceea"i ima)ine ca "i cea a copiilor )i)antici descri"i în Cartea lui
Enoh K"i nu numaiL ca fiind hibri$i re$ultaţi din încruci"area oamenilor cu Drivitorii. Copilul+hibrid
descris
că în Cartea
descind luisunt
din -oe Enohdeera chiar
fapt -oe.ale
urma"e /acă acest lucruAnunnaHi.
reptilienilor este adevărat! toate popoarele
*n mitolo)ia ebraică! care pretind
-efilimii
sunt numiţi aAAim, termen care înseamnă ruinători sau "erpi. *n anuscrisele de la area oartă
se spune că -oe arăta la fel ca "i „copiii în)erilor Xcă$uţiY din ceruri0! a căror concepţie se datora
Drivitorilor "i -efilimilor. *n tradiţia ebraică! 9va este considerată mama ancestrală a -efilimilor!
fiind asociată cu cuvintele ebraice care înseamnă viaţă "i "arpe. *n mitul =ene$ei din Vechiul
Gestament! 9va a fost tentată să mu"te din fructul inter$is de către un "arpe. /in capitolul O' din
Cartea lui Enoh aflăm că printre Drivitorii care le+au revelat secrete ascunse oamenilor s+a numărat
"i =adreel! în)erul că$ut care a tentat+o pe 9va. Cartea lui Enoh a fost de$avuată de ;iserica
Catolică! care nu a fost de acord cu credinţa primilor cre"tini în e#istenţa unor în)eri în carne "i oase
"i a unor în)eri că$uţi care s+au încruci"at cu fiicele oamenilor. *n realitate! scopul acestei de$avuări
era să nu le permită maselor să înţelea)ă adevărul. De de altă parte! francmasonii! care controlea$ă la
ora actuală ;iserica Catolică împreună cu alte or)ani$aţii ale <răţiei l+au considerat întotdeauna pe
9noh unul din fondatorii lor le)endari. -umele 9noh înseamnă iniţia
t.

3
Gema în)erilor că$uţi care transmit secrete umanităţii apare att în Cartea lui Eno h ct "i în
numeroase alte lucrări. Drintre ace"ti revelatori de secrete se numără A$a$el! care i+a învăţat pe
oameni arta prelucrării metalelor "i ShemMa$a! cel care i+a învăţat artele ma)ice. Aceste le)ende au
stat la ba$a multor eroi care au apărut mai tr$iu! cel mai celebru fiind semi$eul )rec Drometeu! care
a furat focul Kcunoa"tereaL $eilor "i l+a dăruit oamenilor Kdar numai unei elite din rndul acestoraL. *n
Centrul 2ocHefeller din -e7 [orH se află! deloc întmplător! o statuie din aur a lui Drometeu.
2ecHefeller+ii sunt reptilieni pur+sn)e! deci cunosc semnificaţia plenară "i ascunsă a le)endei lui
Drometeu. *n treacăt fie spus! Drivitorul numit A$a$el stă la ori)inea capului de ţap folosit în
ritualurile satanice! dar "i a e#presiei „ţap ispă"itor0. *n Cartea 6eviticului se spune că israeliţii
obi"nuiau să sacrifice doi ţapi de [om Nippur! Qiua Ispă"irii. %nul îi era oferit lui /umne$eu! iar
celălalt lui A$a$el. Dreotul î"i punea ambele palme pe capul ţapului consacrat lui A$a$el "i
mărturisea păcatele oamenilor. apul era dus apoi în sălbăticie "i aruncat de pe o stncă!
simboli$ndu+l astfel pe în)erul că$ut! A$a$el! despre care se credea că este înlănţuit în sălbăticie 
„abisul0 din Cartea 2evelaţiei. /upă părerea mea! acest „abis0 este situat în re)iunea inferioară a
celei de+a patra dimensiuni. /e aici s+a născut străvechea temă a ţapului ispă"itor! simboli$ată de
povestea lui Iisus. Capul de ţap al lui A$a$el! în)erul că$ut! este simboli$at prin penta)rama
inversată a satani"tilor.
/etaliile acestor teme rămn să fie elucidate! căci mai sunt încă numeroase informaţii ascunse. 9u
însumi am o serie de întrebări la care caut răspunsuri. %n lucru este însă cert: e#istă cteva teme
recurente  cea a raselor e#traterestre care au vi$itat de milioane de ani pămntul! din motive
diferite!
îndepărtat"i au
ceae#istat
a încruci"ării lore#trem
civili$aţii cu oamenii! care adin
de avansate dat punct
na"teredediferitelor rase actuale.
vedere tehnolo)ic! *n trecutul
ba$ate pe această
cunoa"tere e#traterestră! perioadă pe care strămo"ii no"tri o numeau 9poca de Aur. Acum @4(.(((
de ani au sosit pe pămnt AnunnaHi! o rasă reptiliană condusă de draconienii înaripaţi "i albino"i.
Ace"tia au încercat să preia controlul asupra planetei. 9ste aproape si)ur că la vremea respectivă ei
ocupaseră "i controlau de8a planeta arte. ult timp! AnunnaHi "i+au arătat adevărata faţă! cea de
reptilieni! pnă cnd! dintr+un motiv sau altul Kposibil din cau$a ostilităţii altor rase e#traterestre sau
a oamenilorL! s+au decis să treacă sub acoperire. Altfel spus! "i+au propus să cucerească planeta chiar
sub înfăţi"area de oameni. Acest plan a inclus un pro)ram de încruci"are care a dat na"tere unor linii
)enealo)ice hibride! prin intermediul cărora puteau opera din re)iunea inferioară a celei de+a patra
dimensiuni. 2eptilienii din cea de+a patra dimensiune î"i poartă înfăţi"area umană la fel ca pe o
haină )enetică. Atunci cnd corpul fi$ic moare! el se mută în altul! continund să implemente$e
A)enda în timpul unei alte )eneraţii. 9ste ca "i cum ar purta "i ar schimba între ele mai multe
costume
reptilieni spaţiale.
ascun"i înamenii cu oameni.
trupuri de proprietăţi e#trasen$oriale
Dentru a putea facevăd
acestaceste
lucru!creaturi subdeforma
au nevoie unor
trupuri cu
trăsături )enetice puternic reptiliene! motiv pentru care anumite familii a8un) întotdeauna la putere.
Ceilalţi reptilieni umani! cu sn)ele mai puţin pur! sunt posedaţi de o con"tiinţă reptiliană din cea
de+a patra dimensiune "i sunt vă$uţi de persoanele cu proprietăţi e#trasen$oriale ca ni"te fiinţe
umane peste care se suprapune ima)inea unui reptilian. Această posedare este cu att mai u"oară cu
ct structura )enetică a omului posedat conţine mai multe )ene de reptilieni. A"a se e#plică de ce
<răţia este att de preocupată de fi"ele )enetice ale membrilor săi! pe care le păstrea$ă pnă în cele
mai mici detalii. *n acest fel! ei "tiu care oameni pot fi posedaţi mai u"or dect alţii. De de altă parte!
reptilienii încearcă să influenţe$e întrea)a umanitate prin stimularea activităţii specifice creierului
reptilian Kpartea cea mai primitivă a creieruluiL! respectiv: )ndirea ierarhică! a)resivitatea!
conflictul! divi$iunea! lipsa compasiunii "i nevoia de ritualuri. Atunci cnd spun ritualuri nu mă refer

3'
numai la ceremoniile satanice sau de altă natură. 9#istă tot felul de manifestări ale acestei nevoi!
inclusiv repetarea aceluia"i tip de comportament! $i după $i! săptămnă după săptămnă.
2eptilienii s+au folosit de rasa albă ca principal instrument pentru cucerirea puterii )lobale! dar s+au
încruci"at "i cu celelalte rase! inclusiv cu chine$ii! 8apone$ii! arabii "i evreii. *n acest fel! ei pot
controla oameni "i or)ani$aţii aparent fără nici o le)ătură unele cu altele. ulte din po$iţiile de vrf
ale puterii mondiale sunt ocupate la ora actuală de reptilieni cu drepturi depline Ke#tratere"triL! care
"i+au asumat o faţă umană! în timp ce ma8oritatea oamenilor nu au nici cea mai mică idee. Atunci
cnd
a8un)privim la televi$or!
la acelea"i conclu$iivedem
"i suntde
demulte
acordori oameni diferiţi!
cu acelea"i politici. care ocupăaceste
9vident! po$iţii diferite!par
de$bateri darctcare
se
poate de deschise "i de democratice. /ar dacă forţa care îi controlea$ă pe toţi este aceea"i? Ar
însemna că ne aflăm în plină dictatură. Cum am putea face această deosebire dacă nu cunoa"tem
adevărul? Aceasta este lumea în care trăim! condusă de reptilieni în formă umană "i de familii de
hibri$i create "i infiltrate de ei.
Cartea lui Enoh susţine că cei născuţi din sn)e de -efilim Khibri$i reptilo+umaniL sunt predestinaţi!
din cau$a spiritului lor ancestral! „distru)erii! oprimării! atacurilor! ră$boaielor "i ruinării eforturilor
oamenilor de pe pămnt0. Altfel spus! corpurile lor pot fi posedate de „spiritul lor ancestral0!
respectiv de reptilienii din re)iunea inferioară a celei de+a patra dimensiuni. *n Statele %nite e#istă o
or)ani$aţie numită <iii lui Tared Kdupă numele tatălui lui 9nohL. embrii ei solicită declan"area unui
„ră$boi implacabil0 împotriva descendenţilor Drivitorilor! „care au dominat dintotdeauna

umanitatea!
condamnă pedin po$iţiilepelor
Drivitori! deîifaraoni!
care numescre)i "i dictatori0. o*nmafie
„super+)an)steri! lor! 4vocatul
revistacelestă jaredit, lumea0.
care )uvernea$ă ei îi
ulţi oameni m+au întrebat cum este posibil ca membrii 9litei <răţiei să verse att de mult sn)e! să
provoace attea distru)eri "i suferinţă! fără să arate nici o emoţie. Se pare că cel puţin o parte din
)enetica reptiliană nu le permite acestora să simtă emoţiile la fel ca oamenii de rnd. *n schimb! îi
predispune către cru$ime. Această ima)ine corespunde perfect unor persona8e precum =eor)e ;ush!
EenrM Nissin)er sau /avid 2ocHefeller! lucru care nu este de mirare! căci ace"tia nu sunt dect
e#emple de reptilieni aflaţi la lucru în sfera umană.
6ucrurile pe care le+am de$văluit în acest capitol îi vor uimi probabil pnă "i pe simpati$anţii care
mi+au citit cărţile anterioare. *i înţele)! dar o e#perienţă vastă K"i uneori e#tremăL m+a învăţat să
urme$ cursul vieţii "i să mă las dus de el oriunde m+ar duce. Atunci cnd simt ritmul vieţii! încep să
danse$. Atunci cnd îmi vorbe"te! îl ascult. ă îndrept acolo unde mă duce mu$ica vieţii! orict de
incredibilă ar părea destinaţia "i indiferent de consecinţele pe care le+ar putea avea asupra vieţii mele
personale. Celor nu au încercat încă acest lucru nu le pot spune dect că ar rămne uimiţi în ce
aventură se transformă subit viaţa! la ce cunoa"tere îţi oferă acces atunci cnd te la"i dus de val "i
renunţi să te mai ră$boie"ti cu ea! de teamă să nu pari diferit de marea ma8oritate. Cei mai mulţi
oameni nu îndră$nesc să o apuce pe această cale din cau$a minţii lor! care se opune ie"irii în afara
convenţiilor )eneral acceptate! de teama de a nu fi respin"i. Altfel spus! aceste persoane se tem de ce
ar putea spune sau crede despre ei ceilalţi oameni. Cum am putea avea însă acces la inima)inabil!
dacă nu învăţăm să )ndim în termeni inima)inabili? Dutem spune oare că "tim totul! că nu mai
e#istă nimic de descoperit? Cu si)uranţă! mai e#istă destule lucruri care ne sunt necunoscute. -oi nu
cunoa"tem dect o mică părticică din ima)inea de ansamblu. ,i care a fost forţa care ne+a adus pnă
la actualul stadiu al cunoa"terii noastre? Au fost acei oameni care au îndră$nit să iasă în afara
"abloanelor unanim acceptate ale epocii lor! )ndind în termeni inima)inabili. <ără ace"ti oameni!
rasa umană nu ar fi putut evolua nu ar face dect să se învrtească în cerc! trăind într+o închisoare
perpetuă a minţii. -u sunt departe vremurile în care spuneau: „amenii să $boare? 2idicolF Să
călătorească cu o vite$ă mai mare dect cea a sunetului? AbsurdF Să cree$e copii în eprubetă "i să

@(
clone$e animale "i chiar oameni? ImposibilF0 ,i totu"i! toate aceste lucruri au devenit posibile
datorită celor care au avut cura8ul să )ndească ceea ce era de neconceput! în timp ce masele î"i
băteau 8oc de ei. *ncercaţi "i dumneavoastră acest lucru! înainte de a uita complet că e#istă "i această
posibilitate. =ndiţi dincolo de limitele realităţii impuse de alţii. 2efu$ul de a face acest lucru este
închisoarea supremă! sta)narea mentală "i emoţională supremă! care permite controlul suprem. De
scurt! este chiar maniera în care am fost controlaţi de cnd a început acest 8oc.
Ca#itolul 1 - 0ră(ia 2ailoniană
/upă ce apele s+au retras în urma cataclismului provocat de Venus! supravieţuitorii au cobort din
munţi sau au ie"it la suprafaţă din adncurile pămntului. 9i s+au stabilit în ţinuturile de "es "i au
început să+"i reconstruiască civili$aţia. Aceasta a fost perioada în care au apărut brusc civili$aţiile
Sumerului! 9)iptului "i cea de pe Valea Indului! toate cu un nivel tehnolo)ic foarte ridicat! de"i
e#istaseră "i înainte de cataclism. Societatea sumeriană a apărut în culmea de$voltării sale datorită
bru"tei infu$ii de cunoa"tere primită de la rasa ariană provenită de pe arte! care a cobort din
unţii Cauca$ "i s+a e#tins din rientul Apropiat către Sumer! 9)ipt "i Valea Indului. Chiar "i
istoricii sunt de acord că aceste societăţi e#trem de avansate au apărut brusc.  altă infu$ie primită
de rasa albă K"i nu numaiL a fost cea )enetică de sor)inte reptilo+ariană sau reptilo+umană. 9ste
vorba de liniile )enealo)ice încruci"ate create prin manipulări )enetice de AnunnaHi. Drincipalul
centru în care s+au de$voltat aceste familii de hibri$i în lumea antică! după retra)erea apelor! a fost
;abilonul! situat în sudul Sumerului! de+a lun)ul fluviului 9ufrat. Anali$a atentă a dove$ilor arată că
;abilonul a fost fondat
societăţi secrete! la răspndit
care s+au o dată mult anterioară
apoi celei
pe între)ul acceptate
)lob! iniţial.miilor
de+a lun)ul Aici de
au ani
apărut
careprimele
au urmat.
<răţia care controlea$ă la ora actuală lumea este e#presia modernă a <răţiei ;abiloniene alcătuită
din preoţi reptilo+arieni "i din familii „re)ale0 care au cobort în această re)iune imediat după potop
Kacum apro#imativ O((( de aniL. Aceasta a fost perioada în care au apărut pentru prima oară
credinţele manipulate ale marilor reli)ii actuale.
Dotrivit te#telor "i le)endelor antice! fondatorul ;abilonului a fost -imrod! care a domnit asupra lui
împreună cu soţia sa! Semiramida. -imrod era descris ca un tiran atotputernic! unul dintre „)i)anţi0.
Arabii credeau că cel care a construit după potop uimitoarea structură de la ;aalbeH! în 6iban! cu cei
trei stlpi din piatră cntărind fiecare (( de tone! a fost -imrod. Se spune că a domnit asupra
re)iunii 6ibanului de a$i "i! potrivit =ene$ei biblice! primele centre ale re)atului lui -imrod au fost
;abilonul! AHHad "i altele! în ţinutul Shinar KSumerL. ai tr$iu! el s+a e#tins în Asiria! construind
ora"e precum -inive! unde au fost )ăsite numeroase Găbliţe Sumeriene. -imrod "i Semiramida
aparţineau acelei linii )enealo)ice cunoscută mai tr$iu sub numele de titani  o linie succesorală
alcătuită din oameni posedaţi de reptilieni "i din reptilieni pur+sn)e. Se crede că această rasă de
)i)anţi sau titani erau descendenţii lui -oe! copilul descris înCartea lui Enoh Kvarianta ulterioară a
Cărţii lui -oe' ca fiind un hibrid Drivitor+uman cu pielea foarte albă. *n =ene$ă! tatăl lui -imrod
poartă numele de Cush. 9l era cunoscut "i sub nume precum ;el sau ;elus "i era nepotul lui -oe "i
fiul lui Eam. ai tr$iu! Cush a devenit cunoscut ca $eul Eermes! care înseamnă <iul lui Eam. Eam
sau Nhem înseamnă „cel ars0 "i se pare ca acest nume avea le)ătură cu adorarea soarelui. ulţi din
$eii antichităţii au apărut mai înti în ;abilon! răspndindu+se apoi în 9)ipt.
-imrod "i Semiramida au rămas principalele $eităţi ale <răţiei pnă în $iua de astă$i! sub diferite
nume "i simboluri. -imrod era simboli$at ca un pe"te! iar re)ina Semiramida ca un pe"te "i un
porumbel. 9a repre$intă "i un simbol al lui -inHharsa)! creatoarea raselor de hibri$i reptilo+umani.
-imrod era considerat un $eu+pe"te dra)on "i era ilustrat ca fiind pe 8umătate om! pe 8umătate pe"te.
9ste posibil ca acest simbol să amintească de faptul că era pe 8umătate om! pe 8umătate reptilă cu

@&
sol$i. 2e)ina Semiramida era "i ea simboli$ată ca un pe"te! căci babilonienii credeau că pe"tele este
un afrodi$iac. *n timp! a devenit Qeiţa Iubirii. /e aici se tra)e simbolistica pe"tilor în cre"tinism
Kreflectată inclusiv în arhitectura cre"tinăL. *n iposta$a ei de /uh Sfnt! Semiramida este pre$entată
ca un porumbel cu o ramură de măslin în cioc. /e altfel! numele ei înseamnă „purtătoarea ramurii0!
dacă ţinem seama de rădăcinile „Qe0 KarticolL! „emir0 KramurăL "i „amit0 KpurtătorL. Dutem remarca
în treacăt "i asemănarea dintre această simbolistică "i cea din le)enda lui -oe "i a arelui Dotop!
cnd un porumbel s+a întors pe corabia lui -oe ţinnd în cioc o ramură de măslin. Să se refere oare
acest simbol la întoarcerea reptilienilor după potop? -umele Semiramida derivă de asemenea din cel
al unei divinităţi indiene anterioare: Sami+2ama+isi! sau Semi+ramis. De"tele "i porumbelul sunt
două simboluri folosite încă pe scară lar)ă în ritualurile reli)ioase "i în ceremoniile naţionale de
astă$i! de"i marea ma8oritate a oamenilor nu au nici o idee despre adevărata lor semnificaţie. Sinn
<ein! ramura politică a )rupării teroriste nord+irlande$e I2A! are drept simbol un porumbel. Aceea"i
ima)ine poate fi re)ăsită pe multe din sceptrele ţinute în mnă de monarhii britanici . Acest lucru nu
este întmplător! căci ambele or)ani$aţii repre$intă acoperiri moderne ale <răţiei ;abiloniene! iar
porumbelul o simboli$ea$ă pe re)ina Semiramida. Dentru ace"ti oameni! porumbelul nu repre$intă
un simbol al păcii! ci al morţii "i distru)erii K"tiut fiind că <răţia folose"te frecvent simbolismul
inversatL. 9l repre$intă un simbol po$itiv pentru masele lar)i! dar unul ne)ativ pentru <răţie. Această
inversare a simbolisticii le permite să î"i afi"e$e simbolurile în locurile publice! fără teama că cineva
se va pln)e.
Semiramida mai era cunoscută ca 2e)ina Cerului Ksau 2heaL! ama <ecioară a Qeilor! "i uneori ca
area amă a turnurile0!
care a construit DămntuluicuK-inHharsa)L. 9ra de
referire evidentă asemenea
la Gurnul din adorată sub numele
;abel K;abilonL! de Astarte!
atribuit „femeia
lui -imrod.
6iniile succesorale re)ale din 9uropa provin din liniile )enealo)ice reptilo+ariene din ;abilon! iar
coroanele lor au apărut ca urmare a coafurii încornorate purtate de -imrod. Coarnele simboli$au
autoritatea monarhului "i s+au transformat în timp într+o diademă din metal cu trei coarne! care
simboli$a puterea re)ală învestită cu autoritate divină. 6a ora actuală! ea este repre$entată de
simbolul crinului! care apare pretutindeni pe însemnele caselor re)ale europene . A"a cum spuneam
mai devreme! ierarhia „re)ală0 draconiană Kalbino"ii înaripaţiL este în$estrată cu coarne. Dersonal!
nu am nici o îndoială că aceasta este adevărata ori)ine a însemnelor încornorate pe care le purtau
re)ii antici. Ima)inea clasică a diavolului este "i ea încornorată. %nul din titlurile pe care le+a purtat
-imrod era acela de ;aal K/omnulL! căruia îi corespundea ;aalti $8/lad/  /oamnaL pentru
Semiramida. 9#presia latină pentru „/oamna ea0 era 8ea *omina, care a devenit mai tr$iu
8adonna în limba italiană. -imrod era repre$entat în dublă iposta$ă: de /umne$eu Gatăl "i de
-inus! fiul Semiramidei!
lume printr+o iar ramura
„na"tere vir)ină0. -inusde mai
măslin
era acunoscut
acesteia"ierasub
unnumele
simbol de
al Gammu$!
pro)eniturii ei venite
despre care pe
se
spune că a fost crucificat cu un miel la picioare! apoi în)ropat într+o pe"teră. Grei $ile mai tr$iu!
cnd piatra de la )ura pe"terii a fost dată deoparte! corpul său dispăruse. Vă sună cunoscută
povestea? Această temă a soţului+soţiei+fiului! respectiv -imrod+Semiramida+-inus>Gammu$ a
devenit mai tr$iu trilo)ia siris+Isis+Eorus din mitolo)ia e)ipteană! care are echivalente în India!
Asia! China! "i practic pretutindeni în lume. Cteva milenii mai tr$iu! ea avea să devină trilo)ia
Iosif+aria+Iisus. *n timpul ritualurilor de primăvară în care celebrau moartea "i învierea după trei
$ile a lui Gammu$+-inus! babilonienii depuneau ca ofrande ni"te chifle pe care era imprimată crucea
solară. 9i bine! da! chiar "i tradiţia chiflelor calde pe care este imprimată o cruce pe care o aplică
en)le$ii cu oca$ia Da"telui este tot de sor)inte babiloniană. /e altfel! cuvntul Easter KDa"tiL provine
tot de la unul din numele atribuite re)inei Semiramida  Ishtar! "i nu este e#clus ca e#presia
„Comanda lui Ashtar0 Ko convin)ere de tip -e7 A)e! referitoare la un „erou0 e#traterestru care va
veni să ne salve$eL să provină de la o altă divinitate babiloniană! Ashtaroth.

@B
itolo)ia "i simbolistica babiloniană repre$intă fundamentele reli)iilor ma8ore ale lumii! în special a
cre"tinismului. ;iserica Catolică a fost creaţia <răţiei ;abiloniene! iar papa poartă "i la ora actuală o
mitră în formă de pe"te! care îl simboli$ea$ă pe -imrod. Aceasta este "i semnificaţia Inelului
Descarului pe care îl poartă el. Dapalitatea a pretins multă vreme că scaunul Sfntului Detru de la
Vatican este o relicvă sfntă! dar o comisie alcătuită din oameni de "tiinţă a stabilit în anul &'O că
el nu este mai vechi de secolul I. ai semnificativ este faptul că scaunul papal este decorat
Kpotrivit 9nciclopediei CatoliceL cu &B farfurii care pre$intă ilustraţii cu cele &B munci ale lui
Eercule.
un semi$eu/inalaceea"i lucrare
)recilor. aflăm
*n anul că Eercule
&B4! papa 6eona fost un alt nume
al II+lea al lui -imrod!
a autori$at înainte
producerea uneidemonede
a deveni
8ubiliare pe care era pre$entată o femeie într+o po$iţie care amintea puternic de simbolismul re)inei
Semiramida. Aceasta ţinea un crucifi# în mna stn)ă! o cupă în mna dreaptă! iar pe cap avea o
coroană cu "apte vrfuri! precum cea de pe capul Statuii 6ibertăţii  un alt simbol al Semiramidei!
dăruită ora"ului -e7 [orH de francmasonii france$i.  cuno"tinţă care are rude ce ocupă po$iţii de
vrf la Vatican mi+a povestit că în timpul papei Ioan Daul al II+lea i s+a permis să facă un tur al
Vaticanului care l+a lăsat cu )ura căscată. /e pildă! i s+a arătat baia din aur masiv a papei! decorată
cu simboluri astrolo)ice "i a putut privi în interiorul casetelor vidate care conţin mii de documente "i
cărţi e$oterice furate în timpul sutelor de ani de dictatură reli)ioasă! fiind ţinute apoi departe de
ochii opiniei publice. ;iserica Catolică "i <răţia ;abiloniană sunt de fapt unul "i acela"i lucru.
-imrod a fost cunoscut de asemenea sub numele de 9annus! $eul cu două feţe! care a devenit mai

tr$iu
numeleIanus
de 9a.laVulturul
romani. francmason
%nul din fraţii AnunnaHi!
cu două capete!„$eul+"arpe0 9nHi! către
unul care prive"te a maidreapta
fost cunoscut "i care
"i celălalt sub
prive"te către stn)a! este un simbol al lui -imrod în iposta$a sa de 9annus! dar poate "i al unui
draconian înaripat. Se spune că 9annus păstra cheile porţii cerului! fiind sin)urul intermediar între
/umne$eu "i umanitate. /e aceea! orice credinţă care nu era susţinută de el era considerată falsă "i
trebuia condamnată. Dreoţimea babiloniană s+a folosit plenar de acest instrument perfect pentru a+"i
impune voinţa asupra maselor! proces preluat aidoma mai tr$iu de către preoţii cre"tini! dar "i de
rabini "i de preoţimea musulmană! hindusă "i a celorlalte reli)ii. Gitlul catolic de cardinal provine de
la cuvntul „cardo0! care înseamnă balama! amintind de rolul de )ardian al porţii cerului pe care îl
8uca -imrod. Dreoţii babilonieni au creat chiar un or)anism pe care l+au numit arele Conciliu al
Dontifilor! nume preluat mai tr$iu de ;iserica Catolică. arele Dreot babilonian! cel care îi instruia
pe iniţiaţii din cercul cel mai restrns Kdin interiorul celorlalte cercuri concentriceL era cunoscut sub
numele de Detru! care înseamnă „arele Interpret0. Sărbătoarea cre"tină a Sfntului Detru era

celebrată încoincidenţă!
uimitoare mod tradiţional în $iua
aceasta în care$iua
era e#act soarele intra
în care eraînsărbătorit
casa astrolo)ică a Vărsătorului.
$eul 9annus sau IanusFDrintr+o
6a fel ca
toate imitaţiile care i+au urmat! reli)ia babiloniană avea două nivele. asele erau manipulate să
creadă în tot felul de superstiţii "i să preia literal sensul pove"tilor simbolice! în timp ce iniţiaţii ale"i
primeau adevărata cunoa"tere! fiind ameninţaţi cu moartea în ca$ că ar fi revelat+o altor persoane. *n
acest fel! adevărul despre viaţă! potenţialul uman! istorie "i A)enda reptiliană era ascuns de ochii
marii ma8orităţii! fiind "tiut numai de un număr restrns de iniţiaţi.
Sacrificiile umane erau considerate fundamentale de reli)ia ;abilonului "i! oriunde s+au răspndit
mai tr$iu <răţia ;abiloniană "i liniile )enealo)ice reptiliene! ele au dus cu ele această tradiţie! care
le era impusă de reptilieni. Goate speciile crude par să fie dependente de sn)e! iar această
dependenţă s+a transmis inclusiv hibri$ilor care le poartă )enele! lucru pe care îl voi demonstra în
continuare. Dreoţii babilonieni erau nevoiţi să mănnce o parte din ofrandele sacrificiale. -u
întmplător! numele de preot: Cahna+;al! a devenit în timp sinonim cu e#presia „mncător de carne
de om0 sau canibal. oloch! "oprla $burătoare pe care am menţionat+o mai devreme! era un alt

@3
nume al lui -imrod+Gammu$.:am înseamnă „a perfecţiona0! iar muz înseamnă „a arde0. 2e)ăsim
acest simbolism al lui Gammu$+oloch în ritualurile de ardere a unor copii vii în onoarea acestei
divinităţii însn)erate. -+o să vă vină să credeţi! dar aceste ritualuri continuă "i în $ilele noastre.
2itualul ;eltane practicat mai tr$iu de drui$ii din ;ritania pe data de & mai "i cunoscut sub numele
de aM /aM! implica în acele vremuri arderea unor copii vii în pntecul unei uria"e efi)ii umane
căreia i se dădea foc. Acest obicei a fost mo"tenit de la babilonieni cnd <răţia s+a e#tins în 9uropa.
Se pare că principala ba$ă pe care "i+au stabilit+o reptilienii înainte de a se muta în rientul Apropiat
"i Africa se
Gammu$ a fost
ţineateritoriul actual
la data de al 2e)atului
B3 iunie %nitascensiunea
"i sărbătorea al arii ;ritanii "i aldinIrlandei.
acestuia <estivalul lui
lumea subterană.
/upă ce a înviat! Gammu$ a devenit cunoscut sub numele de annes! $eul+pe"te! din care a derivat
mai tr$iu numele de Ioan. -u întmplător! Ioan a fost numele unor persona8e care l+au manifestat
simbolic pe Gammu$+-imrod! precum Ioan ;ote$ătorul. /ata de B3 iunie! <estivalul lui Gammu$! a
devenit mai tr$iu o sărbătoare cre"tină numită Qiua Sfntului IoanF Simbolistica lui -imrod+
Semiramida a fost adoptată ulterior de toate culturile pămntului! sub cele mai variate nume. /e"i
toate aceste divinităţi par e#trem de diferite între ele! în spatele lor se ascund de fapt acelea"i două
persona8e.  altă divinitate amplu folosită în ritualurile sataniste moderne care presupun sacrificarea
copiilor este Cronos! re)ele ciclopilor din le)enda )reacă. Acesta era cunoscut drept constructorul
turnului "i este aproape si)ur o altă variantă a lui -imrod  constructorul biblicului Gurn din ;abel.
otivul pentru care liniile )enealo)ice reptiliene sunt implicate "i astă$i în ritualuri att de macabre
este ct se poate de simplu: pentru că au făcut dintotdeauna acest lucru. /acă veţi studia evoluţia
acestor linii succesorale de+a lun)ul istoriei! veţi constata că ele au folosit acelea"i ritualuri "i
sacrificii aduse acelora"i divinităţi! din cele mai vechi timpuri "i pnă astă$i. %n alt fra)ment din
Cartea lui Enoh descrie împerecherea Drivitorilor cu femei umane "i comportamentul pro)eniturilor
lor: „,i ele au rămas însărcinate! "i au dat na"tere unor uria"i care au consumat toate bunurile
oamenilor. Cnd oamenii nu i+au mai putut susţine! uria"ii s+au întors împotriva lor "i i+au mncat.
Au păcătuit apoi împotriva păsărilor "i animalelor! reptilelor "i pe"tilor! "i au sfr"it prin a+"i devora
carnea "i a+"i bea sn)ele unii altora. Dămntul poate depune mărturie împotriva celor nele)iuiţi0.
Acest pasa8 descrie e#act liniile )enealo)ice de care vorbim "i care s+au răspndit mai tr$iu pe
întrea)a planetă! odată cu <răţia ;abiloniană. *n timp ce noi privim direct în realitatea fi$ică! în care
ne simţim perfect inte)raţi! reptilele privesc în realitatea tridimensională ca "i cum s+ar uita printr+o
fereastră. *n ca$ul de faţă! fereastra o repre$intă ochii trupului uman. -oi suntem con"tienţi în lumea
cu trei dimensiuni! ei sunt con"tienţi în cea cu patru. /acă "tii să îi cauţi! îi poţi descoperi cu
u"urinţă după felul în care privesc. Drivirile lor sunt întunecate! pătrun$ătoare "i reci. 2eptilienii pur+
sn)e nu sunt ata"aţi de trupurile lor! ca oamenii. 9i le folosesc doar ca pe ni"te „costume spaţiale0!
pentru a opera în această lume! iar cnd unul se epui$ea$ă! nu fac dect să îl schimbe cu altul. Acest
proces de „posesiune0 a trupurilor fi$ice de către reptilieni "i alte entităţi din re)iunea inferioară a
celei de+a patra dimensiuni a condus mai tr$iu la pove"tile moderne cu demoni! diavoli "i alte
spirite malefice care posedă mintea "i trupul oamenilor. *n realitate! entităţile pe care le invocă
ritualurile satanice "i de ma)ie nea)ră apelea$ă la reptilienii "i la alte forme de con"tiinţă din
re)iunea inferioară a celei de+a patra dimensiuni! "i prin intermediul lor î"i „racolea$ă0 ace"tia
păpu"ile pe care le vor poseda mai tr$iu. A"a se petreceau lucrurile în ;abilon! "i la fel se petrec "i
astă$i. A"a cum am arătat în lucrarea mea anterioară! Eu sunt eu  eu sunt liber, "i cum voi descrie
amănunţit în lucrarea de faţă! ierarhia modernă a <răţiei este implicată pnă peste cap în ritualuri
satanice! sacrificii de copii! ceremonii de băut sn)ele "i alte orori care vă vor tăia respiraţia. /a!
vorbesc acum de nume dintre cele mai cunoscute din rndul re)alităţii! oamenilor politici!
bancherilor! oamenilor de afaceri "i patronilor de mass+media din lume. Altfel spus! oameni ca

@@
=eor)e ;ush! EenrM Nissin)er! familia re)ală britanică "i mulţi pre"edinţi de state! prim+mini"tri "i
membri ai aristocraţiei. =reu de cre$ut! nu?  fi! dar cnd nu a sunat fantastic adevărul în această
lume a amă)irii "i minciunii?
Grei din principalele elemente ale reli)iei babiloniene erau: focul! "arpele "i soarele. Voi e#plica în
continuare simbolistica soarelui! căci aceasta repre$intă un aspect esenţial al istoriei noastre. Cea
mai mare parte a populaţiei adora soarele pentru darurile evidente pe care le revărsa asupra
pămntului! pentru lumina "i căldura sa! care aveau un efect att de vital asupra recoltelor "i
bunăstării
deţineau o )enerale a oamenilor.
cunoa"tere avansată seIerarhia <răţiei
concentrau însă;abilonului "i celelalte
asupra soarelui din alte)rupuri
motive.ale9i 9litei care
înţele)eau
natura reală a soarelui ca o con"tiinţă multidimensională care influenţea$ă între)ul sistem solar pe
diferite nivele de frecvenţă. Chiar "i în dimensiunea noastră fi$ică! emisiile solare de ener)ie
ma)netică ne afectea$ă în permanenţă! clipă de clipă. Soarele are un diametru de apro#imativ
&.4((.((( de Hilometri "i conţine ''R din materia e#istentă în sistemul nostru solar. 2epre$intă o
sferă imensă de ener)ie! care operea$ă la fel ca o bombă atomică! iar nivelul temperaturii atin)e în
interiorul său nu mai puţin de &@ milioane de )rade Celsius. Se rote"te mai rapid la 9cuator dect la
poli! motiv pentru care activitatea cmpului său ma)netic este pur "i simplu colosală. Scriitorul "i
cercetătorul aurice Cotterell a făcut un studiu detaliat al petelor "i activităţii solare! în urma căreia
soarele proiectea$ă în afară o cantitate imensă de ener)ie ma)netică. Aceasta a fost foto)rafiată "i
apare ca ni"te flăcări imense! unele cu o înălţime de &O.((( Hilometri. Această ener)ie călătore"te
către pămnt purtată de vntul solar "i poate afecta computerele! provocnd mari pene de curent
electric.
cone#e cu /acă nu arma)netic
cmpul e#ista Centurile Van Allen!
al pămntului! acele
ener)ia $one de
soarelui radiaţii
ne+ar care
„pră8i0 purîncon8oară
"i simplu.planeta "i sunt
aurice Cotterell a studiat ciclurile petelor solare "i a stabilit că e#istă cicluri pe termen scurt!
mediu "i lun) ale activităţii solare! lucru pe care îl e#plică în cartea pe care a scris+o împreună cu
Adrian =. =ilbert! Profeţiile ma/ae. /upă ce a avansat cu cercetările sale! Cotterell a descoperit un
uimitor sistem matematic "i de simboluri rămas de la populaţia maMa"ă din America Centrală.
aMa"ii pretindeau că provin din „$ei0 "i susţineau că adevăratul lor cămin este o insulă pierdută.
Sistemele lor matematice "i astronomice erau uimitor de precise! fiind mo"tenite! la fel ca "i sistemul
de măsurare a timpului! de la o cultură mult mai veche! "i în ultimă instanţă de la e#tratere"tri. Am
vorbit mai devreme despre afirmaţia pre"edintelui me#ican! potrivit căreia maMa"ii erau o rasă
provenită din încruci"area oamenilor cu reptilienii sau i)uanele! după cum le numea el.
aurice Cotterell a reali$at fascinat că ciclurile maMa"e ale evoluţiei umane corespund aproape

perfect
ele eraucuaproape
ciclurile emisiilor
identice. ma)netice
Acest solare
lucru este descoperite
u"or de Got
de e#plicat. el. /e"i au trecut
ce e#istă este mii de anidedeener)ie.
o formă atunci!
Viaţa repre$intă o formă de interacţiune a cmpurilor ma)netice. /acă schimbi ma)netismul!
modifici practic natura cmpului ener)etic. /acă modifici natura cmpului ener)etic se va schimba
inclusiv natura vieţii mentale! emoţionale! spirituale "i fi$ice! care nu înseamnă altceva dect ener)ie
în diferite forme. /e pildă! celelalte planete operea$ă asemenea schimbări în timp ce se rotesc în
8urul soarelui! influenţnd cmpul ma)netic al pămntului. ,tiinţa care studia$ă acest fenomen este
astrolo)ia. Cotterell crede că noi suntem influenţaţi mai puternic de aceste cmpuri în momentul
concepţiei noastre dect în cel al na"terii propriu+$ise! punct asupra căruia trebuie să+i dau dreptate.
/upă părerea mea! ambele momente ne influenţea$ă la fel de puternic.
Cercetările l+au condus pe Cotterell la conclu$ia că activitatea petelor solare corespunde ciclurilor de
fertilitate umană! dar "i cu apariţia "i decăderea marilor civili$aţii "i imperii de pe pămnt. 2ecent!
oamenii de "tiinţă au descoperit că omul are în interior un ceas biolo)ic sincroni$at cu ritmul solar.
De scurt! efectul soarelui asupra vieţii umane este absolut fundamental "i depă"e"te cu mult

@4
beneficiile datorate luminii "i căldurii sale. 9#tratere"trii "tiau acest lucru din cele mai vechi timpuri
"i priveau cu respect către soare. Acesta repre$intă inima fi$ică "i spirituală a sistemului solar "i a
a8uns să simboli$e$e în timp creatorul! dar mai ales aspectul masculin al forţei creatoare
„9l este 6umina 6umii0. Această cunoa"tere referitoare la soare va fi o temă centrală a cărţii de faţă!
în care vom călători de+a lun)ul istoriei pnă în epoca modernă. De de altă parte! ea va în)reuna într+
o oarecare măsură decodificarea istoriei! căci strămo"ii no"tri foloseau constant simbolistica soarelui
"i cea astrolo)ică în le)endele lor! iar o parte din numele $eilor lor nu înseamnă altceva dect o
referire la soare
/upă părerea "i lae#presia
mea! planete.„$eul+soare0
/iscernereaafaptelor reale inclusiv
fost folosită de cele simbolice
pentru a+i nu este unpelucru
desemna u"or.
e#tratere"tri
"i pe descendenţii hibri$i ai acestora! despre care te#tele străvechi afirmă că aveau feţe care
străluceau ca soarele! motiv pentru care îi mai numeau "i „Cei strălucitori0. Ima)inaţi+vă ce putere
aţi avea să vă impuneţi A)enda dorită "i să manipulaţi rasa umană dacă aţi cunoa"te dinainte
ciclurile ener)iei solare "i ale celorlalte planete! precum "i maniera în care influenţea$ă acestea
con"tiinţa umană. Aţi "ti astfel cnd sunt predispu"i oamenii către mnie! a)resivitate! teamă!
îndoială "i vinovăţie! "i cnd trebuie declan"ate ră$boaie! colapsuri economice etc. <răţia a deţinut
întotdeauna această cunoa"tere! pe care o folose"te cu mult succes "i în $ilele noastre! a"a cum voi
arăta în continuare.
<răţia ;abiloniană "i liniile ei )enealo)ice reptiliene s+au răspndit în între)ul rient Apropiat "i
i8lociu! îndeosebi în 9)ipt! iar mai tr$iu în 9uropa "i în cele două Americi. /upă părerea mea!

civili$aţia
arte! adicăe)ipteană! care a cu
a fenicienilor! apărut
sau după cataclismul
fără spri8inul provocatAnunnaHi.
reptilienilor de Venus! Cert
a fosteste
opera arienilor
că înainte dede pe
anul
B((( î.Ch.! reptilienii au preluat puterea în 9)ipt. Curtea 2e)ală a /ra)onului a fost fondată de
preoţii din endes în 8urul anului BB(( î.Ch.! continund să e#iste "i astă$i sub forma Curţii 2e)ale
"i Imperiale a Suveranităţii /ra)onului. Actualul Cancelar al acestei or)ani$aţii secrete este autorul
6aurence =ardner! iar adresa sa po"tală este Columba Eouse din /evon! An)lia KColumba J
porumbel J SemiramidaL. Dotrivit lui =ardner! numele /racula înseamnă „<iul lui /racul0! fiind
inspirat de Drinţul Vlad al III+lea al Gransilvaniei+Valahiei! un Cancelar al Curţii /ra)onului din
secolul V. Gatăl prinţului era cunoscut sub numele de „/racul0! adică /raco. riunde au a8uns!
membrii <răţiei ;abiloniene "i+au creat "coli ale misterelor cu a8utorul cărora au determinat
populaţia locală să creadă în tot felul de prostii "i să renunţe la puterea ei din cau$a fricii "i a
superstiţiilor. *n schimb! nivelele superioare ale acestei structuri piramidale î"i transmiteau
cunoa"terea avansată celor care deserveau A)enda reptiliană. /acă apăreau alte "coli iniţiatice Kne+

reptilieneL! acestea erau infiltrate de preoţii babilonieni! care preluau mai tr$iu controlul asupra lor.
,colile misterelor au e#istat pe pămnt de $eci de mii de ani! poate chiar sute de mii de ani! fiind
folosite pentru transmiterea cunoa"terii avansate celor pe care preoţii "i cei din vrful piramidei îi
considerau demni să o primească. *n cartea sa! 8aetrii (nţelepciunii, T.=. ;ennett afirmă că
misticul rus =eor)e =urd8ieff i+a povestit că "colile misterelor au o vechime de cel puţin @(.((( de
ani! lucru pe care l+a aflat studiind desenele murale din pe"terile din Cauca$ "i din GurHestan. *i aud
de multe ori pe adepţii -e7 A)e contestnd indi)naţi faptul că "colile misterelor din antichitatea
îndepărtată ar fi putut face parte inte)rantă din acela"i mecanism manipulator. 2ăspunsul meu este
că! înainte de toate! asemenea or)ani$aţii care ascund cunoa"terea de masele lar)i nu ar trebui să
e#iste deloc. Indiferent care ar fi intenţia lor! dacă pleacă de la premisa că au dreptul să le conteste
această cunoa"tere avansată celor mulţi! deci$nd cine poate să aibă acces la ea "i cine nu! ele 8oacă
de8a un 8oc e#trem de periculos prin aro)anţa lui. Au e#istat într+adevăr "i "coli orientate po$itiv!
care au avut intenţia să dăruiască această cunoa"tere celor care ar fi putut+o folosi cu înţelepciune.
-u doresc să su)ere$ că toate aceste "coli ale misterelor au avut intenţii necurate. /eparte de mine

@O
acest lucru. /ar chiar "i "colile po$itive au fost infiltrate la un moment dat de slu8itorii reptilienilor.
Iată ce scrie în această direcţie istoricul francmason anlM D. Eall:
„/e"i ceremoniile ma)ice comple#e ale antichităţii nu erau neapărat rău intenţionate! pervertirea lor
a condus la apariţia "colilor false de vră8itorie sau ma)ie nea)ră Xîn 9)iptY. a)icienii ne)ri din
Atlantida au continuat să+"i e#ercite puterile supranaturale pnă cnd au subminat "i au corupt
complet morala isterelor primitive. 9i au u$urpat po$iţiile ocupate cndva de iniţiaţi "i au preluat
friele )uvernării spirituale. *n acest fel! ma)ia nea)ră s+a transformat în reli)ie de stat! parali$nd
activităţile intelectuale "i spirituale ale indivi$ilor! cărora le cereau să accepte în între)ime "i fără
e$itare do)mele impuse de preoţime. <araonul a devenit o păpu"ă în minile Consiliului Staco8iu 
un comitet de super+vră8itori ridicaţi la putere de preoţime0.
a)icienii ne)ri despre care Eall afirmă că proveneau din Atlantida erau după părerea mea hibri$ii
reptilo+umani care au alcătuit <răţia ;abiloniană. Societatea lor secretă s+a răspndit la ora actuală
în întrea)a lume! opernd practic în toate ţările. Coordonarea A)endei lor se reali$ea$ă în pre$ent
transfrontalier! prin intermediul unor companii "i instituţii aparent fără le)ătură unele cu altele!
precum )uvernele diferitelor state! sistemul bancar )lobal! cel al companiilor multinaţionale!
comple#ul militar "i imperiul mass+media. Cunoa"terea nu este bună sau rea ea e%te pur "i simplu.
<elul în care e folosită poate fi însă benefic sau malefic. Iniţiaţii aflaţi pe nivelele superioare ale
or)ani$aţiei "tiu foarte bine în ce constă influenţa ma)netică a soarelui asupra minţii umane! care
sunt efectele planetelor asupra comportamentului uman! cum pot fi manipulate timpul! con"tiinţa!
ener)ia! vremea! "i multe altele. /acă este folosită rău intenţionat! această cunoa"tere poate deveni
incredibil de distructivă
folosit societăţile secrete"ipentru
de manipulatoare! lucru
a crea instituţii care s+a
publice "i întmplat.
precum Simultan!
marile reli)ii reptilienii
or)ani$ate "i+au
"i partidele
politice! cu a8utorul cărora e#tra) orice asemenea cuno"tinţe avansate din circuitul public. Inchi$iţia
a repre$entat un e#celent e#emplu în această direcţie.
Să vorbe"ti în acele vremuri de probleme e$oterice însemna să+ţi semne$i sin)ur condamnarea la
moarte. Acest mecanism a funcţionat att de perfect înct pnă "i la astă$i mai e#istă cre"tini care
condamnă cunoa"terea e$oterică! pe care o consideră demonică! de"i însă"i reli)ia lor a fost fondată
pe această cunoa"tere. /acă doriţi să aflaţi cum s+a născut cu adevărat cre"tinismul! continuaţi să
citiţi această carte. Veţi vedea că el nu este altceva dect o formă reciclată de pă)nism! fiind folosit
în mod )enial pentru a elimina din circuitul public cuno"tinţele e$oterice avansate. Drimul lucru pe
care îl făceau instituţiile cre"tine cnd puneau stăpnire pe o ţară sau pe o re)iune era să ascundă sau
să distru)ă te#tele străvechi. 9le au scos astfel din circuitul public însă"i cunoa"terea de care s+au

folosit K"i încă au


cre"tinismului se fost
mai distruse
folosescLmarea
reptilienii pentru
ma8oritate a manipula
a relatărilor populaţia
despre istoriai)norantă. Got în numele
reală a umanităţii! inclusiv
despre rolul 8ucat de e#tratere"tri în influenţarea destinului uman Kdeopotrivă a celui po$itiv "i a
celui ne)ativL. S+a putut inventa astfel o „istorie0 alternativă! care a tăiat rădăcinile care le)au
umanitatea de ori)inile sale. Controlul istoriei este foarte important! căci schimbarea prin
manipulare a percepţiei maselor asupra trecutului influenţea$ă percepţia lor asupra pre$entului.
Goate subiectele asupra cărora am insistat pnă acum! inclusiv $eităţile "i simbolurile descrise mai
sus! ne vor însoţi de+a lun)ul între)ii noastre călătorii pnă în epoca modernă! prin care vom anali$a
e#pansiunea <răţiei ;abiloniene în lume. Invariabil! reptilienii pur+sn)e "i hibri$ii manipulaţi de
ace"tia au a8uns pe po$iţii de putere în toate ţările în care s+au stabilit. -ivelul lor de cunoa"tere era
mult deasupra celui )eneral. *n pus! ei aveau un plan pe termen lun) de îndeplinit! susţinut de
reptilienii din re)iunea inferioară a celei de+a patra dimensiuni! respectiv area peră a Guturor
Gimpurilor! după cum avea să fie denumit de francmasoni. Acest plan presupunea folosirea
populaţiei nereptiliene ca sclavi "i preluarea puterii politice "i reli)ioase de preoţii "i iniţiaţii <răţiei!

@5
care se asi)urau! între altele! de retra)erea din circuitul public a tuturor informaţiilor e$oterice "i
ascunderea acestora în societăţile lor secrete. /upă potop! rasa albă "i liniile )enealo)ice reptilo+
ariene s+au e#tins din unţii Cauca$! ai Iranului "i Nurdistanului către 9)ipt! Israel>Dalestina "i
teritoriul ocupat la ora actuală de Iordania! Siria! IraH! Iran "i Gurcia! pnă la unţii Cauca$ . /eloc
întmplător! aceasta a fost re)iunea în care s+au născut toate marile reli)ii ale lumii. *n antichitate!
civili$aţiile Sumerului! ;abilonului "i Asiriei au apărut pe teritoriul actual al IraHului! în timp ce
Gurcia era cunoscută ca Asia inor KicăL sau Dersia. Arhiepiscopul de Cashel! 2ichard 6aurence!
cel care a tradus prima ediţie în limba en)le$ă aCărţii lui Enoh din limba etiopiană! a tras conclu$ia
Kanali$nd descrierea celei mai lun)i $ile a anuluiL că autorul te#tului trebuie să fi trăit în re)iunea
Cauca$ului "i nu în Dalestina! a"a cum cred ma8oritatea oamenilor. Aceasta este $ona din care au
apărut cele mai multe linii )enealo)ice reptilo+umane! te#tul ori)inal al Cărţii lui Enoh fiind mult
mai vechi dect cel al Cărţii lui -oe Khibridul reptilianL. De măsură ce s+a e#tins în noile teritorii!
rasa ariană a fost cunoscută sub diferite nume! cele mai semnificative fiind cele de hitiţi "i fenicieni.
Sunt convins că au mai e#istat "i alte a"e$ări ariene în afara acestor re)iuni! poate chiar "i în
;ritania! "i sunt la fel de si)ur că reptilienii operau "i în alte părţi ale lumii! precum cele două
Americi. Cheia adevăratei istorii a umanităţii din ultimii 5((( de ani este însă situată în re)iunea
muntoasă din 8urul Cauca$ului! cobornd către cmpiile Sumerului "i 9)iptului.
Cu ct m+am adncit mai tare în studierea acestor probleme! cu att mai mult am avut de+a face cu
munţii Cauca$. -u cred că este întmplător faptul că americanii numesc rasa albă rasa caucaziană.
Chiar "i istoricii oficiali recunosc faptul că civili$aţia "i reli)ia hindusă a apărut printr+o mi)raţie
masivă a rasei î"i
ariană Karienii ariene din munţii
spuneau ei în"i"iCauca$
„arMa0Lcătre valea Indului!
a introdus în 8urul în
limba sanscrită anului
India!&44( î.Ch."i Aceea"i
precum rasă
le)endele "i
miturile din cărţile sfinte hinduse cunoscute sub numele de Vede. *n urma unor cercetări e#haustive
asupra rasei ariene! 6.A. 1addell a a8uns la conclu$ia că părintele primului re)e arian al Indiei
consemnat de istorie Kmenţionat în epopeea ahabharata "i în istoria budistă a IndieiL a fost ultimul
re)e istoric al hitiţilor din Asia ică. Arienii indieni adorau soarele sub forma lui Indra! Dărintele
Qeilor! în timp ce hitiţii "i fenicienii numeau acela"i Dărinte al Qeilor Indara. Acela"i popor arian s+a
stabilit sub diferite nume în Sumer! ;abilon! 9)ipt "i Asia ică! actualmente Gurcia! precum "i în
alte ţări din 8ur! ducnd cu ei acelea"i le)ende! mituri "i reli)ii. Goate provin din aceea"i sursă:
această rasă ariană despre care se spune că a venit de pe arte "i liniile )enealo)ice reptilo+umane
care operau sub acoperire în interiorul ei. 2asa ebraică provine "i ea tot din re)iunea Cauca$ului! "i
nicidecum din Israel! a"a cum se pretinde. Surse istorice "i antropolo)ice evreie"ti arată că numai un
număr mic de evrei au o le)ătură )enetică cu israeliţii. *n secolul VIII! un popor care trăia în
re)iunea
evreiască.Cauca$ului
ai tr$iu!"icnd
în sudul 2usiei
imperiul a înflorit! poporul
Knumitaceastă 2hazaraL s+a
populaţie convertit
emi)rat către în masă
nord! la reli)ia
stabilindu+se
în alte părţi ale 2usiei! în 6ituania "i 9stonia. /e aici! ei au pătruns în 9uropa ccidentală! de unde
au a8uns în Statele %nite. /e pildă! familia 2othschild este de ori)ine Hha$ară. Ace"tia sunt oamenii
care au impus cucerirea Dalestinei arabe după cel de+Al /oilea 2ă$boi ondial! pretin$nd că
/umne$eu le+a dat dreptul divin de a se instala în ţara destinată de el „poporului ales0. *n realitate!
ţara din care au provenit este re)iunea Cauca$ului "i sudul 2usiei! nu Israelul.
2asa albă a mi)rat astfel către nordul 9uropei. Drimii oameni care au a8uns aici pe mare au fost
fenicienii! în timp ce alte popoare de aceea"i sor)inte au mi)rat lent pe uscat . /in ultima cate)orie
făceau parte cimerienii "i sciţii. Sub diferite nume! aceste populaţii "i liniile )enealo)ice hibride din
rndul lor au populat întrea)a 9uropă "i s+au reunit cu arienii de8a instalaţi în ;ritania "i în nordul
9uropei! a8un"i acolo pe mare. <enicienii 8oacă un rol crucial în povestea noastră "i voi insista
imediat asupra lor. Cimerienii au mi)rat din Cauca$ "i Asia ică KGurciaL către nord+vest! a8un)nd
în re)iunile pe care e#istă astă$i ;el)ia! landa! =ermania "i /anemarca. Istoricii romani Dliniu "i

@
Gacit afirmă că toate popoarele de pe coasta de nord a 9uropei! de la landa "i pnă la /anemarca!
au aceea"i ori)ine etnică! afirmaţie susţinută "i de dove$ile arheolo)ice care indică faptul că acest
popor cimerian a a8uns în respectiva re)iune în perioada 3((+B4( î.Ch. %n alt )rup de cimerieni a
călătorit de+a lun)ul /unării către %n)aria "i Austria de astă$i! pnă în sudul =ermaniei "i al
<ranţei. 2omanii i+au numit )ali! în timp ce )recii le+au spus celţi. Anumite )rupuri din aceste triburi
celtice s+au instalat în ;oemia "i ;avaria! în timp ce altele au invadat nordul Italiei. Istoricul roman
Sallust descrie înfrn)erea romanilor de către „cimbri0! despre care afirmă că erau )ali. Alţi istorici
romani afirmă că cimbrii erau celţi. 9i erau împărţiţi în trei triburi: bel)ii Kla nord+est de <ranţaL!
)alii Kcentrul <ranţeiL "i achitanii Ksudul <ranţei! pnă în munţii DirineiL. Dnă în secolul al II+lea
înainte de Christos! celţii>)alii Kcimerienii albi veniţi din munţii Cauca$ "i din rientul i8lociuL au
ocupat între)ul centru al 9uropei "i nordul Italiei! după care au cucerit inte)ral această ţară. *n 8urul
anului B( î.Ch.! ei s+au întors în Asia ică "i au reocupat pămnturile strămo"ilor lor. /upă cum
afirmă istoricul EenrM 2a7linson: „Aceste două inva$ii ma8ore în Asia ică au fost făcute de
aceea"i rasă! numită în primul ca$ cimerieni! iar în cel de+al doilea )ali0. *n cele din urmă! )alii
invadatori s+au stabilit într+un loc numit DhrM)ia! cunoscut ulterior ca =alatia K=al+atiaL. Se
presupune că acestui popor le+a adresat Sfntul Detru scrisoarea sa despre care -oul Gestament
afirmă că le+a fost trimisă )alatenilor. Cimerienii sau cimbrii s+au stabilit de asemenea în ara
=alilor pnă astă$i! numele limbii acestui popor )ale$ este CMmru.
Sciţii au fost un alt )rup arian! care a mi)rat de asemenea la nord de Cauca$! către 9uropa. Cei care
le+au schimbat numele! pentru a+i distin)e de alte popoare! au fost romanii. Drintre simbolurile sacre
ale sciţilor se$eului
echivalentul numărau "arpele!
e)iptean Dan.boul K-imrod>GaurulL!
2omanii i+au numit pefocul
sciţi Ksoarele>cunoa"tereaL!
sarmaţi "i )ermani Kde"ilaGho sau Gheo!
cuvntul latin
germanus, care însemna „autentic0L. /e atunci! sciţii au rămas cunoscuţi ca „poporul celor
autentici0! iar numele de )ermani le+a rămas pnă astă$i. Aceea"i schimbare este confirmată "i de
scrierile istoricilor romani Dliniu "i Strabo.
%n alt popor căruia romanii îi spuneau )erman au fost an)lo+sa#onii. 6a ora actuală! Sa#onia este un
teritoriu situat la nord de =ermania "i de landa. Att an)lii ct "i sa#onii au venit din aceea"i sursă
)enetică: cimerienii "i sciţii albi din Cauca$ "i din rientul i8lociu. Acela"i lucru este valabil "i în
privinţa lui 1illiam Cuceritorul "i a norman$ilor săi! ultimul popor care a invadat ;ritania în anul
&(OO! în urma celebrei bătălii de la Eastin)s. Germenii de normand "i -ormandia provin de la
oamenii nordului KnorseL! căci atunci cnd au ocupat re)iunea cu acela"i nume din <ranţa! ei au venit
din Scandinavia. Dovestea eroului scandinav din afirmă că acesta a venit din Asaland sau

Asaheim!
acolo un teritoriu
a plecat identic
din! între aniicuB((
ţara"isciţilor! care apoate
3(( pentru fi identificat
cuceri Suedia! în înfruntea
India unei
ariană. Se spune
armate că de
uria"e!
numite Svear. Dnă astă$i! numele Suediei în propria limbă este Sveri)e! ara lui Svear.
%n alt )rup de sciţi! cunoscuţi sub numele de saHHas! s+a îndreptat către est! pornind din aceia"i
munţi Cauca$ "i călcnd pe urmele vechilor arieni. Drin anul &54 î.Ch.! saHHas au a8uns la )raniţa cu
China. Ge#tele chine$e din această perioadă vorbesc de un popor numit Sai+7an) sau SoH+7an)!
forţat să fu)ă în India. SoH+7an) înseamnă „prinţii saHHa0. Ge#tele arată faptul că ace"ti saHHa s+au
retras către sud! spre India! trecnd prin trecătorile muntoase din Af)anistan. onedele descoperite
din perioada anului &(( î.Ch. confirmă crearea unei re)at saHHa în re)iunea superioară a văii
Indului! între Nashmir "i Af)anistan. -u este deloc o coincidenţă faptul că budismul a apărut în
ţinuturile ocupate de saHHa Ksciţii arieniL. *n 8urul anului 4(( î.Ch.! în re)iunea în care se presupune
că s+a născut ;uddha cu O3 de ani în urmă trăia un trib numit saHMas. =autama K/omnul ;uddhaL a
primit titlul de SaHMashina sau SaHMamuni  înţeleptul saHMa! maestrul saHMa sau leul tribului din
SaHMa. Goate aceste amănunte vor deveni e#trem de semnificative dacă vom constata că toate

@'
reli)iile ma8ore Kba chiar "i cele minoreL! precum "i eroii lor! provin din aceea"i sursă. /e fapt!
sciţii>saHHa "i cimerienii>cimbri erau unul "i acela"i popor! lucru confirmat de inscripţiile de pe
Stnca ;ehistun din munţii Qar)os! situată la mar)inea unui vechi drum al caravanelor ce pleca din
;abilon. Inscripţiile s+au făcut din porunca re)elui /arius cel are în 8urul anului 4&4 î.Ch. "i au
fost scrise în trei limbi: babiloniană! elamită "i persană. ri de cte ori versiunile elamită "i persană
folosesc termenul de saHHa! cea babiloniană folose"te termenul de cimbri.
Sinteti$nd! această populaţie ariană s+a e#tins sub diferite nume! dar ducnd cu sine aceea"i reli)ie
"i aceia"iIndia
9uropa! eroi! "idinspre
China.ţara ei de ori)ine
*n mi8locul dinaflau
său se munţii Cauca$
acele "i din rientul
linii )enealo)ice i8lociucare
reptiliene "i Apropiat către
au făcut toate
eforturile K"i au "i reu"itL de a+"i impune supremaţia asupra cursului evenimentelor prin intermediul
re)ilor! re)inelor! preoţilor "i liderilor militari pe care îi putem inte)ra sub titlul colectiv de <răţia
;abiloniană. <aptul că babilonienii făceau parte din rasa ariană este confirmat de inscripţiile "i
titlurile străvechi. Astfel! titlul de Nassi sau Cassi a fost folosit mai înti de fenicieni! în 8urul anului
3((( î.Ch.! iar apoi adoptat de babilonienii care au domnit asupra imperiului mesopotamian. Nassi
era folosit "i ca nume de persoană de către fenicienii din 9)ipt! iar titlul de Cassi a stat la ba$a
numelui re)ilor care au domnit mai tr$iu în ;ritania pre+romană. %nul dintre ace"tia a bătut
monede pe care scrie „Cas0 "i pe care apar simboluri solare precum calul solar.
Această e#pansiune ariană a început mai devreme de 3((( î.Ch.! prin ramura călătorilor pe mare 
fenicienii. Ace"tia erau un popor avansat din punct de vedere tehnolo)ic! dar mar)inali$at de istoria

oficială! careunde
înţele)e de le+aprovenim
ascuns astfel adevărata
"i unde ne aflămidentitate. 9l are <enicienii
la ora actuală. o importanţă fundamentală
au fost pentru
cei care "i+au adusa
liniile )enealo)ice "i cunoa"terea în 9uropa! Scandinavia "i cele două Americi! cu mii de ani înainte
de Christos. Dovestea lor este relatată de 6.A. 1addell în cartea sa!3riginea feniciană a bretonilor,
scoţienilor i anglo1sa%onilor. 1addell a fost membru al Institutului Antropolo)ic 2e)al "i a
petrecut o viaţă întrea)ă cercetnd dove$ile e#istente. 9l arată faptul că fenicienii nu erau o rasă
semită! a"a cum s+a cre$ut pnă atunci! ci o rasă ariană albă. Studiul mormintelor feniciene arată că
membrii acestui popor erau de rasă ariană! aveau capul alun)it "i arătau complet altfel dect semiţii.
<enicienii din lumea antică obi"nuiau să călătorească pe mare! pornind din ba$ele lor din Asia ică!
Siria "i 9)ipt. S+au instalat astfel în insulele din area editerană! precum Creta "i Cipru! dar "i în
=recia "i Italia. <enicienii au fost cei care au dus mai departe cunoa"terea care a permis apariţia
ulterioară a civili$aţiilor din Creta inoică! din =recia clasică "i din Italia romană. Got ei au fost
„creierele0 care s+au ascuns în spatele culturii e)iptene din perioada respectivă! înainte ca reptilienii

să preia controlul
spuneau asupra
DhoiniH+as! ei. 9)iptenii
iar romanii îi numeau
Dhoenic+es. pe fenicieni
9#istă un motivDana)!
ct seDanasa sausimplu
poate de <enHha. =reciicare
pentru le
e)iptenii î"i pictau $eii cu pielea albă "i ochi alba"tri! la fel ca numeroase alte culturi din acea epocă.
Această rasă avansată Knumită fenicieniL avea pielea albă "i ochii alba"tri! la fel ca hibri$ii reptilo+
umani "i ca rasa venită de pe arte. *n urma lor au rămas rasele scandinave! dar "i alte popoare care
provin din aceea"i linie )enetică. Got ei au stat la ori)inea obsesiei idioate a na$i"tilor K"i! respectiv!
a societăţilor secrete care i+au creatL pentru „rasa ariană a stăpnilor0. Dnă în $iua de astă$i! cel mai
mare erou al societăţii secrete a francmasonilor este Eiram Abif! a"a+$isul constructor al Gemplului
re)elui Solomon. Sor)intea lui Abif trebuie să fi fost feniciană. ;unicul celebrului faraon e)iptean
AHhenaten! tatăl lui GutanHhamon! a fost un înalt preot fenician. Dhoeni#! pasărea mitică a 9)iptului!
nu era alta dect pasărea+soarelui! emblema $eului+soare căruia i se închinau fenicienii! ;il sau ;el.
ai tr$iu! pasărea a fost simboli$ată printr+un păun sau un vultur. *n ultimii ani au apărut dove$i
privind e#istenţa unor piramide pe arte. Savanţii de la -ASA Vincent /iDietro "i =re)orM
olenaar au descoperit "ase piramide enorme! asemănătoare celor din 9)ipt! în re)iunea marţiană

4(
numită CMdonia. 9ste ct se poate de lo)ic să bănuim că rasa care a construit piramidele din 9)ipt a
fost aceea"i rasă marţiană! venită pe pămnt! eventual însoţită de AnunnaHi!conform ipote$ei lui Q.
Sitchin! pe care personal o susţin.
<enicienii nu s+au limitat numai la ;a$inul editeranean "i la rientul i8lociu. 9i au debarcat în
;ritania! în 8urul anului 3((( î.Ch. Artefacte feniciene incontestabile au fost descoperite în ;ra$ilia!
iar în arele Canion din S%A e#istă anumite rămă"iţe care ar putea fi de sor)inte e)ipteană.
<enicienii au debarcat în America cu mii de ani înaintea călătoriei lui Cristofor Columb! mult
mediati$ată de anumiteunor
vorbesc de debarcarea )rupuri de interese.
$ei înalţi! otivul
de culoare albă! pentru
care aucare
adusle)endele indieniloravansată!
cu ei o cunoa"tere americanieste
că e#act a"a s+au petrecut lucrurile. Ace"tia au aparţinut rasei ariene "i reptilo+ariene! care au
debarcat pe coasta estică a celor două Americi cu mii de ani în urmă! aceea"i rasă de „$ei0 despre
care sumerienii spuneau că le+au dăruit o civili$aţie după potop. A"a se e#plică  între altele  de ce
misionarii albi care au venit împreună cu Cristofor Columb au rămas uimiţi să constate că nativii
indieni aveau acelea"i le)ende "i mituri ca "i ei. Acum totul capătă sens. 9i au provenit din aceea"i
sursă: rasa ariană cunoscută sub numele de fenicieni! printre multe alte nume! precum sumerieni "i
hitiţi. /esi)ur! împreună cu arienii au venit "i liniile )enealo)ice hibride pe care îi însoţeau
pretutindeni. Se pare totu"i că a e#istat "i o inva$ie reptiliană directă în cele două Americi! cu mult
timp înainte. /ovada că a e#istat o rasă avansată care "tia de e#istenţa Americilor provine de la ni"te
hărţi străvechi! precum harta lui Tad8i Ahmed Dortolan! desenată în &4&'! care pre$intă continentul
nord+american! inclusiv o trecătoare care făcea le)ătura între AlasHa "i Siberia precum "i o ane#ă
destul de precisă a unei Antarctici lipsită de )heaţă.
Sosirea fenicienilor arieni în ;ritania corespunde de asemenea cu perioada construcţiei marilor
cercuri din pietre "i a observatoarelor precum Stonehen)e "i AveburM! din 1iltshire! de"i e#istă
cercetători care afirmă că au fost construite mult mai devreme. <enicienii+sumerienii care deţineau
cuno"tinţe e#trem de avansate de matematică! )eometrie sacră! astronomie! astrolo)ie "i cu privire la
reţeaua de linii ma)netice de forţă ale pămntului cunoscută sub numele de reţeaua ener)etică
)lobală! aveau cu si)uranţă cunoa"terea necesară pentru a construi astfel de structuri masive.
6.A. 1addell afirmă că a descoperit un însemn sumerian pe una din stncile de la Stonehen)e.
Ale#ander Ghom! profesor emerit de in)inerie la %niversitatea din #ford între &'@4 "i &'O&! a
descoperit că poporul antic care a construit Sonehen)e cuno"tea )eometria "i principiile matematice
„pita)oreice0 cu mii de ani înainte de na"terea lui Dita)ora. *n cartea sa publicată în anul &'O5!
=ituri megalitice (n 8area ritanie, Ghom e#plică faptul că pietrele acestei structuri nu numai că
formea$ă structuri )eometrice în interiorul "i în afara cercului! dar se alinia$ă "i cu trăsăturile
peisa8ului din 8ur "i cu po$iţiile soarelui! lunii "i celor mai importante stele de pe cer în anumite
momente! atunci cnd soarele apărea "i dispărea în momentul echinocţiului "i al solstiţiului! sau
cnd luna se afla pe po$iţiile e#treme ale ciclului ei. Drofesorul Ghom susţine că observatorul era un
ceas astronomic )i)antic. /ar lucrurile nu se opresc aici. Structura este un transmiţător "i receptor de
ener)ie. 2eţeaua ma)netică a pămntului este alcătuită dintr+o serie de linii ma)netice care se
intersectea$ă! cunoscute "i ca meridiane "i linii ale dra)onului la chine$i. *n punctele în care aceste
linii se intersectea$ă! ener)ia începe să se învrtă într+un vorte# sau într+o spirală! iar în locurile în
care e#istă numeroase linii care se intersectea$ă! acest vorte# devine uria". Aceste locaţii sunt
considerate locuri de putere "i erau locurile sacre ale anticilor care le cuno"teau. Vorte#ul sau spirala
este o constantă în univers. =ala#ia noastră are o formă de spirală! apa cur)e de sus în 8os în formă
de spirală! părul din cre"tetul capului cre"te în formă de spirală! molecula de A/- care conţine
tiparul nostru )enetic are forma unei duble spirale. Savantul ;rian /esborou)h! prietenul meu din
California! mi+a e#plicat că e#istă un punct pe una din reţelele ma)netice ale pămntului numită

4&
2eţeaua Eartmann în care &B asemenea linii se întlnesc "i intră în pămnt. „%nde se află acest
punct?0 l+am întrebat eu. „*ntr+un loc din An)lia! numit AvesburM0! mi+a răspuns el. Acesta este
e#act locul pe care fenicienii+sumerienii att de avansaţi l+au ales pentru a+"i construi cercurile din
piatră acum cel puţin 4((( de ani! alături de alte cteva structuri uimitoare! precum SilburM Eill! cel
mai mare tumul construit manual din 9uropa! "i altele! precum 1est Nennet 6on) ;arro7. Goate
aceste construcţii alcătuiesc un fel de circuit în centrul reţelei ener)etice care influenţea$ă att de
decisiv natura cmpului ma)netic al pămntului. Am locuit timp de doi ani ln)ă AveburM "i pot să
confirm că este un loc incredibil de puternic! dacă e"ti sensibil la ener)ia subtilă. *ntre altele! acesta
este locul în care au apărut cele mai multe cercuri "i desene )eometrice în lanurile de )ru! în special
cele mai comple#e dintre acestea.
ai interesantă este aparenta cone#iune dintre AveburM "i arte. Cercetătorul cel mai cunoscut al
structurii numite „<aţa de pe arte0! construită după toate aparenţele de fiinţe umane! "ial $onei în
care e#istă aceasta! CMdonia! este americanul 2ichard C. Eoa)land! un 8urnalist speciali$at în
domeniul "tiinţific! director al planetariilor din 1est Eartford "i -e7 [orH! "i consultant al
Centrului pentru Qboruri Spaţiale =oddard de la -ASA. *n cartea sa! 8onumentele de pe 8arte,
Eoa)land aduce dove$i că „faţa0 "i piramidele de pe arte fac parte dintr+o vastă reţea construită
astfel înct să se alinie$e cu răsăritul soarelui în momentul solstiţiului marţian de vară! acum
4((.((( de ani! deci cu 4(.((( de ani înainte de venirea pe pămnt a e#tratere"trilor AnunnaHi.
Dersonal! nu am nici o îndoială că rasa care a construit structurile din CMdonia! inclusiv piramidele! a

construit mai tr$iu


putea fi ima)inea "i Stonehen)e
în o)lindă "i AveburM.
a comple#ului 9#istă chiar
din CMdonia. /acădove$i carehărţi
faci două atestă faptul călaAveburM
topolo)ice aceea"i ar
scară a celor două locuri "i le suprapui! corelaţia dintre obiecte "i distanţe este incredibil de
asemănătoare! a"a cum a demonstrat echipa de cercetători a lui Eoa)land. Got el a descoperit că
acest „ora" marţian0 a fost construit în conformitate cu le)ile folosite la construcţia altor comple#e
similare de pe pămnt. Aceea"i matematică! acelea"i alinieri "i aceea"i )eometrie sacră pot fi )ăsite
în CMdonia de pe arte "i în marile structuri din antichitate! precum Stonehen)e! piramidele de la
=i$eh din 9)ipt! Geotihuacan din e#ic sau structurile din Qimbab7e. Aceste le)i matematice
corespund ăsurii de Aur pe care a folosit+o artistul 6eonardo da Vinci K&@4B+&4&'L în pictura sa
care repre$intă un bărbat în mi8locul unui cerc. A"a cum vom vedea mai tr$iu! da Vinci a fost un
iniţiat de ran) înalt al reţelei de societăţi secrete. A"a se e#plică invenţiile sale care au luat+o cu mult
înaintea epocii în care a trăit Kpredicţia apariţiei telefonului! schiţele ma"inilor $burătoare "i
tancurilor! conceperea unor biciclete care arată e#act ca cele de astă$i! totul într+o perioadă cuprinsă

între
 altăsecolele Veste
constantă "i VIL.
latitudinea de &'!4 )rade. Aceasta este latitudinea la care sunt construite
piramidele! numeroase comple#e de temple antice "i alte structuri sacre. Got la această latitudine
)ăsim vulcanii din Ea7aii! vulcanii Schild de pe Venus! masivul vulcan ons limpus de pe arte!
pata nea)ră de pe -eptun! pata ro"ie de pe Tupiter "i principalele $one de activitate solară Kla nord "i
la sudL. Goate aceste date se potrivesc perfect! căci petele solare corespund unor emisii incredibil de
puternice de ener)ie ma)netică ale soarelui! în timp ce vulcanii repre$intă incontestabil emisii de
ener)ie telurică ale planetelor. -u este deci de mirare că latitudinea de &'!4 )rade repre$intă punctul
în care se reali$ea$ă schimbul de ener)ie între sferele aflate în rotaţie! iar strămo"ii no"tri "tiau acest
lucru. Spre e#emplu! sumerienii cuno"teau acel ciclu pe care noi îl numim precesiune. Acest ciclu
repre$intă efectul mi"cării lente de înclinaţie a pămntului în raport cu propria a#ă! care îl face să
privească direct diferite sisteme stelare sau „case0 astrolo)ice la intervale de cteva mii de ani. A"a
cum atestă te#tele lor! sumerienii "tiau că pămntul are nevoie de B&O( de ani pentru a trece prin
fiecare „casă0 "i de B4.'B( de ani pentru a încheia un ciclu complet Kcare corespunde inclusiv unei

4B
rotaţii complete a soarelui în 8urul centrului )ala#ieiL. 6a ora actuală suntem pe punctul de a încheia
un asemenea ciclu! lucru care e#plică enormele schimbări care au început să se petreacă. Gemplele
antice din toată lumea reflectă acest ciclu al precesiunii prin )eometria "i matematica lor. -u+i a"a că
este uimitor ce "tiau să facă oamenii „primitivi0? 9lita fenicienilor+arienilor deţinea cuno"tinţe
detaliate despre structura reţelei ma)netice a pămntului "i despre potenţialul acesteia de a influenţa
con"tiinţa umană. 6a urma urmei! noi trăim scăldaţi în acest cmp ma)netic. Atunci cnd el se
schimbă! ne schimbăm "i noi. /acă am trăi în apă "i aceasta s+ar schimba! viaţa noastră s+ar
modifica dramatic. Acela"i lucru este valabil "i în privinţa oceanului de ener)ie în care ne scăldăm.
/e pildă! mi"cările planetelor influenţea$ă cmpul ma)netic al pămntului "i implicit pe noi. <răţia
nu dore"te ca noi să "tim aceste lucruri! scop în care s+a folosit de reli)ii cum ar fi cre"tinismul!
pentru a condamna astrolo)ia ca fiind opera diavolului! sau de "tiinţă! pentru a ne demonstra că
aceasta nu are o ba$ă obiectivă Kaltfel spus! că este o prostieL.
„isterioasele0 cercuri "i structuri din pietre devin mult mai puţin misterioase dacă le prive"ti cu
mintea deschisă. Goate dove$ile su)erea$ă că ele au fost construite de către fenicienii+arienii care au
venit din rientul Apropiat "i i8lociu. Acela"i lucru este valabil "i în ceea ce prive"te caii albi
sculptaţi în colinele de calcar din area ;ritanie. Chiar înainte de a scrie acest capitol! am făcut o
vi$ită la cel mai vechi "i mai faimos cal alb din An)lia! cel de la %ffin)ton! în 1iltshire! nu departe
de AveburM Kve$i secţiunea cu ilustraţiiL. Dlăcuţa a"e$ată la ba$a desenului afirma că acesta a fost
construit în 8urul anului 3((( î.Ch.! adică e#act în perioada în care fenicienii soseau pe coastele
insulelor britanice. Ce le+a venit fenicienilor să sculpte$e ace"ti cai în pereţii calcaro"i ai dealurilor?
Ca de obicei!
simbolul răspunsul
fenician este foarte
al soarelui. arilesimplu:
cercurireli)ia lor avea
"i structuri din în centrul
pietre careeisesoarele!
)ăsesc iar calul alb
în area era
;ritanie!
precum cele de la Stonehen)e "i AveburM! au fost construite cu a8utorul cunoa"terii deţinute de
preoţii "i elita conducătoare a fenicienilor! respectiv <răţia ;abiloniană! care s+a infiltrat "i a a8uns să
controle$e politica ariană. Această cunoa"tere le permitea fenicienilor să folosească sunetele "i alte
tehnici neortodo#e pentru a crea un cmp ma)netic în 8urul unei pietre! deconectnd+o astfel de la
le)ea )ravitaţiei. Altfel spus! masa pietrei devenea $ero. Această perioadă din 8urul anului 3((( î.Ch.
este semnificativă. *n timp ce fenicienii lucrau în ;ritania "i în alte părţi ale lumii! se pare că se
înălţau "i piramidele de la =i$eh! conform ultimelor metode de datare cu carbon &B. Acest lucru a
devenit posibil datorită unor urme de cărbune descoperite în mortarul folosit la lipirea pietrelor.
Arienii din rientul i8lociu "i Apropiat erau cunoscuţi sub multe nume: hitiţi! fenicieni! )oţi
".a.m.d. 9ste suficient să studie$i sursele diferitelor cuvinte "i nume pentru a observa că acestea au

provenit
care din aceea"i
provine! conform sursă. Cercurilefăcute
cercetărilor din pietre sunt1addell!
de 6.A. numite uneori )aresau
de la Earri =tones Kpietre
Eeria! titlulEareL!
)oţilornume
care
)uvernau ţara la acea vreme! dar "i de la titlul hitit de Earri! Arri sau Arian. Dietrele Eare sunt de
fapt pietre ariene! la fel cum Ean Nrishna înseamnă de fapt Arianul Nrishna! nume foarte potrivit
dacă ţinem cont de faptul că reli)ia hindusă a fost creaţia arienilor. 9#istă de asemenea cercul din
pietre de la Castleri))! de ln)ă Nes7icH! în Cumberland. Cuvntul „ri)0 era un titlu acordat re)ilor
"i prinţilor )oţi! iar )oţii erau de sor)inte ariană. Dicturile antice ale re)ilor arieni din Cilicia îi
pre$intă pe ace"tia îmbrăcaţi în stilul vestimentar )otic. -umele de Nes7icH înseamnă „Săla"ul lui
Nes0! Nes fiind clanul Cassi sau Nhatti al hitiţilor. -umele comitatului Cumberland provine de la
CMmrM "i Cumbers! de ori)ine sumeriană. *nsu"i termenul de arian provine dintr+un cuvnt fenician!
Arri! care înseamnă „cel nobil0. /in el derivă cuvinte precum sum+A2IA- sau A2IA-+stocH+racM
Kadică aristocraţieL.
6eul a fost dintotdeauna un simbol arian ma8or al soarelui! fiind adeseori plasat la intrarea în temple
"i în locurile sacre. /in el s+a născut simbolul Sfin#ului cu trup de leu! asociat "i cu semnul

43
astrolo)ic al 6eului! )uvernat! după cum se "tie! de soare. *ntre)ul fundament al culturii britanice
provine de la fenicieni. <aimoasa le)endă a Sfntului =heor)he "i a balaurului este le)ată de un
centru fenician din Asia ică: Sfntul =heor)he din Cappadochia. -u este e#clus ca bătălia dintre
Sfntul =heor)he "i balaur să evoce simbolic conflictele dintre marţieni "i reptilieni! care par să fie
e#trem de vechi. Crucea ro"ie a Sfntului =heor)he KAn)liaL "i crucile Sfntului Andrei KScoţiaL "i
Sfntului DatricH KIrlandaL! la fel ca "i însemnele din Scandinavia! erau purtate de fenicieni ca
simboluri sacre ale victoriei. Crucea ro"ie era crucea de foc! unul din simbolurile feniciene+ariene
ale soarelui! la fel ca "i svastica! folosită mai tr$iu de na$i"ti.  svastică poate fi vă$ută pe o piatră
dedicată $eului fenician al soarelui ;el! )ăsită la Crai)+-ar)et în Scoţia. Acela"i simbol împodobea
robele marilor preotese ale fenicienilor. Am citit că numele de svastică provine din cuvntul sanscrit
svasti, care înseamnă bunăstare. Simbolul a fost considerat ct se poate de po$itiv pnă cnd na$i"tii
l+au inversat "i au făcut din el un simbol al distru)erii. 6.A. 1addell a interpretat semnele de pe o
altă piatră )ăsită în Scoţia Kpiatra -e7ton din re)iunea /umfries+=allo7aML ca fiind feniciene+hitite!
dedicate $eului+soare ;el sau ;il. Simbolul clasic al ;ritaniei K"i actualmente al arii ;ritaniiL
provine de la $eiţa feniciană ;arati.
%nul din principalele centre ale arienilor+hitiţilor+fenicienilor era Cilicia din Asia ică! unde ;arati
era adorată sub numele de Derathea! iar mai tr$iu /iana. Altfel spus! /iana "i ;ritania provin din
aceea"i sursă. ;arati era $eiţa>re)ina fenicienilor! iar ;arat era $eul>re)ele lor. -u este e#clus ca
aceste nume să corespundă $eităţilor babiloniene -imrod "i Semiramida. Clanul re)al al elitei
arienilor era numit ;arat! de unde "i termenul indian de ;arat sau ;rihat! respectiv termenii britanic
"i ;ritania
rasei K;arat+anic
dinastice pe care "i ;arat+aniaL.
a fondat+o. /eVedele
la el a indienilor afirmă
pornit faima că: „2e)ele
poporului ;arat
dinastic! a dat
care numele
a a8uns attsău
de
departe0. Alte cuvinte derivate din ;arat sunt Darat! Drat sau DrMdi. <orma ori)inală a cuvntului era
;arat+ana sau ;rithad+ana. *n hitită>sumeriană! sufi#ul ana înseamnă „unu0. /in el au apărut mai
tr$iu cuvntul en)le$ one "i cel scoţian ane KunuL. ;arat+ana sau ;riton înseamnă „unul dintre
;araţi0. 6a fel s+au petrecut lucrurile "i cu alte ţări ocupate de această rasă albă. /e pildă! numele de
Iran provine de la AirM+Ana sau Air+an! care înseamnă inutul ArraMs+ilor sau al Arienilor.
Vedele indiene vorbesc de asemenea de $eiţa ;arati KCea care aparţine ;arat+ţilorL! cunoscută "i sub
numele de ;rihad cea /ivină. 9le afirmă că locul ei special se afla pe malul fluviului Sarasvati!
identic cu fluviul Sarus din ţinutul hitit+fenician Cilicia. <luviul se varsă în mare la Garsus! locul în
care s+a născut Sfntul Davel! conform -oului Gestament Klucrare scrisă în acord cu miturile solare
arieneL. Ace"ti fenicieni "i arieni adorau "arpele "i pe reptilienii care î"i schimbau forma! pe care
hindu"ii îi numeau -agas. Vedele sunt inspirate de arieni "i povestesc cum oamenii+"erpi -agas
puteau
na"tereaprovoca daune
celui care aveaimense
să fie "i chiar moartea
cunoscut instantanee.
sub numele Se spune
de ;uddha. le)enda-agas
,i îndespre că au apărut
lui Nrishna! la
"arpele
8oacă un rol important.
-umele pe care l+au dat romanii lui ;arati a fost <ortuna! conform unei le)ende care afirma că ea
este $eiţa norocului. Ilustraţiile romane ale <ortunei sunt identice cu simbolurile feniciene ale $eiţei
;arati "i cu simbolul britanic al ;ritaniei. Goate erau asociate cu apa! lucru normal la o rasă ca
fenicienii! care călătoreau mult pe mare. 9)iptenii aveau "i ei o $eiţă pe nume ;irth! $eiţa apelor! o
altă refle#ie a lui ;arati! căci arienii+fenicienii erau forţa ascunsă în spatele civili$aţiei 9)iptului. *n
8urul anului O( î.Ch.! ;irth a fost descrisă de un împărat babilonian ca „o $eiţă feniciană dincolo de
mări0. *n Creta! un alt centru fenician! $eiţa corespondentă este ;rito+artis. Dotrivit le)endelor
)rece"ti "i romane! era o $eiţă feniciană Kadică ;aratiL! fiica divină a lui Dhoeni#! re)ele Dhoeniciei.
;rito+artis a devenit la romani /iana! o $eitate ma8oră în lumea antică. Ambele $eiţe erau ilustrate
cu o armă în mnă! )ata pentru vnătoare. A"a cum a subliniat 9arl Spencer la înmormntarea
surorii sale /iana! Drinţesa de 1ales! aceasta a fost numită astfel! după $eiţa vnătorii.

4@
Drimii re)i britanici î"i numeau rasa "i pe ei în"i"i „Catti0! lucru care poate fi vă$ut pe monedele
bătute de ei. Eitiţii arieni din Asia ică "i din Siria+Dhoenicia se numeau de asemenea Catti sau
Nhatti. 2asa arienilor care a părăsit Cauca$ul îndreptndu+se către India era cunoscută sub numele
de NhattiMo. Germenul de Nhatti a devenit în traducerile ebraice "i en)le$e „hitiţi0! acesta fiind
numele sub care apar ace"tia în Vechiul Gestament. Nassi sau Cassi a fost titlul folosit de prima
dinastie feniciană în 8urul anului 3((( î.Ch. "i a fost adoptatmai tr$iu de dinastia babiloniană! fapt
deloc surprin$ător! căci era vorba de două ramuri ale aceluia"i popor. 6ista vechilor re)i din
epopeile indiene
civili$atorii conţine nume
pre+dinastici identice
din 9)ipt cu cele
au fost din lista
ei în"i"i re)ilor
de rasă mesopotamieni!
ariană. "i e#istă
Dractic! vorbim dove$ipopor!
de acela"i că
în rndul căruia se ascundeau liniile )enealo)ice reptilo+umane care au continuat să acumule$e
puterea în minile lor! din acele timpuri străvechi "i pnă astă$i. /upă cum arată 6.A. 1addell!
limbile "i scrierile en)le$ă! scoţiană! irlande$ă! )ale$ă! )alică! )otică "i an)lo+sa#onă derivă din
aceea"i limbă arian+feniciană! devenită apoi hitită "i sumeriană. Tumătate din cele mai comune
cuvinte folosite astă$i în limba en)le$ă sunt de ori)ine sumeriană! cipriotă sau hitită! avnd aceea"i
e#presie sonoră "i aceea"i semnificaţie. Sumeriana! limba „$eilor0! este limba+mamă din care s+au
născut marea ma8oritate a limbilor vorbite la ora actuală pe pămnt. /upă părerea mea! ori)inea
acestei limbi este chiar mai veche! provenind din Atlantida sau poate chiar din re)iunea cunoscută
astă$i sub numele de Insulele ;ritanice.
/upă cum spune 1addell: „Am descoperit că vechile manuscrise )ăsite în a"e$ările feniciene!
inclusiv ale celor numiţi ciprioţi! Harieni! aramaici! sirieni! liHieni! lidieni! corintieni! ionieni! cretani
sau
toate„minoici0! pelas)i!
variante ale fri)ieni!
aceleia"i cappadochieni!
scrieri clasice arienecilicieni! tebani! libieni!
hitito+sumeriene pe carecelto+iberici!
o vorbeau )oţi etc.! erau
navi)atorii
fenicieni! acei pionieri antici care au răspndit civili$aţia hitită în între)ul ba$in mediteranean "i în
afara lui! dincolo de Coloanele lui Eercule! pnă în Insulele ;ritanice.
Istoria oficială insistă să ne facă să credem că populaţia care trăia în ;ritania erau ni"te sălbatici!
„civili$aţi0 abia după venirea romanilor. Acest lucru nu este adevărat! lucru confirmat chiar de
romani. Ge#tele romane afirmă că britonii erau un popor civili$at! ale cărui obiceiuri semănau foarte
mult cu ale )alilor. i se pare normal! doar erau acela"i popor. ;ritonii foloseau bani din aur "i
desfă"urau un comerţ cu continentul european! lucru confirmat de monedele din aur )ăsite aici.
Sin)ura populaţie pe care romanii au considerat+o necivili$ată atunci cnd au intrat în ;ritania a fost
cea din interiorul insulelor! neinfluenţată de fenicieni! care s+au stabilit de+a lun)ul coastelor. ulte
drumuri considerate astă$i „romane0 nu au fost construite de romani. 9rau drumuri pre+romane! pe

careconduceau
î"i ace"tia doar le+aucarele
britonii reparat.
de 2omanii
ră$boi. -uadmirau
cred căeficienţa
va mai fiarmatelor
o surpri$ăbritone!
să aflaţiîncăspecial
aceste felul în care
care erau
identice cu cele folosite de hitiţii sau de Catti descri"i de faraonul 2amses II în 8urul anului &B'4
î.Ch.! în timpul bătăliei de la Nadesh! un port hitito+fenician. *n prea8ma anului 34( î.Ch.! cu trei
secole înainte de sosirea romanilor! e#ploratorul "i omul de "tiinţă DMteas a navi)at în 8urul Insulelor
;ritanice "i a făcut o hartă a acestora! marcată "tiinţific cu latitudini. DMtheas era ori)inar din
Dhocca! un ora" din Asia ică! al cărui nume derivă din Dhoenicia! la fel ca "i portul alăturat numit
Dhoenice. 6a vremea respectivă! fenicienii aveau de8a un comerţ înfloritor cu minereu de fier! pe
care îl e#tră)eau din minele lor din Corn7all! în vestul An)liei! "i îl e#portau în <ranţa! la arsilia!
de unde era dus mai departe pe mare în între)ul ba$in mediteranean "i e)eic. Drimul port fenician
din Corn7all a fost Ictis sau St ichaelUs ount! în =olful Den$ance. *n realitate! Sfntul ihai!
unul din marii eroi ai cre"tinătăţii! a fost o divinitate feniciană.
9#istă nenumărate dove$i care atestă cone#iunea dintre Insulele ;ritanice "i Irlanda! pe de o parte! "i
cultura din nordul Africii "i din rientul Apropiat! pe de altă parte. 9#istă o vorbă care spune că

44
dacă vrei să descoperi corupţia! urmea$ă calea banilor. *n mod similar! dacă vrei să descoperi felul
cum au evoluat popoarele "i culturile! urmea$ă calea limbii. 6imba vorbită astă$i în Irlanda este
en)le$a! care a înlocuit limba )alică! ce a evoluat ea însă"i dintr+o limbă mai veche! pierdută astă$i.
isionarii de limbă )alică din 9vul ediu trebuiau să folosească interpreţi pentru a vorbi cu picţii!
strămo"ii scoţienilor de astă$i. Cormac! un re)e irlande$ vorbitor de limbă )alică din secolul I! s+a
referit la limba populaţiei din unster! în sud+vestul Irlandei! numind+o „limba de fier0. Chiar "i
limba )alică se tra)e însă din rientul i8lociu. *n Conamara! o localitate din vestul Irlandei! e#istă
o comunitate care mai vorbe"te încă limba )alică. Cntecele lorsean1nos Kpe stil vechiL! care stau de
altfel la ba$a între)ii mu$ici irlande$e! sunt uimitor de asemănătoare cu cntecele nativilor din
rientul i8lociu. Chiar "i celor cu urechi antrenate le este )reu să facă distincţia între cntăreţii
)alici "i cei libieni. %n critic mu$ical care scrie în revista +rish :imes, notea$ă: „/acă asculţi ore
între)i epopeile cntate de arabii din ;edoum "i revii apoi în Irlanda! pentru a asculta un cntăreţ
sean1nos, asemănarea dintre ritmuri "i melodii ţi se pare uimitoare. Aceea"i impresie ţi+o lasă "i
cntecele spaniole canto1jondo0.
*n antichitate! Irlanda! Spania "i Africa de -ord au fost le)ate printr+un trafic comercial intens! de+a
lun)ul căruia s+a produs "i un transfer de cultură! cunoa"tere "i linii )enealo)ice. Arca Spaniolă din
=al7aM! în vestul Irlandei! comemorea$ă aceste le)ături! la fel ca "i dansul Conamara cunoscut sub
numele de „dansul berbecilor0! practic identic cu dansul flamenco al spaniolilor. /ansul cu bte pe
care îl practică 1e#ford ummers în Irlanda este de ori)ine nord+africană. Cuvntul FmummerG
provine de la „musulman0. Simbolul irlande$! harpa! a venit din Africa de -ord! la fel ca "i celălalt
simbol clasicshamru2h.
este numită al Irlandei!
2o$ariile shamroc2
trifoiul Kde mătănii!înprincipalul
limba en)le$ăL.
simbol*nal9)ipt! orice plantă
credincio"ilor cu trei
catolici! frun$edin
provin
rientul i8lociu ele sunt folosite "i la ora actuală de către e)ipteni. Cuvntul nun Kcălu)ăriţăL este
e)iptean! iar hainele călu)ăre"ti provin din rientul i8lociu. Dotrivit lui Arbois de Tuvainville!
autorul unei cărţi numite Cours de literature celtiHue, irlande$ilor li se spunea în 9vul ediu
„e)ipteni0. 9#istă într+adevăr cone#iuni evidente între cărţile irlande$e "i cele e)iptene. Ambele
popoare folosesc acela"i stil de ilustraţii! iar culorile folosite în Cartea Irlande$ă a lui Nells "i în
Cartea lui /urro7 sunt de ori)ine mediteraneană. Culoarea ro"ie folosită în aceste cărţi provine de la
insecta mediteraneană ermococcus vermiho! în timp ce altele provin de la planta mediteraneană
Crozophora tinctoria.Ima)inea $eului e)iptean siris cu braţele încruci"ate pe piept poate fi vă$ută
"i în manuscrisele irlande$e. Duloverele irlande$e cro"etate pe Insula Arran au "i la ora actuală un
desi)n pe care l+au primit de la călu)ării e)ipteni copţi Kpotrivit mai multor e#perţiL. =rupa de sn)e
ma8oritară în Arran Karian?L este diferită de cea a restului populaţiei irlande$e. Vechiul model de
barcă irlande$ă
Săpăturile de lanumit
-avanpucan
Dort!a de
fostln)ă
inventat de nord+africani!
Arma)h care îllafoloseau
CitM! au condus pentruunor
descoperirea navi)aţia pe -il.
rămă"iţe ale
maimuţei berbere! despre care se estimea$ă că a trăit în 8urul anului 4(( î.Ch. *n pre$ent! ea este
asociată cu =ibraltarul! dar în secolul V î.e.n. arealul ei era Africa de -ord. Acum B((( de ani!
mercenarii libieni se considerau acasă în Irlanda. *n secolul II! )eo)raful Dtolemeu! care locuia în
Ale#andria! cuno"tea numele a &O triburi care trăiau în Irlanda. Sportul irlande$ numit hurlingI este
identic cu sportul marocan numit ta2ourt. 6a fel ca în toate culturile inspirate de fenicieni+arieni!
ritualul irlande$ se concentra asupra soarelui. Gumulul de la -e7)ran)e KIrlandaL are un pasa8 de
intrare cu o lăţime de cca B( metri! perfect aliniat cu răsăritul soarelui pe data de B&>BB decembrie
Ksolstiţiul de iarnăL. 6umina soarelui care răsare iluminea$ă perfect pasa8ul "i camera din centru.
Intrarea în structurile din ba$inul mediteranean! de pildă în Dalatul lui inos din Creta! este identică.
<aimoasele Gurnuri 2otunde din Irlanda sunt! potrivit anumitor orientali"ti! de ori)ine feniciană.
Goate aceste date se inte)rea$ă perfect în povestea noastră. <enicienii au venit din rientul i8lociu
5
-.Gr. /e la to hurl  a face vnt.

4O
"i Apropiat! unul din centrele )lobale ale reptilienilor AnunnaHi. Dotrivit cercetărilor profesorului
Dhillip Calahan I! despre care am mai vorbit! turnurile rotunde sunt aliniate cu constelaţiile vi$ibile
pe cerul de nord  în special /raco.
6e)ăturile dintre Irlanda "i berberii din aroc merită o menţiune specială. Ambele popoare sunt
formate din munteni cu pielea deschisă la culoare! mulţi dintre ei avnd ochii alba"tri "i părul blond.
;erberii sunt asociaţi cu munţii Atlas! "i implicit cu Atlantida! fiind numiţi astfel după Atlas! fiul
le)endarului conducător al Atlantidei! Doseidon. Arta berberă are numeroase similitudini cu cea
irlande$ă "i orice
Drincipalele clanuriom care cunoa"te
berbere! precum limba
UGir!)alică
UGu)a poate înţele)erepre$intă
"i U=hill fără probleme limba berberă.
cu si)uranţă ori)inile sau
derivate ale numelor irlande$+scoţiene ac Gier! ac/ou)al "i ac=hill. Drefi#ul ac înseamnă
„copilul sau copiii lui0. Arabii folosesc termenul de ;ini! de pildă ;ini UGir! care înseamnă acela"i
lucru. isionarii care au e#plorat primii ţinutul berber au descoperit că ace"tia foloseau cimpoaie! la
fel ca irlande$ii. Drimii invadatori ai Irlandei erau cunoscuţi sub numele de oamenii cu cimpoaie din
piele.  tobă din piele de capră )ăsită în NerrM! Irlanda! este copia identică a tobei marocane numită
bindir. Vioara "i chitara î"i au de asemenea ori)inea în Africa de -ord. Atunci cnd aripa viHin)ă a
arienilor a invadat Irlanda! ea a )ăsit aici numeroase ora"e! inclusiv actuala capitală! /ublin. /eloc
surprin$ător! în lumina dove$ilor pe care vi le+am oferit pnă acum! faimoasa corabie viHin)ă! cu
partea din faţă mult înălţată! era de sor)inte feniciană! fiind folosită "i de e)ipteni. Sculpturile în
piatră descoperite la -e7)ran)e pre$intă acest desi)n! de"i au o vechime cu cteva mii de ani mai
mare. -umele Idris este binecunoscut în ara =alilor de secole! sfinţii "i re)ii musulmani erau
numiţi
imprimatIdris. 6acuvntul
pe ea ;ritish useum este ae#pusă
„ffa0. ffa o monedă
fost re)ele musulmană!
erciei! în An)lia un dinar din
secolului aur!Secare
VIII. arecă el a
crede
dispus construirea „$idului0 de pămnt cu o lun)ime de B(( de Hilometri care desparte An)lia de
ara =alilor! cunoscut sub numele de ffaUs /MHe. -umele de 1ales Kara =alilorL provine de la
„1eallas0! care înseamnă inutul Străinilor. 6a fel ca "i irlande$ii! )ale$ii au e#plorat apele din nord
din 8urul Islandei înaintea viHin)ilor "i se spune că prinţul )ale$ edoc a a8uns în America cu trei
secole înainte de Columb. 9ste posibil! căci dacă avea acces la cunoa"terea fenicienilor! ar fi trebuit
să "tie de e#istenţa Americilor. Venerabilul ;ede din CMmbri Kara =alilorL afirmă despre poporul
său că acesta a emi)rat după potop din insulele biblice în cele britanice.
Cnd irlande$ii s+au instalat în anumite re)iuni din ara =alilor "i Corn7all! o parte din populaţia
dislocată s+a mutat în Amorica! ;rittanM de astă$i! pe coasta france$ă! unde se află fantastica pădure
de stalactite numită Carnac! nume care provine de la e)ipteanul Narnac. 6imba bretonă este un

amestec
;arat "i de )ale$ă
;arati. veche "iînseamnă
Amorica dialect cornish+arian. ;rittanM
„ţinutul cu faţa înseamnă
către mare0! ica ;ritanie
o descriere "i are
perfectă le)ătură cu
a Americii
privită dinspre Atlantic. Cu si)uranţă! aceasta este adevărata ori)ine a numelui Americii! care nu are
nimic de+a face cu Ameri)o Vespucci! e#ploratorul florentin care l+a an)a8at pe Cristofor Columb în
Spania. Isle of an a fost populată de asemenea de arienii irlande$i! devenind un pămnt sacru
pentru ace"tia. A fost unul din cele două locuri din insulele britanice Kcelălalt fiind An)lesea! din
nordul ării =alilorL în care "i+au avut sediul arhii+drui$ii. Ace"tia erau membri de ran)ul cel mai
înalt al vechii clase preoţe"ti britanice! care a mo"tenit cunoa"terea sa de la fenicieni "i mai tr$iu de
la <răţia ;abiloniană. Simbolul cu trei picioare al Isle of an seamănă i$bitor cu simbolul fenician
al soarelui! svastica. S+a stabilit e#istenţa unor le)ături între Irlanda "i 9tiopia. Cercetătoarea
americană 1inthrop Dalmer ;os7ell a scris o carte numită?răjitori irlandezi (n pădurile Etiopiei,
în care pre$intă similitudinile dintre basmele irlande$e "i cele etiopiene. %nul din copacii sacri ai
etiopienilor "i ai berberilor este baobabul! în timp ce numele iniţial al Irlandei a fost ;anba.

45
Această adorare a copacilor în Africa de -ord a fost e#primată în Insulele ;ritanice "i în 9uropa de
către drui$i. *n rientul Apropiat! uria"ii sau titanii  hibri$ii reptilo+umani  erau simboli$aţi de
multe ori sub formă de copaci! din cau$a înălţimii lor. *n cartea sa!+rlanda feniciană, scrisă în anul
&33! Toachim de Villeneuve susţine că drui$ii irlande$i erau „preoţii+"erpi0 ai navi)atorilor
fenicieni. Acest lucru ar e#plica cu si)uranţă ori)inea lui ;alor cel cu chiul alefic! varianta
irlande$ă a $eului nord+african ;aal! "i celebrarea în luna mai a ritualului lui ;aal numit ;eltane
KaM/aML. chiul malefic aminte"te de starea hipnotică pe care o pot induce reptilienii. Qeul+soare
la fenicieni era ;el sau ;il. ai tr$iu! el a devenit cunoscut la Canaaniţi "i la babilonieni ca ;aal+
-imrod. /rui$ii au devenit e#ponenţii tradiţiei "colilor misterelor în area ;ritanie! Irlanda "i
<ranţa! adică în ;ritannia! 9ire "i =aul! după cum erau numite în acele vremuri.  parte dintre ei au
fost profund corupţi de influenţa liniilor )enealo)ice reptilo+umane ale <răţiei ;abiloniene! care au
preluat din ce în ce mai mult controlul asupra preoţimii ariene! pe măsură ce trecea timpul. ri)inea
cuvntului druid este incertă. 9#istă un cuvnt )alic!druidh, care înseamnă „înţelept0 sau „vră8itor0.
/ar nu este e#clus ca ori)inea sa să provină de la cuvntul irlande$ drui, care înseamnă „oamenii
ste8arilor0. isterele /ruide erau predate în întunericul pe"terilor "i pădurilor! ste8arul simboli$nd
$eitatea lor supremă! aliniată cu simbolismul copacului la Drivitori. /rui$ii nu se închinau ste8arului!
care era doar un simbol! dar tot ce cre"tea pe el a devenit sacru pentru ei Kcum ar fi vsculL. %n alt
simbol sacru al drui$ilor era tufi"ul sfnt holl/
K bush', de la care provine numele de EollM7ood din
6os An)eles! centrul industriei )lobale a filmului! creat de iniţiaţii moderni ai <răţiei ;abiloniene.
EollM7ood+ul se află aproape în totalitate sub controlul lor! fiind unul din principalele instrumente
de condiţionare a minţii colective. 9l a a8uns într+adevăr să fie un loc ma)ic! care îi vră8e"te pe
oameni! făcndu+i să uite de sine "i de realitatea lumii în care trăiesc. /rui$ii cuno"teau astronomia
"i astrolo)ia "i celebrau na"terea soarelui la data de B4 decembrie. 6una era "i ea importantă pentru
ei. omentele sacre erau noaptea cu lună plină! a O+a $i după aceasta "i noaptea cu lună nouă.
6a fel ca în ca$ul =radelor Albastre ale francmasoneriei moderne! iniţiaţii drui$i erau împărţiţi în 3
)rupuri. *nvăţăturile date discipolilor în pădurile din antichitate "i cele din templele francmasone
moderne erau practic acelea"i. Drimul nivel al "colii druide se numea vate. /iscipolii de pe acest
nivel erau îmbrăcaţi în verde! culoarea care desemna procesul de învăţare. Al doilea nivel se numea
;ard. /iscipolii de pe acest nivel erau îmbrăcaţi în albastru! culoare care repre$enta armonia "i
adevărul. 9i primeau sarcina să memore$e o parte din cele B(.((( de versete druide în care erau
revelate misterele. Al treilea nivel era chiar cel druidic. /iscipolii de pe acest nivel erau îmbrăcaţi în
alb! culoare care simboli$a puritatea "i soarele. Dentru a deveni un arhidruid! adică un lider spiritual!
trebuia să treci prin "ase nivele de iniţiere. /rui$ii au e#ercitat mult timp o putere absolută asupra
populaţiei. /upă ce
pervertite într+un "coala
sens ct selorpoate
de mistere a fost preluată
de malefic. 6a fel cade
în <răţia
ca$ul ;abiloniană! ritualurile
tuturor "colilor de acest lor
fel!aucodul
fost
moral al drui$ilor era predat între)ii populaţii! dar cunoa"terea secretă era păstrată e#clusiv pentru
iniţiaţi! care trebuiau să respecte un secret absolut. Iată ce spune faimosul e$oterist 9liphas 6evi
despre metodele de vindecare ale drui$ilor: „/rui$ii erau preoţi "i medici! vindecnd cu a8utorul
ma)netismului. 2emediile lor universale erau vscul "i ouăle de "arpe! căci aceste substanţe atra)
lumina astrală într+o manieră specială. Solemnitatea ceremoniilor de cule)ere a vscului a atras
atenţia "i încrederea populaţiei în virtuţile vindecătoare ale acestei plante! încărcnd+o astfel cu o
mare putere ma)netică0. 6a fel ca alte reli)ii ale misterelor! drui$ii deţineau o cunoa"tere avansată
pe care o ţineau ascunsă de ochii profanilor! iar unii dintre ei o foloseau cu intenţii mai puţin curate.
-u îi condamn în totalitate pe drui$i "i în nici un ca$ nu doresc să arunc o lumină ne)ativă asupra
drui$ilor moderni. A"a cum spuneam! cunoa"terea este neutră "i poate fi folosită att cu intenţii
benefice! ct "i malefice. -u e#istă însă nici o îndoială că reli)ia druidă a fost infiltrată! a8un)nd să

4
manifeste în timp ritualurile "i comportamentul clasic al reptilienilor! inclusiv sacrificiile umane. 6a
ora actuală! <răţia folose"te încă ritualuri druide în ceremoniile sale de ma)ie nea)ră.
3ntoarcerea aca%ă! /ove$ile privind le)ăturile dintre rientul i8lociu "i Apropiat! pe de o parte!
"i Insulele ;ritanice "i Irlanda! pe de altă parte! sunt pur "i simplu cople"itoare. Dutem face le)ături
între flu#urile mi)raţiilor! cunoa"terii! culturii! limbii! $eităţilor! simbolurilor "i ritualurilor. ă
întreb doar dacă acest schimb între cele două re)iuni s+a produs pentru prima dată în 8urul anului
3((( î.Ch.! sau dacă nu cumva era o reluare în sens invers a aceluia"i flu# produs înainte de
cataclismul
au fost chiarprovocat
Insulele de Venus."i-u
;ritanice cumvaurmnd
9uropa! ori)inile civili$aţiilor
o revenire din rientul
a acestor culturi îni8lociu
locurile "idinApropiat
care au
plecat cndva? *n momentul de faţă nu am dove$i clare ale acestei afirmaţii! dar cercetările mele
actuale se îndreaptă către această direcţie. -u este e#clus ca în urma unor catastrofe naturale
produse în Insulele ;ritanice "i în 9uropa să se fi produs o mi)raţie în masă a rasei avansate către
alte ţinuturi mai si)ure! în special din rientul Apropiat. Cu si)uranţă! <răţia ;abiloniană "i alte
)rupări care deţineau cunoa"terea avansată abia a"teptau să revină înapoi în Insulele ;ritanice!
stabilindu+"i din nou sediul acolo. 9picentrul acestor operaţii a devenit 6ondra! care a rămas astfel
pnă astă$i. Cu si)uranţă e#istă un motiv important care 8ustifică acest lucru "i bănuiesc că el este
le)at de cmpurile de ener)ie din aceste insule. Insulele ;ritanice repre$intă un loc cu adevărat
sacru pentru <răţie! întruct repre$intă centrul reţelei ener)etice a pămntului. -u este deloc
întmplătoare concentraţia mult mai mare de cercuri din pietre! pietre verticale! tumuli "i situri
antice în area ;ritanie dect în orice alt loc din lume. Cei care "tiu cum pot fi manipulate ener)ia
"i con"tiinţa
e#plică de cenu+"i puteau
cea mai mareale)e
partealt loc drepteste
a A)endei sediu dect nucleul
transpusă reţelei
în practică dinener)etice planetare. A"a se
Insulele ;ritanice.
6ondra este situată pe un centru ma8or al reţelei ma)netice a pămntului! devenind nu doar capitala
;ritaniei sau ;arat+aniei! ci "i a <răţiei ;abiloniene. Dentru ace"tia! ea repre$intă „-oua Groie0 sau
„-oul ;abilon0. ra"ul Groia din Asia ică! devenit celebru datorită le)endei calului troian "i a
ră$boaielor troiene! a fost un alt centru al culturii ariene. 9l a fost capitala hitiţilor într+o anumită
perioadă de timp. Se pare că multe linii )enealo)ice reptilo+umane s+au stabilit în acea vreme în
Groia! care rămne pnă astă$i un loc sacru al iniţiaţilor de ran) înalt ai or)ani$aţiilor secrete! care
î"i cunosc perfect ori)inile. Groia înseamnă „Grei 6ocuri0 în limba )reacă "i în ebraică! o alu$ie la
trinitate! o altă credinţă pe care cre"tinismul a furat+o de la predecesorii săi. Actualul ora" care
corespunde Groiei antice este Gripoli Kal cărui nume înseamnă acela"i lucruL! capitala 6ibiei!
condusă de unul din frunta"ii <răţiei ;abiloniene! colonelul =addafi. Groia se lea)ă astfel de liniile

)enealo)ice
epopeea pur+sn)e
Iliada! atribuită"ipoetului
încruci"ate!
)recdeEomer!
unde "iseobsesia
afirmă constantă
că Groia aafost
<răţiei faţă de acest
fondată nume.fiul
/ardanus! *n
$eului )rec Qeus! care era un titan Kdeci avea sn)e reptilianL. Qeus era ilustrat att în formă de
vultur! ct "i în formă de "arpe. 6e)enda spune că s+a născut în Arcadia! în Sparta. /upă ră$boiul
troian! mulţi spartani au mi)rat pe teritoriul <ranţei de astă$i. /e aceea! termeni precum „-oua
Groia0 sunt întotdeauna asociate cu centre ale acestor linii )enealo)ice.
Cei mai mulţi oameni nu "tiu că 6ondra a fost fondată de la bun început ca o „-ouă Groia0. /upă
distru)erea vechii Groia în 8urul anului &B(( î.Ch.! le)enda susţine că 9nea! eroul născut dintr+o linie
succesorală re)ală! a fu)it cu ce a mai rămas din poporul său "i s+a instalat în Italia! unde s+a însurat
cu fata lui 6atinus! re)ele latinilor. A"a s+a născut ceea ce avea să devină mai tr$iu Imperiul
2oman. Dotrivit multor tradiţii! nepotul lui 9nea! un om pe nume ;rutus! a debarcat în ;ritania în
8urul anului &&(3 î.Ch.! împreună cu un )rup de troieni. Ace"tia au numit ;ritania „area Insulă
Albă0! după colinele de culoare albă care abundă pe coasta sudică. *n sud+vestul An)liei este situat
ora"ul Gotnes! din provincia /evon! situat la scurtă distanţă de GorbaM! cel mai vechi port marin din

4'
$onă. Aici se află o piatră numită Diatra lui ;rutus. 6e)enda spune că pe ea s+a a"e$at fostul prinţ
troian imediat după ce a debarcat în ;ritania. Anumite documente )ale$e susţin că ;rutus a fost
întmpinat de trei triburi de britoni! care l+au proclamat re)e. 9l a fondat mai tr$iu un ora" pe care
l+a numit Caer Groia  -oua Groia! pe care romanii aveau să+l redenumească ulterior 6ondinium. *n
acest fel! 6ondra a devenit centrul operaţional al imperiului <răţiei ;abiloniene! rămnnd astfel
pnă astă$i! alături de Daris "i de Vatican. *n le)endele 2e)elui Arthur! 6ondra este numită
GroMnavant! iar re)atul Camelot înseamnă ra"ul lui arte. Artefactele descoperite de arheolo)ul
)erman Eeinrich Schliemann în ruinele vechiului ora" al Groiei conţin simboluri identice cu cele de
pe pietrele me)alitice din area ;ritanie. 9le erau decorate cu svastici! simbolul arian+fenician al
soarelui. Dractic! vorbim de acela"i popor. /e fapt! toţi oamenii de rasă albă aparţin aceluia"i popor
de ori)ine "i ei sunt cei care au preluat controlul asupra lumii. 9ste suficient să privim în 8ur pentru a
ne da seama cine sunt cei care deţin toate pr)hiile puterii mondiale: oamenii albiF *n mi8locul
acestei rase se ascund liniile )enealo)ice reptiliene! al căror centru mondial se află la ora actuală la
6ondra! -oua Groia sau mai bine $is! -oul ;abilon. Grupurile acestor membri ai 9litei sunt ocupate
sau controlate de reptilienii din re)iunea inferioară a celei de+a patra dimensiuni! în timp ce
ma8oritatea celor din ierarhia ariană inferioară habar nu au de acest lucru. Voi insista asupra acestei
reţele de sor)inte reptilian+AnunnaHi! arătnd locul pe care îl ocupă în lumea modernă! după ce voi
anali$a adevărul despre reli)iile de care s+au folosit att de eficient reptilienii pentru a supune
mental! emoţional "i spiritual rasa umană.
Ca#itolul 4 - Sorii lui Dumne'eu
-ici un alt instrument nu a slu8it mai bine A)endei reptiliene dect reli)ia. Chiar "i la ora actuală
reli)ia controlea$ă minţile americanilor "i limitea$ă )ndirea i"cării Datriotice Cre"tine! de"i
aceasta a sesi$at multe alte aspecte ale conspiraţiei <răţiei. Sin)urul lucru pe care nu îl pot accepta
ace"tia este faptul că propria lor reli)ie face ea însă"i parte inte)rantă din marea conspiraţie.
-u doresc în nici un ca$ să+i condamn pe cei ce se auto+numesc cre"tini. Drintre ei se numără destui
oameni care î"i manifestă prin credinţă o spiritualitate plină de iubire. ă refer aici e#clusiv la
instituţia cre"tinismului "i la îndoctrinarea aro)antă pe care a practicat+o în masă! pornind de la
incredibil de limitata ei vi$iune asupra vieţii! care a creat o veritabilă închisoare mentală pentru
miliarde de oameni de+a lun)ul ultimilor B((( de ani. Goate reli)iile ma8ore ale umanităţii!
hinduismul! cre"tinismul! iudaismul "i islamul! s+au născut în aceea"i re)iune a rientului i8lociu
"i Apropiat unde au apărut rasa ariană "i liniile )enealo)ice încruci"ate reptilo+umane! după marele
cataclism de acum apro#imativ 5((( de ani. Scopul acestor reli)ii era să limite$e mintea oamenilor
"i să la
avut controle$e emoţiile
ba$ă fi)ura acestora prinmntuitor0
unui „/umne$eu răspndirea sentimentelor
precum Iisus saude vinovăţieafirmnd
ahomed! "i de teamă. Goatecei
că numai au
care cred în acesta "i îi urmea$ă poruncile îl pot )ăsi pe /umne$eu "i pot fi mntuiţi. 9#act acela"i
lucru îl afirmau preoţii babilonieni despre -imrod. Controlul maselor prin intermediul reli)iei a
început în ;abilon. Cei care refu$au să creadă în aceste ba$aconii erau condamnaţi să ardă pentru
totdeauna în focul iadului. *n mod incredibil! miliarde de oameni au că$ut de+a lun)ul timpului în
capcana acestei scheme simpliste! lucru valabil "i la ora actuală. /acă ar fi dispu"i doar să renunţe la
propria lor minte "i la propria lor viaţă! încă nu ar fi att de rău! dar ei insistă ca toţi cei din 8ur să
facă acela"i lucru! iar acest lucru nu mai este normal. Chiar delocF *ntruct ma8oritatea cititorilor
acestei cărţi vor fi cu si)uranţă din rndul cre"tinilor "i evreilor! voi lua e#emplul acestor două
reli)ii! demonstrnd cum ni"te pove"ti simbolice au devenit adevăruri literale "i cum manipularea
acestora a dat na"tere celei mai puternice arme de control în masă inventată vreodată.

O(
Dentru a înţele)e ce anume se ascunde în spatele apariţiei reli)iilor! va trebui să vedem care a fost
ba$a primelor reli)ii ale fenicienilor! babilonienilor "i altor civili$aţii mai vechi dect ale acestora.
9senţa acestor reli)ii a fost Soarele. Ierarhia 9litei s+a concentrat dintotdeauna asupra soarelui căci!
a"a cum am subliniat! înţele)ea puterea reală a acestuia ca )enerator de ener)ie electroma)netică ce
ne afectea$ă viaţa "i comportamentul în fiecare secundă a fiecărei $ile. Soarele conţine ''R din
materia sistemului solar. 9ste suficient să vă )ndiţi la acest lucru. Cine înţele)e aceste cicluri solare
"i natura diferită a ener)iilor pe care le proiectea$ă ele poate anticipa cum vor reacţiona fiinţele
umane la diferite evenimente "i în anumite momente. 6a fel ca în ca$ul scripturilor care repre$intă
ba$a tuturor reli)iilor! reli)ia soarelui avea două nivele ale cunoa"terii Ksau iniţieriiL. *n lumea
antică! ierarhia 9litei se concentra asupra soarelui deoarece "tia că acesta are efecte profunde asupra
con"tiinţei umane! în timp ce masele adorau astrul solar datorită căldurii "i luminii pe care le
primeau de la el "i care le influenţau crucial viaţa! în special prin faptul că le asi)ura coacerea unor
recolte bo)ate. *n mod similar! un iniţiat al cunoa"terii e$oterice va citi ;iblia cu alţi ochi dect
cre"tinul sau evreul mediu. Iniţiatul va recunoa"te simbolismul! numerolo)ia "i codurile e$oterice! în
timp ce credinciosul va accepta semnificaţia literală a te#tului. Altfel spus! acela"i te#t are rolul de a
permite trecerea pe un nivel superior de cunoa"tere în ca$ul iniţiatului "i de a crea o închisoare
mentală pentru masele lar)i! neiniţiate. are scamatorieF

*nţele)erea marilor reli)ii nu este posibilă fără înţele)erea simbolismului străvechi al soarelui.
Anticii foloseau în special un anumit simbolpentru călătoria anuală a soarelui. A"a cum vom vedea
în capitolul următor! acesta rămne "i la ora actuală simbolul fundamental al <răţiei ;abiloniene. 9l
apare att în ilustraţiile feniciene ale $eiţei ;arati ct "i pe stema e#presiei britanice a acesteia:
;ritania. Simbolul constă în împărţirea $odiacului Kcuvnt )recesc care înseamnă cercul animalelorL
printr+o cruce care marchea$ă cele patru anotimpuri. *n centrul crucii se află soarele. /in cau$a
acestui simbolism! foarte multe divinităţi ale anticilor erau născute pe data de B4 decembrie. *n
emisfera nordică! data de B&+BB decembrie corespunde solstiţiului de iarnă! cnd soarele se află în
punctul cel mai de 8os al puterii sale în ciclul anual. *n vi$iunea strămo"ilor no"tri! acesta era
momentul în care soarele „murea0 din punct de vedere simbolic. 6a data de B4 decembrie Ktrei $ile
mai tr$iuL! soarele î"i începea de8a călătoria simbolică înapoi către apo)eul puterii sale din mi8locul
verii. /e aceea! anticii obi"nuiau să spună că soarele „se na"te0 pe data de B4 decembrie. /upă cum
vedeţi! Crăciunul cre"tin nu este dect un festival pă)n redenumit! a"a cum sunt de altfel toate
sărbătorile cre"tine. Să luăm de pildă Da"tele. *n 8urul datei de B4 martie Kdata fi#ă la care se
sărbătorea mai demult Da"teleL! soarele intră în semnul astrolo)ic al ;erbecului sau al mielului. 6a
această dată! anticii obi"nuiau să sacrifice miei! convin"i că vor obţine astfel favorurile $eilor! dar
mai ales ale $eului+soare! asi)urndu+"i astfel recolte bo)ate. 9i credeau că vărsarea sn)elui
mielului echivalea$ă cu "ter)erea păcatelor lor.
;abilonienii antici credeau că Gammu$! fiul re)inei Semiramida! a fost crucificat cu un miel la
picioare! trupul său fiind înmormntat într+o pe"teră. Cnd piatra de la intrarea în pe"teră a fost dată
deoparte trei $ile mai tr$iu! trupul dispăruse. Cu si)uranţă! aţi mai au$it această povesteF  altă
manieră în care anticii î"i ima)inau simbolic soarele era următoarea: un copil iarna! un tnăr de
Da"ti! un bărbat e#trem de puternic vara! un om trecut de prima tinereţe! care î"i pierde puterile!
toamna! "i un bătrn neputincios iarna Kpnă la solstiţiuL. Ilustraţia modernă care pre$intă fa$ele
evoluţiei omului de la copil la bătrn este o imitaţie a acestui simbol. *ntr+o altă variantă! soarele se
nă"tea cu plete aurii lun)i Kra$eleL care deveneau din ce în ce mai scurte pe măsură ce î"i pierdea
puterea! în lunile de toamnă. Să ne reamintim de povestea lui Samson Ksau Sam+sunL din Vechiul
Gestament. Acesta era incredibil de puternic "i avea părul lun)! dar "i+a pierdut puterea atunci cnd

=un  soare! în limba en)le$ă.

O&
părul i+a fost tăiat. Droblemele sale au început cnd a intrat în „Casa /alilei0  semnul astrolo)ic al
<ecioarei! prin care trece soarele în timp ce se apropie toamna. Cu o ultimă $vcnire a puterii sale!
Sam+Soarele trnte"te la pămnt doi piloni! care repre$intă un alt simbol clasic al <răţiei! pe care îl
re)ăsim din 9)iptul Antic "i pnă la francmasonii moderni. 6e)enda lui Samson KSam+sunL este
povestea simbolică a ciclului anual al soarelui. *n realitate nu a e#istat o asemenea persoană. /in
cte înţele)! în limba ebraică Samson înseamnă chiar Qeul Soare.
Dentru cre"tinii ortodoc"i! Iisus este sin)urul <iu conceput de /umne$eu! care a murit pentru iertarea
păcatelor noastre.
se audă măcar de 9#act aceea"i pretenţie
Iisus Christos. 9#presiaau„<iu
avut+o
al un
lui lun) "ir de $eipare
/umne$eu0 antici!
să cu multcel
date$e timp înainte
puţin din să
perioada re)ilor )otici arieni din Cilicia! care î"i asumau titlul de „<ii ai Qeului Soare0! tradiţie
adoptată apoi de faraonii din 9)ipt. ulţi adepţi -e7 A)e îl consideră pe Iisus una cu Sananda! un
iniţiat de ran) înalt dintr+o ierarhie spirituală care s+a întrupat pentru a infu$a pe pămnt a"a+$isa
ener)ie „christică0. Alţii cred că a fost un e#traterestru cu o misiune similară. *n sfr"it! sunt unii
care afirmă că pretenţia sa de a fi „re)ele evreilor0 se datora faptului că se tră)ea din sn)ele re)al al
lui /avid. /ar oare chiar a e#istat Iisus? Au e#istat oise! Solomon "i re)ele /avid? 2ăspunsul
meu este un cate)oric -%. -u e#istă dove$i credibile ale e#istenţei nici unuia dintre ei în afara
te#telor biblice! iar acestea nu sunt deloc credibile. Cum au apărut ele?

/ec5iul Te%tament. *n anul 5B& î.Ch.! Israelul a fost cucerit de asirieni! iar israeliţii Ksau canaaniţiiL
au fost luaţi în captivitate. Griburile cunoscute de istoria oficială sub numele de Iuda "i ;en8amin au
supravieţuit timpî.Ch.
8urul anului 4O de mai bine &((
*ntrea)a de care
istorie ani! înainte
ascundeadeadevărul
a fi cucerite de prietenii
a început no"tri! babilonienii!
să fie fabricată în ;abilon! în
capitala antică a preoţimii "i ierarhiei reptilo+ariene! de către preoţii ebraici cunoscuţi sub numele de
leviţi. =ndiţi+vă puţin: dacă o <răţie ar distru)e întrea)a cunoa"tere a lumii antice! inclusiv
bibliotecile acelei lumi! ce ar scrie ea în te#tele ei! istoria reală sau o variantă a acesteia pe care ar
dori să o inocule$e subcon"tientului colectiv? *n timpul "i după "ederea lor în ;abilon! în care au
aflat attea lucruri! inclusiv le)endele Sumerului! preoţii leviţi au amestecat adevărul Kde multe ori
simbolic "i acestaL cu fante$ia! iar acest amestec a devenit fundamentul Vechiului Gestament. -u
i$raeliții au fost cei care au scris aceste te#te. Chiar dacă am accepta e#istenţa lor! ei ar fi trebuit să
fie demult dispersaţi pe vremea cnd leviţii "i+au înmuiat penele în cerneală. =ene$a! 9#odul!
6eviticul "i -umerele! care împreună alcătuiesc Gorah „evreiască0! au fost scrise în totalitate de
leviţi sau sub suprave)herea acestora! în timpul "i după "ederea lor în ;abilon. Acest )rup de
oameni care practicau sacrificiile umane! ma)icieni ne)ri "i fanatici ce obi"nuiau să bea sn)e! sunt
cei care aunici
încredere scris le)ea
să+i morală
întreb ct epe care evreii
ceasulF ar trebui
*n schimb! să o urme$e
cre"tinii fanaticipnă în $ilele
iau aceste noastre.
te#te drept 9u n+a" avea
Cuvntul lui
/umne$euF -u sunt deloc Cuvntul lui /umne$eu! sunt cuvintele leviţilor! scrise sub directa
îndrumare a iniţiaţilor reptilieni pur+sn)e sau cu sn)e încruci"at din <răţia ;abiloniană.
Găbliţele Sumeriene dovedesc mai presus de orice îndoială că =ene$a nu repre$intă altceva dect un
te#t condensat al unor te#te sumeriene mai vechi. 6e)enda sumeriană a 9dinului a devenit povestea
biblică a =rădinii 9denului. Vă mai amintiţi povestea lui oise! )ăsit în stufări" de o prinţesă
e)ipteană? 9#act aceea"i poveste era relatată de sumerienii+babilonieni cu referire la re)ele Sar)on
cel ;ătrn. Dovestea lui oise este o invenţie! la fel ca "i „captivitatea0 în 9)ipt! povestea 9#odului
Kcel puţin în forma descrisă în ;iblieL "i crearea celor &B triburi prin intermediul lui Iacov. Goate
aceste te#te au fost scrise de leviţi! ai căror conducători erau iniţiaţi la "colile misterelor reptiliene
din ;abilon. Dove"tile lor sunt simbolice "i codificate! astfel înct să fie înţelese de iniţiaţi! dar nu "i
de mase! care trebuiau să creadă în sensul lor literal. Dotrivit leviţilor! oise a primit le)ile "i

OB
poruncile de la /umne$eu în vrful unui munte. 2e)ăsim mereu "i mereu acela"i simbolism al
munţilor. %na din e#plicaţii este le)ată de faptul că vrful muntelui este mai aproape de simbolul
/umne$eului lor: Soarele. untele Sion înseamnă untele Soarelui. Chiar "i astă$i! soarele care
răsare deasupra munţilor de la răsărit este unul din principalele simboluri ale <răţiei.
Dovestea israeliţilor "i a evreilor este în cea mai mare parte o invenţie! un voal în spatele căruia a
fost ascuns adevărul. -ici un alt popor nu a fost amă)it att de tare ca cei care î"i spun „evrei0.
Ace"tia au fost terori$aţi! folosiţi "i manipulaţi în maniera cea mai )rotescă "i mai lipsită de milă de
propria
cunosc. lor
-u9lită!
e#istăpentru
nici una implementa
e#emplu maio A)endă
elocventpe
în care
acestmarea ma8oritate
sens dect a evreilor
maniera în carenici măcar
clanul nu o
„evreiesc0
al 2othschild+$ilor Kîn realitate reptilieni pur+sn)eL a spri8init cu fonduri "i nu numai! venirea la
putere a na$i"tilor! lăsndu+"i semenii de ran) inferior să suporte consecinţele. Dovestea levită a
9#odului nu este dect o perdea de fum! menită să ascundă furtul cunoa"terii „ebraice0 din "colile
misterelor e)iptene după infiltrarea acestora de către <răţia ;abiloniană. 9)iptenii au considerat
revelaţia lui „Iehova0 o crimă comisă împotriva "tiinţelor sacre. Istoricul "i iniţiatul francmason
anlM D. Eall afirmă că reli)ia de stat din 9)ipt s+a transformat la un moment dat în ma)ie nea)ră "i
că activităţile spirituale ale oamenilor erau parali$ate de obedienţa deplină faţă de do)mele
formulate "i impuse de preoţime. Această descriere corespunde perfect modului de manipulare al
leviţilor+babilonienilor! respectiv al tuturor reli)iilor care au apărut ulterior pe ba$a acestor
minciuni! inclusiv cre"tinismul. Acest aspect este foarte important: iudaismul! cre"tinismul "i
islamul î"i ba$ea$ă credinţele pe acelea"i pove"ti scrise de leviţi după "ederea lor în ;abilon. Acesta
aCunoa"terea
fost momentul
furatăistoric cheiedecare
de leviţi avea să"ipermită
la e)ipteni controlul
răspndită lumii delor
după "ederea atunci "i pnăa îndevenit
în ;abilon pre$ent.
cunoscută sub numele de Cabala Ksau Nabala! WaballaL! termen care provine de la rădăcina ebraică
W;6! care înseamnă „de la )ură la ureche0. Aceasta este metoda folosită pentru a comunica
informaţiile cele mai secrete iniţiaţilor. Cabala este ramura e$oterică a iudaismului ce nu repre$intă
altceva dect o acoperire a <răţiei ;abiloniene! la fel ca Vaticanul. Cabala este cunoa"terea secretă
ascunsă în codurile Vechiului Gestament "i ale altor te#te din vechime. Iudaismul nu repre$intă
dect interpretarea literală a acestor te#te. Aceea"i tehnică este folosită de toate reli)iile. %n
e#emplu de codificare levită se referă la numele celor cinci scribi: =aria! /abria! G$elemia! 9chanu
"i A$rel! a"a cum apar acestea în cea de+a doua carte a lui 9sdras sau 9$ra. Iată care este adevărata
semnificaţie a acestor nume:
6aria: indiciu prin care scribii antici atră)eau atenţia că te#tul e fals sau are o altă semnificaţie.
Daria: cuvinte care alcătuiesc o fra$ă sau un te#t.
T'elemia : ima)ini! poveste
Ec5anu: informaţie ima)inară!
schimbată sau adevăr indicat într+o formă obscură.
sau dublată.
$'rel: numele lui 9sdras>9$ra! la care se adau)ă sufi#ul „el0. Altfel spus! „lucrarea lui 9$ra0.
Acestea sunt cele cinci nume ale „scribilor0! pe care un iniţiat le cite"te ca pe o sin)ură fra$ă
coerentă: „Indiciu de averti$are  referitor la cuvintele  ima)inate într+o manieră obscură  care au
fost schimbate sau dublate  "i care repre$intă opera lui 9$ra0.
9#istă o carte intitulată Codul ibliei care pretinde că a identificat un cod în varianta ebraică a
Vechiului Gestament care ar pre$ice viitorul. /at fiind că unul din aceste coduri pre$ice asasinarea
pre"edintelui NennedM de către 6ee EarveM s7ald! în)ăduiţi+mi să rămn sceptic în ceea ce
prive"te credibilitatea acestei cărţi. are chiar mai crede cineva în lumea asta că s7ald l+a ucis pe
NennedM? Abstracţie făcnd de această carte! e#istă (ntr1adevăr un cod al ;ibliei! accesibil însă
numai iniţiaţilor. Autorii ;ibliei obi"nuiau să invente$e anumite caractere care să corespundă
simbolismului lor sau se foloseau de anumite persona8e reale! a căror viaţă o falsificau.

O3
Iată cteva e#emple de coduri din ;iblie: una din temele cele mai comune în toate tradiţiile "colilor
misterelor se referă la cei &B discipoli! cavaleri sau adepţi din 8urul unei divinităţi. -umărul &B este
un cod care simboli$ea$ă printre altele cele &B anotimpuri "i cele &B case $odiacale prin care trece
soarele sau „$eul0  simboli$at prin numărul &3. Acesta este numărul sacru! &B ] &! după cum îl
numesc unii oameni! "i a"a se e#plică recurenţa cu care apar numele &B "i &3 în toate te#tele
iniţiatice. /e pildă! avem &B triburi ale lui Israel! &B prinţi ai lui Ishmael! &B discipoli sau apostoli ai
lui Iisus! dar "i ai lui ;uddha! siris "i Wuet$alcoatl. ai e#istă apoi re)ele Arthur "i cei &B Cavaleri
ai esei 2otunde Kcare simboli$ea$ă cercul $odiaculuiL! Eimmler "i cei &B cavaleri ai ordinului
na$ist SS "i femeia KIsis! SemiramidaL care poartă coroana cu &B stele din Cartea 2evelaţiilor
KApocalipsaL. *n Scandinavia "i în nordul 9uropei avem misterele lui din! inspirate de aceea"i rasă
ariană venită din rientul Apropiat. *n această tradiţie e#istă &B /rottar+i care pre$idea$ă misterele
împreună cu din. /e fiecare dată avem de+a face cu acela"i număr &B]&. -ici una din aceste istorii
nu e adevărată din punct de vedere literal! ci repre$intă un simbolism folosit de "colile misterelor.
Acelea"i simboluri sunt folosite astă$i de societăţile secrete ale <răţiei pe stea)urile naţionale! pe
însemnele militare! în publicitate "i pe lo)o+urile companiilor. %na din marile creaţii ale <răţiei!
%niunea 9uropeană! are drept simbol un cerc alcătuit din &B stele. Dractic! avem de+a face numai cu
numere sacre "i cu elemente de )eometrie sacră. Droporţiile tuturor statuilor e)iptene! indiferent
dacă sunt mari sau mici! repre$intă multipli de O "i de &B.
Alte coduri numerice din ;iblie sunt 5 "i @(. /e pildă! în ;iblie avem 5 spirite ale lui /umne$eu! 5
biserici din Asia! 5 lumnări din aur! 5 stele! 5 lămpi de foc! 5 si)ilii! 5 trompete! 5 în)eri! 5 tunete "i
dra)onul ro"u din
mar"ul armatei lui Apocalipsă cuora"ului
Iosua în 8urul cele 5 capete
timp de"i 55 $ile!
coroane aledesale.
însoţit 6e)enda
5 preoţi cu 5 Ierihonului
trompete. *ndescrie
cea de+a
5+a $i ei au încon8urat Ierihonul de 5 ori! iar $idurile ora"ului au început să se prăbu"ească. *n
le)enda lui -oe! acesta a încărcat arca sa cu 5 perechi din fiecare animal "i cu 5 perechi din fiecare
specie de păsări. *ntre pre$icerea potopului "i diluviul propriu+$is s+au scurs 5 $ile "i tot 5 $ile au
trecut între trimiterea perechilor de porumbei. Arca a atins pămntul în cea de+a &5+a $i a celei de+a
5+a luni! iar -oe a părăsit arca în cea de+a B5+a $i. /upă potop el a atins vrsta de 5(( de ani. ulte
din numele divinităţilor! cum ar fi Abra#as al )nosticilor sau Serapis din =recia aveau "apte litere.
Avem apoi numărul @(. Adam a intrat în Daradis la vrsta de @( de ani 9va l+a urmat @( de ani mai
tr$iu. *n timpul arelui Dotop a plouat timp de @( de $ile "i @( de nopţi. Set este luat de în)eri la
vrsta de @( de ani "i nu este vă$ut timp de @( de $ile. oise a8un)e la idian la vrsta de @( de ani
"i rămne acolo timp de @( de ani. Iosif are vrsta de @( de ani cnd Iacov sose"te în 9)ipt. Iisus se

retra)e
9a este în pustie
scrisă în timp
coduldee$oteric
@( de $ile. Chiar credeţi
al "colilor că ;iblia
misterelor. este Cuvntul
6iteratura lui /umne$eu?
arabă a fost scrisă tot de-ici
cătrevorbă.
"i
pentru iniţiaţi! dovadă că re)ăsim în ea acelea"i coduri. *n cele @( de pove"ti din 4rbaindt Kcare
înseamnă @(L re)ăsim pretutindeni numărul @(! iar calendarul lor are @( de $ile ploioase "i @( de $ile
cu vnt. 6e)ile arabe se referă constant la numărul @(.  altă serie de cărţi arabe! numite =ebaidt,
care înseamnă „"apte0! se învrt în 8urul acestui număr. Aceste coduri numerice au semnificaţii mult
mai profunde dect cele evidente! cum ar fi numărul de $ile ale săptămnii sau numărul de luni ale
$odiacului. *ntre altele! numerele repre$intă frecvenţe vibratorii. rice frecvenţă re$onea$ă cu un
anumit număr! o anumită culoare "i un anumit sunet. Anumite frecvenţe! cu numerele! culorile "i
sunetele lor corespondente! sunt e#trem de puternice. Simbolurile repre$intă la rndul lor re$onanţe
cu anumite frecvenţe "i influenţea$ă subcon"tientul omului fără ca acesta să+"i dea seama. A"a se
e#plică pre$enţa anumitor simboluri pe însemnele societăţilor secrete! pe stea)urile naţionale! pe
lo)o+urile companiilor! în reclamele de publicitate ".a.m.d.

O@
-u e#istă dove$i istorice ale e#istenţei unui om numit oise. 9l nu apare dect în te#tele leviţilor "i
în alte te#te "i comentarii re$ultate din acestea. %nii afirmă că acesta ar fi fost numele iniţiatic al
faraonului e)iptean ArHenaten. Acest lucru este posibil! dar varianta oficială referitoare la oise nu
are o ba$ă istorică. -u s+a "tiut nimic de povestea lui oise "i de blestemele că$ute asupra
e)iptenilor pnă cnd leviţii din ;abilon nu au scris povestea 9#odului! la cteva secole după
perioada în care ar fi trebuit să se petreacă aceste lucruri. Dotrivit le)endei! toate animalele din 9)ipt
ar fi trebuit să moară de trei oriF Cum or fi reu"it acest lucru  au murit "i au reînviat din nou? -u a
e#istat o asasinare a primului născut al faraonului e)iptean! a"a că Sărbătoarea Da"telui evreiesc
Kmielului pascalL nu are nici o ba$ă istorică! fiind inventată de leviţi. 2eferinţa la un)erea u"ilor cu
sn)e de miel nu repre$intă dect un cod al vechiului simbolism al mielului. -u a e#istat nici o carte
ebraică oficială care să facă vreo menţiune la Dentateuh Kle)ile lui oiseL înainte ca leviţii să a8un)ă
în ;abilon. Ct despre captivitatea israeliţilor în 9)ipt! pnă "i /euteronomul îi descrie ca pe ni"te
„străini0! nu ca pe sclavi! în această perioadă. /e unde a apărut atunci numele de oise? rice
persoană iniţiată care atin)ea ran)ul suprem în ierarhia "colilor misterelor e)iptene era numită
use! ose sau oses'. Istoricul e)iptean anetho! care a trăit în secolul III î.Ch.! afirmă că a
e#istat un preot în Eeliopolis sau - K6ocul SoareluiL care "i+a luat apoi numele de osheh sau
oses. Cuvntul oise KosesL înseamnă cel care a fost răpit! care a fost scos din apă! care a fost
făcut misionar! ambasador! sau apostol. arele Dreot în templele e)iptene era numit 9V9 sau
9VA! de unde "i apariţia numelui Iehova. *n realitate! limba ebraică este limba sacră a "colilor
misterelor e)iptene. 6imba secretă a 9)iptului era numită C;G sau W;G! fiind mai bine cunoscută
astă$i sub numele de coptă. 6imba secretă a "colilor misterelor "i+a luat numele de la ;2 sau
A;2! care se referea în acele vremuri la trecerea dintr+un loc în altul! adică la un anumit tip de
tran$iţie. *ntr+adevăr! scopul tuturor "colilor ori)inale ale misterelor era tran$iţia către iluminare.
A;2 a devenit apoi Ambres! numele sfintei doctrine re$ervate iniţiaţilor! nume care se scria "i:
ambric! hebric! hebraic sau hebre7 KevreiescL. Alfabetul ebraic are BB de litere! dar cel ori)inal! de
dinainte de oise! nu avea dect &(! iar adevărata lui semnificaţie nu era cunoscută dect de preoţi.
9braicii Ksau cel puţin fondatorii lorL nu erau israeliţi sau evrei! ci iniţiaţi ai "colilor misterelor
e)iptene. -u+i de mirare că la ora actuală este imposibil să identifici o „rasă0 )enetică ebraică sau
evreiască. Cuvntul cohen, care înseamnă preot la evrei! provine de la cahen, pronunţia e)ipteană
pentru preot "i prinţ. Chiar "i circumci$ia! acea tradiţie e#clusiv „evreiască0! era practicată în "colile
misterelor e)iptene de cel puţin @((( de ani. -ici un adept nu putea fi iniţiat pnă cnd nu era
circumcis. *n 9)ipt nu a e#istat o reli)ie ebraică! nici o le)e ebraică! pentru simplul motiv că nu a
e#istat o „rasă0 ebraică. Sin)ura reli)ie era cea e)ipteană. 2eli)ia! limba "i rasa ebraică nu au apărut
dect atunci secretă
cunoa"terea cnd iniţiaţii
în afaramisterelor
9)iptuluie)iptene! cunoscuţi
"i au inventat maipoveste
această tr$iu sub numele
pentru de leviţi!
a ascunde aucu
astfel scos
ce se
ocupau în realitate! interesele cui le slu8eau "i de unde proveneau. Germenii „ebraic0 "i „iudaism0 se
traduc practic prin „e)iptean0. A"a se e#plică de ce folose"te <răţia chiar "i în pre$ent attea
simboluri e)iptene! inclusiv piramida căreia îi lipse"te piatra din vrf. 9ste un simbol al arii
Diramide de la =i$eh "i al "colilor misterelor e)iptene dar ascunde "i alte semnificaţii mai profunde.
6a intrarea în templul e)iptean unde se ţineau misterele e#istau două obeliscuri masive. 9le sunt
repre$entate adesea de francmasoni sub forma a doi stlpi "i apar la toate clădirile proiectate sau
finanţate de iniţiaţi. Aceasta este "i e#plicaţia celor doi stlpi pe care i+a culcat la pămnt Samson.
Goţi iniţiaţii din "colile misterelor primeau un nume iniţiatic! tradiţie care continuă pnă astă$i în
cadrul <răţiei.  eventuală cone#iune cu ebraicii din 9)ipt ar putea fi le)ată de inva$ia populaţiei
EMHsos! sau a 2e)ilor Dăstori. Istoricul e)iptean anetho descrie invadarea "i cucerirea 9)iptului de
'
*n limba en)le$ă! oses este numele lui oise.

O4
o rasă ciudată de barbari. Cnd ace"tia au fost respin"i în sfr"it! ei "i+au continuat călătoria prin
Siria "i au construit un ora" pe care l+au numit Ierusalim. EMHsos pare fi totuna cu tribul numit
Eabiru! care a venit din fostele ţinuturi ale Sumerului! a"a cum ar fi făcut "i tribul lui Avraam.
Dovestea re)elui Solomon "i a templului său repre$intă în cea mai mare parte simbolism curat. 6a fel
ca "i în ca$ul lui oise! nu e#istă nici o dovadă că ar fi e#istat un re)e cu acest nume. *nainte de
scrierea te#telor biblice de către leviţi! istoricul )rec Eerodot K@4+@B4 î.Ch.L a călătorit în 9)ipt "i a
studiat istoria acestuia. 9l nu a au$it nimic de vreun imperiu al lui Solomon! de e#odul în masă al
israeliţilor
călătorit în din 9)ipt$onă!
aceea"i sau de
dardistru)erea armatei
nu a au$it nici urmăritorilor
el nimic e)ipteni
despre aceste pe malul
subiecte. ării
/e ce? 2o"ii.căDlaton
Dentru sunt a
numai invenţii. Cele trei silabe care alcătuiesc numele lui Solomon: Sol+om+on! sunt nume ale
soarelui în trei limbi diferite. anlM D. Eall scrie că Solomon împreună cu soţiile "i concubinele sale
simboli$ea$ă planetele! lunile! asteroi$ii "i alte corpuri cere"ti din casa sa  sistemul solar.
Gemplul lui Solomon este un simbol al lumii soarelui. *n le)enda talmudică! Solomon este pre$entat
ca un maestru ma)ician care înţele)ea semnificaţia Cabalei "i putea să alun)e demonii. Dovestea sa
este mai de)rabă o e#punere a simbolismului cunoa"terii secrete a leviţilor! sub acoperirea pove"tii
fabricate a „istoriei0 ebraicilor. Cartea 2e)ilor "i Cronicile! care povestesc construirea Gemplului lui
Solomon! au fost scrise la 4((+O(( de ani după ce evenimentele pe care se presupune că le+ar descrie
ar fi avut loc. 9#a)erările din aceste te#te sunt att de mari înct sunt de+a dreptul hilare. Se afirmă
că la construirea templului ar fi lucrat &43.O(( de muncitori! timp de "apte ani. Arthur /Mnott

Ghomson a calculat
sterlineF Iar Ghomson căaînscris
epoca noastră!
acest lucru costul
în anulunei asemenea
&5BF are la lucrări
ct s+ararridica
fi de el
5!'înmiliarde de lire
$ilele noastre?
Aceste cifre sunt de+a dreptul ridicole! dacă ar fi înţelese într+un sens literal. *n realitate! ele trebuie
înţelese în sensul lor simbolic. ,i încă ceva: dacă Solomon nu a e#istat! ce ne+ar face să credem că
tatăl său! re)ele /avid! a e#istat? Citesc tot felul de cărţi despre e#istenţa acestuia! dar sin)ura sursă
citată este Vechiul Gestament scris de leviţiF -u e#istă nici o altă dovadă. Gotul este o escrocherie!
la fel ca "i ideea recentă Kcare face furori în ultimii aniL că linia )enealo)ică a lui Iisus+/avid a a8uns
în <ranţa "i a dat na"tere dinastiei erovin)ienilor. /upă cum spune savantul "i cercetătorul 6.A.
1addell: „-u e#istă nici o dovadă scrisă! nici o referinţă )reacă sau romană! care să ateste e#istenţa
lui Avraam sau a oricărui alt patriarh ori profet evreu din Vechiul Gestament. -u e#istă dove$i că ar
fi e#istat oise! Saul! Solomon! sau oricare din re)ii evrei! cu e#cepţia ultimilor doi0.
Consecinţele acestui fapt asupra poporului care s+a autointitulat „evreu0 "i asupra umanităţii în
)eneral au fost devastatoare. 6e)ea o$aică sau 6e)ea lui oise este le)ea leviţilor! a reptilienilor
pur+sn)e "i a celor cu sn)e încruci"at din <răţia ;abiloniană. 9a nu are nimic de+a face cu
Cuvntul lui /umne$eu. Gorah "i Galmudul! cele două te#te compilate de leviţi în timpul "i după
"ederea lor în ;abilon! repre$intă un veritabil bombardament mental alcătuit din le)i e#trem de
detaliate despre ceea ce trebuie să facă omul în fiecare situaţie. Ar fi imposibil ca /umne$eu să fi
dat aceste le)i în vrful unui munte. Cei care le+au scris au fost leviţii! după care l+au inventat pe
oise! pentru a ascunde acest lucru. /e atunci au mai fost adău)ate "i alte „le)i0! pentru a acoperi
astfel toate posibilităţile rămase nee#ploatate. Da)inile acestor te#te levite conţin o temă recurentă "i
aberantă! de un rasism e#trem îndreptat împotriva ne+evreilor! "i necesitatea de a „distru)e fără
milă0 pe toţi cei care încalcă le încalcă! adică e#act ceea ce anlM Eall nume"te metodele de
operare ale preoţilor care aplicau ma)ia nea)ră.
Galmudul este probabil cel mai rasist document din cte s+au scris vreodată pe pămnt. Iată cteva
e#trase din el! care atestă ct de departe poate mer)e aberaţia spirituală:

OO
„-umai evreii sunt oameni ne+evreii nu sunt oameni! ci vite0. Nerithuth Ob! pa)ina 5! iebhammoth
O&. „-e+evreii au fost creaţi pentru a le servi evreilor ca sclavi0. idrasch Galpioth BB4
„Actele se#uale cu ne+evreii sunt similare cu actele se#uale cu animalele0. Nethuboth 3b
„-e+evreii trebuie evitaţi mai rău ca porcii bolnavi0. rach Chalim 45! Oa
„2ata na"terilor ne+evreilor trebuie redusă dramatic0. Qohar &&! @b
„-eevreii care mor trebuie înlocuiţi cu alţii! la fel cum înlocuiţi o vacă sau un mă)ar0. 6ore /ea
Acest te#t nu repre$intă însă o simplă e#punere )rotescă de rasism. /acă îl citim cu atenţie! re)ăsim
în el însă"i
aceste ororiatitudinea
nu au fostreptilienilor draconieni
scrise de iudei "i a acoliţilor
sau de evrei ca popor. lor faţă de
Ace"tia rasa
sunt ei umană. Vă reamintesc
în"i"i victime că
ale acestor
convin)eri impuse de autorii lor. 9le au fost scrise de leviţi! repre$entanţii <răţiei ;abiloniene
alcătuite din reptilieni "i din rudele lor încruci"ate! care nu au o simpatie mai mare faţă de poporul
evreu dect a avut+o Adolf Eitler. Aruncarea vinei pe evrei este o prostie! dar este e#act ce î"i
dore"te <răţia! căci acest lucru îi amplifică enorm posibilitatea de a divi$a "i de a )uverna! cele două
fundamente ale politicii sale de control. 6a ce orori a condus în timp această manipulare! deopotrivă
pentru „evrei0 "i pentru „pă)ni0F 6a fel stau lucrurile "i cu le)ea orală evreiască numită ishnah!
încheiată în 8urul secolului II e.n.
Israel ShahaH! un supravieţuitor al la)ărului de concentrare de la ;elsen! este unul din puţinii
oameni din rndurile celor care se pretind evrei! care a avut cura8ul să dema"te public Galmudul. *n
cartea sa! +storia evreilor, religia evreilor, ShahaH denunţă nivelul incredibil de rasism pe care este

ba$ată le)eade
repre$entat „evreiască0 Kîn realitate
rabinii ortodoc"i levită această
moderni! sau a <răţieiL.
credinţă9lconsideră
poveste"teo că în aspectul
ofensă să e#tremist!
reli)ioasă salvarea
vieţii unui pă)n! cu e#cepţia situaţiei în care evreii ar suferi consecinţe neplăcute dacă nu ar
proceda astfel. Derceperea de dobn$i la împrumuturile acordate unui alt evreu este nepermisă în
schimb! unui ne+evreu trebuie să i se perceapă o dobndă orict de mare. Galmudul le cere evreilor
să rostească un blestem ori de cte ori trec pe ln)ă un cimitir pă)n! iar dacă trec pe ln)ă o clădire
pă)nă! să se roa)e lui /umne$eu să o distru)ă. 9vreilor li se inter$ice să fure unul de la altul! dar
le)ea nu se aplică "i în ca$ul pă)nilor. 9#istă ru)ăciuni evreie"ti care îi mulţumesc lui /umne$eu
pentru că nu i+a făcut pă)ni pe evrei! "i altele care cer moartea imediată a cre"tinilor. %n evreu
reli)ios nu are dreptul să bea dintr+o sticlă de vin! dacă aceasta a fost atinsă de un ne+evreu după ce a
fost deschisă. /upă ce a primit premiul -obel pentru literatură! scriitorul evreu A)non a spus la
postul de radio al Israelului: „-u am uitat că ne este inter$is să le mulţumim pă)nilor! dar acum am
un motiv special: ace"tia i+au acordat premiul lor unui evreu0. Acestea sunt le)ile sistemului de

credinţesistemul
*nsu"i numit „evreu0! cel care seeste
lor de convin)eri pln)e
ba$attotpetimpul "i care
rasismul condamnă
cel mai e#trem rasismul împotriva
care a fost evreilorF
întlnit vreodată
pe pămnt. ,i totu"i! ei nu se sfiesc să stri)e: „AntisemiţiiF0 împotriva tuturor cercetătorilor care se
apropie prea mult de adevărul referitor la conspiraţia )lobală.
;en8amin <reedman! un evreu care îi cuno"tea pe sioni"tii de ran) înalt Ksionist provine de la „cel
care practică cultul soarelui0L din anii P3(+P@(! a afirmat că e#presia „antisemitism0 ar trebui
eliminată din limba en)le$ă. Iată ce a spus el: „6a ora actuală! antisemitismul nu serve"te dect unui
sin)ur scop: ca sperietoare. Atunci cnd evreii simt că cineva se opune adevăratelor lor obiective! ei
î"i discreditea$ă victimele numindu+le antisemite pe toate canalele care se află sub controlul lor0.
%nul din aceste canale este o or)ani$aţie cu sediul în Statele %nite! dar care operea$ă în întrea)a
lume! cu scopul precis de a+i condamna ca rasi"ti pe cei care se opun <răţiei. -umele ei este 6i)a
Antidefăimare KA/6L. Am fost eu însumi o ţintă a lor! lucru care m+a amu$at "i mi+a confirmat
faptul că mă aflu pe calea cea bună. 6i)a este susţinută de ni"te sicofanţi ne+evrei! care încearcă să
păstre$e o ima)ine pură "i sfntă despre această instituţie. Dersonal! nu voi lua în serios nici o

O5
mi"care antirasistă de )enul „eu sunt mai sfnt dect tine0! dect atunci cnd aceasta va condamna
toate formele de rasism! "i nu doar pe cele care îi convin. irosul ipocri$iei îmi repu)nă. /in
fericire! acest rasism levit nu este urmat de marea ma8oritate a populaţiei evreie"ti "i mulţi membri
din rndul acesteia s+au revoltat pe faţă împotriva le)ilor rasiale stricte care le impun să nu se
căsătorească dect între ei. ulţi oameni care se consideră „evrei0 sunt crescuţi de mici în cultul
fricii! devenind astfel simple păpu"i îndoctrinate ale acestei ierarhii levite att de vicioase! care s+a
metamorfo$at între timp mai înti în farisei! apoi în talmudi"ti "i în sioni"tii e#tremi"ti din $ilele
noastre! controlaţi de rabinii fanatici care aplică „le)ea0 leviţilor din ;abilon în numele reptilienilor.
area ma8oritate a celor care urmea$ă reli)iile născute din Vechiul Gestament nu+"i cunosc
adevărata ori)ine "i A)enda ce se ascunde în spatele lor. Această cunoa"tere este privile)iul restrns
al unei 9lite minuscule aflată în vrful ierarhiei unei reţele de or)ani$aţii secrete! care a inventat "i
manipulea$ă aceste reli)ii "i pe repre$entanţii lor. 9i nu sunt cu adevărat interesaţi de cei care îi
urmea$ă! fie ei evrei! romano+catolici! musulmani! sau ce+or fi. -ici un alt ar)ument nu ilustrea$ă
mai perfect farsa pe care o repre$intă toate aceste reli)ii "i rase ca cei care se autointitulea$ă evrei.
A"a cum au arătat chiar scriitorii "i antropolo)ii evrei! nu e#istă o rasă evreiască. Iudaismul este o
credinţă! nu o rasă. *ntrea)a poveste a poporului „evreu0 a fost inventată pentru a acoperi o altă
realitate. Scriitorul "i cercetătorul evreu Alfred . 6ilenthal a scris: „-u e#istă nici un antropolo)
reputat care să nu fie de acord că ideea de rasă evreiască este o prostie la fel de mare ca "i ideea de
rasă ariană. ,tiinţa antropolo)ică divide umanitatea în numai trei rase reco)noscibile: rasa nea)ră!
cea mon)oloidă sau orientală "i cea cauca$iană sau albă Kde"i unii vorbesc "i de o a patra rasă! cea
australoidăL. embrii Credinţei evreie"ti se re)ăsesc în toate cele trei rase "i în subdivi$iunile lor0.
2ealitatea este că în interiorul credinţei evreie"ti "i a altor culturi se ascunde o rasă care operea$ă
sub acoperire! alcătuită din liniile )enealo)ice ale reptilienilor pur+sn)e "i hibri$i. Aceste linii
)enealo)ice par să fie inte)rate în aparenţă în aceste credinţe "i culturi! dar scopul lor real este acela
de a manipula "i de a controla. /in această cate)orie făceau parte "i leviţii. <arsa devine "i mai
ri$ibilă! "i mai elocventă pentru perdeaua de fum în care s+a transformat această lume! dacă ţinem
seama că ma8oritatea celor care se pretind evrei la ora actuală nu au nici o le)ătură )enetică cu
pămntul pe care ei îl numesc Israel. Culmea este că tocmai această le)ătură a permis înfiinţarea cu
forţa a statului modern Israel! în detrimentul poporului arab din DalestinaF Alţi scriitori evrei! de talia
lui Arthur Noestler "i alţii! au e#pus această realitate! potrivit căreia toţi cei care au creat "i au
populat statul Israel sunt ori)inari )enetic din sudul 2usiei! nu din Israel. -asul coroiat considerat
att de evreiesc este o trăsătură )enetică întlnită în sudul 2usiei "i în Cauca$! nicidecum în Israel.

*n anul 5@( e.n.! un popor numit Hha$ar a trecut în masă la iudaism. Iată ce scrie Noestler în această
direcţie: „Nha$arii n+au venit din Iordania! ci de pe Vol)a. 9i n+au venit din Canaan! ci din Cauca$.
/in punct de vedere )enetic! ei sunt mai înrudiţi cu hunii! ui)arii "i ma)hiarii dect cu sămnţa lui
Avraam! Isaac "i Iacov. Istoria imperiului Hha$ar! care iese treptat la iveală! începe să semene tot
mai mult cu cea mai crudă festă pe care ne+a 8ucat+o vreodată istoria0.
9#istă două subdivi$iuni ma8ore ale a"a+$i"ilor evrei: sefar$ii "i a"Hena$ii. Sefar$ii sunt descendenţi
ai evreilor care au trăit în Spania din antichitate "i pnă în secolul V! cnd au fost e#pul$aţi. Drin
anii PO( ai secolului ! sefar$ii au fost estimaţi la un număr de cca o 8umătate de milion! în timp ce
a"Hena$ii numără cca && milioane. Ace"tia din urmă nu au nici cea mai mică le)ătură de rudenie cu
Israelul! dar sunt cei care au invadat Dalestina! crend statul Israel sub prete#tul că „/umne$eu0 le+a
promis lor acest pămnt în Vechiul Gestament. Cine a scris Vechiul Gestament? Dreoţii lor! leviţiiF
,i cine a scris -oul Gestament! care a dat na"tere cre"tinismului? amenii controlaţi de aceea"i forţă
care i+a controlat pe leviţi: <răţia ;abiloniană.

O
+oul Te%tament. ,i acum! vă propun o mică )hicitoare. /espre cine vorbesc în continuare?
S+a născut dintr+o fecioară printr+o concepţie imaculată! în urma intervenţiei /uhului Sfnt. A
împlinit astfel o veche profeţie. Cnd s+a născut! tiranul aflat la putere a dorit să+l ucidă. /e aceea!
părinţii săi au fost nevoiţi să fu)ă! pentru a scăpa. Goţi copiii de se# masculin cu vrste de pnă la
doi ani au fost măcelăriţi din ordinul tiranului! care spera astfel să scape de copil. 6a na"terea lui au
fost pre$enţi în)erii! dar "i ni"te păstori! "i a primit daruri în aur! smirnă "i tămie. A fost adorat ca
mntuitor al oamenilor "i a dus o viaţă morală "i umilă. A reali$at miracole printre care s+au numărat
vindecarea bolnavilor!
pe cruce! între dăruirea
doi tlhari. vederii
A cobort orbilor!
în iad! alun)area
dar s+a demonilor
ridicat din "i învierea
morţi "i s+a ridicat lamorţilor.
ceruri. A fost ucis
Aţi putea crede că este povestea vieţii lui Iisus! dar vă în"elaţi. Aceasta este descrierea $eului
mntuitor oriental Virishna! cu &B(( de ani înainte de pretinsa na"tere a lui Iisus. /acă doriţi
neapărat un $eu mntuitor care a murit pentru iertarea păcatelor noastre! aveţi de ales dintr+o
multitudine de asemenea persona8e care au e#istat în lumea antică! toate avndu+"i ori)inea în
aceea"i rasă ariană "i reptilo+ariană care a provenit din rientul Apropiat "i din munţii Cauca$. Iată
numai cţiva din „<iii lui /umne$eu0 care 8oacă rolul principal în le)ende asemănătoare celei a lui
Iisus aproape toţi au fost adoraţi cu mult timp înainte să se audă măcar de Iisus:
Nrishna în Eindustan ;uddha SaHia în India Salivahanaîn ;ermuda siris "i Eorus în 9)ipt din
în Scandinavia Crite în Chaldea Qoroastru în Dersia ;aal "i Gaut în <enicia Indra în Gibet ;ali în
Af)anistan Tao în -epal 1ittoba în ;ilin)onese Gammu$ în Siria "i ;abilon Attis în <ri)ia
Qamol#is în Gracia Qoar în ;on$es Adad în Asiria /eva Gat "i Sammonocadam în Siam Alcides
în
luiGeba
din!iHado în Sintoos
la )ali Cadmus! în ;eddru
=recia în
EilTaponia Eesus
"i <eta în sau 9ros=entaut
andaites "i ;remrillham la drui$i
"i Wuet$alcoatl Ghor! fiul
în e#ic
onarhul %niversal al sibilelor IschM în <ormosa *nvăţătorul /ivin al lui Dlaton Cel Sfnt al lui
aca <ohi "i Gien în China Adonis! fiul fecioarei Io! în =recia I#ion "i Wuirinus la romani
Drometeu în re)iunea Cauca$ului "iohamed sau ahomet în Arabia.
Cu puţine e#cepţii! toţi ace"ti „fii ai lui /umne$eu0 sau „profeţi0 Kinclusiv reli)iile lansate de eiL au
provenit din ţinuturile ocupate sau influenţate de popoarele venite din rientul Apropiat "i din
Cauca$! pe scurt! ţinuturile ocupate de arieni "i de reptilo+arieni. Alţi „fii ai lui /umne$eu0 i+au
inclus pe ithra sau ithras! $eul precre"tin romano+persan! iar în =recia "i Asia ică pe /ionisos
"i ;ahus. Goţi ace"tia au fost fii ai lui /umne$eu care au murit pentru iertarea păcatelor noastre!
născuţi din mame fecioare! "i datele de na"tere ale tuturor au fost pe B4 decembrieF ithra a fost
crucificat! dar s+a ridicat din morţi pe data de B4 martie  de Da"tiF Iniţierile în misterele lui ithra
aveau loc în pe"teri împodobite cu semnele Capricornului "i 2acului! care simboli$au solstiţiile de
iarnă "i decavară!
adeseori respectiv
un leu înaripat!punctul
simbolcel mai 8os "i
al soarelui cel mai
folosit "i laînalt
orade pe cerdealsocietăţile
actuală soarelui. ithra
secrete.era ilustrat
2eferirile
la leu "i la „lovitura cu laba a leului0 care se fac în obţinerea )radului de maestru mason î"i au
ori)inea în acela"i simbolism al "colilor misterelor. Iniţiaţii în ritul lui ithra erau numiţi lei "i erau
marcaţi pe frunte cu crucea e)ipteană. Iniţiaţilor de )radul înti li se punea pe frunte o coroană din
aur! care repre$enta sinele lor spiritual. Aceea"i coroană! care simboli$ea$ă ra$ele soarelui! apare pe
capul Statuii 6ibertăţii din Dortul -e7 [orH. Goate aceste ritualuri sunt vechi de mii de ani! din
perioada ;abilonului "i a le)endelor lui -imrod! ale Semiramidei "i ale lui Gammu$ Kversiunea
corespondentă a lui IisusL. ithra era considerat $eul+soare sau <iul lui /umne$eu care a murit
pentru a salva umanitatea "i pentru a+i dărui viaţa eternă. %nul din simbolurile clasice ale lui ithra
a fost leul cu un "arpe încolăcit în 8urul trupului! care ţine cheile cerului. Acest simbolism stă la ba$a
le)endei Sfntului Detru! care ţine cheile 2aiului. Detru era numele arelui Dreot în "coala
misterelor din ;abilon. /upă ce iniţiatul în misterele lui ithra încheia ritualul! membrii cultului
mncau pine "i vin! convin"i că se hrănesc cu trupul "i sn)ele lui ithra. 6a fel ca o întrea)ă listă

O'
de $ei precre"tini! ithra a fost vi$itat la na"tere de trei înţelepţi care i+au adus daruri de aur! tămie
"i smirnă. Acela"i lucru l+a afirmat Dlaton despre maestrul său Socrate în =recia Antică.
Cre"tinismul nu este altceva dect o reli)ie pă)nă a soarelui! a cărei adorare este condamnată de
cre"tinismF 9ste simultan "i o reli)ie a astrolo)iei! de"i chiar Dapa condamnă această "tiinţă ca fiind
opera diavoluluiF Ia+mă la tine! /oamne! căci aici 8os e o nebunieF /esi)ur! ierarhia bisericii "tie
foarte bine aceste lucruri. Ce nu doresc ei este să "tim "i noiF Cultul misterelor lui ithra s+a
răspndit din Dersia pnă în Imperiul 2oman "i la un moment dat această doctrină putea fi )ăsită
pretutindeni
adepţilor lui în 9uropa.
ithra! iar Actualul
ima)ineasediu al Vaticanului
"i simbolurile din au
acestuia 2oma
fost a)ăsite
fost unul dinînlocurile
cioplite sacre
stnci "i ale
pe tăbliţe
din piatră în toate provinciile occidentale ale fostului imperiu roman! inclusiv în =ermania! <ranţa "i
;ritania. Cre"tinismul "i biserica romano+catolică au la ba$ă cultul lui ithra K-imrodL! re)ele+soare
persan+roman. Gammu$ sau Adonis! adorat în ;abilonia "i Siria! s+a născut de asemenea la mie$ul
nopţii de B@ decembrie. Goţi ace"tia au fost „fii ai lui /umne$eu0.
Eorus a fost „fiul0 lui /umne$eu în 9)ipt. 9l a derivat din babilonianul Gammu$! fiind la rndu+i o
sursă de inspiraţie pentru Iisus. Implicaţiile sunt devastatoare pentru credibilitatea bisericii cre"tine:
Iisus a fost 6umina 6umii. Eorus a fost 6umina 6umii. Iisus a afirmat că este calea! adevărul "i
viaţa. Eorus a afirmat "i el că este adevărul "i viaţa. Iisus s+a născut în ;etleem! „casa pinii0. Eorus
s+a născut în Annu! „locul pinii0. Iisus a fost Dăstorul cel ;un. Eorus a fost "i el Dăstorul cel ;un.
,apte pescari au urcat în barcă! alături de Iisus. Got "apte adepţi au urcat în barca lui Eorus. Iisus a

fost considerat
identificat ielulEorus
cu crucea. lui /umne$eu.
a fost "i el Eorus a fostcuconsiderat
identificat "i ela fost
crucea. Iisus ielul lui /umne$eu.
bote$at la vrsta deIisus
3( deeste
ani. Eorus a fost bote$at "i el la vrsta de 3( de ani. Iisus a fost copilul unei fecioare! pe nume
aria. Eorus a fost "i el copilul unei fecioare! pe nume Isis. -a"terea lui Iisus a fost marcată de o
stea. -a"terea lui Eorus a fost "i ea marcată de o stea. Iisus a predicat în templu la vrsta de &B ani.
Eorus a predicat "i el în templu la vrsta de &B ani. Iisus a avut &B discipoli. Eorus a avut &B adepţi.
Iisus a fost considerat luceafărul de dimineaţă. Eorus a primit "i el acela"i nume. Iisus a fost tentat
pe un munte de Satan. Eorus a fost tentat pe un munte de Set.
Iisus este considerat „8udecătorul celor morţi0. ,i în această privinţă are numero"i competitori.
Acela"i lucru s+a afirmat anterior despre -imrod! Nrishna! ;uddha! rmu$d! siris! Aeacus "i alţii.
Iisus este numit Alfa "i me)a! cel dinti "i cel din urmă. 6a fel au fost numiţi însă "i Nrishna!
;uddha! 6ao+Hiun! ;ahus! Qeus "i alţii. 6ui Iisus i se atribuie miracole precum vindecarea bolnavilor
"i ridicarea din morţi. Acelea"i lucruri le+au făcut însă Nrishna! ;uddha! Qoroastru! ;ochia! Eorus!
siris! Serapis! arduH! ;ahus! Eermes "i alţii. Iisus s+a născut dintr+o linie )enealo)ică re)ală. 6a
fel "i ;uddha! 2ama! <o+hi! Eorus! Eercule! ;ahus! Derseu "i alţii. Iisus s+a născut dintr+o fecioară.
6a fel "i Nrishna! ;uddha! 6ao+Hiun sau 6ao+tse! Confucius! Eorus! 2a! Qoroastru! Drometeu!
Derseu! Apolo! ercur! ;aldur! Wuet$alcoatl "i foarte mulţi alţii. S+a spus că Iisus va rena"te din
nou. ă tem că cerul va fi destul de a)lomerat! căci la fel s+a spus "i despre Nrishna! Vishnu!
;uddha! Weut$alcoatl! "i alţii. „Steaua0 de la na"terea lui Iisus nu este dect o altă le)endă pe care o
re)ăsim într+o multitudine de mituri! mer)nd cel puţin pnă la povestea babiloniană a lui -imrod!
care a vă$ut în vis o stea strălucitoare ridicndu+se deasupra ori$ontului. =hicitorii i+au spus că
aceasta pre$ice na"terea unui copil care va deveni un mare prinţ. Goate aceste pove"ti repre$intă
reciclarea aceluia"i mit. Iisus este un persona8 mitolo)ic.
Dersona8ul inventat numit Iisus a fost un $eu solar! 6umina 6umii. Aceea"i e#presie: 6umina 6umii!
a fost folosită de arieni+fenicieni pentru a+l simboli$a pe „adevăratul /umne$eu unic0! Soarele! cu
mii de ani înainte de pretinsa na"tere a lui Avraam! cel considerat astă$i creatorul conceptului de

5(
/umne$eu unic. <enicienii î"i simboli$au "i ei /umne$eul unic pe „o cruce unică0. Cre"tinii îl
portreti$ea$ă pe Christos cu un halou în 8urul capului. Aceasta este e#act maniera în care repre$entau
fenicienii ra$ele soarelui în 8urul capului $eului lor solar! ;el sau ;il! a"a cum arată coloana
feniciană din piatră datnd din secolul IV î.Ch. Soarele era esenţa reli)iei e)iptene. 6a amia$ă! cnd
el se afla la apo)eul „călătoriei0 sale $ilnice! e)iptenii se ru)au „Celui Dreaînalt0.
amele fecioare asociate cu toţi ace"ti $ei solari au purtat de+a lun)ul timpului diferite nume! de la
re)ina Semiramida "i -inHharsa) pnă la Isis! simbolul e)iptean al forţei creatoare feminine fără de
care nimic"in+ar
concepte putea e#ista!
simboluri nicicare
e$oterice! chiarausoarele. *n timp!nume!
primit diferite numeleînfo"tilor
funcţie „$ei0
de erăe#tratere"tri au Acela"i
"i de cultură. devenit
lucru s+a întmplat "i în ca$ul 9van)heliilor. Eorus a devenit Iisus! iar Isis s+a transformat în aria!
mama fecioară a lui Iisus  Soarele. aria este întotdeauna pictată ţinndu+l în braţe pe pruncul
Iisus! dar "i această ima)ine este doar o repetare a portretelor e)iptene ale lui Isis care îl ţine în braţe
pe pruncul Eorus. -iciunul din ace"ti oameni nu a e#istat în realitate. 9i nu repre$intă altceva dect
ni"te simboluri. Isis a devenit asociată cu semnul astrolo)ic al <ecioarei. 6a fel "i aria. Gitlurile
date lui Isis de „Stea a mărilor0 "i „2e)ină a cerului0 i+au fost acordate mai tr$iu "i ariei! ambele
iposta$e avndu+"i ori)inea în ;abilon! unde re)ina Semiramida era numită „2e)ina cerului0.
Cre"tinismul "i iudaismul nu sunt altceva dect ni"te reli)ii babiloniene.
*n întrea)a lume re)ăsim acelea"i reli)ii "i ritualuri ale soarelui: în Sumer! ;abilon! Asiria! 9)ipt!
Insulele ;ritanice! =recia! 9uropa în )eneral! e#ic "i America Centrală! Australia pretutindeni.

Aceasta a fost reli)ia


cre"tinismului. universală
Adorarea soareluiinspirată de aceea"i
"i a focului sursă reli)iilor
a fost esenţa e#traterestră cu mii
indiene! de ani înaintea
festivalurile acestora
marcnd ciclul anual al soarelui. 6e)enda lui Iisus pre$intă acelea"i referiri la astrolo)ie "i la
simbolismul "colilor misterelor. Coroana de spini este ea însă"i un simbol al ra$elor soarelui! la fel
ca "i coroana de pe capul Statuii 6ibertăţii din Dortul -e7 [orH. Crucea este de asemenea un simbol
astrolo)ic al soarelui! a"a cum am arătat anterior! cnd am vorbit de crucea care împarte cercul
astrolo)ic. 6eonardo da Vinci! arele aestru al Drioriei Sionului Kde la Sion J Sun J SoareL a
folosit acela"i simbolism în faimoasa sa pictură a Cinei cea de Gaină . 9l i+a împărţit pe cei &B
discipoli în patru )rupe de cte trei! cu Iisus! „Soarele0! în centru. Avem din nou de+a face cu un
simbol astrolo)ic pictat de un iniţiat de ran) înalt al societăţilor secrete "i al "colilor misterelor care
cuno"tea adevărul. -u este e#clus ca da Vinci să îl fi pictat pe unul din discipoli ca femeie! pentru a
face astfel trimitere la divinitatea feminină Isis! ;arati sau Semiramida. Simbolul acestei forţe
feminine a devenit litera „0! de la aria sau adonna KSemiramidaL. Se crede că Iisus s+a născut

pe B4
din decembrie!
motive pe caredată pe e#plicat
le+am care cre"tinii
de8a. au
Se preluat+o
afirmă dedin luia=ol
tradiţia că
asemenea +nvictus
murit KSoarele
de Da"ti! InvincibilL!
pe o cruce. 9ste
aceea"i poveste antică! reluată la infinit. 9)iptenii "i l+au repre$entat pe siris întins pe o cruce! ca
un simbol astrolo)ic. *n vi$iunea anticilor! soarele are nevoie de 3 $ile pentru a învia din „moartea0
pe care o suferă pe data de B&>BB decembrie. /e cte $ile a avut nevoie Iisus! potrivit 9van)heliilor!
pentru a „învia0 din morţi? /e 3F /e tot attea a avut nevoie "i <iul babilonian al lui /umne$eu!
Gammu$! pentru a învia din morţi. Iată cum descrie 9van)helia lui 6uca ce s+a întmplat atunci cnd
Iisus KSoareleL a murit pe cruce: „,i era pe la orele O! cnd s+a lăsat întuneric asupra pămntului!
care l+a acoperit pnă la orele '. ,i soarele s+a întunecat0.
<iul>Soarele&( murise! deci asupra pămntului s+a lăsat întunericul. ,i cte ore a durat acest
întuneric? Grei. Aceea"i poveste despre întunericul care s+a lăsat asupra pămntului au spus+o despre
Nrishna hindu"ii! despre ;uddha budi"tii! despre Eercule )recii! despre Wuet$alcoatl me#icanii etc.!
cu mult timp înainte de Iisus. Cnd a murit! Iisus a „cobort în iad0! la fel cum au procedat anterior
&(
-. Gr. *n limba en)le$ă! son KfiuL "i sun KsoareL se pronunţă la fel.

5&
Nrishna! Qoroastru! siris! Eorus! Adonis>Gammu$! ;ahus! Eercule! ercur "i a"a mai departe.
/upă cele trei $ile! el s+a ridicat din morţi! la fel ca "i Nrishna! ;uddha! Qoroastru! Adonis>Gammu$!
siris! ithra! Eercule "i ;aldur. Iisus a fost crucificat simbolic de Da"ti deoarece acesta repre$intă
momentul echinocţiului de primăvară! cnd Soarele intră în semnul astrolo)ic al ;erbecului! sau al
mielului. ielul pomenit în Cartea 2evelaţiei repre$intă acela"i simbol.
*n 8urul anului BB(( î.Ch.! )rupul cunoscut sub numele de Dreoţii lui elchisedeH au început să+"i
confecţione$e "orţurile din lnă de miel! tradiţie continuată astă$i de e#presia modernă a <răţiei!
francmasonii.
îndreptndu+seDa"tele sau perioadă
către acea echinocţiul
dineste momentul
an cnd în caremai
$iua devine soarele
lun)ătriumfă asupra întunericului!
dect noaptea. 6umea este
restaurată astfel prin puterea Soarelui în momentul rena"terii acestuia! motiv pentru care echinocţiul
de primăvară era unul din evenimentele cele mai sacre ale reli)iei e)iptene. 2e)ina Isis era
portreti$ată adeseori cu un cap de berbec! pentru a simboli$a astfel abundenţa specifică primăverii!
marcată de intrarea în $odia ;erbecului. Sărbătoarea Da"telui era la fel de importantă pentru primii
cre"tini ca "i data de B4 decembrie. 6e)enda lui ithra afirmă că acesta a fost crucificat "i a înviat
din morţi pe data de B4 martie. 6a ora actuală! data Da"telui nu mai este fi#ată în prima $i a $odiei
;erbecului! dar simbolismul rămne acela"i. Qiua reli)ioasă a săptămnii cre"tine este duminica
K=unda/ în limba en)le$ăL! adică $iua soarelui. ;isericile cre"tine sunt orientate de la est la vest!
altarul fiind situat întotdeauna către est. Altfel spus! credincio"ii privesc inevitabil către direcţia din
care răsare soarele. -ici chiar ouăle de Da"ti sau chiflele fierbinţi marcate cu cruce nu repre$intă o
tradiţie cre"tină. uăle vopsite erau considerate ofrande sacre în 9)ipt "i Dersia. Ce ironie! cnd te
)nde"ti că autorităţile
ca$ul să menţină tradiţiadepomului
la 1estmintster AbbeM
de Crăciun! au ţinut
dat fiind o de$batere
că acesta publică!
repre$intă întrebndu+se
un simbol dacă e
pă)nF Dăi!
întrea)a reli)ie este pă)năF
Alături de simbolismul soarelui! povestea lui Iisus "i a nenumăraţilor săi predecesori include de
asemenea simbolismul iniţierii din "colile misterelor. Crucea ca simbol reli)ios poate fi întlnită în
toate culturile! de la nativii americani la chine$i! indieni! 8apone$i! e)ipteni! sumerieni! popoarele
antice din 9uropa "i din America Centrală "i de Sud. 2oata ;udistă a Vieţii alcătuită din două cruci
suprapuse "i păsările cu aripile deschise sunt folosite ca simboluri ale crucii în nenumărate lo)o+uri!
însemne ale armatei "i insi)ne. %na din cele mai vechi forme ale sale este crucea Gau sau Gav! care
seamănă cu litera G. Aceasta era crucea pe care erau atrnaţi disidenţii politici în Imperiul 2oman!
dar "i simbolul $eului druid Eu. 9ste folosită "i astă$i de francmasoni în simbolul echerului lor.
Cru% 4nsata sau „crucea vieţii0 era folosită de e)ipteni "i avea un arc de cerc adău)at deasupra. Att
Cru% 4nsata
Americă ct "i 9ra
Centrală. crucea Gau aucufost
asociată apa!)ăsite pe diferite statui
iar babilonienii "i altecaopere
o foloseau de artă
emblemă din întrea)a
pentru $eii apei!
despre care spuneau că le+au adus civili$aţia. Apropo! despre-aga+"i! $eii reptilo+umani ai Indiei! se
spunea de asemenea că trăiesc în apă. Conceptul /umne$eului mntuitor care moare de dra)ul
umanităţii este un alt simbol străvechi. 2eli)iile indiene aveau o tradiţie a mntuitorului crucificat cu
secole înaintea apariţiei cre"tinismului! tradiţie care s+a născut la arienii din unţii Cauca$.
Dersona8ul „christic0 hindus! Nrishna! apare în anumite ilustraţii bătut în cuie pe o cruce! la fel ca
Iisus mai tr$iu. /espre Wuet$alcoatl se spune că a venit din mare purtnd o cruce "i a fost
repre$entat la rndu+i ţintuit pe cruce. *n simbolismul "colilor misterelor! crucea de aur este
iluminarea! cea de ar)int! purificarea! cea dintr+un metal obi"nuit repre$intă smerirea! iar crucea din
lemn! aspiraţia. Cea din urmă este asociată de asemenea cu simbolismul copacului! care apare
pretutindeni în antichitate. -umeroase fi)uri de mntuitori sunt ilustrate ţintuite pe cruci din lemn
sau pe copaci. 9#istă mistere pă)ne în care adeptul era le)at de o cruce sau a"e$at pe un altar în
formă de cruce! care simboli$a moartea trupului! adică a lumii formelor fi$ice "i a dorinţelor!

5B
precum "i tre$irea sinelui spiritual. ;ătutul cuielor "i cur)erea sn)elui sunt alte simboluri ale
"colilor misterelor. /e fapt! crucificarea lui Iisus repre$intă o ale)orie! un eveniment mitolo)ic cu
semnificaţii ascunse. 9a nu s+a petrecut în realitate! ci doar trebuie să lase impresia că s+a petrecut.
Ce putem spune însă despre învierea din morţi a lui Iisus? Iată ce afirmă Sfntul Davel despre acest
eveniment în prima sa scrisoare adresată corintenilor: „/acă nu este o înviere a morţilor! nici
Christos nu a înviat! "i dacă Christos nu a înviat! atunci într+adevăr este $adarnică propovăduirea
noastră "i este $adarnică "i credinţa voastră. ;a încă suntem descoperiţi "i ca martori mincino"i ai lui
/umne$eu! fiindcăcă
dacă este adevărat ammorţii
mărturisit cu privire
nu învie0. la spus!
Altfel /umne$eu că l+a
el afirmă căînviat pe Christos!
dacă Iisus nu s+ar cnd nu l+afi$ic
fi ridicat înviat!
din
morţi! nu ar fi e#istat nici o ba$ă pentru reli)ia cre"tină. *n acest ca$! mă tem că această reli)ie are
probleme serioase. ai înti de toate! 9van)heliile care povestesc evenimentul învierii pre$intă
numeroase contradicţii! căci fiecare relatea$ă istoria ori)inală într+o manieră diferită! sau îi schimbă
scopul. *n al doilea rnd! învierea nu repre$intă dect un alt simbol al soarelui! practicat de toate
reli)iile străvechi. Cu mult timp înainte de apariţia cre"tinismului! persanii aveau un ritual în care un
tnăr aparent mort era readus la viaţă. 9l era numit ntuitor "i se spunea că suferinţele sale au
contribuit la salvarea poporului. Dreoţii suprave)heau mormntul pnă la mie$ul nopţii de
echinocţiu! după care stri)au: „;ucuraţi+vă! o! iniţiaţi sacri! căci /umne$eul vostru a înviat din
morţiF oartea "i suferinţele lui v+au mntuitF0 Aceea"i poveste circula în 9)ipt în le)ătură cu
Eorus! sau în India în le)ătură cu Nrishna! cu o mie de ani înainte de Iisus. ;iblia afirmă că atunci
cnd se va întoarce pe pămnt! Iisus va reveni călare un nor. Cine răsare însă dintre nori? Soarele.
ormntul lui Iisus simboli$ea$ă întunericul în care a cobort soarele înainte de rena"terea lui "i
toate iniţierile din "colile misterelor se fac în pe"teri! încăperi subterane sau spaţii întunecate. Chiar
"i povestea suliţei care a străpuns "oldul lui Iisus pe cnd se afla pe cruce repre$intă un simbol al
"colilor misterelor. 6e)enda cre"tină afirmă că suliţa a fost aruncată de un centurion roman orb pe
nume 6on)inus "i că sn)ele curs din rana lui Iisus a curs pe ochii acestuia "i i+a vindecat. 6on)inus
s+a convertit instantaneu "i "i+a petrecut restul vieţii spăr)nd idoli pă)ni. /a! si)urF *n primul
rnd! era imposibil să fii centurion roman dacă erai orb! căci nu ţi+ai fi putut îndeplini îndatoririle. *n
al doilea rnd! re)ăsim această poveste simbolică "i în alte versiuni anterioare. /e pildă! mntuitorul
scandinav ;aldur! fiul lui din! a fost străpuns de o suliţă din vsc aruncată de Eod! un $eu orb.
/ata de &4 martie sau Idele lui arte a fost data la care au murit numero"i mntuitori pă)ni.
Scandinavii au consacrat această $i $eului Eod! iar cre"tinii au proclamat+o mai tr$iu sărbătoarea
„;inecuvntatului 6on)inusF0 Să mori de rs! nu altaF

Simbolul pe"telui este o altă temă care transpare în toate 9van)heliile "i care repre$intă un simbol al
lui -imrod>Gammu$! tatăl "i fiul din reli)ia babiloniană. %n alt motiv pentru care Iisus a fost
repre$entat ca un pe"te ar putea avea le)ătură cu semnul astrolo)ic al De"tilor. Se presupune că în
8urul datei cnd s+a născut Iisus pămntul a intrat în casa astrolo)ică a De"tilor. S+a născut astfel o
nouă eră! iar Iisus ar fi putut fi simbolul ei. 6a ora actuală intrăm într+o altă eră! cea a Vărsătorului!
potrivit le)ii mi"cării de precesie a a#ei pămntului. Cnd ;iblia vorbe"te despre „sfr"itul lumii0!
avem din nou de+a face cu o traducere )re"ită. Cuvntul )recescaeon a fost tradus prin lume! dar el
înseamnă mai de)rabă eră sau epocă! nu lume. Drin urmare! nu ne aflăm în faţa unui sfr"it al lumii!
ci al unei epoci! 9ra De"tilor! care a durat B&O( de ani. Cre"tinismul nu a înlocuit reli)iile pă)ne!
căci este el însu"i o reli)ie pă)nă. Dersanii! care "i+au mo"tenit credinţa de la sumerieni! e)ipteni "i
babilonieni! cuno"teau simbolurile bote$ului! confirmării! iadului "i raiului! al în)erilor luminii "i
întunericului "i al în)erului că$ut. Goate aceste simboluri au fost preluate mai tr$iu de cre"tinism!
care a pretins că îi aparţin în e#clusivitate.

53
*n timpul presupusei vieţi a lui Iisus! <răţia eseniană î"i avea sediul la Wumran! pe coasta de nord a
ării oarte! sau cel puţin a"a ni se spune. Cercetările lui ;rian /esborou)h demonstrea$ă că acest
loc era în acele vremuri o colonie de lepro"i "i că esenienii au trăit ceva mai departe de+a lun)ul
coastei! într+un loc mult mai potrivit. anuscrisele de la area oartă! )ăsite în pe"terile de ln)ă
Wumran în anul &'@5! le+au permis cercetătorilor să cunoască mai bine modul de viaţă "i credinţa
esenienilor! cu toată opo$iţia autorităţilor! care nu doresc ca adevărul să iasă la iveală! punnd sub
semnul îndoielii versiunea oficială a istoriei. anuscrisele au fost ascunse de romani în timpul
revoltei iudeilor din 8urul anului P5(! care a fost înecată în sn)e. Au fost descoperite circa 4(( de
manuscrise ebraice "i aramaice! care includ te#te din Vechiul Gestament! printre care "i o copie
inte)rală a Cărţii lui Isaia! cu cteva secole mai veche dect cea inclusă în ;iblie. 9#istă sute de
documente care descriu obiceiurile esenienilor "i modul lor de or)ani$are. 9le confirmă că esenienii
erau fanatici care respectau invenţiile levite din Vechiul Gestament în litera! nu în spiritul lor. 9i îi
priveau pe toţi cei care nu )ndeau la fel ca ei ca pe ni"te du"mani "i se opuneau vehement ocupaţiei
romane. 9senienii erau ramura palestiniană a unei secte e)iptene încă "i mai e#tremistă! numită
Gherapeutae K„Vindecătorii0! de unde se tra)e "i cuvntul modern terapieL. Au mo"tenit cunoa"terea
secretă din 9)ipt "i din întrea)a lume antică. Gherapeutae "i esenienii foloseau în e)ală măsură
simbolul lui FmessehG, crocodilul draconian al 9)iptului! cu a cărui )răsime erau un"i faraonii sub
autoritatea Curţii 2e)ale a /ra)onului. 9senienii aveau o cunoa"tere profundă a remediilor! inclusiv
a celor halucino)ene! folosite în iniţierile "colilor misterelor "i pentru a intra în stări modificate de
con"tiinţă. Droprietăţile „ciupercilor sacre0 sau ale „plantelor sfinte0 făceau într+o asemenea măsură
parte inte)rantă din viaţa or)ani$aţiilor secrete înct preoţii evreie"ti purtau chiar o bonetă în formă
de ciupercă, confirmnd astfel importanţa acestei plante. Aveau chiar ritualuri speciale de pre)ătire
"i folosire a ciupercilor. Dnă "i ciupercile căpătau conotaţii le)ate de „<iul lui /umne$eu0 Kdar ce
simbol nu căpăta asemenea conotaţii?L! fiind asociate cu ciclul solar. 9le erau culese cu mare
devoţiune înainte de răsăritul soarelui! numeroase simboluri ale acestui ritual putnd fi )ăsite în
;iblie "i alte te#te antice. Ca de obicei! folosirea ciupercilor sacre "i a altor remedii "i cunoa"terea
secretă le)ată de proprietăţile lor proveneau din cultura anterioară a Sumerului. Gherapeutae aveau o
universitate înfloritoare în Ale#andria! de unde î"i trimiteau misionari pentru a crea noi ramuri "i
filiale în rientul i8lociu. Aceasta este o altă cone#iune cu 9)iptul "i cu "colile misterelor.
9senienii erau adepţi ai lui Dita)ora! filo$oful "i matematicianul )rec care era un iniţiat de ran) înalt
att al "colii e)iptene a misterelor ct "i al celei )rece"ti. Dotrivit celui mai faimos istoric al vremii!
Tosephus! esenienii trebuiau să 8ure că vor păstra secrete numele puterilor care conduc universul.
Acest secret era una din le)ile tuturor "colilor misterelor. 9senienii+Gherapeutae practicau ritualuri
e#trem de asemănătoare
cu o cruce. bote$ului
Acesta era simbolul cre"tin deindicat
iluminării mai tr$iu "i obi"nuiau
în Cartea să marche$e
lui Ezechiel frunţile
din Vechiul iniţiaţilor
Gestament!
fiind folosit "i în iniţierile misterelor lui ithra "i ale altor $ei solari ai vremii. 9senienii priveau cu
de$)ust funcţiile corporale naturale! inclusiv se#ul! fiind "i în această privinţă precursorii ;isericii
2omane! care avea să absoarbă multe din credinţele! terminolo)ia "i practicile lor. /ouă manuscrise
de la area oartă! unul în ebraică "i celălalt în aramaică! conţin ceea ce am putea numi ni"te
horoscoape! care atestă convin)erea că mi"cările planetelor influenţea$ă caracterul "i destinul
omului. 9senienii practicau astrolo)ia! al cărei simbolism se )ăse"te în toate cele patru 9van)helii "i
în Vechiul Gestament. Drimii cre"tini! care erau urma"ii esenienilor+Gherapeutae! făceau acela"i
lucru! la fel ca "i romanii "i celelalte naţiuni pă)ne din 8urul Iudeii. Scriitorul Dhilo! care a trăit în
perioada atribuită vieţii lui Iisus! afirmă în lucrarea sa! :ratat despre viaţa contemplativă, că atunci
cnd Gherapeutae se ru)au lui /umne$eu! ei se întorceau către soare! dar "i faptul că ace"tia studiau
scripturile sacre pentru a le descoperi semnificaţiile KcodurileL ascunse. Adau)ă de asemenea că ei
meditau asupra secretelor naturii! ascunse în aceste cărţi sacre sub vălul ale)oriilor. 9#act în acest

5@
fel este scrisă ;iblia. 6a ora actuală! acest limba8 secret este folosit în lo)o+uri! însemnele armelor "i
pe stea)uri! precum "i în alte însemne ale companiilor "i altor or)ani$aţii controlate de <răţie.
Got în le)ătură cu esenienii poate fi pusă "i e#istenţa unei societăţi secrete care se re)ăse"te att în
Vechiul ct "i în -oul Gestament! numită secta na$ariţilor sau a na$arinenilor. Se spune că anumite
persona8e din Vechiul Gestament! precum oise sau Samson! ar fi fost membri ai acestei )rupări! la
fel ca "i Iisus din -oul Gestament! fratele său Iacov! Ioan ;ote$ătorul "i Sfntul Davel. <aptele
Apostolilor fac următoarea afirmaţie în le)ătură cu Davel: „Am descoperit că omul acesta este o
ciumă pune la /e"i
na$arinenilor0. cale ră$vrătiri
nici unul printre toţipersona8e
din aceste iudeii de nu
pe tot pămntul
a e#istat "i este mai+marele
cu adevărat! partidei
simbolismul na$arinean
face trimitere la o cone#iune cu o societate secretă! care se re)ăse"te în întrea)a ;iblie. 9senienii "i
na$arinenii par să fie ramuri diferite ale aceleia"i secte. Dotrivit istoricului iudeu Tosephus! esenienii
purtau robe albe! în timp ce na$arinenii purtau robe ne)re! la fel ca "i preoţii lui Isis din 9)ipt.
-e)rul este culoarea <răţiei ;abiloniene! care a manipulat întrea)a istorie a umanităţii. -u
întmplător! el este culoarea asociată cu autoritatea Kpriviţi robele 8udecătorilor "i ale avocaţilorL "i
cu moartea. 2epre$intă de asemenea culoarea tradiţională a meseriei de profesor! ca$ în care robei
ne)re i se adau)ă tichia cilindrică avnd deasupra undreptun)hi! un alt simbol francmason renumit.
Cel mai mare miracol al lui Iisus trebuie să fi fost însă însă"i ori)inea sa! căci -a$aretul nu e#istat
deloc la vremea respectivă. Drobabil că el a spus: „Să fie -a$aretulF ,i s+a făcut -a$aretul0. *n
realitate! acest nume nu apare în nici una din hărţile detaliate ale romanilor "i nu este pomenit în nici

o-a$aret!
carte! scriere sau document
ci cu societatea secretăal avremii. Cu si)uranţă! Iisus nu avea le)ătură cu o localitate numită
na$arinenilor.
9senienii+Gherapeutae+na$arinenii repre$intă puntea de le)ătură între Vechiul Gestament! -oul
Gestament "i apariţia cre"tinismului. Drimii cre"tini au fost numiţi na$arineni înainte de a fi numiţi
cre"tini. 2itualurile <răţiei -a$arinene pot fi re)ăsite cu u"urinţă în cele ale ;isericii cre"tine de
astă$i. Astfel! na$arinenii purtau robe ne)re! la fel ca "i ma8oritatea clericilor cre"tini. 6a Wumran se
obi"nuia să se practice baia rituală pentru spălarea „păcatelor0! tradiţie care s+a transformat în
bote$ul cre"tin. *n timpul slu8belor obi"nuiau să mănnce pine "i să bea vin! tradiţie care se
re)ăse"te în misa catolică. 1Mnn 1estcott a fost fondatorul rdinului Satanic al =olden /a7n! din
An)lia! care avea să 8oace un rol important în venirea la putere a lui Adolf Eitler "i a na$i"tilor. 9l
"tia din interior întrea)a poveste "i a afirmat în lucrarea sa! 8asonul magic, că francmasonii de
astă$i se tra) din esenieni "i din alte )rupuri similare din antichitate. Cuvntul modern prin care îi
desemnea$ă arabii pe cre"tini este nasrani, în timp ce Coranul musulman folose"te termenul de
nasara sau nazara. Aceste cuvinte î"i au ori)inea în termenul ebraic nozrim, care a derivat din
e#presia nozrei ha1rit  Dăstrătorii Conventului KContractuluiL. Această e#presie era folosită în
perioada de timp atribuită vieţii lui Samuel "i lui Samson din Vechiul Gestament. Samuel este
pre$entat ca un lider levit! adică al )rupării care a pus la cale întrea)a schemă a ;ibliei+Galmudului!
sub atenta suprave)here a <răţiei ;abiloniene. Conventul e sinonim cu area peră francmasonă!
respectiv cu A)enda de preluare a controlului planetar de către reptilieni.
6iniile )enealo)ice K„poporul ales0 de $eiL "i cunoa"terea secretă sunt simboli$ate de „vinul0 "i de
„viile0 pomenite în ;iblie "i în nenumărate alte te#te "i )ravuri ale vremii. Simbolismul vinului î"i
are! ca de obicei! ori)inea în ;abilon "i în 9)ipt. *n "colile )rece"ti ale misterelor! $eii solari erau
;ahus "i /ionisos! cei doi patroni ai viilor. /e ce anume depind stru)urii pentru a se coace! mai
presus dect orice altă plantă? /e soare. Vinul "i linia )enealo)ică a lui Iisus sunt două teme care se
amestecă cu simbolismul solar! făcnd referire clară la liniile )enealo)ice re)ale "i preoţe"ti ale
reptilienilor AnunnaHi.  altă temă abordată de -oul Gestament este nunta din Cana. -ici aceasta nu

54
a fost o nuntă reală! ci un simbol al fu$iunii soarelui cu pămntul! adică a $eului cu $eiţa. *n ţinutul
Canaan se obi"nuia ca primăvara să se sărbătorească anumite rituri se#uale "i de fertilitate numite
„<estivalul căsătoriei din Canaan0. 6a această nuntă simbolică din Cana! Iisus a transformat apa în
vin. Cele două elemente de care au nevoie stru)urii pentru a se coace "i pentru a putea fi
transformaţi în vin sunt apa pămntului "i căldura soarelui. ;ahus! fiul )rec al lui Qeus "i al fecioarei
Semele! este un alt persona8 mitic care a transformat apa în vin. Au e#istat de asemenea ritualuri
eseniene le)ate de vin "i de apă. 9senienii! Gherapeutae "i )nosticii erau implicaţi în tot felul de
ritualuri secrete! iar povestea lui Iisus nu este altceva dect o ale)orie alcătuită din tot felul de
simboluri asociate cu soarele! astronomia! astrolo)ia! liniile )enealo)ice! cunoa"terea secretă "i
ritualurile "i numele folosite de "colile misterelor. 6a fel ca "i Vechiul Gestament! -oul Gestament
este un amestec de fapte reale "i ima)inare Kacestea din urmă mult mai numeroaseL! care conţine o
sumedenie de coduri "i simboluri intercalate într+o naraţiune care nu poate conduce dect la confu$ie
"i rătăcire dacă este luată literal. Acest lucru transpare în fra$a repetată obsesiv în -oul Gestament:
„Cine are urechi de au$it! să audă0. Cine este iniţiat în cunoa"terea secretă să înţelea)ă ce este de
înţeles. Ct de spre ceilalţi! care nu sunt iniţiaţi! lăsaţi+i să creadă în prostiile astea.
Iată cteva mituri biblice care nu se susţin:
 Ideea că Iisus era „tmplar0 derivă dintr+o )re"eală de traducere. Cuvntul ebraic naggar a fost
tradus în )rece"te prin e#presia ho te2ton. Aceste cuvinte nu se traduc literal prin „tmplar0! ci
prin oameni care î"i stăpnesc perfect me"te"u)ul! fiind folosite inclusiv în ca$ul profesorilor "i
intelectualilor! nu numai al meseria"ilor.
 Cu si)uranţă!
Scena -a"teriiIisus nu s+a născut
/omnului într+un staul.
este o invenţie /e recentă.
de dată altfel! nici o 9van)helie
Gotul a pornit denulaafirmă acest din
o afirmaţie lucru.
9van)helia după 6uca! în care se spune că Iisus s+a născut într+o iesle în care erau hrănite
animalele! pentru că în han nu mai era nici o cameră liberă. Versiunea )reacă a ;ibliei! din care
s+a făcut traducerea en)le$ă! afirmă doar că nu e#ista nici un topos în 2ataluma  adică nici un
loc în cameră. 9van)helia după atei afirmă răspicat că Iisus se afla într+o casă: „,i cnd au
intrat în casă! ei l+au vă$ut pe prunc cu aria! mama sa! "i au că$ut la picioarele lui "i i s+au
închinat0. Ieslele erau folosite frecvent în acele timpuri pentru a ţine copiii mici în ele dacă nu
e#ista un lea)ăn corespun$ător. *n ca$ul de faţă! se pare că a fost adusă ieslea în casă! "i nu
invers. Se pare că scena -a"terii /omnului s+a născut la =reccio! în Italia! locul în care a trăit
Sfntul <rancisc din Assissi. *n anul &BB3! acesta a adunat cţiva localnici "i animalele lor!
ilustrnd astfel scena na"terii lui Iisus. Aceasta a prins rapid! a"a că ieslele din lemn au devenit
foarte populare de Crăciun în întrea)a Italie. 2estul se cunoa"te. -ici darurile de Crăciun nu
repre$intă
mult timp un obicei
înainte depur cre"tin.
apariţia 9l se practicaCre"tinii
cre"tinismului. în întrea)a lume
nu au pă)nă
făcut dectcusăoca$ia Anuluiaceastă
împrumute -ou! cu
tradiţie! la fel cum au făcut cu toate celelalte.
 Drofeţiile biblice afirmă că „messiah0 $messeh, crocodilul e)ipteanL se va numi 9mmanuel! dar
numele dat de 9van)helii lui esia este Iisus! sau cel puţin echivalentul iudaic al acestuia. %psF
9ste ciudat ct de u"or trec cre"tinii peste acest amănunt atunci cnd citea$ă profeţia na"terii lui
9mmanuel cu fiecare oca$ie a Crăciunului. =ndiţi+vă la toţi copiii care s+au îmbrăcat de+a
lun)ul timpului în aria! Iosif! în păstori! ma)i! mă)ari! oi "i vaci. Această fante$ie a fost
folosită pentru a îndoctrina nenumărate )eneraţii! făcndu+le să creadă că toate aceste lucruri s+
au petrecut în realitate! cnd! de fapt! scena -a"terii /omnului a fost re$ultatul unei erori de
traducere! al unei puneri în scenă a Sfntului <rancisc "i al ritualurilor pă)ne practicate în mie$
de iarnă. Eei! copii! veniţi la mine! căci am două vorbe să vă spunF
 9uharistia cre"tină! momentul în care adeptul mănncă pine "i bea vin! pentru a simboli$a astfel
trupul "i sn)ele lui Christos! î"i are ori)inea într+un ritual canibal în care adepţii mncau cu

5O
adevărat din trupul "i sn)ele omului sau animalului sacrificat. a8oritatea terminolo)iei
cre"tine provine din limba )reacă! inclusiv termeni precum Christos sau cre"tinism. Alţi termeni
adoptaţi sunt: biserică KCasa /omnuluiL! ecle$iastic Kde la Ecclezia, area Adunare a
Darlamentului =recL! apostol KmisionarL! preot KbătrnL "i bote$ Kscufundare în apăL.
 Chiar "i 9van)heliile recunosc că Iisus a fost încon8urat de terori"ti. Simon a)us era cunoscut
sub numele de Simon Qelotes KQelotulL! atestnd astfel rolul său de comandant al $eloţilor!
„luptătorii pentru libertate0 care propovăduiau ră$boiul total împotriva romanilor. %n alt nume
care i se atribuie este cel de Simon „Nananites0! cuvnt )rec ce înseamnă „fanatic0! dar care a
fost tradus în en)le$ă prin Simon CanaanitulF Iuda „Iscariotul0 derivă de la cuvntul Sicarius!
care însemna asasin. *ntr+adevăr! a e#istat un )rup numit Sicani sau <iii Dumnalului! care
provine de la cuvntul sica, ce înseamnă pumnal cu lama curbă. Sicarius a devenit în limba
)reacă SiHariotes! care a fost tradus în en)le$ă drept Iscariotul. Qeloţii+sicanii obi"nuiau să atace
caravanele care aprovi$ionau armata romană prin ambuscade care nu difereau prea mult de cele
ale unor )rupuri teroriste moderne! precum I2A din Irlanda de -ord.
 *n acea vreme! oamenii nu erau crucificaţi pentru delictul de furt! lucru care spulberă le)enda
celor doi tlhari crucificaţi alături de Iisus. /e altfel! "i această le)endă este tot un „furt0! căci a
fost relatată în le)ătură cu diferite alte persona8e înaintea lui Iisus. *nsă"i pedeapsa pentru
„crimele0 de care a fost acu$at Iisus în 9van)helii ar fi trebuit să fie omorrea cu pietre de către
autorităţile iudee! nu de romani.
 %n alt mit se referă la spălarea pe mini a lui Dontius Dilat! )uvernatorul roman care a dorit să
pase$e astfel responsabilitatea morţii lui „Iisus0 mulţimii de$lănţuite. Spălarea pe mini era un
)est simbolic care indica inocenţa în comunitatea eseniană. ;iblia mai susţine că e#ista un obicei
roman de a fi eliberat un pri$onier cu oca$ia Da"telui evreiesc! lucru care pur "i simplu nu este
adevărat. -u a e#istat niciodată un asemenea obicei! a"a că întrea)a scenă este o invenţie.
Am putea scrie o întrea)ă carte despre miturile din ;iblie. /e altfel! cineva chiar a făcut acest lucru.
Cartea este numită! pe bună dreptate! 8iturile biblice, "i dacă doriţi o documentare mai detaliată a
informaţiilor pe care vi le+am oferit în acest capitol! v+o recomand cu căldură. -u e#istă dove$i
credibile ale e#istenţei unui persona8 istoric numit Iisus! nici de natură arheolo)ică! nici scrise 
nimic. 6a fel stau lucrurile "i în ceea ce îi prive"te pe Solomon! oise! /avid! Avraam! Samson "i
nenumărate alte „vedete0 biblice. Sin)urele te#te pe care ne putem ba$a sunt cele levite "i diferitele
versiuni ale 9van)heliilor. Ct de disperaţi trebuie să fi fost manipulatorii! dacă au încercat să
introducă o referinţă la Iisus în opera istoricului „iudeu0 Tosephus! încercnd să demonstre$e astfel
realitatea unei contrafaceri. 9#istă peste @( de autori care au scris cronici despre evenimentele
petrecute
chiar nici îno această
referire perioadă
la un omdecatimp în Iudeea!
el! după tot cedar
se care nu fac nici
presupune că a ofăcut?
menţiune
Dhilola aIisus.
trăit Să nu e#iste
în perioada
atribuită vieţii lui Iisus "i a scris o istorie a iudeilor care a acoperit inte)ral această perioadă. A locuit
chiar în Ierusalim în anul în care ar fi trebuit să se nască Iisus "i cnd Irod ar fi trebuit să dea ordinul
de ucidere a copiilor cu vrste de pnă la doi ani "i totu"i! nu face nici o referire la acest eveniment.
S+a aflat în Ierusalim cnd Iisus ar fi trebuit să+"i facă intrarea triumfală în ora"! apoi să fie crucificat
"i să se ridice din morţi a treia $i. Ce credeţi că spune Dhilo despre aceste evenimente? -imic. -ici
un cuvnt. -ici celelalte documente romane ale vremii sau te#tele scriitorilor )reci ori ale#andrieni
care cuno"teau bine perioada "i ţinutul nu menţionea$ă nimic despre aceste lucruri. /e ce? Dentru
simplul motiv că ele nu s+au petrecut. *ntrea)a le)endă a lui Iisus e simbolică! împănată de coduri "i
simboluri e$oterice "i astrolo)ice! cu scopul de a crea o nouă reli)ie+închisoare pentru mase! pornind
de la aceea"i simbolistică a <răţiei ;abiloniene. 2asa umană a fost amă)ită din nou.

Ca#itolul 7 - Cuceri(i de cruce


55
;iserica cre"tină este o farsă fundamentată pe o fante$ie. Cine dore"te o confirmare despre ct de
u"or pot fi controlate masele! nu trebuie dect să privească miliardele de oameni care au adorat de+a
lun)ul timpului un basm inventat acum B((( de ani de ni"te oameni în robe ne)re. /e altfel! acela"i
lucru este valabil "i în ceea ce prive"te celelalte reli)ii: iudaismul! islamul! hinduismul etc. Aceste
reli)ii au fost create de aceea"i forţă! cu scopul de a produce un efect similar. Goate miturile $eilor
mntuitori din antichitate au la ba$ă aceea"i schemă: &L omul se na"te cu un păcat ori)inar! a"a că nu
valorea$ă nimic chiar din clipa în care vine pe lume BL el nu poate fi mntuit dect în ca$ul în care
crede într+un „ntuitor0!
va fi condamnat adică dacă
pentru totdeauna face ceeaiadului.
la chinurile ce îi spun
Ctăpreoţii să facă
vinovăţie 3L teroare
"i ctă dacă nuaface
creatacest lucru!
această
schemă de+a lun)ul miilor de aniF Am au$it personal mame catolice pln)ndu+"i copiii care au
murit la na"tere întruct nu "tiau ce o să se întmple cu ei. %nde vor a8un)e! în rai sau în iad! căci au
fost prea mici pentru a apuca să creadă în Iisus Christos? Driveam deună$i un canal catolic transmis
la americani! cnd omului în sutană i s+a pus această întrebare. /upă ce s+a scărpinat în barbă! a
răspuns că este o chestiune teolo)ică profundă. QăuF? A adău)at că fie copilul va a8un)e în
Dur)atoriu Kctă vreme?! ne+am putea întrebaL! fie va fi 8udecat pentru comportamentul părinţilor săi.
Ce prostii înfiorătoareF -oroc că nu va fi 8udecat după comportamentul preoţilorF /acă nu poţi fi
mntuit dect în măsura în care cre$i în Iisus! ce se întmplă cu toate miliardele de oameni care s+au
născut în locul nepotrivit "i care nu au au$it deloc de el? Sunt ei condamnaţi din start la focurile
iadului pentru că nu au fost informaţi? Cam crud acest /umne$eu cre"tin! nu vi se pare? /esi)ur
însă că acest lucru nu este adevărat. *ntrea)a poveste este o schemă pusă la cale de iniţiaţii <răţiei
;abiloniene cu scopul de a controla mintea maselor.
Chiar cnd scriam acest capitol "i investi)am sursa din care au provenit 9van)heliile! m+am întins să
iau o carte de pe raftul de sus al bibliotecii "i odată cu ea a că$ut "i o cărticică. -u+mi aminteam să fi
vă$ut+o vreodată! dar titlul ei mi+a atras imediat atenţia. Se numea 4devăraţii autori ai -oului
:estament "i era scrisă de Abelard 2euchlin. Cartea a fost tipărită pentru prima dată în S%A în anul
&'5' "i vorbe"te despre un cerc interior de iniţiaţi! cel mai e#clusivist club al istoriei! care "tiu
adevărul despre Iisus! dar nu doresc ca "i ceilalţi să+l afle. Ce m+a i$bit cel mai tare era faptul că
autorul a a8uns la acelea"i conclu$ii ca "i mine: că 9van)heliile sunt o invenţie menită să cree$e o
nouă reli)ie+închisoare. Cartea nu anali$ea$ă tot simbolismul pe care l+am pre$entat eu în capitolul
anterior! dar preci$ea$ă numele familiei "i ale celorlalte persoane care au scris -oul Gestament!
precum "i „codurile0 pe care le+au folosit pentru a+"i „semna0 drepturile de autor. Interesant mi s+a
părut faptul că unul din aceste coduri este chiar numărul @(! la care am făcut referire "i eu. -umărul

@( este<răţie
pentru repre$entat
chiar "ideînlitera
$ilele! de la aria.
noastre "i poateAceastă
fi vă$utăliteră continuă
pe toate să fie
lanţurile dee#trem de semnificativă
restaurante ac/onalds
din lume. Vom vedea ceva mai tr$iu cum folosesc companiile transnaţionale simbolismul <răţiei în
lo)o+urile "i numele lor.  face referire la aria sau adonna! adică la Semiramida. Abundenţa
dove$ilor aduse în cartea lui 2euchlin! comple#ă "i ba$ată pe coduri matematice e$oterice! este
cople"itoare. /e aceea! vă recomand insistent să vă procuraţi un e#emplar! dacă doriţi să aflaţi toate
detaliile descrise în ea. Autorul pre$intă încă din primul para)raf descoperirile sale:
„-oul Gestament! biserica "i cre"tinismul au fost în totalitate creaţiile clanului lui Calpurnius Diso
Jpronunţat PesoK, o familie de aristocraţi romani. Att -oul Gestament ct "i persona8ele din el 
Iisus! toţi Iosifii! toate ariile! toţi discipolii! apostolii! Davel! Ioan ;ote$ătorul etc.  sunt simple
ficţiuni. Clanul Diso a inventat întrea)a poveste "i persona8ele ei! după care le+a plasat într+un anumit
conte#t istoric! populnd le)enda cu persona8e periferice reale! precum Irod! =amamiel! )uvernatorii
romani. Ct despre Iisus "i alte persona8e centrale! acestea repre$intă simple invenţii0.

5
Clanul Pi%o a fost o familie )enealo)ică care a numărat în rndurile ei oameni de stat! consuli! poeţi
"i istorici. Cu si)uranţă! asemenea oameni nu puteau să nu fie afiliaţi la una din societăţile secrete
din Imperiul 2oman! cu att mai mult cu ct acest imperiu a repre$entat o veritabilă trambulină
pentru liniile )enealo)ice reptilo+umane. A"a se e#plică! de pildă! de ce American 9#press! această
or)ani$aţie creată de <răţie! are drept lo)o un soldat roman. <amilia Diso pretindea că se tra)e din
Calpus! fiul lui -uma Dompilius! succesorul lui 2omulus "i fondatorul 2omei. Ce mai! erau oameni
de va$ă. Se crede că aceste linii )enealo)ice romane foarte vechi au provenit din Groia. Dractic!
avem de+a face cu o familie al cărei arbore )enealo)ic poate fi trasat pnă în unţii Cauca$ "i în
rientul Apropiat. /upă distru)erea Groiei în 8urul anului &B(( î.Ch.! le)enda spune că 9nea! un
erou cu sn)e „re)al0 Kadică reptilianL i+a adunat pe soldaţii care au mai rămas din armata sa "i s+a
stabilit în Italia. Aici! s+a însurat cu fiica re)elui latinilor "i din această fu$iune a re$ultat mai tr$iu
Imperiul 2oman. Dotrivit multor tradiţii! nepotul lui 9nea! un bărbat pe nume ;rutus! a debarcat în
Insulele ;ritanice în anul &&(3 î.Ch.! împreună cu o mnă de troieni! inclusiv unii proveniţi din
coloniile din Spania! "i a devenit re)ele britonilor. 9l este cel care a fondat ora"ul numit -oua Groia!
căruia romanii i+au spus mai tr$iu 6ondinium K6ondra de astă$iL.
6ucius Calpurnius Diso! capul familiei de care vorbim! s+a însurat cu strănepoata lui Irod cel are.
Dotrivit cercetărilor lui 2euchlin! Diso! care folosea multe pseudonime! a fost cel care a creat te#tul
FLr 8arcusG, prima versiune a 9van)heliei după arcu! în 8urul anului O( e.n. %nul din prietenii
care l+au încura8at a fost faimosul scriitor roman Annaeus Seneca! dar se pare că amndoi au fost
uci"i de împăratul -ero în anul O4. Cu aceasta! numele de Diso a dispărut din istoria romană "i nu a
mai reapărut dect în anul &3 e.n.! cnd nepotul lui Diso! Antoninus! a devenit împărat. *ncepnd
din acest moment! familia a rămas cunoscută sub numele de Antonini! nu de Diso. *n cei 53 de ani
care s+au scurs între moartea primului Diso "i venirea la putere a lui Antoninus s+au pus ba$ele
cre"tinismului prin scrierea celor patru 9van)helii "i semnarea lor sub ni"te pseudonime. /upă
moartea tatălui său asasinat de -ero! fiul lui Diso! Anus! care a folosit mai multe nume! inclusiv cel
de Cestius =allus! a fost făcut )uvernator al Siriei. 9l a preluat astfel comanda armatei din Iudeea. A
fost implicat în revolta iudeilor din anul OO! pe care a fost trimis să o curme Vespasian. *mpăratul
-ero a fost asasinat în anul O de un a)ent al lui Diso Kpotrivit lui 2euchlin această ipote$ă pare
verosimilă! dacă ţinem cont de faptul că -ero i+a ucis tatălL. *n continuare! clanul Diso "i+a focali$at
puterea "i influenţa asupra lui Vespasian! care a devenit împărat al 2omei în anul O'. %n an mai
tr$iu! romanii au distrus Ierusalimul! au furat comorile din templu! inclusiv pretinsa Arcă a
Conventului! "i le+au dus la 2oma! unde au intrat în custodia societăţii secrete. Această societate
secretă nu era alta dect <răţia ;abiloniană.
2euchlin afirmă că Anus Calpurnius Diso a scris în continuare celelalte trei 9van)helii în ordinea
următoare: 9van)helia după atei K5(+54 e.n.L! o actuali$are a 9van)heliei după arcu K54+(L "i!
cu a8utorul scriitorului "i omului de stat roman Dliniu cel Gnăr! o actuali$are a 9van)heliei după
6uca K4+'(L. A urmat mai tr$iu 9van)helia după Ioan! opera fiului lui Anus! Tustus! scrisă în anul
&(4. /upă cum spune 2euchlin! „Iisus0 a fost o construcţie comple#ă! iar pove"tile despre viaţa lui
au inclus elemente din le)endele despre Iosif din 9)ipt "i despre alte persona8e din Vechiul
Gestament! la care s+au adău)at elemente preluate din scrierile eseniene "i caracteristici ale
diferiţilor $ei pă)ni. Conclu$ia sa corespunde cu preci$ie celei la care am a8uns eu. /iferiţii Iosifi
din povestea lui Iisus sunt în totalitate creaţii ale lui Diso "i fac parte inte)rantă din cod. 6iterele din
numele de Diso se traduc în ebraică prin [ud! Vov! Samech! <eM! care alcătuiesc împreună numele
de Iosif. %n alt cod pe care l+a folosit Diso pentru a+"i insera numele în pove"tile pe care le+a creat
este numărul O(. 2euchlin atra)e atenţie asupra numeroaselor similitudini dintre povestea lui Iisus "i
cea a persona8ului numit Iosif în Vechiul Gestament! pe care Diso l+a folosit drept model. Iosif a avut
&B fraţi Iisus a avut &B discipoli. Iosif a fost vndut pentru B( de monede de ar)int! Iisus pentru 3(
Kinflaţia! dehFL. <ratele lui Iosif! Iuda! a su)erat ca acesta să fie vndut Iisus a fost vndut de

5'
discipolul său! Iuda. Iosif se afla în 9)ipt cnd au fost uci"i primii născuţi ai tuturor familiilor Iisus
"i familia sa au fu)it în 9)ipt pentru a evita uciderea pruncilor dispusă de Irod. Dentru principalii
discipoli ai lui Iisus! Diso "i+a folosit drept modele propriii fii: Ioan KTuliusL! Iacov KTustusL! Simon+
Detru KDroculusL "i Andrei. Tulius! Tustus "i Droculus au continuat să scrie alte te#te din -oul
Gestament! mai tr$iu. Diso a avut )ri8ă ca Iisus să împlinească anumite profeţii din Vechiul
Gestament! în special cele ale lui Isaia. 2euchlin afirmă că familia Diso a făcut o serie de schimbări
"i adău)iri inclusiv la te#tele din Vechiul Gestament! scriind marea ma8oritate a celor &@ cărţi
apocrife ale Vechiului Gestament. Drintre acestea se numără Cartea lui 9$dra! Cartea lui Iudit! a lui
Gobit! a lui ;el "i a /ra)onului. embrii clanului Diso erau stoici "i credeau că oamenii sunt
motivaţi "i implicit controlaţi de teamă "i speranţă Kmetodele predilecte ale <răţiei ;abilonieneL. Ce
altă cale mai bună am putea )ăsi pentru a descrie reli)iile născute din Vechiul "i -oul Gestament?
 altă manifestare a lui Anus Diso a fost <lavius Tosephus! scriitorul pe care l+am citat de două ori
mai devreme. otivul pentru care nici Diso! nici Tosephus! sau soţul nepoatei lui Diso! Dliniu cel
Gnăr! nu îl menţionea$ă pe Iisus în scrierile oficiale este că la vremea respectivă acesta nu ar fi fost
credibil. Dove"tile inventate de ei nu au fost acceptate ca reale dect odată cu trecerea timpului.
Istoria oficială a lui Tosephus menţionea$ă doar că acesta a fost un iudeu ce descindea din linia
)enealo)ică re)ală hasmoneană! care a luptat împotriva romanilor. /e"i prietenii săi s+au sinucis
cnd revolta a fost înăbu"ită! el s+a predat "i a scăpat. -i se mai spune că a fost )ă$duit în 2oma de
către împăraţi timp de 3( de ani "i s+a însurat cu strănepoata sa! intrnd în aristocraţia romană. Să
fim serio"iF Tosephus a fost totuna cu aristocratul roman Anus Calpurnius Diso care! împreună cu fiii
săi "i cua scris
Dliniu Dliniumai
celmulte
Gnăr!epistole
au scrispe
9van)heliile "i celelalte
care le+a semnat te#te din
sub numele de-oul Gestament.
Sfntul I)naţiu. =rupul din care
făcea parte a devenit! sub diferite nume! )rupul primilor „părinţi0 ai bisericii. Cine a fost însă cel
care a transformat această invenţie romană în teribila reli)ie+închisoare în care s+a transformat ea
mai tr$iu? %n împărat roman! cole) de <răţie cu cei din clanul Diso! pe nume Constantin cel are.
Care a fost instrumentul de care s+a folosit el? ;iserica 2omană cu sediul la 2omaF *n lucrarea sa
epică! 4nacal/psis, =eoffreM Ei))ins arată cum a fost creată 2oma! ca un nou ;abilon. -u este de
mirare că reli)ia cre"tină abundă de simboluri babiloniene. *ntrea)a poveste a fost o înscenare cu
scopul de a crea o nouă reli)ie care să sub8u)e mintea umană! iar ierarhia modernă a bisericii "tie
foarte bine acest lucruF 9lita clerului cre"tin a "tiut dintotdeauna acest adevăr! căci a făcut parte de la
bun început din societatea secretă care a creat mitul cre"tinismului. Alte minciuni ulterioare! de un
cinism desăvr"it! precum cea referitoare la =iul)iul din Gorino! asociat cu societatea secretă a
Cavalerilor Gemplului! nu au fost inventate dect pentru a perpetua această propa)andă. <orţa care i+
ae#emplu!
inventatCole)iul
pe Iisus 2oman
"i biserica cre"tină estea aceea"i
al Arhitecţilor fost un forţă care conduce
antemer)ător la ora actuală moderne
al francmasoneriei lumea. Spre
de
fapt! tot ce s+a schimbat a fost numele or)ani$aţiei. Altminteri! romanii foloseau acelea"i simboluri
ale echerului! compasului! "i a"a mai departe. %nul din templele folosite de acest cole)iu în Dompei
a fost acoperit cu lava emisă de erupţia Ve$uviului în anul 5&. Săpăturile care s+au făcut aici au scos
la iveală o he#a)ramă în forma „stelei lui /avid0! un craniu "i o placă în alb "i ne)ru a Artificierilor
lui /ionisos. Goate aceste simboluri sunt folosite de francmasonii moderni.
2evolta iudeilor împotriva 2omei a continuat pnă la înfrn)erea totală a Qeloţilor din anul 5@! la
asada! podi"ul care se înalţă deasupra ării oarte. Acesta a fost ultimul bastion al comunităţii
eseniene! care î"i evacuase ba$a situată pe coastă. *n timp ce Qeloţii iudei era capturaţi de romani!
numero"i membri ai societăţii secrete na$arineene au fu)it în Iordania! esopotamia! Siria "i Gurcia!
fapt confirmat de Tulius Africanul! care a trăit în Gurcia în 8urul anului B((. Se spune că Iosif din
Arimathea! „unchiul0 biblic al lui Iisus! ar fi călătorit în <ranţa! pentru a răspndi cuvntul.

(
;ibliotecarul Vaticanului! cardinalul ;aronius! a afirmat că Iosif a sosit mai înti la arsilia! în anul
34! după care a a8uns în Insulele ;ritanice. 9#istă de asemenea o le)endă care spune că „aria
a)dalena0 "i copiii lui „Iisus0 ar fi fu)it după „crucificare0 în sudul <ranţei. Această le)endă stă la
ba$a pove"tii Sfntului =raal! care susţine că linia )enealo)ică a lui Iisus a devenit mai tr$iu
dinastia merovin)iană din <ranţa. Această teorie este o prostie! căci toţi ace"ti oameni nu au e#istat
de la bun început! ca să nu mai vorbim de faptul că sursa acestei le)ende este un bibliotecar al
Vaticanului! deci al ;isericii 2omane. /e ce a fost ales însă districtul Drovence din sudul <ranţei?
=hiciţi unde aveau proprietăţi întinse cei din clanul Diso? *n =alia! "i mai precis! în DrovenceF -u
este de mirare că acest district este vestit pentru „vinul0 său Klinie )enealo)ică>cunoa"tereL. Cteva
secole mai tr$iu s+a născut le)enda =raalului! ţesută numai din mituri. 6e)enda este alcătuită din
pove"tile simbolice ale 2e)elui Arthur Kun alt „soare0L! care au fost ilustrate pe cărţile de Garot "i în
literatura "i mu$ica 9uropei secole la rnd. =raalul nu era altceva dect cupa sau pocalul în care a
fost colectat sn)ele lui Iisus în momentul crucificării. Acesta era de fapt un simbol al sn)elui care
cur)ea în ritualurile antice care sacrificau miei în timpul echinocţiului de primăvară! iar! pentru cei
mai iniţiaţi! un simbol al liniilor )enealo)ice ale „$eilor0 reptilieni. *n primele manuscrise ale
le)endei! =raalul este numit San) 2eal! termen france$ vechi care însemna sn)e re)al. A"a cum
vom demonstra mai departe! acest sn)e re)al nu era altul dect cel al liniilor )enealo)ice reptilo+
umane "i nu avea nimic de+a face cu Iisus.
Ima)inea $eului solar cunoscută sub numele de Iisus a fost transformată mai tr$iu într+un fiu
supranatural al lui /umne$eu de cel care avea să devină cunoscut sub numele de Sfntul Davel! al
cărui
părinţinume
iudei!real
dar era Saul din
a devenit Garsus.
cetăţean *n varianta
roman! de"i eraoficială a pove"tii!
un fariseu Sfntulstrict
"i un aderent Davel s+a născut
la reli)ia din
ebraică.
Ce alt iudeu devenit roman mai cunoa"tem? Tosephus! pseudonimul lui Diso! autorul 9van)heliilorF
Se spune că Sfntul Davel ar fi încura8at persecuţia primilor cre"tini! dar s+a convertit în timp ce se
afla în drum spre /amasc! căci „Iisus0 i+ar fi apărut miraculos în faţă "i l+ar fi întrebat: „/e ce mă
persecuţi?0 /e fapt! e#istă trei versiuni oficiale ale pove"tii. *ntr+una dintre ele! Davel a au$it vocea
lui Iisus vorbindu+i. *n alta a vă$ut o lumină mare! dar nu a au$it nici o voce! iar în a treia a primit
instrucţiuni de la Iisus despre misiunea lui viitoare. Davel a fost creaţia lui Dliniu cel Gnăr Kal cărui
nume de militar era a#imusL "i a lui Tustus Diso. Cei doi au introdus în povestea lui Davel
numero"i prieteni "i asociaţi ai lor! inclusiv persona8e din istoria familiei. Spre e#emplu! cel care l+a
vindecat pe Davel de orbire a fost un om pe nume „Ananias0! inspirat în mod evident de Annaeus
Seneca! cel care a murit împreună cu tatăl Diso din ordinul lui -ero. *n Scrisoarea către 2omani
)ăsim această fra$ă: „Salută+l pe Eerodion! amicul meu0! indiciu care de$văluie le)ăturile familiei
Diso
=reciacu"iIrod cel Cei
2oma. are.
careDavel nu a răspndit
au făcut+o mesa8ul
au fost Dliniu lui Iisus
"i Diso. *ntreînanii
Cipru! Creta!
&(( "i &(4! acedonia!
Tustus! tatăl Asia!
acestuia
"i Dliniu! împreună cu familia! prietenii "i sclavii lor! s+au dus în Asia ică Kpe teritoriul actualei
GurciiL! vi$itnd! printre altele! ora"ele )rece"ti "i Ale#andria! pentru a+i „încura8a0 pe săraci "i pe
sclavi să adere la noua lor credinţă. Drimele biserici au fost create în ;ithnMa "i Dontus de Dliniu.
Acesta a vi$itat de mai multe ori aceste locuri! începnd din anul 4! aceasta fiind chiar ori)inea
prenumelui lui Dontius Dilat. Acesta este numit doar Dilat în 9van)heliile după atei "i după arcu!
primele 9van)helii scrise de Diso! dar în 9van)helia după 6uca! cea pe care Diso a scris+o împreună
cu Dliniu! Dilat capătă brusc "i un prenume: Dontius. 9van)helia după 6uca a fost scrisă chiar în anii
în care Dliniu a început să vi$ite$e Dontius. Scrisorile lui Dliniu! semnate chiar cu numele său! afirmă
că Tustus Diso s+a aflat în ;hitnMa între anii 'O+'! folosind numele de Gullius Tustus! "i că familia
Diso avea de asemenea o locuinţă în 9phesus! locul în care se afla templul $eiţei /iana! o altă
versiune a lui Isis! Semiramida! ;arati! etc. *n timp ce călătoreau prin diferite locuri! membrii
familiei Diso pretindeau că sunt apostoli "i episcopi! succesori ai persona8elor inventate chiar de ei!

&
Detru "i Davel. Astfel! ei au pretins că sunt I)natius KDliniuL! Tustinus KTustusL! Clement din 2oma
KTuliusL! Dolicarp KDroculusL "i Dapias KTulianus! fiul lui TustusL. 6a vremea respectivă! o membră a
familiei Diso! Dompeia Dlotina Kpe numele său real Claudia DhoebeL era soţia împăratului roman
Graian! a"a că ceilalţi membri ai clanului au beneficiat de un spri8in enorm de la cel mai înalt nivel al
puterii. *n te#tele biblice: Scrisoare către 2omani! Gimotei "i Clement! Dompeia apare sub numele de
„sora noastră Dhoebe0! „Claudia0 "i „Claudina0.
Clanul Diso împreună cu Dliniu au introdus în te#tele lor toate simbolurile reli)iei soarelui "i ale
miturilor <răţiei
Kactualmente ;abiloniene.
GurciaL! capitala/ecilicienilor.
pildă! locul*ntmplarea
de ba"tină alface
lui Davel este ora"
ca acest ora"ulsăGarsus
fi fostdinunul
Asiadin
ică
principalele centre ale reli)iei solare a lui ithra! care a a8uns la 2oma prin intermediul cilicienilor!
de unde s+a răspndit apoi în între)ul imperiu. /e asemenea! Asia ică a fost prima re)iune în care
s+a răspndit cultul lui /ionisos. Ambele persona8e erau $ei solari născuţi pe data de B4 decembrie!
care au murit pentru iertarea păcatelor noastre. Got ce cred la ora actuală cre"tinii despre Iisus
credeau în acele timpuri romanii despre ithra. Qiua sacră a adepţilor lui ithra era duminica!
tocmai pentru că acesta era un $eu solar. 9i au numit această $i Qiua /omnului. /ionisos s+a născut
dintr+o fecioară "i a fost cunoscut sub nume precum: Viţa de vie! /omnul -ostru! ntuitorul!
Tudecătorul celor morţi! 9liberatorul! Cel *nviat "i sin)urul <iu al lui /umne$eu. /easupra capului
lui /ionisos erau scrise cuvintele: „9u sunt Viaţa! oartea "i *nvierea. 9u sunt cel ce poartă coroana
înaripată KSoareleL0. Scriitorul E.=. 1ells arată că multe din cuvintele atribuite de Davel lui Iisus
erau e#act cele folosite de adepţii lui ithra. 6itur)hia lui ithra este identică cu 6itur)hia lui Iisus.
Cnd Davel
cuvintele dinspune: „9i aului
scripturile băut din piatra
ithra. /oarspirituală!
numele auiarfost
aceaschimbate.
piatră era Christos0! el folose"te
*n 9van)helii! e#act
Detru devine
„piatra0 cre"tină pe care urma să fie construită noua biserică. Se spune despre Colina Vaticanului că
era sacră pentru Detru! dar acela"i loc era considerat sacru cu mult timp înainte pentru ithra. *ntr+
adevăr! aici s+au descoperit numeroase vesti)ii din perioada cultului lui ithraF Dractic! clanul Diso
l+a transformat pe ithra într+un cult cre"tin de tip ith+ra Kmitolo)icL.
Goţi papii au emis pretenţia că domnesc în calitate de urma"i ai lui Detru! primul papă. Această
pretenţie derivă dintr+o afirmaţie biblică a lui Iisus! în care acesta a spus: „Gu e"ti Detru! "i pe tine
îmi voi clădi 9u biserica ea0. -umai patru versete mai tr$iu urmea$ă demolarea lui Detru: „/ar
9l s+a întors "i i+a spus lui Detru: Z*napoia mea! SatanF Gu e"ti o piatră de poticnire pentru ine! căci
)ndurile tale nu sunt )ndurile lui /umne$eu! ci cele ale oamenilorFU0 „Diatra0 este un simbol
clasic al "colilor misterelor! la fel ca "i „piatra un)hiulară0 asociată cu Iisus! folosită inclusiv în

simbolismul
acesta este totfrancmason din"colilor
un simbol al $ilele noastre. Detru
misterelor careeste consideratluipăstrătorul
corespunde cheilor
Ianus cel cu două raiului! dar "i
feţe! păstrătorul
cheilor Gemplului *nţelepciunii! sau lui ithra! care păstra de asemenea cheile raiului. De de altă
parte! Ianus nu era altul dect 9annus! unul din titlurile acordate lui -imrod în ;abilon. Cheile de
aur "i de ar)int ale succesorului lui Detru! papa! sunt alte simboluri folosite de doctrina secretă. Dapii
"i cei care îi controlea$ă pe papi "tiu foarte bine ce înseamnă aceste lucruri. Aurul "i ar)intul sunt
metalele preţioase care simboli$ea$ă soarele "i luna. /espre Detru "i Davel se afirmă că au fost uci"i
la 2oma în timpul pri)oanei pe care a de$lănţuit+o împotriva cre"tinilor împăratul -ero! dar nu
e#istă nici o dovadă care să ateste acest lucru. 9#istă în schimb alte două persoane care au fost ucise
de -ero! "i anume 6ucius Calpurnius Diso! capul familiei! "i prietenul acestuia! Annaeus SenecaF De
măsură ce au trecut anii! reli)ia soarelui "i simbolismul e$oteric al "colilor misterelor s+au
transformat într+o reli)ie ba$ată pe traducerea literală a unor te#te simbolice.
Cre"tinismul s+a clădit pe această neînţele)ere "i pe această farsă. Se încearcă astă$i să ne facă să
credem că biserica cre"tină s+a născut ca o sin)ură entitate! dar nici acest lucru nu e adevărat. /e+a

B
lun)ul vremii au e#istat numeroase facţiuni care s+au )rupat în 8urul unor puncte de vedere diferite!
care s+au luptat între ele pentru a cuceri supremaţia ca unice deţinătoare ale „adevărului0. Cel mai
puternic conflict a fost cel declan"at între cei care credeau în varianta lui Davel! care îl privea pe
Iisus ca <iul supranatural al lui /umne$eu! "i Arieni! care credeau că el a fost un om! nu una cu
/umne$eu. Arienii au primit acest nume de la Anus! un om al bisericii din Ale#andria! în 9)ipt! care
s+a întrebat cum putea fi Iisus una cu /umne$eu! în condiţiile în care Iehova afirmase clar că el este
sin)urul /umne$eu. Cum putea fi divi$at în acest ca$ /umne$eu în trei părţi! respectiv Gatăl! <iul "i
Sfntul /uh? Conceptul „trinităţii0 este un simbol pă)n! parte inte)rantă din vi$iunea babiloniană
"i e)ipteană asupra lumii. /acă am trăi într+o lume a adulţilor maturi! ar trebui să le permitem
tuturor oamenilor libertatea de a crede orice doresc! att timp ct nu î"i impun credinţele "i celor din
8ur. Simplul fapt că noi credem că părerile altora nu sunt adevărate sau sunt ni"te prostii nu ar trebui
să aibă nici o importanţă. Droblema mea cu cre"tinismul "i cu reli)ia în )eneral nu este le)ată de
credinţele oamenilor în acestea  este dreptul lor să creadă în orice doresc  ci de felul în care le+au
fost impuse ele prin cultivarea sentimentelor de vinovăţie! teamă! violenţă "i reprimarea )ndirii
alternative. /in păcate! acordarea dreptului de a crede în altceva dect cre$i tu a devenit în acele
timpuri o ofensă criminală! a"a că paulinii "i arienii "i+au propus să se distru)ă reciproc. Acesta este
momentul în care intră în scenă împăratul Constantin cel are! adevăratul părinte al cre"tinismului!
alături de clanul Diso "i de Dliniu.
Con%tantin a devenit îm#ărat al Romei în anul 1&). 9l "i+a c"ti)at reputaţia de a fi un soldat
cura8os "i nemilos! servind în armata imperială din Insulele ;ritanice cu mult timp înainte să fie ales
ca Ce$ar
copiii al lumii
acestora. occidentale.
6e)enda /upă
cre"tină ce acă
afirmă devenit împărat!
într+una a început
din bătăliile să+"icucerirea
pentru ucidă du"manii! inclusiv pe
puterii imperiale!
dusă pe podul ilvian de ln)ă 2oma! Constantin ar fi avut o vi$iune a lui Iisus! care i+ar fi spus să
î"i pună o cruce pe stea)! dacă dore"te să obţină victoria împotriva du"manilor săi. Dovestea pare
re$onabilă! dar nu mă pot împiedica să nu mă )ndesc că este o )lumă proastă. Se spune despre
Constantin că s+ar fi convertit la cre"tinism în urma unor vi$iuni. 9#istă totu"i o mică problemă: el
nu a devenit niciodată un cre"tin adevărat! dect poate pe patul de moarte! ca să se asi)ure că a8un)e
în raiF 6+a adorat tot timpul pe $eul )rec Apolo KSoareleL! s+a închinat lui =ol +nvictus KSoarele
InvincibilL "i a rămas pnă la moarte Pontife% 8a%imus KDontiful SupremL al ;isericii Dă)neF *n
consecinţă! Iisus a primit dreptul de a+"i celebra $iua de na"tere pe data de B4 decembrie! dată care
nu a mai fost schimbată pnă astă$i. Got Constantin este responsabil "i de construirea mormntului
sfnt de la Ierusalim. ama sa! 9lena! a vi$itat ora"ul Ierusalim pentru a depista locurile "i relicvele
sfinte ale le)endei cre"tine. 9a a pretins că a descoperit locurile e#acte în care s+a născut Iisus! în
care a fost
vi$itate crucificat!
"i astă$i în tur
în orice carealaIerusalimului.
fost înmormntat "i în
*n anul careConstantin
3BO! s+a ridicata la cer. Goate
construit acesteaînpot
o ba$ilică fi
punctul
pe care maică+sa l+a identificat ca fiind locul crucificării. Acesta este spaţiul pe care se află a$i
marea ;iserică a Sfntului ormnt! care atra)e milioane de cre"tini ce doresc să vadă locul în care
„a fost crucificat Iisus0. 9lena a pretins de asemenea că ar fi descoperit cele trei cruci din lemn! la 3
secole după ce s+au petrecut fapteleF Cu si)uranţă trebuie să fi fost o femeie descurcăreaţă
Adevărul este cu totul altul. Constantin era membru în aceea"i <răţie ;abiloniană sub acoperirea
căreia au operat cei din clanul Diso "i Dliniu. Dotrivit anumitor cercetători! ba$ilica construită de
Constantin în Ierusalim face parte din schema )eometrică sacră a ora"ului. Cole)iul 2oman al
Arhitecţilor avea le)ături cu rdinul ae"trilor Comacini! care s+a e#tins rapid sub domnia lui
Constantin "i sub cea a lui Geodosie! în care cre"tinismul a devenit reli)ia dominantă în imperiul
roman. Ambele or)ani$aţii erau ramuri importante ale <răţiei. rdinul Comacinilor î"i avea sediul
pe insula Comacini de pe lacul Como! în nordul Italiei. Situat astă$i în apropiere de centrele

3
elveţiene în care se spală masiv banii proveniţi din traficul de dro)uri! precum 6u)ano! lacul Como
a repre$entat întotdeauna un centru important al <răţiei ;abiloniene. /e pildă! doi membri moderni
importanţi ai <răţiei! Drinţul Dhilip al arii ;ritanii "i mentorul acestuia! 6ord ountbatten! au
participat la o întlnire a =rupului ;ilderber) Kuna din or)ani$aţiile secrete cele mai importante ale
<răţieiL care s+a ţinut pe lacul Como! în anul &'O4. rdinul Comacinilor s+a împărţit în două lo8i
conduse de ari ae"tri. embrii săi purtau "orţuri "i mănu"i albe "i comunicau prin semne "i
strn)eri de mnă secrete. Goate acestea se întmplau cu mai bine de o mie de ani înainte de crearea
oficială a francmasonerieiF 2e)ele 6ombardiei le+a acordat protecţia sa "i au fost făcuţi mae"tri ai
tuturor $idarilor "i arhitecţilor din Italia. Acest ordin secret! succesor al arhitecţilor <răţiei din
antichitate! Artificierii /ionisieni! este cel care a asi)urat puntea de le)ătură între cei care au
construit templele pă)ne ale antichităţii "i fraţii lor care aveau să construiască marile catedrale
cre"tine din 9uropa. Dractic! aceea"i <răţie le+a construit pe toateF Gemplele antice erau altare
închinate $eităţilor pă)ne! la fel ca "i catedralele cre"tine de mai tr$iu. Sin)ura diferenţă era aceea
că în ca$ul celor din urmă! publicul naiv credea că au fost ridicate întru slava lui „Iisus0. <aimosul
erou cre"tin Sfntul ;ernard l+a definit pe /umne$eu ca fiind „lun)ime! lăţime! înălţime "i
adncime0 tocmai pentru că "tia efectul )eometriei "i al numerelor asupra cmpurilor ener)etice. 6a
vremea lui! Dita)ora afirmase de asemenea că numerele sunt totul. Duterea formei! a numerelor! a
)eometriei "i a proporţiilor sunt cteva din marile mistere ascunse de ochii maselor lar)i.
*n mod evident! Constantin "i <răţia care îi controla pe împăraţi au sesi$at avanta8ele politice ale
spri8inirii mi"cării cre"tine. Ct despre mase! acestea nu au avut nici o problemă în a îmbrăţi"a noua
reli)ie! căci aceasta
Cre"tinismul a strnssemulţi
potrivea
adepţicuaicea
lui aithra!
altor $ei solari
căci pe ace"tia
pentru care îi noua
cuno"teau! inclusiv
credinţă ithra.
nu diferea cu nimic
de fostul sistem de convin)eri! cu e#cepţia numelui. Constantin a dispus încetarea persecuţiilor
împotriva cre"tinilor în Imperiul 2oman prin celebrul său 9dict din ilan! dar nici măcar acesta nu a
făcut o referire directă la cre"tinism! ci la toate reli)iile care credeau într+un /umne$eu unic.
ricum! persecuţia de dinainte avea să fie urmată în cel mai scurt timp de altele! căci ;iserica
Catolică avea să+i persecute! să+i ardă "i să+i torture$e pe toţi cei care nu credeau în credinţa cre"tină!
sau cel puţin în versiunea sa asupra acesteia. Qeci de milioane de oameni au murit în numele a"a+
$isului „Drinţ al Dăcii0. Constantin însu"i "i+a ucis soţia "i fiul cel mare înainte de a pleca în călătorie
spre palatul său din -iceea Kla ora actuală I$niH! în GurciaL! în anul 3B4! pentru a decide acolo ce
anume trebuie să creadă cre"tinii Kdeci$ii care au rămas valabile pnă astă$iL. 9l dorea să pună capăt
conflictului dintre paulini "i arieni! "i să instaure$e un sin)ur cre$ cre"tin. /e aceea! a convocat 3&
episcopi Kun alt număr misticL într+un conciliu la -iceea "i le+a spus ce anume au voie să creadă "i
ce nu. *ntre
viitorul diferitele
lumii: facţiuni
era Iisus au i$bucnitacerturi
parte inte)rantă Sfinteiamare!
Greimi!căci se punea
alcătuită dinoGatăl!
chestiune
<iul ar$ătoare
"i Sfntulpentru
/uh? 6a
naibaF Au fost scoase tot felul de documente "i s+au dat tot felul de lovituri sub centură. /acă sunteţi
cumva cre"tini! trebuie să "tiţi că a"a s+a decis soarta reli)iei dumneavoastră. Arienii au pierdut
bătălia din acea $i! "i din acest talme"+balme" tutelat de puterea imperială romană s+a născut credinţa
cre"tină actuală sau cre$ul niceean. Iată în ce consta acest cre$. Sper că vă concentraţi! căci vă voi
pune întrebări mai tr$iu: „-oi credem într+un /umne$eu unic! Gatăl atotputernic! creatorul tuturor
lucrurilor! vi$ibile "i invi$ibile deopotrivă "i într+un /omn unic! fiul lui /umne$eu! conceput de
Gatăl! adică avnd aceea"i substanţă ca "i Gatăl! /umne$eu din /umne$eu "i 6umină din 6umină!
/umne$eu adevărat din /umne$eu adevărat! nu creat! ci avnd aceea"i substanţă ca "i Gatăl! Cel
prin care s+au făcut toate lucrurile! att cele din ceruri ct "i cele de pe pămnt Cel care! pentru
mntuirea noastră! a oamenilor! a cobort "i s+a întrupat pe pămnt! s+a făcut om! a suferit "i s+a
ridicat din morţi a treia $i! s+a ridicat la ceruri "i va veni cndva din nou pentru a+i 8udeca pe cei vii
"i pe cei morţi "i mai credem în /uhul Sfnt0.

@
Ce poate fi mai simplu? Conciliul a stabilit că Iisus este din aceea"i substanţă ca "i Gatăl deoarece în
;abilonul antic se spunea că -imrod "i fiul său! Gammu$! sunt una "i aceea"i persoană. Ct despre
mama sa! re)ina Semiramida! aceasta este )ratulată cu titlul de /uh Sfnt. A"a se face că Gatăl! <iul
"i /uhul Sfnt sunt de fapt -imrod+Gammu$ "i Semiramida. Cre"tinismul nu este altceva dect
reli)ia ;abilonului. *n pre$ent! 2oma "i Galia sunt unul din nucleele <răţiei. Vaticanul însu"i este în
între)ime controlat de <răţie! fiind una din ba$ele sale cele mai importante.
6a fel ca "i iudaismul "i islamismul! cre"tinismul a fost conceput pentru a transpune în practică o
altă partecu
intuitivă vitală a A)endei
nivelele reptiliene:
superioare suprimarea
ale con"tiinţei ener)iei feminine!
multidimensionale cea care permite
a universului cone#iunea
K"i implicit a fiinţei
umaneL. Drin suprimarea vocii intuiţiei! ei au reu"it blocarea accesului la con"tiinţa superioară "i
reducerea oamenilor la ni"te fiinţe dominate de con"tiinţa lor inferioară. amenii sunt i$olaţi astfel
de e#presia supremă a iubirii! înţelepciunii "i cunoa"terii! depin$nd întru totul de „informaţiile0
manipulate care le bombardea$ă ochii "i urechile. A"a se e#plică de ce <răţia a încercat tot timpul să
cree$e o lume în care să prevale$e ener)ia masculină! cel puţin la suprafaţă. Starea de con"tiinţă care
corespunde arhetipului „macho0 este deconectată de ener)ia sa feminină corespondentă! fiind
profund de$echilibrată. /e remarcat că în Cre$ul Conciliului de la -iceea nu se pomene"te nimic de
vreo femeie. Se spune doar că /umne$eu s+a făcut trup sub forma lui Iisus Christos „pentru
mntuirea noastră! a oamenilor0. Cre"tinismul a fost un bastion masculin încă de la crearea sa! cu
scopul de a suprima ener)ia feminină "i a de$echilibra con"tiinţa umană. Drimii fondatori! precum
Wuintus Gertullian! le+au i$)onit pe femei din oficiul preoţesc "i le+au inter$is chiar să vorbească în
biserică. ;iserica
de la Grent. ChiarCatolică
"i atuncinuma8oritatea
a acceptat celor
că femeile au votat
care au sufletpentru
dect în anulfoarte
a fost &4@4! subţire!
în urmadiferenţa
Conciliului
fiind
de numai trei voturiF Seminţele acestei do)me antifeminine adoptată de biserica cre"tină se re)ăsesc
în predecesoarea sa! secta profetului K$eului solar miticL Qoroastru. Acesta s+a născut Kcum altfelL în
Dersia! actualmente Gurcia! ţinutul unde se află unţii Gaurus "i ora"ul în care s+a născut Sfntul
Davel! Garsus. Qoroastru a fost un antifeminist vehement! afirmnd că: „-ici o femeie nu poate intra
în rai dect dacă a fost o soţie supusă "i "i+a considerat bărbatul stăpn0. Această filo$ofie repre$intă
o reluare aproape cuvnt cu cuvnt a celei brahmanice! teribilul cre$ hindus care a fost introdus de
arieni în India cu multe secole înainte. Sfntul Davel Krespectiv clanul Diso "i DliniuL a preluat "tafeta
antifeminismului "i a creat premisele pentru cea mai oribilă reprimare a femeilor timp de B((( de
ani. Drintre perlele atribuite Sfntului Davel se numără "i următoarea: „Soţii! supuneţi+vă soţilor
vo"tri căci soţul este capul soţiei! la fel cum Christos este capul ;isericii. 6a fel cum ;iserica se
supune lui Christos! o soţie trebuie să se supună în toate soţului ei0. Sau: „9u nu suport să aud o
femeie predicnd sau u$urpnd autoritatea bărbaţilor. -u o suport dect atunci cnd tace0.
;iserica cre"tină a fost construită cu scopul precis de a repre$enta "i de a perpetua vibraţia
masculină e#tremă! ener)ia soarelui! păstrnd astfel marele secret al cunoa"terii! ascuns din cele mai
vechi timpuri. Această biserică a devenit un instrument crucial "i eficient pentru eliminarea
cunoa"terii e$oterice din circuitul public! pentru a putea fi folosită în secret "i cu rea intenţie din
culise. Asaltul asupra ener)iei feminine "i asupra cunoa"terii e$oterice a condus la oribilele
persecuţii împotriva „vră8itoarelor0! adică a persoanelor cu capacităţi e#trasen$oriale. Aceste
comunicări cu lumile de dincolo făcuseră parte inte)rantă din lumea precre"tină! fiind unanim
acceptate. edium+urile erau cunoscute sub numele de profeţi! oracole! canale ale lui /umne$eu
etc. %nul din liderii acestei vnători de vră8itoare a fost Terome! născut în anul 3@&! cel căruia i se
atribuie te#tul principalei versiuni latine a ;ibliei. Terome a fost cel care l+a convins pe papă să
scoată în afara le)ii orice comunicaţie cu alte lumi. Drintr+un sin)ur decret papal! canalele lui
/umne$eu s+au transformat în vră8itori "i vră8itoare ale diavolului! termen folosit încă de numero"i

4
cre"tini moderni. 2e)ele Tames I! primul re)e al An)liei "i Scoţiei reunite! a inclus o condamnare
aspră a actelor de vră8itorie în faimoasa sa ;iblie K;iblia 2e)elui TamesL tipărită în anul &O&& "i s+a
ţinut de cuvnt! torturnd "i e#ecutnd mii de femei sub acu$aţia de vră8itorie. Ceea ce î"i dorea
Terome era ca preoţii să devină mi8locitorii între oameni "i /umne$eu. 9l nu dorea ca oamenii să se
roa)e direct lui /umne$eu! contra$icnd linia oficială! "i cu att mai puţin să pună în circulaţie
cuno"tinţe neaprobate de biserică. Iată ce a spus el ne)ru pe alb: „-oi nu ne opunem att profeţiilor!
ct acelor profeţi ce contra$ic Scripturile mai vechi sau mai noi0.

Simultan! iniţiaţii <răţiei


puteri e#trasen$oriale! ;abiloniene
comunicnd cu care
alte au creat ;iserica
dimensiuni. ;ine!2omană
dar cumsealtfel
foloseau
i+am din plincontrola
putea de aceste
pe
nespălaţi! cu att mai mult cu ct sunt att de numero"i?F ai bine să+i facem să creadă într+un basm
cu Iisus! păcălindu+i că după o sin)ură viaţă trăită pe pămnt! /umne$eu va decide dacă se duc în
rai sau în iad. I+am convins de8a că noi! oamenii în robe ne)re! "tim mai bine ce dore"te /umne$eu
de la ei "i că orice formă de cunoa"tere e$oterică este demonică. Altceva? da! ar trebui să fim
atenţi cu acea ener)ie se#uală! forţa creatoare din om. Grebuie să închidem acest i$vor de ener)ie în
ca$ contrar! sursa lor de putere nu va dispărea. *n această direcţie! cunoa"tem pe cineva cum nu se
poate mai potrivit pentru această sarcină: pe Au)ustin. Eei! Au)ustine! treci în biroul nostru. 6a fel
ca mulţi alţi eroi timpurii ai ;isericii! Sfntul Au)ustin din Eippo era ori)inar din Africa de -ord. *n
prima parte a vieţii nu se mai sătura de se#! dar după convertirea sa la cre"tinism la vrsta de 3& de
ani! opiniile sale s+au schimbat radical "i el a stabilit că se#ul este ceva oribil. Cred că "tiţi ct de
dificili sunt fumătorii cnd se lasă de fumat. Au)ustin nu a mai permis nici unei femei să intre în
casa sa neînsoţită!
de a face copii! a"anici măcar
că nu propriei
a putut lui surori.
inter$ice complet/in păcate!
se#ul! nu i+a să
de teamă venit în minteîntrea)a
nu dispară nici un rasă.
alt mi8loc
A
insistat totu"i ca nimeni să nu se bucure de el. Vă asi)ur că acest lucru este imposibil. Iată care era
vi$iunea Sfntului Au)ustin despre se#ualitate: „Soţi! iubiţi+vă soţiile! dar într+un mod cast. -u
insistaţi asupra lucrării trupe"ti dect în măsura în care acest lucru este necesar pentru procrearea
copiilor. /e vreme ce copiii nu pot fi concepuţi în nici un alt fel! va trebui să vă coborţi asupra lui
împotriva voinţei voastre! căci el a fost pedeapsa lui Adam0.
A"a s+a a8uns la impunerea celibatului preoţesc de către papa =ri)orie VII în anul &(5@. /a! motivul
pentru care preoţii catolici din epoca noastră sunt nevoiţi să practice celibatul se datorea$ă deci$iei
unui sin)ur om! care a trăit acum o mie de ani din cau$a lui! un număr nesfr"it de copii abu$aţi de
bieţii preoţi frustraţi "i confu$i au fost nevoiţi să suporte consecinţele. Au)ustin a fost primul care a
făcut le)ătura între se# "i păcatul ori)inar! acel concept potrivit căruia ne na"tem cu toţii din start

păcăto"i!fiinţă
sin)ura din cau$a le)ăturii
care s+a născut noastre
vreodatădefără
rudenie cu Adam
de păcat a fost "iIisus!
cu 9va. 6e)enda
întruct a fostcre"tină
conceputsusţine că
printr+o
na"tere imaculată. Ce putem spune însă despre mama lui? Cu si)uranţă! ea trebuie să fi fost supusă
păcatului ori)inar! "i este imposibil să nu+i fi transmis "i lui ceva din acest păcat strămo"esc. *n cele
din urmă! ;iserica 2omană a sesi$at contradicţia "i a decretat că "i aria s+a născut fără de păcat!
dintr+o fecioară. ;ine! dar mama ei? Se afla ea sub incidenţa păcatului ori)inar? /acă da! cu
si)uranţă trebuie să+i fi transmis o parte din acesta. /oamne! opriţi+mă înainte s+o iau ra$naF -umai
prostiiF ,i totu"i! ele au permis controlul "i manipularea a miliarde de oameni! prin implementarea
cre$ului cre"tin! ba$at pe teamă! vinovăţie "i violenţă! adnc în subcon"tientul colectiv. /e fapt! "i
eu cred în păcatul ori)inal. Cteva din „păcatele0 mele au fost ct se poate de ori)inale. /acă tot
păcătuiţi! încercaţi să o faceţi ct mai ori)inal cu putinţă. Acesta este sfatul meuF
-ivelul fi$ic! cel emoţional! cel mental "i cel spiritual al fiinţei noastre sunt conectate între ele prin
vorte#uri ener)etice numite chaHre Kcuvnt sanscrit care înseamnă „roată de lumină0L. Aceste chaHre
fac ca de$echilibrul de pe un nivel să le afecte$e "i pe celelalte . /e pildă! atunci cnd suntem foarte

O
stresaţi din punct de vedere emoţional! primul lucru care ni se întmplă este că nu mai )ndim bine.
Altfel spus! de$echilibrul se transmite de pe nivelul emoţional pe cel mental. /acă nu este corectat!
de$echilibrul sfr"e"te prin a fi transmis corpului fi$ic! conducnd la boală sau disconfort. Aceste
de$echilibre emoţionale se manifestă la nivelul corpului fi$ic sub forma unor reacţii chimice. Acesta
este nivelul pe care încearcă să+l „trate$e0 medicina oficială Kaltfel spus! companiile transnaţionale
farmaceuticeL! cu costuri incredibile! att în bani! ct "i ca efecte pe termen lun) asupra corpului. 9i
tratea$ă simptomele! nu cau$ele! căci marea ma8oritate a doctorilor sunt att de în+doctor+inaţi înct
nu au nici cea mai va)ă idee despre felul în care funcţionea$ă corpul "i fiinţa umană. *n schimb! cei
care se ascund în spatele companiilor transnaţionale farmaceutice "tiu foarte bine aceste lucruri!
făcnd tot ce le stă în puteri pentru a suprima metodele de vindecare „alternative0 care tratea$ă
cau$ele! "i nu simptomele.
ChaHrele absorb ener)ie în cmpul con"tiinţei noastre. Atunci cnd funcţionea$ă la capacitate! noi
absorbim o cantitate uria"ă de ener)ie! îndeosebi prin chaHra situată la ba$a coloanei vertebrale. /e
aici! ea urcă de+a lun)ul coloanei! trecnd prin celelalte chaHre principale K"apte cu totulL! pnă la
chaHra din cre"tetul capului. Am e#plicat în detaliu acest mecanism în celelalte cărţi ale mele!
precum Eu sunt eu! eu sunt liber. /in motive pe care le voi e#plica într+un capitol ulterior! cu ct
absorbim mai multă ener)ie în cmpul nostru de con"tiinţă! cu att mai mare devine puterea noastră
de a crea "i de a ne controla propriul destin. /e aceea! este absolut vital ca cei interesaţi să ne
domine să descopere căi precise de limitare a ener)iei astfel absorbite. Aici intervine manipularea
se#ului. Cele trei chaHre inferioare sunt: chaHrarădăcinii! cea se#uală! situată chiar deasupra ei! "i
cea a ple#ului
atunci solar! nervo"i
cnd suntem asociatăsau
cu stresaţi.
emoţiile Ceea
noastre. Aceasta este
ce urmăre"te chaHra care
atitudinea ne dă"i dureri
cre"tină de stomac
„morală0 este să
închidă chaHra rădăcinii "i să arunce în aer puţina ener)ie care mai a8un)e la chaHra se#uală "i la cea
a emoţiilor! din cau$a vinovăţiei "i fricii care au a8uns să fie asociate cu acest subiect Kal se#uluiL.
/in cau$a acestui bloca8! între)ul cmp ener)etic>de con"tiinţă uman este afectat. area ma8oritate a
clericilor cre"tini nu cunosc aceste lucruri! dar cei care au controlat de la bun început cre"tinismul "i
;iserica 2omană le "tiu foarte bine! căci deţin cuno"tinţele e$oterice refu$ate restului populaţiei.
=eneraţie după )eneraţie! oamenii au fost condiţionaţi să adopte vi$iunea cre"tină asupra
se#ualităţii! condiţionndu+"i apoi mai departe copiii. *n realitate! se#ul este ceva minunat. 9l trebuie
savurat! nu respins. Capacitatea de a+ţi e#prima iubirea pentru o altă fiinţă la nivel fi$ic este un dar
sublim care ne+a fost făcut nouă! oamenilor. -u contea$ă în ce fel se e#primă se#ualitatea
dumneavoastră. Iubirea este iubire. 9#primaţi+o deschis. /acă Au)ustin sau papa vor să "i+o
înnoade! treaba lor. <iecare cu a lui! att timp ct nu+mi spun mie cum să+mi trăiesc viaţaF
rientalii! asiaticii "i chine$ii au păstrat de mii de ani cunoa"terea puterii ener)iei se#uale. *n
ccident! această cunoa"tere a fost practicată numai în societăţile secrete "i în ritualurile satanice.
A"a cum am spus de8a de attea ori! o ener)ie nu este altceva dect o ener)ie neutră ea poate fi
folosită att pentru a face bine ct "i pentru a distru)e. *n reli)iile orientale! tre$irea con"tientă "i
stimularea ener)iei se#uale este cunoscută sub numele de Gantra. De bună dreptate! actul se#ual este
privit ca o formă de echilibrare "i fu$iune a ener)iei masculine $/ang' cu cea feminină $/in'. Scopul
actelor amoroase tantrice constă în stimularea ener)iei se#uale de la ba$a coloanei vertebrale!
cunoscută "i ca ener)ia2undalini. Aceasta este simboli$ată ca un "arpe încolăcit care se tre$e"te! iar
adepţii tantrici î"i controlea$ă "i î"i amnă or)asmul cu scopul de a transforma ener)ia 2undalini din
forma sa ori)inală $ching' într+o ener)ie superioară $chMi', iar apoi în e#presia sa cea mai înaltă
$shen'. Drocedeul constă în ridicarea ener)iei de+a lun)ul coloanei vertebrale "i coborrea ei din nou!
pnă cnd adeptul reu"e"te să se pună la unison cu între)ul cosmos. Dnă la sfr"itul acestei cărţi
2undalini e#plodea$ă în
veţi înţele)e importanţa acestui procedeu "i ba$a sa "tiinţifică. Cnd ener)ia

5
cmpul ener)etic al omului! a"a cum s+a întmplat în ca$ul meu între anii &''(+&''&! este posibil ca
ea să dea peste cap echilibrul său mental! emoţional "i spiritual! uneori chiar fi$ic! dacă omul
respectiv nu "tie să îi controle$e puterea. Drocesul de stimulare a ener)iei 2undalini este descris ca
„aprinderea focului interior0. *n ca$ul meu nu s+a aprins un foc! ci a fost o e#plo$ie nuclearăF Scopul
Gantrei este de a reali$a în mod controlat acest proces! dar sunt ca$uri în care procesul necontrolat
oferă e#perienţe mult mai intense! deopotrivă e#treme "i iluminatorii. /upă tre$irea lui 2undalini,
omul capătă acces la o ener)ie nelimitată "i e#trem de puternică! cu a8utorul căreia poate crea orice
dore"te. Satani"tii folosesc se#ul ca parte inte)rantă din ritualurile lor! dar utili$ea$ă această forţă
creatoare uria"ă în scopuri oribile. *n e)ală măsură! ea poate fi folosită însă pentru eliberarea fiinţei!
ceea ce e#plică obsesia cre"tinismului de transformare a se#ului într+o e#perienţă murdară! imorală
"i )eneratoare de vinovăţie! astfel înct să de$echilibre$e sau să suprime ener)ia 2undalini "i să
deconecte$e oamenii de la nivelele cosmice ale sinelui lor.
%n alt aspect al farsei se referă la scrierea ;ibliei. /acă întrebi un om obi"nuit! acesta îţi va spune
probabil că atei! arcu! 6uca "i Ioan au fost discipoli ai lui Iisus. Aceasta este impresia )enerală
pe care o au oamenii! încura8ată tacit de biserică! dar ea nu este reală! "i nici chiar biserica nu susţine
în mod oficial a"a ceva. 9van)heliile "i celelalte cărţi ale ;ibliei sunt scrise de clanul Diso în
colaborare cu Dliniu. -umai aceste te#te sunt recunoscute oficial de biserică! care face deosebirea
între ele "i nenumăratele variante "i copii care au urmat. *n realitate! e#istă numeroase alte te#te!
chiar mai autentice dect cele oficiale! care sunt cuprinse în „Cartea Sfntă0. Acestea au fost însă
respinse! distruse sau rescrise! astfel înct să corespundă liniei oficiale. Iată ce scria în secolul trei
filo$oful Celsus
posedaţi arta de adespre
le faceliderii
să parăbisericii:
autentice„VoiAţispuneţi basme
modificat de adormit
de 3+@ copiii!
ori propriile "i nici
voastre măcar
te#te! nu
uneori
chiar "i de mai multe ori! astfel înct să curmaţi orice obiecţii care vi s+ar putea aduce0.
*n anul &'4! la o mănăstire din ar Saba! la est de Ierusalim! s+a descoperit un manuscris în care se
preci$ea$ă că povestea lui Iisus a fost rescrisă de ;iserică ori de cte ori aceasta a considerat că este
ca$ul! pentru a+"i servi propriile interese. /ocumentul a fost descoperit de un american! orton
Smith! profesor de Istorie Antică la %niversitatea Columbia! "i includea te#tul unei scrisori adresată
de episcopul Clement din Ale#andria! unul din primii părinţi ai bisericii! unui cole) pe nume
Geodor. anuscrisul revelea$ă de asemenea un fra)ment necunoscut din 9van)helia după arcu!
care a fost suprimat de biserică. Acesta face referiri la anumite detalii ale iniţierilor din "colile
misterelor "i relatea$ă învierea lui 6a$ăr de către Iisus. Ge#tul afirmă că 6a$ăr l+a stri)at pe Iisus
înainte de „învierea sa0! ceea ce arată că nu era cu adevărat mort din punct de vedere fi$ic.

anuscrisul mai
homose#uale face anumite
cu „tnărul bo)at0alu$ii din care
menţionat re$ultă că Iisus
de 9van)helia dupăs+ar fi an)renat
arcu. /orescînsăanumite
sublinie$practici
că eu nu
condamn homose#ualitatea. <iecare are dreptul să î"i trăiască viaţa a"a cum crede! att timp ct
ale)erea îi aparţine cu adevărat. Ceea ce doresc să sublinie$ este altceva: că ierarhia cre"tină "i+a
în"elat "i "i+a minţit credincio"ii de la bun început. Scrisoarea episcopului Clement repre$intă un
răspuns adresat unui cre"tin care a fost foarte tulburat după ce a au$it relatarea de mai sus referitoare
la Iisus! povestită de un )rup de )nostici numit Carpocrates. Se pare că ace"tia cuno"teau povestea
de la un oficial din Ale#andria. /upă ce confirmă autenticitatea pove"tii! Clement î"i sfătuie"te
adeptul să conteste tot ce nu corespunde vi$iunii oficiale a bisericii! chiar dacă acel lucru este
adevărat. Iată ce spune scrisoarea despre cei care pun în discuţie ortodo#ia oficială: „Chiar dacă
ace"tia ar rosti un adevăr! cel care iube"te Adevărul nu trebuie să fie de acord cu ei. 9l nu trebuie să
îi susţină niciodată. Chiar dacă ace"tia ar aduce ar)umente care să demonstre$e falsul! el nu trebuie
să recunoască de cine este scrisă 9van)helia secretă! ci trebuie să ne)e! chiar dacă se află sub
8urămnt. Căci nu toate lucrurile adevărate trebuie recunoscute faţă de oameni0.


Clement a sinteti$at în această fra$ă atitudinea pe care a avut+o <răţia "i acoliţii săi de+a lun)ul
între)ii istorii. area ma8oritate a credincio"ilor bisericii urmea$ă linia oficială a acesteia pentru că
a"a au fost condiţionaţi să creadă! dar în interiorul acestor „reli)ii0 se ascund secte secrete care
cunosc adevărul. 9le sunt or)ani$aţii în interiorul altor or)ani$aţii! sau mai bine $is o sin)ură
or)ani$aţie K<răţia reptilianăL în interiorul celorlalte. Ace"tia sunt oamenii care au creat de la bun
început reli)iile! care au scris "i au tradus ;iblia! cartea care a permis secole la rnd controlul
minţilor! lucru pe care îl reu"e"te de minune chiar "i la ora actuală. Terome a devenit secretarul papei
/amasus în anul 3B "i a primit sarcina de a aduna diferitele te#te pentru a alcătui ;iblia latină!
limba oficială a 2omei. A re$ultat astfel o nouă versiune! o traducere din ebraică "i din )reacă! la
care se adău)au pre8udecăţile lui Terome. Versiunea sa este cunoscută sub numele de ?ulgate, de la
0atin ?ulgata, care înseamnă „de u$ curent0. Drobabil că o traducere mai bună ar fi „pentru u$ul
prostimii0. Terome a redactat numai ce a considerat necesar din te#tele adunate! respin)ndu+le pe
cele care nu corespundeau cre$ului adoptat la Conciliul din -iceea. 9l a lucrat în această direcţie cu
un alt „părinte0 al bisericii! bomba se#uală Au)ustin. Terome "i Au)ustin au că$ut de acord că
femeile sunt inferioare din punct de vedere moral "i spiritual "i că se#ul "i plăcerile lume"ti
repre$intă o amă)ire diavolească ce îi împiedică pe bărbaţi să evolue$e pe calea spirituală. ;ieţii
oameniF Cei doi au e#aminat împreună &3 9van)helii! ' te#te referitoare la faptele "i la învăţăturile
apostolilor! plus 3& de scrisori "i alte scrieri. 9i au decis care dintre acestea erau „ortodo#e0 "i care
trebuiau respinse. Ale)erea lor a fost susţinută de Conciliul din Carta)ina din anul 3'5! "i
reconfirmată de papa Inocenţiu I o sută de ani mai tr$iu. ;iblia Vul)ate a lui Terome a devenit
unanim acceptată ca singura versiune oficială. Conciliul de la Grent din anul &4@4 a decretat că
aceasta este sin)ura variantă acceptabilă de către catolici.
area ma8oritate a cre"tinilor nu puteau înţele)e ce scrie în această ;iblie! căci era scrisă în latină!
limbă pe care nu o mai înţele)eau. Se ba$au însă pe preoţi! care le spuneau ce trebuie "i ce nu
trebuie să facă. Au e#istat oameni condamnaţi "i uci"i pentru crima de a fi tradus ;iblia în limba
en)le$ă! lucru care a permis milioanelor de credincio"i să afle ce scria cu adevărat în te#tele cu
a8utorul cărora preoţii i+au controlat "i i+au terori$at atta vreme. *n anul 443! credinţa în reîncarnare
a fost scoasă în afara le)ii de cel de+al doilea Sinod al Conciliului din Constantinopole sub influenţa
împăratului Iustinian. <ără să mai a"tepte acordul papei! Conciliul a decis că: „/acă cineva î"i
mărturise"te credinţa în fabuloasa poveste a pree#istenţei sufletelor! declarnd că urmea$ă
monstruoasa doctrină ce re$ultă din ea! acesta trebuie e#comunicat0. onstruoasa doctrină nu
spunea altceva dect că sufletul uman trăie"te de+a pururi! călătorind pe drumul etern al evoluţiei
prin e#perienţă! "i că toţi suntem responsabili pentru acţiunile noastre din această viaţă fi$ică sau din
orice viaţă viitoare.
"i a iadului Acceptarea
de a+i speria teoriei
pe oameni dacăreîncarnării ar fi ei.
nu fac ce spun diminuat puterea
*ntre timp! acestei mafii
cunoa"terea a paradisului
e$oterică aflată în
circuitul public continua să fie retrasă de pretutindeni. /upă Constantin cel are au urmat alţi
împăraţi! care au influenţat la rndul lor cre$ul noii reli)ii care se e#tindea rapid. Drintre ace"tia s+a
numărat "i Geodosie! care a făcut din cre"tinism reli)ia oficială a imperiului! în anul 3(. Duterea
oamenilor în robe ne)re a crescut enorm! în timp ce preoţimea babiloniană s+a mutat cu arme "i
ba)a8e la 2oma. Goţi cei care se abăteau chiar "i cu un milimetru de la doctrina oficială erau
e#ecutaţi cu cru$ime! iar documentele lor erau distruse! e#act cum s+a întmplat cu doctrina lui
-imrod în ;abilon. -u avem de+a face cu ni"te simpli psihopaţi însetaţi de putere! ci cu un plan
calculat la rece de a domni prin teroare! privndu+i pe oameni de cunoa"tere! "i de adevărata viaţă.
2eptilienii "i păpu"ile manevrate de ei nu doreau altceva dect să cree$e o închisoare mentală "i
emoţională! în afara căreia ar fi fost periculos să te aventure$i.

'
*n cele din urmă! în anul @&(! 2oma a fost prădată de vi$i)oţi! un popor )ermanic KarianL care a
ocupat sudul <ranţei! dar la acea vreme ;iserica 2omană avea de8a o influenţă att de mare asupra
populaţiei înct atunci cnd împăraţii au dat bir cu fu)iţii! locul lor a fost preluat de papă. /ictatura
imperială a făcut loc dictaturii papale! iar în secolele care au urmat! 9uropa a devenit cmpul unor
măceluri fără precedent. Dersona8ul cel mai influent era papa! iar acesta se afla sub controlul <răţiei
;abiloniene. *n această privinţă! lucrurile nu s+au schimbat prea mult pnă astă$i. 2eli)ia mo$aică "i
cea cre"tină sunt invenţiile celor care au controlat dintotdeauna cunoa"terea secretă. -ici chiar
ve"mintele rituale nu diferă prea mult de cele antice. Ce poartă papa?  bonetă în formă de craniu!
care simboli$ea$ă felul în care preoţii din "colile misterelor obi"nuiau să se radă pe cap. Aspectele
cele mai ri)ide ale ritualurilor iudaice "i cre"tine sunt aproape similare! lucru de înţeles! căci provin
din aceea"i sursă. itra papală este simbolul în formă de cap de pe"te al lui -imrod. Dentru a
completa trioul! au apărut musulmanii! ai căror clerici poartă la rndul lor o bonetă în formă de
craniu. Islamul a fost creat de „profetul0 ohamed KahometL! care a avut o „vi$iune0 în anul O&B.
dată în plus! ne putem da seama că rădăcinile mahomedanismului se află în reli)ia iudaică "i în cea
cre"tină! deci implicit în cea babiloniană. usulmanii în"i"i consideră islamul o actuali$are a
curentului spiritual iudeo+cre"tin! strămo"ul lor fiind acela"i Avraam despre care se spune că s+a
născut în ora"ul sumerian %r! după care s+a îndreptat către 9)ipt. usulmanii cred că Avraam a fost
cel care a construit Naaba! mormntul sfnt de la ecca "i actualul loc de pelerina8 al musulmanilor
din toată lumea. *n realitate! faimosul cult al Dietrei -e)re era practicat de8a în templele pă)ne ale
$eiţei Semiramida. 1Mnn 1estcott! fondatorul rdinului Eermetic al =olden /a7n! scrie în cartea
sa! 8asonul
folosită magic,
iniţial căritualurile
pentru Diatra -ea)ră despre
pă)ne. care sedin
2e)ăsim crede
noucăsimbolismul
a fost adusă<răţiei
la ecca de Avraam
în „noua0 era
reli)ie.
Simbolul săbiilor curbe încruci"ate repre$intă luna "i Venus! 6uceafărul de dimineaţă! termen folosit
pentru a+l desemna pe 6ucifer. Venus era un alt nume al re)inei Semiramida. usulmanii au
acceptat ideea că oise! re)ele /avid "i Iisus au fost profeţi divini trimi"i de acela"i /umne$eu unic
"i atotputernic! de"i toţi trei erau invenţii ale <răţiei ;abiloniene. Cartea lor sfntă! Coranul!
chipurile inspirată de /umne$eu! îl menţionea$ă pe Iisus în '3 de versete "i îl tratea$ă ca pe un om
în viaţă. 6a fel ca "i reli)ia cre"tină! islamul a fost creat de acelea"i or)ani$aţii ale <răţiei! cu scopul
de a sub8u)a! de a divide "i de a controla. ahomed a fost ultimul profet! fiind considerat de
musulmani ca fiind cel mai autentic. /e aceea! musulmanii cei mai ortodoc"i pretind ca toţi cre"tinii
"i evreii să se convertească la mahomedanism. Germenul lor! Tihad! înseamnă „ră$boiul sfnt0 pe
care au datoria să+l declan"e$e musulmanii împotriva tuturor celor care nu acceptă cre$ul lui
ahomed. Culmea ironiei face ca termenul de islam să însemne a se preda sau a se abandona! iar cel
de musulman
conflicte să însemne
din istorie „cel care
au re$ultat din se predămusulmanilor!
dorinţa sau se abandonea$ă0. Doate
cre"tinilor cele maidesn)eroase
"i evreilor a+"i impune
reciproc credinţele! de"i toate au provenit din aceea"i sursă "i prin aceea"i manipulareF *n vi$iunea
musulmanilor! /umne$eul islamic Allah este acela"i /umne$eu ca "i cel iudeo+cre"tin! Iehova.
Coranul este cartea sfntă a islamului! dar musulmanii acceptă inclusiv Dentateuhul! cele cinci cărţi
din Vechiul Gestament atribuite lui oise. /e fapt! acestea au fost scrise de leviţi după "ederea lor
în ;abilon! "i nu de „oise0! care era doar un titlu folosit în "colile misterelor e)iptene. Să fie oare
o simplă coincidenţă faptul că toate cele trei mari reli)ii actuale! închisori masive ale
subcon"tientului colectiv! care au suprimat ener)ia feminină "i le+au oprimat pe femei! "i care au dat
na"tere unor conflicte att de sn)eroase! au provenit din aceea"i parte a lumii? Sau că aceste reli)ii
monstruoase au fost create de oameni care au avut vi$iuni "i vedenii? ahomed a afirmat că a avut
vi$iunea sa în apropiere de pe"tera în care obi"nuia să se retra)ă. De"terile "i locurile întunecate
apare constant în le)endele supervedetelor reli)ioase "i ale $eilor solari de )enul lui ithra sau
Iisus. ahomed a pretins că cel care l+a vi$itat s+a recomandat ca fiind faimosul Arhan)hel =abriel

'(
din ;iblie! după care "i+a pierdut cuno"tinţa "i a intrat într+o stare de transă. De cnd se afla în starea
sa hipnotică sau de transă! „=abriel0 i+a dat un mesa8 pe care trebuia să+l reţină "i să+l recite.
ahomed susţine că atunci cnd s+a tre$it! mesa8ul se afla înscris în inima sa. Ceea ce a urmat după
această vi$ită a lui „=abriel0 a fost o baie de sn)e fără precedent! căci ahomed "i succesorii săi
au încercat să impună restului lumii cre$ul lor. Islamul nu se opune iudaismului "i cre"tinismului.
Goate cele trei reli)ii conduc la aceea"i stare de spirit! controlată de aceia"i reptilieni. Islamul este o
altă "coală a misterelor! te#tele sale fiind scrise într+un cod e$oteric! pe care masele lar)i trebuiau să
îl înţelea)ă într+un mod literal. *n secolele care au urmat au e#istat momente în care fra)mente din
această cunoa"tere e$oterică au putut a8un)e pnă la publicul lar)! fiind de$văluite de liderii
musulmani mai luminaţi! lucru care e#plică apariţia societăţilor avansate "i "tiinţifice care au fost
create de musulmani în Spania "i ;a)dad. %n aspect cheie al A)endei moderne a <răţiei constă în
stimularea conflictului dintre ccident "i naţiunile islamice prin provocarea unei fracturi între lumea
iudeo+cre"tină "i cea musulmană.
 altă reli)ie născută în urma unei „vi$iuni0 a fost cea a mormonilor! care se inte)rea$ă perfect în
planurile <răţiei! la fel ca "i celelalte reli)ii. ;iserica ormonă sau! mai simplu! ;iserica lui Iisus
Christos a Sfinţilor din %rmă! a fost fondată de Toseph Smith! care a pretins că a primit în anul &B3
vi$ita unui „în)er0 pe nume oroni. Acesta i+ar fi spus de e#istenţa unei cărţi alcătuită din tăbliţe de
aur care conţine: „9van)helia eternă în inte)ralitatea ei0 "i „o relatare despre cei care au locuit
anterior pe acest continent "i despre sursele din care au provenit ei0. 6ui Smith i s+a revelat locul
unde erau ascunse tăbliţele de aur! iar în anul &B5 el le+a tradus în en)le$ă! cu a8utorul a două
„pietre ma)ice0!
leviţi pentru %rim "i$arurile
a desemna Ghummim. /e fapt!
divinatorii! cu%rim "i Ghummim
a8utorul erauprofeţii
cărora făceau numelepefolosite de preoţii
care re)ii Israelului
le urmau cu sfinţenie. Aceste $aruri erau folosite într+un loc sfnt al "colii misterelor numit
Gabernaclu. A apărut astfel o altă reli)ie născută din aceea"i sursă "i o altă sursă de perpetuare a
mitului lui Iisus. Smith a afirmat că tăbliţele de aur erau scrise în limba e)ipteană reformată. A"a s+a
născut Cartea ormonilor! apărută doi ani mai tr$iu! iar adepţii săi au devenit cunoscuţi sub
numele de ;iserica ormonă! apărută în anul &3(. Cei doi piloni ai acestei reli)ii erau Smith "i un
alt individ pe nume ;ri)ham [oun). Amndoi erau francmasoni de ran) înalt din lo8a cheie -e7
[orH. 9#pansiunea noii secte a fost susţinută financiar de ;anca 2othschild din S%A! numită Nuhn!
6oeb and CompanM! cea care a finanţat 2evoluţia Sovietică "i ambele tabere din timpul Drimului
2ă$boi ondial. ormonii sunt o creaţie inte)rală a <răţiei. 9i recunosc ;iblia! dar susţin că te#tele
produse de Smith sunt de ori)ine divină. ,i+au creat comunităţi numite Stlpii Sionului KSion J Sun
J soareL "i în cele din urmă s+au stabilit în Salt 6aHe CitM! %tah. Acesta este ora"ul mormon de unde
sunt orchestrate
capitol. pro)ramele
9ste ciudat cum toatedeaceste
control al minţii
reli)ii ale acestei
au apărut reli)ii!
ca urmare asupra
a unor cărora
vi$iuni voi insistaurmate
subiective! în alt de
apariţia unor do)me e#treme "i autocrate! ba$ate pe teamă! îndoctrinare "i manipulare.
 altă sectă ba$ată pe controlul minţii "i născută din iudeo+cre"tinism este cea intitulată artorii lui
Iehova. embrii acesteia se închină /umne$eului mnios al evreilor! Iehova! iar fondatorul sectei a
fost pedofilul Charles Ga$e 2ussell! un francmason de ran) înalt. Goate aceste reli)ii nu au alt scop
dect acela de a controla populaţia! de a crea conflicte între oameni "i de a divi$a masele. Vi$iunile
<ecioarei aria care au urmat de+a lun)ul secolelor! întărind credinţa în cultul cre"tin! au urmat un
tipar similar. /e"i nu "tie nimeni cum a arătat echipa lui Iisus! oamenii au vi$iuni frecvente cu
persona8e biblice care invariabil le apar e#act a"a cum sunt pre$entate ele în ilustraţiile epocii. Celor
care au vi$iuni biblice li se permite să construiască altare "i biserici în locurile respective! în timp ce
cei care au altfel de vi$iuni sunt condamnaţi ca unelte ale diavolului. 1illiam Cooper! un fost ofiţer
operativ în Serviciile Secrete -avale ale S%A! afirmă că a vă$ut documente secrete care atestă că

'&
e#tratere"trii le+au spus autorităţilor S%A că ei au fost cei care au manipulat rasa umană prin
intermediul reli)iei! satanismului! vră8itoriei! ma)iei "i ocultismului. %n lucru este cert: rasa umană
a fost într+adevăr manipulată prin intermediul reli)iei "i al satanismului. Sin)ura chestiune care mai
rămne de demonstrat este dacă cei care s+au aflat în spatele acestei manipulări au fost e#tratere"trii.
Ca#itolul 8 - Rule Britannia
*n primele secole ale erei noastre! pe măsură ce reli)iile se răspndeau tot mai mult în rndul
maselor
acceleratpopulare! controlndu+le
simultan pe din"i ce
frontul politic pe în
celcefinanciar.
mai puternic!
Vitalăe#pansiunea <răţiei
pentru această ;abiloniene
e#pansiune s+a
s+a dovedit
a fi o ramură de reptilieni pur+sn)e "i cu sn)e încruci"at! care s+a instalat de+a lun)ul secolelor în
-oua Groia  6ondra! trecnd prin Italia! 9lveţia! =ermania "i landa. embrii acestei populaţii
erau adoratori ai cultului lui -imrod. Gotul a început pe timpul fenicienilor cnd! după numeroase
mi)raţii! această populaţie a sfr"it prin a se instala în anul @OO în nordul Italiei! în localitatea care
va deveni mai tr$iu Veneţia. Ace"ti fenicieni au devenit astfel cunoscuţi sub numele de veneţieni.
9i "i+au construit un imperiu maritim "i financiar puternic! care avea la ba$ă împrumutarea unor bani
care nu e#istau "i perceperea de dobn$i în schimbul lor. Această schemă financiară repre$intă un alt
secret al <răţiei ;abiloniene pe care îl re)ăsim în toate epocile "i culturile! ceea ce i+a permis
acesteia să controle$e la ora actuală averea între)ii planete. Atunci cnd te duci la bancă să ceri un
împrumut! aceasta nu tipăre"te nici măcar o sin)ură bancnotă "i nu emite nici o monedă. Got ce face
funcţionarul din spatele )hi"eului este să îţi treacă în cont mărimea împrumutului! "i începnd din
acel
astfelmoment
bani dinîncepi
nimicsă"i plăte"ti dobn$i
acum insistă să olaplăte"ti
o cifră pentru
aflată pe ecranul
acest unui/acă
serviciu. calculator. ;anca
altcineva a creat să
ar îndră$ni
facă acela"i lucru! autorităţile l+ar aresta pentru fraudă! dar băncile au dreptul le)al să opere$e în
acest fel. Acest sistem a fost folosit încă din timpul ;abilonului "i s+a e#tins de+a lun)ul mileniilor.
Duţini au fost cei care au îndră$nit vreodată să+l conteste! căci <răţia care a conceput acest sistem i+a
controlat de la bun început pe re)i! re)ine "i oamenii politici! care l+au impus cu forţa maselor lar)i.
/e fapt! <răţia chiar este alcătuită din re)i! re)ine "i oamenii politiciF „;anii0 creaţi în acest fel sunt
cunoscuţi sub numele de baniFfiatG Kde la fra$a biblică „<acă+seF0L.

Sub tutela <răţiei ;abiloniene! fenicienii+veneţienii "i+a e#tins continuu bo)ăţia "i puterea prin
asasinate! ră$boaie! piraterie "i manipularea prin toate mi8loacele a comerţului "i a banilor. 9i
spri8ineau o ţară atunci cnd aveau interes! dar nu se sfiau să o distru)ă dacă aceasta corespundea
A)endei lor. %na din metodele favorite pe care le+au aplicat a fost falimentarea oricărei persoane!
companiiînsau
întmplă ţări care)lobal
sistemul li se opunea.
actual! e /acă )ăsiţi
bine să "tiţi ocăasemănare între această
e#istă un motiv metodă
întemeiat pentru"i acest
ceea ce se
lucru.
<răţia a a8uns să controle$e astă$i între)ul sistem bancar "i comercial mondial prin intermediul
băncilor centrale! al ;ăncii ondiale! al <ondului onetar Internaţional! al r)ani$aţiei ondiale a
Comerţului! al ;ăncii pentru Investiţii Internaţionale ".a.m.d. 2eptilo+arienii din Veneţia au făcut
căsătorii din interes! "i+au cumpărat titluri sau pur "i simplu au inventat unele. *n consecinţă! în 8urul
anului &&5&! au devenit cunoscuţi în 9uropa sub numele de „-obilimea nea)ră0. Ca întotdeauna în
istorie! fenicienii Ksau mai bine $is reptilo+fenicieniiL au devenit aristocraţia conducătoare. Sfera lor
de operaţiuni s+a e#tins din nordul Italiei către =enova! apoi către 6ombardia! a8un)nd în sfr"it în
9lveţia. Cuvntul lombard este încă lar) folosit în industria financiară! iar una din stră$ile cele mai
faimoase din centrul financiar al lumii! CitM din 6ondra! este 6ombard Street. -ordul Italiei sau
6ombardia a fost invadat în secolul IV e.n. de către „celţii0 arieni numiţi lombar$i! care au adus cu
ei un aflu# de sn)e nordic dinspre =ermania. ai tr$iu! ei au fost absorbiţi de un alt popor arian!

'B
francii! de la care se tra)e numele <ranţei. De scurt! au e#istat mai multe ramuri ale aceleia"i rase
albe! conduse însă inevitabil de acelea"i familii reptilo+ariene! fără ca marea ma8oritate a populaţiei
să "tie de e#istenţa lor. Ca "i în $ilele noastre! ace"ti reptilieni "i marionetele pe care le controlea$ă
arătau la fel ca oamenii! cu diferenţa că erau controlaţi de o forţă interioară ce opera în conformitate
cu o A)endă pe termen lun). 9lveţia a rămas pnă astă$i un nucleu financiar e#trem de important al
<răţiei. A"a se e#plică de ce această ţară nu este atacată "i nu ia niciodată parte la ră$boaie! chiar
dacă toate celelalte ţări de la )raniţele sale sunt implicate într+un conflict. 9lveţia este principalul
centru financiar al oamenilor care creea$ă ră$boaiele! a"a că este normal ca ace"tia să se asi)ure că
ea nu va fi implicată. Vedeţi ct de simplă devine istoria atunci cnd cuno"ti A)enda?
Secole la rnd! Veneţia a rămas nucleul liniilor )enealo)ice reptiliene! care au continuat să se
e#tindă pornind de aici către rientul *ndepărtat odată cu călătoriile veneţianului arco Dolo!
despre care am avea mult mai multe de spus dect este dispusă să recunoască istoria oficială. 6a ora
actuală! familiile re)ale care au supravieţuit în 9uropa sunt succesoarele acestei -obilimi -e)re!
inclusiv Casa ;ritanică de 1indsor. Goate aceste case re)ale practică satanismul "i sunt mnă în
mnă cu francmasoneria "i cu alte societăţi secrete ale 9litei. -obilimea -ea)ră a stabilit relaţii
apropiate cu liniile )enealo)ice din area ;ritanie! care s+au ascuns de altfel în spatele inva$iei unei
alte ramuri a „familiei0 lor din anul &(OO! norman$ii lui 1ilhelm Cuceritorul "i clanul St Clair! o
familie de sor)inte viHin)ă. Dotrivit vechii scheme! -obilimea -ea)ră s+a încruci"at prin alianţe
matrimoniale cu familiile aristocratice britanice! "i+a acordat sin)ură titluri sau "i le+a inventat pur "i
simplu. /ouă familii au fost cu deosebire importante în acest asalt al -obilimii -e)re asupra arii
;ritanii:
londone$Lclanul SavoM
a condus "i clanul
Italia 9stes.
între anii &&@OClanul SavoM
"i &'@4! Kal cărui
iar familia nume
9stes l+a preluat
a condus faimosul
re)iunea hotel
<errara de la
&&(( "i pnă în anul &O(! cnd Italia s+a unificat. 9#istă nenumărate e#emple ale felului în care s+a
infiltrat -obilimea -ea)ră! prelund controlul asupra An)liei. 9leanor! fiica lui Deter! cel de+al
nouălea conte de SavoM s+a măritat cu re)ele en)le$ Eenric al III+lea. Deter SavoM contele -obilimii
-e)re a primit astfel proprietăţi întinse în An)lia de la socrul său! re)ele An)liei! inclusiv titlul de
Conte en)le$&& de 2ichmond. /in această po$iţie! noul conte de 2ichmond a aran8at o serie de alte
căsătorii între -obilimea -ea)ră "i aristocraţia en)le$ă. S+a a8uns pnă acolo înct fratele său mai
mic! ;oniface! a fost numit Arhiepiscop de CanteburMF -obilimea -ea)ră a controlat de la bun
început ;iserica An)liei! iar una dintre cele mai active repre$entante actuale ale ei! re)ina An)liei
9li$abeta a II+a! este considerată încă "eful oficial al ;isericii. 6iniile )enealo)ice ale -obilimii
-e)re sunt linii reptiliene pur+sn)e "i cu sn)e încruci"at! care aparţin în totalitate <răţiei
;abiloniene. 9le au preluat friele puterii în 9uropa! ducnd mai departe A)enda reptilienilor.
<ondatorii caselor re)ale europene! multe din ele active "i la ora actuală! au fost 2upert! conte de
-assau! "i Christian! conte de ldenbour). Cei doi au trăit în secolele I+II! în perioada în care
-obilimea -ea)ră><răţia ;abiloniană "i+a lansat planul de preluare a controlului în întrea)a 9uropă.
/in 2upert s+au tras casele Eesse+/armstadt "i Eesse+Cassal! ducii de 6u#embour)! ;attenber)+ii
Kdeveniţi ulterior ountbatten+iL! Drinţii de rania Kran)eL "i -assau! precum "i re)ii landei. /in
Christian s+au tras re)ii /anemarcei "i -orve)iei! casa Schles7i)+Eolstein "i clanul de Eanovra
KEanoverL! care aveau să devină re)i ai An)liei. /in Eanover+i a derivat mai tr$iu actuala casă de
1indsor. Alte linii )enealo)ice reptiliene ale -obilimii -e)re i+au inclus pe ducii de -ormandia
Kprecum 1ilhelm Cuceritorul! de unde "i spri8inul acordat de ei acestuia "i clanului St ClairL! pe
Sa#a+Cobur)+i Ko altă casă înrudită cu 1indsor+iiL "i pe Dlanta)eneţi! din care au re$ultat monarhiile
Gudor "i Stuart ale An)liei. Vă puteţi da seama că aristocraţia en)le$ă "i monarhii care au condus
An)lia au fost de fapt membri ai -obilimii -e)re. -obilimea scoţiană! clanurile "i familiile
&&
-. Gr. 9#istă o distincţie între titlul de conte specific altor aristocraţii $count' "i cel de conte en)le$ $earl'.

'3
aristocratice conducătoare! precum St Clair! ;ruce "i altele! fac "i ele parte inte)rantă din -obilimea
-ea)ră! adică din rndul liniilor )enealo)ice reptilo+ariene străvechi! de"i într+o formă mai puţin
transparentă. Goate aceste familii se luptă între ele pentru bani "i putere "i mulţi din membrii lor nu+
"i dau seama cine sunt "i cine îi controlea$ă! dar în realitate sunt aceia"i reptilieni+AnunnaHi răma"i
din vechime! care se re)ăsesc invariabil în toate po$iţiile re)alităţii! puterii politice "i reli)ioase.
ulte din marile familii financiare "i din lumea afacerilor celebre la ora actuală fac parte din
-obilimea -ea)ră "i implicit din <răţia ;abiloniană. /e pildă! dinastia bancherilor 1arbur)
repre$intă
vremea cnd o ramură a familiei
ora"ul se Abrahamputerii
afla la apo)eul del ;ranco! cea mai
"i influenţei mare
sale. familie
<amilia de bancheri
A)nelli! din Veneţia
proprietara pe
colosului
industrial care produce automobile <iat Kvă mai amintiţi de banii „fiat0?L este o altă linie
)enealo)ică din rndul -obilimii -e)re. A"a se e#plică de ce această familie controlea$ă practic
Italia! dictnd )uvernelor ţării după cum dore"te.  altă familie e#trem de puternică din rndul
-obilimii -e)re veneţiene a fost familia edici. 9i au fost cei care au sponsori$at călătoria lui
Cristofor Columb! în urma căruia acesta a „descoperit0 America. Voi oferi în curnd mai multe
e#plicaţii pe mar)inea acestui subiect. Aceea"i familie l+a sponsori$at pe artistul 6eonardo da Vinci!
un iniţiat de ran) înalt al reţelei de societăţi secrete europene. 9#plicaţia pentru care da Vinci a putut
pre$ice cteva din direcţiile viitoare ale tehnolo)iei este ct se poate de simplă: el avea acces la o
cunoa"tere care le era refu$ată marii ma8orităţi a oamenilor. <aimosul său desen al omului din
interiorul cercului este o ilustrare a )eometriei sacre a măsurii de aur! folosită la construcţia tuturor
locurilor sacre de pe planeta noastră.
Influenţa -obilimii -e)re s+a e#tins în nord către =ermania! aceasta fiind sursa din care a derivat
mai tr$iu Casa de 1indsor! actuala familie re)ală britanică. Dnă cnd "i+au schimbat numele în
anul &'&5! această familie s+a numit Casa de Sa#a+Cobur)+=otha! o linie re)ală )ermană care se
tra)e din -obilimea -ea)ră veneţiană "i lombardă! cu rădăcinile în ;abilon. 1indsor+ii sunt
reptilieni pur+sn)e "i "tiu foarte bine acest lucru. Cnd -obilimea -ea)ră s+a e#tins în =ermania!
familia veneţiană del ;anco a devenit cunoscută sub numele de 1arbur). /e"i pretind că sunt evrei!
1arbur)+ii sunt de fapt o linie )enealo)ică reptilo+ariană. A"a se e#plică de ce au devenit bancherii
. *n anul &''! ţineam un turneu de
lui Eitler! la fel ca "i alte familii reptilo+ariene precum 2othschild
conferinţe în Africa de Sud. Am fost invitat la o întlnire privată cu D.1. ;otha! pre"edintele Africii
de Sud în anii P(! care dorea să+mi ofere informaţii referitoare la cine conduce cu adevărat acea
ţară. i+a spus că în timpul pre"edinţiei sale i s+a cerut să primească o dele)aţie a ramurii en)le$e a
2othschild+ilor în ora"ul Cape Go7n. *n timpul întlnirii! oaspeţii i+au spus că banii care le+au

aparţinut în
investiţii cndva
Africaevreilor
de Sud!)ermani
dacă se se află depo$itaţi
înţele)eau asupra în băncile
ratei elveţiene!
dobn$ii. ;otha fiind disponibiliindi)narea
"i+a manifestat pentru
"i a refu$at să intre în 8oc. Ace"ti bani au fost într+adevăr locali$aţi recent în băncile elveţiene! fiind
furaţi de la evreii care au pătimit atta în timpul dictaturii lui Eitler. /e la ră$boi "i pnă în pre$ent!
2othschild+$ii i+au împrumutat în repetate rnduri! făcnd avere de pe urma dobn$ilor percepute.
Asta cred ei în realitate despre poporul evreu! de"i o e#punere a acestei familii ar însemna să fii
numit „antisemit0 att de evrei! care nu "tiu în ce fel sunt manipulaţi! ct "i de acei „radicali+roboţi0
att de severi cu alţii! dar de indul)enţi cu ei în"i"i! cunoscuţi "i sub numele de stn)a politică. /acă
doriţi să aflaţi cum )nde"te "i ce face „stn)a0 politică! cel mai bine este să aflaţi cum )nde"te "i
ce face „dreapta0 politică. Vă asi)ur că este acela"i lucru. 2othschild+$ii erau cunoscuţi iniţial sub
numele de ;auer! una din cele mai faimoase familii oculte din =ermania 9vului ediu! iar ori)inea
lor nu are nimic de+a face cu Israelul! ci cu unţii Cauca$. Goţi sunt reptilieni care î"i schimbă
forma! ascun$ndu+se sub înfăţi"ări omene"ti. /in cnd în cnd! familiile 9litei <răţiei î"i schimbă

'@
numele! pentru a se asi)ura că marea ma8oritate a oamenilor nu+"i vor da seama că acelea"i linii
)enealo)ice deţin puterea în toate momentele istoriei.
 vreme! -obilimea -ea)ră "i+a stabilit capitala la Amsterdam. ulţi dintre ei au pretins că sunt
evrei fără să fie în realitate! căci erau de fapt linii )enealo)ice ariene ce au călătorit pe diferite rute.
%nii se tră)eau din fenicieni+veneţieni! iar alţii erau Hha$ari arieni din unţii Cauca$! unde
strămo"ii lor s+au convertit în masă la iudaism în secolul VIII. Ceea ce numim astă$i iudaism nu este
dect o refle#ie a reli)iei babiloniene a soarelui! lucru valabil "i în ca$ul cre"tinismului. Cei care au
preluat conducerea
în principal Kdar nuîne#clusivL
Amsterdam
prinerau succesoriirasei
intermediul ma)icienilor ne)riolande$
albe. Doporul din ;abilon!
a fostreptilieni
convins opernd
să înceapă
să se stabilească în Africa de Sud în perioada în care -obilimea -ea)ră "i+a avut ba$a la
Amsterdam. *n anul &O'! un membru al -obilimii -e)re pe nume 1ilhelm de rania a fost urcat
prin manipulare pe tronul An)liei. Imediat după acest moment! elita conducătoare reptilo+ariană din
Amsterdam s+a mutat la 6ondra! pentru a se reuni cu ceilalţi reptilo+arieni stabiliţi aici Kunii dintre ei
cu mii de ani înainteL. 6ondra a devenit astfel în "i mai mare măsură epicentrul operaţiunilor lor din
ce în ce mai )lobale. Abia după acest moment au putut fi convin"i "i en)le$ii să înceapă să se
stabilească în Africa de Sud! scop în are au început un ră$boi cu olande$ii de acolo! a"a+numiţii bari!
pentru a prelua controlul asupra ţării. Ambele populaţii erau în realitate pioni într+un 8oc pe care nu
îl înţele)eau! "i pe care succesorii lor l+au înţeles încă "i mai puţin. 1ilhelm de rania a debarcat în
An)lia! adică în ;arat+land! în anul &O! în apropiere de GorbaM! locul în care troianul ;rutus a
debarcat în anul &&(3 î.Ch. pentru a crea -oua Groia. Chiar "i a$i mai e#istă o statuie a lui 1ilhelm
de rania
adept în portul
al artelor ;ri#ham!
e$oterice! pentru a său!
iar medicul comemora
Tohannsosirea sa în apropiere
Sche7eit$er! cunoscutde
"i acest loc. 1ilhelm
sub numele era un
de Eelvetius!
pretindea că era alchimist "i că a reu"it să transforme plumbul în aur.
1ilhelm de rania a devenit re)ele 1illiam III al An)liei prin căsătoria sa cu re)ina arM.
Gratamentul )rotesc la care i+a supus pe irlande$i avea să conducă la secole între)i de revoltă "i
amărăciune în această ţară! sentimente care continuă pnă astă$i. *n anul &O'@! 1illiam a semnat
documentul de înfiinţare a ;ăncii An)liei! iar -obilimea -ea)ră! împreună cu aristocraţia reptilo+
ariană de8a stabilită de secole în An)lia! au pus ba$ele CitM+ului financiar din 6ondra! care avea să
devină centrul financiar al lumii! po$iţie pe care "i+o păstrea$ă "i la ora actuală. -u este de mirare că
intrarea în CitM+ul londone$ este marcată astă$i de statui ale unor reptile înaripate care ţin în mini
scuturi albe cu o cruce ro"ie pe ele! străvechiul simbol arian al soarelui! dar "i simbolul mai recent al
ro$i+crucienilor sau =ra+al+ului sumerian! repre$entaţi de acelea"i linii )enealo)ice reptiliene. Vom

discuta mai
diferitele amănunţit
ramuri despre acest
ale -obilimii -e)resubiect mai tr$iu.
reptilo+ariene. Alte bănci
Acestea erau:centrale fuseseră
;anca din de8a create
Amsterdam de
K&O('L!
;anca din Eambur) K&O&'L "i ;anca din Suedia K&OO&L. /ar adevărata bi8uterie a coroanei a fost
;anca An)liei. Aceste bănci aveau drept scop să împrumute diferitelor )uverne bani care nu e#istau!
percepndu+le în schimb dobn$i Kplătite în ultimă instanţă de populaţie! sub formă de impo$iteL. Cu
ct datoriile naţionale erau mai mari! cu att mai mare devenea dobnda "i nivelul de impo$itare a
populaţiei. *nţele)eţi mecanismul? Am fost du"i de nas! dra)ii mei! "i a sosit timpul să ne tre$im.
9vident! )uvernele "i+ar putea crea! dacă ar dori! propriii bani! fără să plătească dobn$i e#orbitante
cartelului privat al băncilor internaţionale. otivul pentru care nu introduc acest sistem infinit mai
simplu este că )uvernele lor sunt controlate de aceea"i instituţie care controlea$ă "i băncile: <răţia
;abiloniană. embrii acesteia se coordonea$ă între ei prin diferitele lor ramuri aflate într+o ţară sau
alta! pentru a afla imediat dacă cineva îndră$ne"te să se )ndească măcar la o încălcare a
consemnului! pentru a+l strivi apoi din punct de vedere economic "i politic. Drincipalul mecanism de
coordonare între băncile centrale interconectate este ;anca de Investiţii Internaţionale! cu sediul la

'4
=eneva! în 9lveţia. 6a fel cum <răţia ;abiloniană controlea$ă monarhiile prin simplul fapt că
membrii săi alcătuiesc aceste monarhii! tot ea a creat partidele politice! att cele de stn)a ct "i cele
de dreapta sau centru. /e pildă! radicalul Dartid 6iberal din area ;ritanie! actualmente transformat
în Dartidul 6iberal+/emocrat! era cunoscut cndva sub numele de Dartidul Veneţian. 6a nivelele cele
mai înalte! toţii membrii de partid sunt reptilo+arieni sub diferite de)hi$ări. V+aţi întrebat vreodată
de ce par att de diferiţi politicienii atunci cnd vorbesc în public! dar aplică e#act acelea"i politici
atunci cnd a8un) la putere? *ntre)ul 8oc politic este o ilu$ie creată de ei.

6ista
>hoMsoamenilor care au
>ho al 9litei contribuit la urcarea peDetron
reptilo+ariano+feniciene. a luilistă
lun)a 1ilhelm de rania
a membrilor ar putea fifeniciene
aristocraţiei numită
Kpardon! britaniceL care au subscris la capitalul ;ăncii An)liei Kscoţnd apoi profituri uria"eL s+a
numărat "i 1illiam Cavendish! duce de /evonshire! care a semnat "i invitaţia adresată lui 1ilhelm
să devină re)e. <amilia Cavendish î"i are sediul la Chats7orth Eouse din /erbMshire! fiind la ora
actuală o atracţie turistă. Am vi$itat acest loc "i mi s+a părut unul din cele mai întunecate pe care le+
am vă$ut vreodată. -umai /umne$eu "tie ce s+a petrecut aici de+a lun)ul secolelor Kla fel ca în ca$ul
tuturor re"edinţelor acestor familii ale <răţieiL. ;la$onul familiei Cavendish este o reptilă "i un
"arpe. ricare ar fi ori)inea acestora! cu si)uranţă se potrivesc foarte bine cu realitatea. <amilia
Cavendish a fu$ionat cu clanul NennedM din S%A cnd Nathleen! sora pre"edintelui Tohn <.
NennedM! s+a măritat cu mo"tenitorul averii /evonshire. Cnd acesta a murit în timpul celui de+Al
/oilea 2ă$boi ondial "i Nathleen "i+a cerut dreptul la mo"tenire! ea a suferit un „accident0 de
avion "i "i+a pierdut viaţa.
<amilia NennedM repre$intă o altă linie )enealo)ică a 9litei! care se tra)e din re)ii irlande$i "i chiar
dintr+o perioadă mai veche. Sosirea lui 1ilhelm de rania pe tronul en)le$ a fost susţinută "i de
aristocraţia reptilo+ariană scoţiană! din care se tră)eau multe din liniile )enealo)ice. <enicienii s+au
stabilit în Scoţia cu mii de ani înainte de Christos! dar cteva din cele mai faimoase linii )enealo)ice
„scoţiene0 au venit ulterior din nordul <ranţei "i ;el)ia! în timpul domniei re)ilor scoţieni /avid I "i
alcolm IV! între anii &&B@ "i &&O4. <amiliile scoţiene clasice precum Ste7art! Seton! Eamilton!
Campbell! /ou)las! ont)omerM! ;alliol! =raham! 6indsaM! Cameron "i ComMn au sosit în această
perioadă. Goate repre$entau linii )enealo)ice provenite din Sumer! ;abilon! Asia ică "i Cauca$!
care "i+au croit drum prin întrea)a 9uropă. 6a &4( de ani de la sosirea lor în Scoţia! conduceau de8a
această ţară. %nul din cei mai faimo"i re)i scoţieni! 2obert the ;ruce! a descins din linia lui 2obert
de ;ru)es! adică din ;el)ia! unul din centrele fundamentale ale <răţiei la ora actuală. /e"i
populaţiile celor două ţări nu au "tiut niciodată acest lucru! bătăliile dintre scoţieni "i en)le$i nu au

fost dect
vederea conflicte între
introducerii ramuri
A)endei ale aceleia"i
comune. 9lite
%nii erau care se luptau
reptilo+arieni! alţii între elesi)uranţă!
nu. Cu pentru supremaţie în
familiile ;ruce
"i St Clair erau reptilieni. %nul din descendenţii lui ;ruce! nobilul scoţian Tames ;ruce of Ninnaird!
a părăsit în anul &5O Insulele ;ritanice! îndreptnd+se către Abisinia! 9tiopia de astă$i! de unde a
adus înapoi în 9uropa Kîn anul &553L un e#emplar rar dinebra -agast, cartea sfntă a etiopienilor!
"i trei e#e mplare din Cartea lui Enoh. Tames ;ruce era francmason! membru al 6o8ei de pe
Canon)ate Nil7innin) nr.B din 9dinbur)h! una din cele mai vechi din Scoţia. Actuala familie re)ală
britanică! 1indsor+ii! poartă o parte din )enele lui 2obert the ;ruce "i ale 9litei scoţiene! irlande$e
"i )ale$e! dar "i din cele ale ramurilor reptilo+ariene )ermane. 6a fel ca toate familiile re)ale din
9uropa! 1indsor+ii sunt repre$entanţi de frunte ai -obilimii -e)re "i ai <răţiei ;abiloniene! fiind
înrudiţi cu 1ilhelm de rania. A"a cum voi e#plica în continuare! sunt reptilieni care î"i schimbă
forma.
Anna Campbell! contesă de ;alcarras "i Ar)Mll! a fost )uvernanta tnărului prinţ 1illiam! iar
Archibald Campbell! primul duce de Ar)Mll! s+a aflat alături de acesta atunci cnd s+a îndreptat către

'O
An)lia! în anul &O! pentru a+l înlătura de la putere pe re)ele Tames II. %na din descendentele
Annei Campbell a fost TennM von 1estphalen! înrudită att cu Campbell+ii ct "i cu ducii de Ar)Mll.
TennM von 1estfalen a fost soţia lui Narl ar#! clona <răţiei creată cu scopul precis de a da na"tere
comunismului. Acest sistem social a fost unul din cele mai eficiente instrumente de divi$are "i
control al populaţiei )lobale prin intermediul fricii. *n treacăt fie spus! unul din motivele pentru care
ar# i+a condamnat pe evrei era faptul că el nu aparţinea acestei rase! contrar credinţei populare.
9ra membru al unei linii )enealo)ice ale <răţiei! motiv pentru care a "i primit rolul de frunta" al
mar#ismului! sistem teoretic creat nu de el! ci pentru el . Aceste linii )enealo)ice s+au încruci"at
continuu între ele! ocupnd po$iţiile puterii politice "i economice de+a lun)ul secolelor! fi"ele lor
)enetice fiind înre)istrate pnă în cele mai mici detalii. Se "tie precis care linii sunt mai predispuse
să fie posedate de către reptilieni "i care nu. ri de cte ori apare o po$iţie de putere care trebuie
ocupată! este aleasă o persoană dintr+o linie )enealo)ică reptilo+ariană "i dacă aceasta nu s+a
racordat de8a la con"tiinţa reptiliană prin intermediul societăţilor secrete! este invitată pe loc să intre
în club! invitaţie pe care nimeni nu o respin)e vreodată.
*ncruci"ările "i înrudirile dintre aceste linii )enealo)ice sunt interminabile. Conţii moderni de
;alcarras sunt înrudiţi cu vicontele Co7draM Kfamilia lui 1eetman Tohn Churchill Dearson! care
controlea$ă ;inancial :imes'. ama acestuia a fost fiica 6ordului Spencer Churchill! bunicul lui
1inston Churchill! iar sora sa s+a măritat cu ducele scoţian de Atholl. 6iniile Ar)Mll+;alcarras îi
includ "i pe 6indsaM "i Campbell. 2obert 6indsaM! cel de+al &B+lea conte de ;alcarras! a devenit
pre"edintele ;ăncii -ational 1estminster! una din cele patru bănci de scont britanice "i director al
companiei de asi)urări
"i al afacerilor e#terne. 2othschildUs Suno Alliance
ama sa a fost Assurance.
Cavendish! Acela"i
actualii duci conte a fost ministrul
de /evonshire! cu sediul apărării
la
Chats7orth Eouse. 9ste doar un e#emplu al le)ăturilor de rudenie dintre aceste linii )enealo)ice.
<amilia arlborou)h! una din cele mai puternice familii aristocratice britanice! a 8ucat de asemenea
un rol important în instalarea lui 1ilhelm de rania pe tronul An)liei. embrii ei sunt înrudiţi cu
Churchill+ii! iar 1inston Churchill s+a născut chiar în casa ancestrală a familiei! ;lenheim Dalace! de
ln)ă #ford! ale cărei porţi sunt împodobite cu bla$onul familiei arlborou)h! dominat de două
reptile. Churchill "tia e#act ce face atunci cnd a devenit primul ministru al arii ;ritanii în timpul
ră$boiului. Ima)inea sa creată de istoria oficială este o farsă. 9l nu a salvat Insulele ;ritanice de o
tiranie! ci a făcut parte din acel sistem care a creat iniţial tirania! dnd na"tere unui ră$boi în care
ambele tabere au fost finanţate "i susţinute de aceia"i oameni. A" putea sta toată $iua să vă ofer
detalii despre familiile 9litei reptilo+ariene "i despre felul în care s+au înrudit acestea pentru a prelua

puterea
din în toatede
antichitate domeniile vieţii
acelai trib ce umane de+adin
acţionea$ă lun)ul miilorinferioară
re)iunea de ani. Această
a celeilume
de+a a@+a
fostdimensiuni.
controlată încă
A)enda reptiliană a continuat să evolue$e secol după secol. 9a repre$intă planul pe termen lun) al
acestui trib! "i implicit al reptilienilor! de a prelua controlul asupra planetei. A)enda are etape "i
termene clar demarcate! lucru evident dacă anali$ăm preci$ia "i eficienţa incredibilă a fiecărei
mi"cări a <răţiei! sub atenta suprave)here a nucleului interior care operea$ă în culise! de fapt chiar
într+o altă dimensiune. Spre e#emplu! în anul &OO4 a i$bucnit un ră$boi între olande$i "i britanici! iar
area Ciumă a ucis O.((( de londone$i! silind două treimi din populaţia ora"ului să î"i părăsească
locuinţele "i să fu)ă. *n anul &OOO! pe data de B septembrie! a i$bucnit arele Incendiu din 6ondra!
care a distrus ora"ul "i care a fost pus pe seama unui brutar din Duddin) 6ane. Aceste evenimente s+
au petrecut în perioada în care se făceau planuri pentru aducerea pe tronul An)liei a lui 1ilhelm de
rania. Cnd acesta a sosit din landa! multe ramuri ale liniilor )enealo)ice ale <răţiei s+au reunit la
6ondra Ksau -oua GroiaL pentru a crea un stat ma8or al operaţiunilor. =raţie incendiului! în centrul
6ondrei a apărut un teren viran pe care "i+au putut construi noul centru financiar. ,i cine credeţi că a

'5
fost numit arhitect+"ef al noii 6ondre? -imeni altul dect Sir Christopher 1ren! un iniţiat de ran)
înalt al <răţiei. Să fie o simplă coincidenţă? Catedrala St Daul din 6ondra cu domul ei masiv! are
două replici similare! una la Daris în <ranţa! "i alta la 1ashin)ton /.C. %na poartă numele de
Danteon! iar cealaltă este Sediul Con)resului de pe Colina Capitoliului Knumită astfel după Colina
Capitolină! o colină sacră a <răţiei ;abiloniene din 2oma anticăL.
*n anii care au urmat sosirii lui 1ilhelm de rania s+a născut arele Imperiu ;ritanic. De vremea
cnd eram copil! m+am întrebat întotdeauna cum au reu"it cteva insule care abia pot fi vă$ute pe
hartă
urmei!sănici
cree$e
nu a"ifost
să conducă
un areun imperiu
Imperiu mondial.ciAcum!
ritanic, motivele
un Imperiu mi+audevenit
al <răţiei evidente.
;abiloniene 6a urma
cu sediul la
6ondra. *n timp ce Imperiul ;ritanic continua să se e#tindă în cele două Americi! în Africa! Asia!
China! Australia "i -oua Qeelandă! controlul <răţiei asupra lumii între)i devenea din ce în ce mai
evident. Alte ramuri reptilo+ariene din ţări ca Spania! Dortu)alia! <ranţa! ;el)ia "i =ermania! au
ocupat alte părţi din Africa. Spaniolii "i portu)he$ii au pus stăpnire pe America Centrală "i de Sud.
2e)ele 6eopold al II+lea al ;el)iei! un membru al liniei )enealo)ice reptiliene de 1indsor! numită
Sa#a+Cobur)+=otha! a 8ucat un rol ma8or în ocuparea 9uropei "i în e#ploatarea Africii. riunde se
duceau reptilo+arienii! primul lor )nd era să distru)ă cultura "i cunoa"terea nativilor. 9i se )răbeau
să scoată din circulaţia publică cunoa"terea e$oterică "i chiar amintirile "i înţele)erea adevăratei
istorii. Astfel! toate relatările antice referitoare la reptilieni "i la ori)inile rasei albe au fost distruse
sau ascunse în bibliotecile secrete ale <răţiei! cea mai mare fiind a Vaticanului. Cre"tinismul nu a
fost altceva dect un instrument de eliminare a unor informaţii vitale pentru oameni.
6a prima vedere! am putea crede că reducerea dimensiunilor imperiilor europene la care asistăm la
ora actuală Kinclusiv a Imperiului ;ritanicL este sinonimă cu o reducere a influenţei reptilienilor.
-ici vorbă. *n realitate! influenţa acestora a crescut "i mai mult. rice formă de control deschis! cum
ar fi o dictatură! are o perioadă de viaţă limitată! căci mai devreme sau mai tr$iu va strni o revoltă
populară care o va elimina. *n schimb! controlul invi$ibil sau sub acoperire! cel pe care nimeni nu îl
poate vedea! identifica "i e#pune! poate continua la infinit! căci nimeni nu se revoltă împotriva unui
sistem de a cărui e#istenţă nu "tie nimic. %n om care crede că este liber nu se va pln)e de sclavie.
Ceea ce s+a întmplat în ultimul secol în Africa! America de Sud! Asia! S%A "i Canada nu înseamnă
altceva dect o înlocuire a metodelor de control deschis cu altele! mai subtile! de control sub
acoperire. *n timp ce aceste imperii păreau să se contracte! în special cel britanic! în urma lor a
rămas o întrea)ă reţea de societăţi secrete! linii )enealo)ice "i structuri care deţin acum în minile
lor friele puterii! dar fără teama unei revolte din partea populaţiei! care nu "tie cine o controlea$ă de

fapt.
Structura puterii )lobale este ct se poate de simplă. 9#istă o A)endă )lobală coordonată din CitM+ul
&B
londone$! care include centrul financiar cunoscut sub numele de ila Dătrată "i acel perimetru de
pe malul Gamisei care a8un)e pnă la Casa Darlamentului! sediul )uvernului "i cel al serviciilor
secrete! inclusiv ;ucHin)ham Dalace! sediul liniei )enealo)ice reptiliene cunoscută sub numele de
1indsor. =uvernul britanic nu repre$intă dect o acoperire a A)endei operată din acest perimetru cu
valoare imobiliară ma#imă din CitM of 6ondon "i CitM of 1estminster. Alte două centre cheie ale
<răţiei ;abiloniene sunt Darisul "i Vaticanul. Driviţi structurile )uvernamentale numite în bătaie de
8oc „democratice0! structura sistemului 8uridic! economic! a mass+mediei "i a celorlalte instituţii care
e#istă în marea ma8oritate a ţărilor occidentale moderne. /e unde a apărut modelul ori)inal al
acestor structuri? /esi)ur! din 6ondra. Spre e#emplu! încă mai e#istă o vorbă care spune că 6ondra
este „ama Darlamentelor0. Aceste structuri au fost concepute pentru a da aparenţa libertăţii!
&B
Alu$ie la suprafaţa restrnsă a acestei re)iuni din 6ondra.

'
permiţnd în schimb un control aproape nelimitat din spatele scenei. Acestea sunt structurile pe care
le+a lăsat în urma sa Imperiul ;ritanic atunci cnd s+a retras din ţările ocupate! permiţndu+le să se
)uverne$e sin)ure. Gotul este o farsă sinistră. cupaţia fi$ică a fost înlocuită de cea financiară! iar
metodele deschise de control cu cele sub acoperire. /in 6ondra! 9lita reptilo+ariană î"i dictea$ă
politica „mana)erilor de ramură0! adică liniilor )enealo)ice din celelalte ţări care au )ri8ă ca A)enda
coordonată de instituţia+mamă să fie introdusă la nivel )lobal. A"a se e#plică de ce toate ţările aplică
practic aceea"i politică. *n S%A! principalii directori de ramură sunt 2ocHefeller+ii! care controlea$ă
un între) cartel de familii precum or)an! Earriman! Carne)ie! ellon etc.! supervi$at de 6ondra.
*n Africa de Sud! directorii de ramură sunt membrii familiei ppenheimer.
*n anul &''! am petrecut trei săptămni călătorind! discutnd "i ascultnd tot felul de oameni din
Africa de Sud! "i am a8uns la conclu$ia că această ţară repre$intă un e#emplu perfect pentru te$a pe
care o susţin aici. Să anali$ăm mai înti istoria acestei ţări. Drimii care s+au instalat la Cape Go7n au
fost olande$ii! odată cu venirea la putere a -obilimii -e)re în Amsterdam. /upă ce aceasta "i+a
mutat sediul la 6ondra! en)le$ii au devenit principalii pioni ai ocupaţiei. Compania olande$ă /utch
9ast India CompanM din Africa de Sud a fost înlocuită de cea britanică! ;ritish 9ast India CompanM.
9#ploratorii interiorului Africii! ca dr. /avid 6ivin)stone! au fost finanţaţi de or)ani$aţii precum
-ational =eo)raphic SocietM! controlate de CitM+ul londone$.
%n alt val al ocupaţiei reptilo+ariene a fost coordonat de Cecil 2hodes "i de Compania Africii de Sud
pe care o conducea! o altă operaţie a CitM+ului londone$. 2hodes a fost un frunta" al <răţiei!

acţionnd îndeosebi prin"i intermediul


. 2hodes
e#iste "i astă$i unei societăţi
Compania Africii de Sud secrete numităimperiilor
au pus ba$ele asa 2otundă! care continuă
diamantelor să
"i aurului
numite /e ;eers "i Consolidated =oldfields! controlate la ora actuală de familia ppenheimer în
numele aceleia"i <răţii care l+a finanţat pe 2hodes.  altă filială a Companiei Africii de Sud a fost
celebra Companie 6ondon+2hodesia! numită "i 6onrho! condusă! printre alţii! de GinM 2o7land.
6onrho a manipulat "i e#ploatat sn)eros popoarele africane! lucru care corespunde A)endei actuale
privind continentul african. *n mod evident! acesta a fost controlat încă de la sosirea primilor oameni
albi de acela"i )rup! prin intermediul mai multor companii "i persona8e.
*nainte de transferul de putere dinspre minoritatea albă către ma8oritatea nea)ră din Africa de Sud!
operat sub conducerea lui -elson andela! familia ppenheimer a controlat (R din companiile
cotate la bursa sud+africană! inclusiv toate industriile miniere de e#ploatare a aurului! diamantelor "i
celorlalte materii prime de care depinde economia acestei ţări. *ntre altele! a controlat mass+media
prin intermediul mai multor directori e#ecutivi. S+a produs apoi „marea schimbare0! odată cu
eliberarea din închisoare a lui -elson andela! iar populaţia nea)ră a cunoscut „libertatea0. 6a ora
actuală! după această victorie a democraţiei! familia ppenheimer continuă să controle$e (R din
companiile cotate la bursa sud+africană! acelea"i industrii miniere de care depinde economia ţării "i
mass+media! prin intermediul unor directori precum prietenul lui EenrM Nissin)er! miliardarul
irlande$ GonM U2eillM. U2eillM "i+a dat demisia din funcţia de pre"edinte al corporaţiei Eein$!
controlată de <răţie! "i a început să cumpere $iare în întrea)a lume! banii nefiind o problemă pentru
el. Care este în acest ca$ diferenţa între controlul <răţiei asupra Africii de Sud înainte "i după
„marea schimbare0? 9#istă o asemenea diferenţă: nimeni nu se mai pln)e la ora actuală! căci
controlul deschis a fost înlocuit cu cel sub acoperire. Ct timp minoritatea albă a stat la putere!
opinia publică mondială nu a încetat să condamne această ţară! spunnd: „-u e dreptF0 2adicalii
stri)au din toţi rărunchii: „9 stri)ător la cerF 9ste o formă de rasism! o dictaturăF0 ,i chiar era. 6a
ora actuală! protestele au încetat! iar andela a a8uns un erou popular! în timp ce acelea"i familii
continuă să controle$e Africa de Sud! la fel ca mai înainte! dar fără să mai aibă parte de a)itaţie.

''
=hetourile mi$ere continuă să e#iste în So7eto! ba chiar au devenit mai numeroase! dar nu mai ţin
prima pa)ină a $iarelor din întrea)a lume! căci toţi "tiu că acum Africa de Sud a devenit o ţară liberă
"i democratică. =uvernul or)ani$aţiei A-C este la fel de corupt "i de controlat ca "i cel al minorităţii
albe de dinainte. Shell il! compania petrolieră a <răţiei ;abiloniene controlată de oameni ca Drinţul
;ernhard al landei! a făcut cadou A-C un între) bloc de birouri ultramoderne în momentul
schimbării! "i nu este un secret pentru nici un 8urnalist care î"i merită acest nume că andela nu ia
nici o deci$ie fără să se consulte mai înti cu familia ppenheimer. *n anul &''3! andela "i+a
petrecut Crăciunul la casa de vacanţă de la -assau a lui GonM U2eillM. 6a începutul anului &''@!
U2eillM a cumpărat cel mai mare )rup media din Africa de Sud. ops. /ar ce fac eu aici? are mă
îndoiesc de unul din marii eroi ai umanităţii? /oamne fere"teF Drobabil andela este un om simplu!
care a învăţat din mers realitatea puterii! nemaidispunnd de puterea sau dorinţa de a se opune
deschis sistemului. 9#istă în schimb oameni ne)ri cu adevărat corupţi! precum 2obert u)abe!
pre"edintele Qimbab7e! care nu î"i dore"te nimic mai mult dect să accepte banii oferiţi de <răţie "i
să 8oace un rol frunta" în piesa re)i$ată de aceasta! pe seama poporului său. 9#istă linii )enealo)ice
reptiliene "i în rndul ne)rilor! nu doar al albilor.
Aceea"i situaţie e#istă în tot restul lumii! condusă de acelea"i linii )enealo)ice "i de marionetele
manevrate de ele "i aflate la putere! att în faţa camerelor de luat vederi ct "i în spatele u"ilor
închise. A"a se face că dacă A)enda reptilienilor impune prăbu"irea dolarului american sau a
pesoului me#ican! ori a unui )uvern între)! sau declan"area unui ră$boi civil! directorii de ramură
din ţările respective se pun pe treabă! tră)nd tot felul de sfori financiare! media "i ale societăţilor
secrete! pnăCitM+ul
oameni din cnd A)enda
londone$este îndeplinită.
"i din *n ale
alte centre acest<răţiei
fel! întrea)a
ca Daris!lume poate
;onn! fi condusă
;ru#elles! de cţiva
1ashin)ton!
-e7 [orH! 9lveţia "i Vatican. 9ste o structură de control simplă! dar perfect or)ani$ată! condusă cu
un pumn de fier! iar cei care nu fac e#act ce le spune această structură sunt striviţi fără milă. A"a se
e#plică de ce a funcţionat ea o perioadă att de lun)ă! într+un mod att de eficient. /acă mai
adău)ăm "i faptul că această realitate pare att de bi$ară înct marea ma8oritate a oamenilor nu ar
putea+o accepta cu nici un chip! obţinem tabloul perfect al unui mecanism de control ideal!
necontestat de nimeni. /eocamdată.
Ca#itolul 9 - Cavalerii Soarelui
/e+a lun)ul miilor de ani care s+au scurs! liniile )enealo)ice reptiliene pur+sn)e "i hibride au creat
o reţea fantastică de societăţi secrete prin intermediul cărora î"i pun în practică A)enda. area
ma8oritate a oamenilor nu sunt con"tienţi de această forţă de coordonare care le manipulea$ă
)uvernele "i vieţile. *n următoarele trei capitole voi arăta cum a preluat această reţea controlul
asupra instituţiilor puterii re)ale! politice "i reli)ioase! crend în final Statele %nite. Această
aparentă „supraputere0 nu este dect o marionetă în minile <răţiei ;abiloniene din 6ondra.
Grei dintre cele mai importante societăţi secrete au devenit public cunoscute în secolul II. 9le
e#istă "i astă$i "i numără printre membri oameni de vrf din politica )lobală! sistemul bancar! cel
economic! armată "i mass+media. 9ste vorba de Cavalerii Gemplieri! Cavalerii Vindecători&3 ai
Sfntului Ioan din Ierusalim "i Cavalerii Geutoni. Cavalerii Vindecători "i+au schimbat numele de
mai multe ori. Iniţial s+au numit Cavalerii din 2odos! iar la ora actuală sunt cunoscuţi sub numele de
Cavalerii de alta în varianta „romană+catolică0 "i Cavalerii Sfntului Ioan din Ierusalim în
varianta „protestantă0. ,eful oficial al Cavalerilor de alta este Dapa! iar cartierul lor )eneral se află
la 2oma. Sediul Cavalerilor Sfntului Ioan se află la 6ondra! iar "eful lor oficial este re)ele sau
re)ina An)liei. 6a cel mai înalt nivel! cele două aripi Kcatolică "i protestantăL repre$intă de fapt una
&3
-. Gr. Ge#tual: nights )ospitaller.

&((
"i aceea"i or)ani$aţie. Cavalerii Gemplieri au apărut cam la aceea"i dată! în anul &&& Ksau cu @ ani
mai devremeL! fiind cunoscuţi la început sub numele de Soldaţii lui Christos. Gemplierii sunt
încon8uraţi de mister "i de multe $vonuri contradictorii! dar se "tie că "i+au consacrat ordinul amei
lui /umne$eu. 9i au folosit ima)inea lui Christos ca acoperire! a"a că ama lui /umne$eu a fost
considerată aria! mama lui Iisus! dar în limba8ul societăţilor secrete reptilo+ariene e#presia ama
lui /umne$eu este un simbol al lui Isis! mama fecioară a <iului e)iptean al lui /umne$eu! Eorus! "i
respectiv soţia $eului solar siris. 6a rndul ei Isis nu este dect un alt nume al re)inei Semiramida!
cea care apare în trilo)ia -imrod+Semiramida+Gammu$. Isis>Semiramida mai este cunoscută sub
multe alte nume! în funcţie de re)iune! cultură "i ţară. Drintre acestea se numără: ;arati! /iana!
2hea! inerva! Afrodita! Venus! Eecate! Iuno! Ceres! 6una "i foarte multe altele. Se spune că toate
simboli$ea$ă luna sau ener)ia feminină în diferitele ei iposta$e. Sediul 6o8ii arii ame a
francmasoneriei en)le$e Karea amă J Semiramida>IsisL se află pe =reat Wueen Street din
6ondra. *n final! toate aceste nume au fost inspirate de -inHharsa)! Qeiţa amă AnunnaHi din care
au re$ultat liniile )enealo)ice hibride reptilo+umane. Qeii antici ca -imrod>siris "i nenumăratele
nume sub care este cunoscut acesta simboli$ea$ă puterea soarelui sau ener)ia masculină. Aceasta
este cunoa"terea secretă pe care s+a întemeiat rdinul Cavalerilor Gemplieri. Sursa reptilo+feniciană
poate fi vă$ută pe bla$onul lor: crucea ro"ie pe un fundal alb. Crucea de foc a fost întotdeauna
simbolul solar al fenicienilor "i al liniilor )enealo)ice. 9a fi)urea$ă "i pe stea)ul en)le$ actual.
*ncă de la prima apariţie a acestui ordin! templierii s+au încon8urat de cele mai sfidătoare minciuni.
9i au pretins că s+au format pentru a+i prote8a pe pelerinii care călătoreau în ara Sfntă! de"i în
primii nouă ani
fii un )eniu nu audai
ca să+ţi e#istat
seamadect nouă prete#t
că acest asemenea cavaleri.
a fost doar oare protecţie!
perdea de fumcemenită
să $icFsă-u trebuieosăaltă
ascundă
realitate. Se pare că ei s+au format de fapt ca aripă militară "i de protecţie a unei alte societăţi secrete
numită rdinul Sionului! devenită mai tr$iu Drioria Sionului. Cuvntul „Sion0 vine de la Siona!
numele sanscrit KarianL al soarelui. ,i iară"i a8un)em de unde am plecat. Cartea =ângele sfânt,
raalul sfânt afirmă că printre marii mae"tri ai Drioriei Sionului s+a numărat la un moment dat
6eonardo da Vinci! care a fost sponsori$at de familia de bancheri edici! aparţinnd -obilimii
-e)re veneţiene. Got ei l+au sponsori$at mai tr$iu pe Cristofor Columb. Drintre cei mai importanţi
sponsori "i susţinători ai primilor templieri s+au numărat St. ;ernard! fondatorul rdinului
Cistercian! "i familia france$ă St. Clair! care s+a stabilit ulterior în Scoţia! sub numele de Sinclair!
odată cu inva$ia normandă asupra arii ;ritanii condusă de 1illiam Cuceritorul! din &(OO. Clanul
St Clair>Sinclair este de ori)ine reptiliană! iar marele secret pe care îl ascundeau de fapt templierii
era chiar A)enda reptiliană.
Drimul are aestru al Cavalerilor Gemplieri a fost Eu)hes de DaMens! ales în anul &&B@. Acesta
era un nobil france$ Kal cărui nume înseamnă chiar arianL aliat cu contele de Champa)ne "i însurat
cu o scoţiană de sor)inte normandă pe nume Catherine St. Clair. Drimul centru sau „preceptoriu0
templier în afara ării Sfinte a fost construit pe domeniul St. Clair din Scoţia. %n alt nume care s+a
numărat printre primii templieri a fost cel al lui <ulH! conte de An8ou! care a fost tatăl lui =eoffreM
Dlanta)enet "i bunicul re)elui An)liei EenrM II. EenrM a sponsori$at clădirea faimoasei Abaţii
;enedictine din =lastonburM! în vestul An)liei! într+un loc considerat sacru din cele mai vechi
timpuri. 6a vrf! templierii erau înrudiţi cu Cavalerii de alta! le)ături care se păstrea$ă pnă astă$i.
9#istă numeroase le)ende care povestesc ct de mult se urau între ele aceste două ordine "i cu
si)uranţă au e#istat perioade de conflict "i $$anie. 6a vrf! ele nu repre$entau însă dect ramuri
diferite ale aceleia"i or)ani$aţii! al cărei scop suprem era implementarea A)endei reptiliene.
*n iunie &(''! cruciaţii cre"tini au dat o nouă lovitură )lorioasă în numele /omnului! invadnd
Ierusalimul "i măcelărindu+i pe turcii sara$ini "i pe iudeii care trăiau acolo. Această lovitură de

&(&
maestru a redeschis porţile „ra"ului Sfnt0 în faţa pelerinilor cre"tini! care au început să sosească
în număr din ce în ce mai mare prin porturile Taffa! GMre "i Acre. GMre a fost unul din marile centre
feniciene. Cavalerii Vindecători au creat în Ierusalim lanţul de hanuri Amalfi! pentru a asi)ura
adăpost "i mncare vi$itatorilor. *n timp ce presti)iul "i averea lor cre"teau! ei au alcătuit o ramură
militară! care a primit binecuvntarea papală în anul &&&! adică e#act în anul în care cei nouă
cavaleri au pus ba$ele rdinului Gemplier.
*n Ierusalim! templierii au primit )ă$duire într+un sediu de ln)ă untele Gemplului! locul în care se
presupunea
comoară de că a e#istat
mare Gemplul
valoare! lui Solomon.
fie documente! %nii cantităţi
fie mari cercetători
de cred că templierii
aur! făcnd au sub
săpături descoperit
unteleo
Gemplului. ricare ar fi adevărul! cert este că după anul &&BO evenimentele au luat o turnură rapidă.
arele aestru Eu)h de DaMens a părăsit Ierusalimul "i a început să adune adepţi pentru a e#tinde
ordinul. 9l s+a întors în <ranţa! unde s+a întlnit cu St ;ernard! apoi cu Abatele de Clairvau#! "i l+a
luat cu el pe unchiul templier al lui ;ernard! Andre de ontbard. ;ernard i+a elo)iat în faţa papei
Eonarius II! iar templierii s+au înfiinţat formal la data de 3& ianuarie &&B! prin Conciliul de la
GroMes. *ntr+adevăr! numele acestui Conciliu provine de la Groia! marele centru reptilo+arian din
Asia ică! ce a inspirat "i numele 6ondrei. Gemplierii făceau parte din aceea"i )rupare de interese!
de"i mulţi dintre membrii ordinului aflaţi pe po$iţii inferioare nu "tiau neapărat acest lucru. *n afara
crucii ro"ii feniciene! printre simbolurile lor s+au mai numărat stea)ul alb "i ne)ru Kalcătuit din două
pătrateL! craniul "i oasele încruci"ate! "i turnul de ve)he.

Goate aceste
moderne. simboluri
Dodeaua pot fitemplu
oricărui re)ăsitefrancmason
de+a lun)ul este
secolelor
pavatăîn cu
or)ani$aţiile <răţiei!
dale pătrate albe inclusiv în căci
"i ne)re! cele
francmasonii nu sunt altceva dect templieri sub un alt nume. ulte biserici "i catedrale! precum
1estminster AbbeM "i -otre /ame de Daris! au podelele pavate cu acelea"i dale albe "i ne)re! o
dovadă în plus că ;iserica cre"tină nu repre$intă dect o acoperire pentru <răţia ;abiloniană. ulţi
ofiţeri de poliţie din S%A "i din area ;ritanie! au pătrate albe "i ne)re pe uniformă! ca semn că
sunt controlaţi de francmasoni "i de templieri. Craniul "i oasele încruci"ate simboli$ea$ă  printre
altele  ritualurile de ma)ie nea)ră pe care le+a folosit <răţia încă din cele mai vechi timpuri. Aceste
ritualuri de$)ustătoare! care implică de multe ori chiar sacrificii umane! continuă să fie practicate "i
la ora actuală. /acă priviţi bla$onul papal sau al Vaticanului! veţi constata că domul ;a$ilicii
Sfntul Detru "i cheile încruci"ate ale lui Detru alcătuiesc de asemenea un craniu "i două oase
încruci"ate. Goţi sunt o apă "i+un pămnt. -u este e#clus ca această temă comună să fie e#plicaţia
pentru care atunci cnd a compus 9van)heliile! familia Diso a numit locul în care a fost crucificat

Iisus =ol)ota! care înseamnă „locul craniului0.


 altă or)ani$aţie secretă a <răţiei ;abiloniene este Societatea SHull and ;ones &@! cu sediul pe
drumul care lea)ă campusul %niversităţii [ale de -e7 Eaven! în Connecticut! S%A. 9ste vorba de
o societate sinistră! ai cărei membri! alcătuiţi numai din familiile 9litei! sunt băutori de sn)e "i
practică ritualuri satanice. Cel mai faimos membru recent al ei este =eor)e ;ush Senior! fostul
pre"edinte al Statelor %nite "i un reptilian care î"i schimbă forma. *n plus! este unul din cei mai mari
traficanţi de dro)uri din S%A! un satanist! pedofil "i uci)a" în serie. Voi ar)umenta detaliat aceste
acu$aţii într+un capitol ulterior. Simbolul Gurnului de Ve)he apare "i pe însemnul or)ani$aţiei
artorii lui Iehova! indicnd că aceasta este o or)ani$aţie a <răţiei care î"i amă)e"te milioanele de
membri că este o or)ani$aţie cre"tină. %nul din fondatorii acesteia a fost Charles Ga$e 2ussell! un
francmason de ran) înalt! în)ropat sub o piramidă.

&@
Ge#tual: ^Craniu "i ase0.

&(B
6a numai un an după ce au fost creaţi oficial în urma Conciliului de la GroMes! templierii au
cunoscut o e#pansiune incredibilă. 9i au căpătat o constituţie papală! o avere uluitoare! terenuri "i
3(( de recruţi din rndurile nobilimii! obli)aţi să î"i cede$e întrea)a avere la intrarea în ordin. A"a
se face că în scurt timp! templierii au devenit proprietari de pămnt în <ranţa! An)lia! Scoţia! Spania
Dortu)alia! e#tin$ndu+se în &( ani "i în Italia! Austria! =ermania! %n)aria "i Constantinopole.
9#istau preceptorii "i sate! cătune "i ferme templiere! împră"tiate în întrea)a An)lie. ri de cte ori
veţi vedea numele Gemple KGempluL într+un loc en)le$esc Kspre e#emplu GemplecombeL! puteţi fi
si)ur că este o fostă locaţie templieră. Sediul central al ordinului era la 6ondra! pe un teren pe care
se află la ora actuală Ei)h Eolborn! iar în anul &&O& templierii s+au mutat într+un nou templu
londone$! numit "i astă$i Gemple ;ar. Aici mai poate fi vă$ută încă biserica ori)inală! de formă
circulară Kspecifică templierilorL! în care e#istă cteva morminte ale membrilor ordinului. *n po$iţia
cea mai importantă! chiar în centrul culoarului principal! se află statuia unei reptile înaripate. Drintre
proprietăţile templierilor se numărau de asemenea Strand Street "i o mare parte din actuala <leet
Street! care a fost pnă recent sediul industriei naţionale a presei britanice scrise. Simbolul
tabloidului naţional!:he *a/l/ E%press, )ă$duit pnă recent pe <leet Street! este un cavaler cu un
scut care poartă bla$onul templierilor: crucea ro"ie pe un fundal alb.
Droprietăţile templierilor se întindeau pnă spre rul Gamisa! unde î"i aveau propriile docuri. *n
timpul domniei re)inei Victoria! <răţia a ridicat un obelisc pe malul Gamisei chiar în acest punct!
plasnd cte un sfin# de fiecare parte a sa. beliscul provine din ora"ul e)iptean Eeliopolis Kra"ul
sau 6ocul SoareluiL! fiind cunoscut astă$i sub numele de Acul Cleopatrei . beliscul repre$intă un
simbol străvechi!
simboluri e)iptean+arian!
pot fi vă$ute al soarelui!
în multe locuri! fiindsub forma ener)iei
de)hi$ate de multemasculine sau a falusului.
ori ca monumente Astfel de
în amintirea
eroilor că$uţi în ră$boaie! dar sunt plasate în realitate de francmasonerie. V+aţi întrebat vreodată de
ce ar trebui să aibă soldaţii că$uţi un obelisc închinat memoriei lor? ,i de ce credeţi că monumentul
închinat lui 1ashin)ton din centrul capitalei S%A repre$intă un obelisc uria"? Dentru un motiv ct
se poate de simplu: la fel ca toate simbolurile "i formele )eometrice sacre! obeliscurile atra) "i
)enerea$ă ener)ie pe vibraţia pe care o repre$intă. *mi amintesc de un moment în care am urcat
treptele din piatră ale unui obelisc uria" situat ln)ă Dodul Eebden din An)lia! cnd am simţit o
ener)ie se#uală masculină uria"ă pretutindeni în 8urul meu. +am întrebat ce /umne$eu se
întmplă! pnă cnd mi+am amintit unde mă aflu + în interiorul unui penis uria"F 9ner)ia pe care o
manifestă orice simbol este specifică formei acestuia! căci simbolurile nu repre$intă dect
manifestarea fi$ică a )ndurilor care le+au creat. /e altfel! ace"ti indivi$i nu î"i a"ea$ă simbolurile
unde vrei "i unde nu vrei numai! ca să se amu$e.  fac pentru că îi a8ută să re$one$e cu anumite
cmpuri
celorlalţiener)etice!
oameni carepesefrecvenţa vibraţieilor.
află în prea8ma pe care o doresc. 9le afectea$ă )ndurile "i sentimentele

De acelea"i proprietăţi din 6ondra ale templierilor se află "i sediul profesiei 8uridice britanice. %n
8urist nu poate deveni avocat dect dacă vine la ;arou Kar în limba en)le$ăL adică la Gemple ;ar!
intrnd în Gemplul Interior! în cel i8lociu sau în cel 9#terior. Am discutat cu tot felul de oameni
care au avut de+a face cu aceste or)ani$aţii "i mi+au spus că sunt cu adevărat sinistre. A"a este. /acă
vrei să controle$i oamenii! trebuie să controle$i mai înti le)ea! respectiv cine poate "i cine nu poate
fi pus sub acu$aţie. -u întmplător poliţia "i sistemul 8uridic britanic sunt împănate de francmasoni.
Goate aceste posesiuni ale templierilor! vechi de secole! sunt situate chiar în inima 6ondrei! acolo
unde se află CitM+ul londone$! Casa Darlamentului "i Dalatul ;ucHin)ham pe scurt! chiar perimetrul
din care este controlată lumea întrea)ă! cel puţin la nivel operaţional! alături de Daris "i de Vatican.
/e altfel! cel de+al doilea sediu important al templierilor a fost chiar Darisul. 6a fel ca în ca$ul
6ondrei! "i în acest ora" e#istă un obelisc e)iptean vechi de 3B(( de ani situat într+o po$iţie cheie! în

&(3
Dlace de la Concorde. Cu numai un minut înainte de a suferi accidentul de ma"ină din anul &''5! în
tunelul Dont de 6UAlma! prinţesa /iana a trecut pe ln)ă acest obelisc.
De la mi8locul secolului al II+lea! templierii deveniseră instituţia aflată pe locul doi în planul
bo)ăţiei "i influenţei după ;iserica 2omană. Aveau propria flotă pe care flutura stea)ul cu ima)inea
craniului "i a oaselor încruci"ate "i propriile centre financiare în Daris "i 6ondra. A"a a început
crearea actualului sistem bancar! care a transformat umanitatea în sclavii unor „bani0 ine#istenţi. 6a
fel ca "i băncile naţionale! "i ei împrumutau bani care nu e#istau! percepnd dobn$i! în cel mai pur
stil al <răţiei
dobndă ;abiloniene.
de O(R 9#istărată
pentru ultima un ca$ bine documentat
a împrumutului. %nulîn din
careplanurile
se arată că templieriidepercepeau
promovate templierioera
crearea unor State %nite ale 9uropei. Acest vis străvechi s+a împlinit în secolul nostru! fiind
implementat de fraţii lor în arta manipulării. Crearea %niunii 9uropene cu banca "i moneda ei unică!
repre$intă unul din pilonii centrali ai A)endei <răţiei.
%n aspect al cunoa"terii avansate mo"tenite de templieri era cel referitor la reţeaua de linii
ma)netice "i ener)etice ale pămntului! cunoscute sub nume precum liniile dra)onului sau
meridiane. Cele mai importante locuri sacre din lume sunt plasate în punctele de intersecţie ale mai
multor asemenea linii! unde se creea$ă vorte#uri imense de ener)ie. /acă reali$e$i un ritual de
ma)ie nea)ră "i un sacrificiu uman într+unul din aceste locuri! ener)ia malefică re$ultată va fi
transportată de+a lun)ul liniilor de forţă care emană din vorte#! fiind pompată în întrea)a reţea. *n
acest fel! întrea)a stare ener)etică a cmpului ma)netic a pămntului! în care trăim cu toţii este

afectată.
mult mai/acă
u"or acest cmp
această ener)etic
emoţie. se încarcă
Iar forţa cu vibraţia
cu a8utorul fricii!controlată
căreia este oamenii vor fi predispu"i
lumea să simtă
la ora actuală este
chiar frica. Cea mai importantă armă de care a beneficiat <răţia ;abiloniană de la creaţia sa "i pnă
astă$i a fost manipularea fricii. -imic nu limitea$ă mai mult potenţialul creator al omului de a+"i
e#prima propriul sine dect frica. /e aceea! este de înţeles de ce attea biserici cre"tine au fost
construite pe locurile sacre pă)ne de altădată "i de ce se reali$ea$ă attea ritualuri satanice sub
acoperi"ul acestor biserici! la adăpostul întunericului.
Cei care au finanţat construirea marilor catedrale )otice din 9uropa între anii &&3( "i &B4( au fost
templierii! cu cunoa"terea lor e$oterică avansată. Stilul )otic î"i are ori)inea în arta ariană practicată
în rientul Apropiat+i8lociu. Drintre catedralele )otice concepute "i finanţate de templieri sunt
1estminster AbbeM! [orH inster! Chartres din <ranţa! nu departe de Daris "i -otre /ame! chiar în
centrul Darisului. -otre /ame K/oamna -oastră Isis>Semiramida>-inHharsa)L a fost construită pe
un loc sacru închinat pe vremuri $eiţei /iana! iar catedrala din Chartres a fost construită pe un alt loc
sacru din vechime! în care se adunau cndva drui$ii din întrea)a 9uropă. <aimoasa capelă a
Cole)iului Nin)s din Cambrid)e! care are la ba$ă simbolul cabalist al Arborelui Vieţii! este
considerată una din ultimele mari construcţii )otice din An)lia. Se pare că forma sa este inspirată de
catedrala din Albi! construită în secolul al IV+lea în sudul <ranţei! re)iunea 6an)uedoc. Aceasta a
fost unul din primele centre ale templierilor "i catarilor. *n secolele II+III! principala reli)ie din
sudul <ranţei era reli)ia catară! care conţinea numeroase informaţii e$oterice "i punea la îndoială
multe do)me ale ;isericii 2omane. <răţia ;abiloniană a trimis semnale de alarmă la 2oma! unde se
afla marioneta sa! papa Inocenţiu III! care i+a distrus pe catari printr+o „cruciadă0 infernală! marcată
de torturi "i arderi pe ru)! ce a culminat cu asediul asupra Castelului catar de la ontse)ur din anul
&B@@. *n treacăt fie vorba! menţione$ că folosirea fi)urilor de reptile numite )ar)ui pentru decorarea
bisericilor "i catedralelor cre"tine s+a răspndit foarte mult în această perioadă. -otre /ame din
Daris este literalmente acoperită cu astfel de )ar)ui, multe dintre ele fiind repre$entări în miniatură
ale fi)urilor în formă de reptilă )ăsite în interiorul "i în 8urul piramidelor maMa"e! "i în alte locuri din

&(@
e#ic. Dre"edintele me#ican i)uel /e 6a adrid spunea că maMa"ii au fost una din rasele cu care
s+au încruci"at reptilienii în formă de „i)uane0.
Att catedrala din Chartres! ct "i -otre /ame! au fost centre ale adorării adonei -e)re! o altă
obsesie a templierilor. Cultul adonei -e)re nu are le)ătură cu aria! mama lui Iisus! de"i aceasta
era impresia pe care încercau să o lase templierii. *n realitate! era vorba de adorarea re)inei
Semiramida "i a lui Isis>;arati. 9)iptenii o repre$entau pe Isis îmbrăcată în alb în iposta$a ei
binevoitoare "i în ne)ru în iposta$a ei ne)ativă. adona -ea)ră era totuna cu Isis>;arati cea -ea)ră
sau cu re)ina folosirea
simboli$ea$ă Semiramida! care era
ne)ativă cunoscută
a ener)iei în ;abilon
feminine sub
a lunii! în numele
timp cede adona.
Soarele adona
-e)ru -ea)ră
simboli$ea$ă
folosirea ne)ativă a ener)iei masculine a soarelui. Aceea"i e#presie desemnea$ă însă "i centrul
)alactic în 8urul căruia )ravitea$ă soarele "i sistemul nostru solar de+a lun)ul orbitei sale de peste
BO.((( de ani. Spre e#emplu! calul alb era un simbol solar al fenicienilor. 6ui îi corespunde calul
ne)ru! care repre$intă în sistemul inversat de simboluri ale <răţiei ;abiloniene folosirea malefică a
ener)iei solare. Calul ne)ru este simbolul băncii 6loMds din area ;ritanie! una din or)ani$aţiile
principale ale <răţiei. Statuile ariei cu pruncul Iisus în braţe din bisericile cre"tine o)lindesc
întocmai felul în care o portreti$au e)iptenii pe Isis cu pruncul Eorus în braţe. St ;ernard era în mod
evident un adept al cultului $eiţei "i s+a născut la <ontaines! ln)ă /i8on! unul din centrele adorării
adonei -e)re. Gemplierii i+au împărtă"it această pasiune "i "i+au construit propriile biserici în
formă circulară! indicnd astfel principiul feminin. <olosirea pe scară lar)ă a domului sau a
pântecului de către <răţie are de asemenea le)ătură cu acest principiu! printre altele.
Sistemul de convin)eri intitulat )eneric -e7 A)e a că$ut adeseori în capcana credinţei că ener)ia
feminină este întotdeauna bună! în timp ce ener)ia masculină nu este la fel de bună! pornind de la
starea actuală a lumii! în care predomină ener)ia masculină. *n realitate! lumea în care trăim este
dominată de ambele ener)ii! dar în formele lor e#treme. -u vorbesc acum de trupurile bărbaţilor "i
ale femeilor! ci de ener)iile masculine "i feminine! pe care cele două se#e au potenţialul de a le
manifesta. /acă un bărbat î"i suprimă polaritatea feminină! devine unmacho! căpătnd convin)erea
că sin)ura manieră de a fi un bărbat adevărat constă în a fi dominant "i a)resiv. Această formă
e#tremă a ener)iei masculine este ilustrată perfect de soldaţii înarmaţi "i a)resivi! )ata oricnd să te
calce în picioare. Impresia că lumea în care trăim este dominată de ener)ia masculină este dată de
ima)inile cu care suntem bombardaţi $ilnic de pro)ramele de televi$iune! în care nu vedem dect
formele e#treme ale acestei ener)ii. /e fapt! acesta este "i scopul manipulării. <orma ne)ativă
e#tremă a ener)iei feminine nu este mai puţin pre$entă! dar se ascunde în culise! punnd la cale

evenimentele
public. Altfel "i conflictele
spus! de care
aceasta este are nevoie
ener)ia pe careforţa
nu omasculină e#tremă
vedem Kceea ce nupentru a secămanifesta
înseamnă în
nu e#istăL!
ener)ia cu care operea$ă a)enţii <răţiei ;abiloniene "i pe care ace"tia o simboli$ea$ă prin nume ca
Semiramida! Isis "i celelalte. 9i "tiu foarte bine că ener)ia feminină este forţa creatoare! fără de care
nici chiar soarele n+ar putea e#ista! după cum spuneau e)iptenii. 6a fel ca orice formă de ener)ie! "i
forţa feminină este neutră în sine. 9a poate fi folosită în scopuri creatoare sau malefice! dar pentru
asta trebuie să o stăpne"ti. A"a se e#plică simbolismul feminin! care abundă în creaţiile <răţiei.
Aceasta nu dore"te să suprime ener)ia feminină în sine! ci doar e#presia ei po$itivă! echilibrată.
Catedralele )otice "i bisericile cre"tine sunt pline de simboluri solare! astrolo)ice! se#uale "i ale
$eiţei. Dorţile )otice uria"e "i încrustaţiile din 8urul lor repre$intă ilustraţii simbolice ale vulvei!
multe avnd chiar un simbol al clitorisului în partea de sus a arcului. <erestrele sunt construite după
acela"i model! îndeosebi cele în formă de trandafir ale catedralelor )otice orientate cu faţa către vest!
considerată direcţia sacră a $eităţilor feminine. De alte biserici medievale s+au descoperit sculpturi
care pre$intă călu)ări "i preoţi care fac se# cu tinere fete "i care poartă pe cap mă"ti în formă de

&(4
animale. Cu asta se ocupă satani"tii chiar "i în $ilele noastre. Simbolurile sheela1na1gig din vechile
biserici! în special cele din Irlanda! repre$intă femei )oale cu picioarele lar) deschise! iar în
interiorul altarelor s+au descoperit simboluri falice din piatră. /oamne! ce+ar crede vicarul dacă ar
"ti? Vasele în formă de scoică pentru „apa sfinţită0 repre$intă alte simboluri ale $eiţei. /e fapt!
bisericile au fost construite inte)ral ca ni"te simboluri ale pntecului feminin. Dn$ele de păian8en "i
decoraţiile complicate din catedralele )otice K"i nu numaiL se referă de asemenea la ener)ia feminină
a „$eiţei0! la forţa creatoare! intuitivă! care ţese soarta între)ii lumi. /in acest simbolism s+au născut
le)endele <emeii+Dăian8en ale nativilor americani "i numele unor locuri sacre precum Spider 2ocH
KStnca Dăian8enuluiL din Ari$ona. *n cartea sa!9odiacul secret, <red =ettin)s pre$intă mo$aicul în
formă de $odiac de pe podeaua din marmură a bisericii )otice din San iniato! <lorenţa! care
datea$ă din anul &B(5. =ettin)s su)erea$ă că biserica a fost construită cu scopul de a surprinde
re$onanţa cu o con8uncţie rară a lui ercur! Venus "i Saturn în semnul Gaurului! la sfr"itul lunii
mai a acelui an. Astrolo)ia a fost practicată de la începutul istoriei cunoscute! fiind o artă foarte
importantă pentru templieri! predată în "coala din Chartres. Atunci cnd se duc la biserică! cre"tinii
habar nu au că intră într+un „sanctuar pă)n0! dar e#act asta fac.
Gemplierii au avut relaţii strnse cu ma8oritatea monarhiilor vremii! mai puţin în <ranţa. /atorită
averii lor uria"e! ei erau „proprietarii0 tuturor re)ilor care păreau atotputernici! la fel cum <răţia de
astă$i este „proprietara0 tuturor )uvernelor naţionale. Gemplierii erau foarte apropiaţi de re)ele
EenrM II al An)liei! sponsorul catedralei din =lastonburM. Interesant este că faimoasa ceartă a lui
EenrM cu arhiepiscopul de CanterburM! Ghomas ;ecHet! s+a sfr"it prin venirea a doi cavaleri din
<ranţa! care l+au
era el însu"i asasinat
templier! de"iînnu
interiorul catedralei
recuno"tea oficialînacest
anullucru.
&&5(.9l
<iul
s+alui EenrM!
folosit de2ichard Inimă+de+6eu!
preceptoriile "i vasele
templierilor! iar cnd a fost nevoit să fu)ă din An)lia ca să scape de ameninţările fratelui său Tohn! a
făcut+o de)hi$at în templier. A fost prote8at de ordin "i s+a îndreptat către ara Sfntă! unde a luptat
împotriva musulmanilor sara$ini. 2ichard a vndut Ciprul Kfost centru fenicianL templierilor "i s+a
implicat în ne)ocierile dintre ace"tia "i corespondentul lor islamic! o societate secretă numită
Asasinii. 6a ora actuală! acest cuvnt este folosit pentru a denumi un uci)a". /e fapt! el derivă din
metodele cu totul particulare ale Asasinilor de a conduce prin răspndirea terorii "i a fricii. Se spune
că asasin înseamnă „cel care utili$ea$ă ha"i"ul0! căci se foloseau de acest dro) pentru a atra)e tineri
nevinovaţi! convin)ndu+i să ucidă în numele lui /umne$eu! asi)urndu+"i astfel un loc în Daradis.
 altă ori)ine posibilă a termenului ar putea fi cuvintelehass Ka distru)eL "i asana Ka pune capcaneL.
Asasinii au provocat un ră$boi terorist internaţional din cartierul lor )eneral situat în munţii Alamut
sau Cuibul Vulturilor! din Dersia KAsia ică>GurciaL. *n acest loc s+au descoperit elemente de
ceramică decorate
e"arfe ro"ii. cu penta)rame
Asasinii! care continuă"i să
cue#iste
simbolul vulveiînfeminine.
"i astă$i! *n diferite!
forme u"or plus! ei purtau tunici
au apărut albe sectă
dintr+o "i
fondată în anul &('( de un persan pe nume Eassan Sabah Ko altă posibilă sursă a numelui lorL! e#act
în perioada în care apăreau templierii! Cavalerii Vindecători "i Cavalerii Geutoni.
Gemplierii "i Asasinii au colaborat de minune! de"i păreau că se află în tabere diferite. Această
metodă a funcţionat dintotdeauna! fiind aplicată "i a$i cu acela"i succes: opinia publică este amă)ită
să creadă că dacă două tabere se află în ră$boi sau în conflict deschis ele trebuie să fie neapărat
du"mane. /acă vrei să controle$i re$ultatul unui 8oc! trebuie să controle$i ambele tabere. Dentru a
reu"i acest lucru! trebuie mai înti să îi convin)i pe oameni că cele două tabere au scopuri diametral
opuse. %na din cele mai eficiente metode de manipulare ale <răţiei constă în infiltrarea tuturor
taberelor posibile! controlnd astfel re$ultatul final. Gemplierii erau foarte pricepuţi la acest 8oc. *n
timp ce îl escortau pe 2ichard Inimă+de+6eu către tabăra cruciaţilor! ei îl spri8ineau din plin de
8agna Carta
fratele "i rivalul acestuia! re)ele Tohn. Gemplierii au fost forţa care a dus la semnarea

&(O
în anul &B&4 )raţie eforturilor lui AMmeric de St. aur! arele aestru al templierilor din An)lia "i
cel mai apropiat sfătuitor al re)elui Tohn.8agna Carta a redus prero)ativele re)elui! dndu+le astfel
o putere "i mai mare templierilor "i conducndu+i "i mai departe pe drumul către împlinirea marelui
obiectiv al A)endei de a introduce „democraţia0! acea închisoare socială de)hi$ată în libertate
Kînlocuirea controlului deschis cu cel sub acoperireL. -u susţin că toţi templierii aveau intenţii
malefice. A"a cum se întmplă în toate aceste societăţi secrete! e#istă diferite nivele de cunoa"tere
cu diferite a)ende. Cercetătorul france$ Tean 2obin a a8uns la conclu$ia că rdinul Gemplului era
alcătuit din 5 cercuri e#terioare în care adepţii erau învăţaţi mistere minore "i 3 interioare în care
erau învăţaţi marile mistere. 6a fel stau lucrurile "i în ca$ul francmasoneriei "i al societăţilor secrete
actuale. a8oritatea nu idee despre ce "tiu cei din vrful piramidei "i despre a)enda lor reală.
/e"i erau att de bo)aţi! templierii erau scutiţi de ta#e "i impo$ite Kla fel ca fundaţiile <răţiei din
$ilele noastreL. Aveau propriile curţi "i controlau monarhi! oameni influenţi! afaceri "i ţări între)i.
etoda lor era de a+"i manipula „ţintele0! aducndu+le într+o po$iţie de dependenţă! de re)ulă prin
"anta8 sau îndatorare. *n continuare! le puteau dicta orice doreau de la ele. Istoria se repetă. 9d7ard I
a împrumutat de la templieri sume mari de bani! iar re)ii Ioan "i EenrM III erau datori vnduţi faţă de
ei. 6a un moment dat! EenrM "i+a plătit datoriile militare cu ;i8uteriile Coroanei. Aceasta este o
tehnică folosită de <răţia ;abiloniană "i în $ilele noastre. 9a manipulea$ă ră$boaiele! împrumută cu
bani toate taberele "i în final scot profituri uria"e de pe urma ororilor pe care le+au creat în secret.
Got ea împrumută apoi ţările pentru a+"i reface societăţile! îndatorndu+le "i mai tare "i ţinndu+le "i
mai ferm sub controlul său. 2ă$boiul este un instrument „minunat0! care îi permite să înlăture lideri
incomo$i "i să mecanism!
mai bine acest modifice )raniţele în conformitate
priviţi cele cumondiale
două ră$boaie A)enda pedincare o au.
secolul /acă
. doriţi să înţele)eţi
;i8uteriile Coroanei din perioada re)elui Tohn erau păstrate în Gemplul din 6ondra al templierilor!
care a funcţionat pe post de tre$orerie în timpul acestui re)e! ca "i al re)ilor EenrM II! EenrM III "i
9d7ard I. Gemplierii colectau impo$itele pentru papă "i pentru Coroană! plus impo$itul numit
$eciuială. 9rau o or)ani$aţie privată cu o a)endă secretă! care aduna impo$itele de la populaţie în
numele altor persoane! o parte însemnată fiind păstraţi pentru ei ca dobndă la împrumuturile masive
acordate. Se spune că erau neîndurători cu rău platnicii. Aceste metode sunt folosite "i astă$i în
întrea)a lume. Ct despre faimoasele 8urăminte de castitate "i sobrietate! acestea era în cea mai mare
parte ipocri$ie curată. %na din e#presiile consacrate pentru beţie în An)lia medievală era a bea ca
un templier. /ar cnd era vorba de afaceri serioase "i bani mulţi! erau la fel de neîndurători cu ai lor
ca "i cu populaţia e#terioară. 6a fel se petrec lucrurile "i astă$i! atunci cnd diferiţi membri ai <răţiei

sau lacheiifrance$ă
monarhia acestora leiesera
afară din rnd.
datorare *n <ranţa!
vndută. centrul
Se pare templier
că unul din Daris
din re)ii era tre$oreria
france$i! re)ală!
Dhilippe IV iar
Kcunoscut
sub numele de Dhilippe cel <rumosL s+a săturat "i s+a decis să îi distru)ă pe templieri în octombrie
&3(5. Cel puţin! aceasta este versiunea oficială. *n realitate! lucrurile sunt mult mai complicate "i au
avut implicaţii serioase asupra evenimentelor mondiale ulterioare.
Linia :enealo:ică a merovin:ienilor.*ncă de la crearea lor! templierii "i rdinul Sionului Kdevenit
mai tr$iu Drioria SionuluiL au fost două ramuri ale aceleia"i or)ani$aţii. Conform cărţii =fântul
sânge, =fântul raal, rolul Drioriei Sionului era de a prote8a sn)ele „re)al0 al merovin)ienilor. *n
realitate! aceasta este o perdea de fum menită să ascundă realitatea! la fel ca "i povestea stupidă că
merovin)ienii ar fi urma"ii liniei )enealo)ice a lui Iisus! care ar fi avut mai mulţi copii cu aria
a)dalena "i ar fi fu)it împreună cu familia sa în sudul <ranţei! imediat după crucificare. *n
realitate! nu a e#istat nici un Iisus "i nici o arie! acestea nefiind dect persona8e simbolice într+o
poveste care s+a spus de nenumărate ori în lumea precre"tină! folosind nume diferite pentru aceia"i
eroi. -u văd cum ar putea două persona8e simbolice să conceapă o linie )enealo)ică! fie ea "i a

&(5
merovin)ienilor. Gotul este o poveste trasă de păr! cu scopul de a+i îndepărta pe cercetătorii serio"i
de adevăr. Acest adevăr este  ce+i drept  le)at tot de liniile )enealo)ice! iar cea a merovin)ienilor
este una dintre ele! dar nu are nimic de+a face cu Iisus.
6inia de care vorbim a devenit cunoscută în <ranţa sub numele de dinastia merovin)ienilor prin
secolele V+VI. Istoria acestor oameni este relatată în Cronica lui <rede)ar! din care e#istă un
e#emplar la ;iblioteca -aţională din Daris. <rede)ar a fost un scrib bur)und din secolul VII care a
lucrat timp de 34 de ani pentru a+"i încheia istoria primilor franci "i a merovin)ienilor. Gribul numit
francii
<rancio!sicambrieni
care a murita fost o altă
în anul && sursă de „vin0lui
î.Ch. Doporul reptilo+arian. <rancii din
<rancio a emi)rat purtau numele
Groia liderului
"i a devenit lor!
cunoscut
sub numele de sciţi! iar apoi de sciţi sicambrieni! după numele re)inei lor! Cambra. Se tră)eau din
Sciţia! o re)iune situată la nord de area -ea)ră! în unţii Cauca$! de unde a cobort în 9uropa
rasa ariană "i reptilo+ariană. <rancii sicambrieni î"i spuneau Doporul Conventului Kcu referire
evidentă la Contractul cu AnunnaHiL. ai tr$iu! acest popor s+a stabilit într+o $onă la vest de
/unăre! în =ermania actuală. Capitala sciţilor era la Colo)ne.
*n anul @@! această linie )enealo)ică a devenit cunoscută sub numele de merovin)ieni! în timpul
re)elui eroveus! numit "i Dă$itorul francilor. erovin)ienii erau re)i vră8itori recunoscuţi pentru
cuno"tinţele e$oterice "i puterile ma)ice pe care le+au dobndit în urma iniţierilor secrete. <rancio!
fondatorul francilor! pretindea că este un descendent al lui -oe "i că strămo"ii săi au locuit cndva în
Groia antică. /upă părerea mea! povestea cu -oe simboli$ea$ă liniile )enealo)ice hibride care au

supravieţuit
la putere. *n Dotopului! dupădescendenţii
acest conte#t! care au readus porumbelul
lui -oe "i ramura
ar însemna de măslin KSemiramida+-imrodL
linii )enealo)ice reptilo+umane! sau cel
puţin care s+au încruci"at suficient de mult pentru a+"i păstra structura )enetică. ra"ul france$
GroMes! în care au apărut în mod formal templierii! a primit acest nume de la francii sicambrieni!
pornind de la fosta lor capitală. ;a$ele ora"ului Daris au fost puse în secolul VI! după ce liderii
francilor au devenit cunoscuţi sub numele de merovin)ieni! iar numele său are le)ătură tot cu Groia!
respectiv cu prinţul Daris! fiul re)elui Driam al Groiei. otivul declan"ării ră$boiului troian a fost
relaţia de iubire dintre Daris "i 9lena Ksoţia re)elui SparteiL. *n cele din urmă! spartanii au c"ti)at
ră$boiul prin infiltrarea calului troian în interiorul ora"ului asediat. Att troienii ct "i spartanii erau
urma"i ai acelora"i arieni "i reptilo+arieni. erovin)ienii au creat ora"ul Daris pe un punct de
intersecţie a liniilor ener)etice ale pămntului e#trem de important "i aveau o cameră subterană în
care î"i reali$au ritualurile! inclusiv sacrificiile umane aduse $eiţei /iana. Acesta era locul în care î"i
re)lau disputele prin luptă re)ii aflaţi în conflict. eroveus! era adept al cultului pă)n al $eiţei

/iana! un
centrul alt simbol
cultului /ianeialera
lui situat
Isis>Semiramida. Acest
la 9fes! în Asia lucrununudeparte
ică! este deloc surprin$ător!
de locul în care se dat
aflăfiind că
ruinele
Groiei. 6ocul fostei camere subterane în care merovin)ienii obi"nuiau să o adore pe $eiţa /iana "i
să+i aducă sacrificii este cunoscut astă$i sub numele de Dodul "i Diaţa de lUAlma! fiind "i acum o
cameră subterană! mai precis un tunel auto. Acesta este locul în care a suferit accidentul de ma"ină
prinţesa /iana în dimineaţa $ilei de duminică! 3& au)ust &''5.
 altă ramură a liniei )enealo)ice scito+sicambriene "i franco+merovin)iene a mi)rat în secolul II
din nordul <ranţei către ;el)ia. /e aici s+au tras faimoasele familii scoţiene! din care o parte au fost
strămo"ii prinţesei de 1ales /iana. 2e)ele merovin)ian Clovis avea drept emblemă re)ală crinul
sau fleur1de1lis, o floare care cre"te în sălbăticie în rientul i8lociu. 9mblema este cunoscută "i
sub numele de „crinul cu trei petale0! fiind un simbol consacrat al lui -imrod! sau mai bine $is al
liniei )enealo)ice reptiliene a lui -imrod. *n limba latină! e#presia înseamnă „sabie mică0 otivul
pentru care crinul a devenit simbolul re)alităţii france$e este că în Sumerul antic liniile )enealo)ice
reptiliene transmise pe linie maternă erau simboli$ate de un crin. A"a se e#plică de ce principalii

&(
purtători ai )enelor reptiliene au primit nume precum 6ilith! 6ili! 6ilutu "i 6illette.  altă variantă
este 6ilibet sau 9li$abeth. Actualei re)ine a An)liei! 9li$abeth K9l+li$ard+birth &4L i se spunea în
intimitate 6ilibet. *ntr+adevăr! ea este o purtătoare ma8oră de )ene reptiliene! care a dat na"tere unui
reptilian important! cu sn)e pur! "i anume prinţul Charles. Amndoi sunt reptilieni care î"i schimbă
forma! afirmaţie pe care o vom ar)umenta la timpul potrivit. 6a fel este "i re)ina+mamă! pe numele
ei de fată 9li$abeth ;o7es+6Mon. ;leur1de1lis este un simbol străvechi! care simboli$ea$ă  între
altele  cei doi piloni falici ai lui Tachin "i ;oa$ din Gemplul simbolic al lui Solomon! pe care erau
sculptate „flori de crin0. 6a ora actuală! fleur1de1lis apare pe toate însemnele re)alităţii britanice! pe
clădirile oficiale! )ardurile care le încon8oară! precum "i pe biserici. Doate fi vă$ut chiar "ipe poarta
e#terioară a Casei Albe din 1ashin)ton! un alt bastion al liniilor )enealo)ice reptiliene. Grifoiul cu
trei foi irlande$ este un alt simbol străvechi al liniilor )enealo)ice. *nsu"i cuvntulshamroc2 KtrifoiL
provine din termenul nord+african shamru2h. Goate aceste simboluri au le)ătură cu ima)inea cu trei
coarne a babilonianului -imrod "i cu alte principii e$oterice. Alte simboluri merovin)iene erau
pe"tele Ko altă referire la -imrodL! leul KQodia 6eului! Soarele! autoritateaL "i albina. *n mormntul
re)elui Childeric I! fiul lui eroveus! care a murit în secolul V! au fost )ăsite 3(( de albine din aur.
Albinele sunt un simbol străvechi al Qeiţei Iubirii KSemiramidaL "i simboli$au re)alitatea e)ipteană.
9le evocă de asemenea atca! un alt simbol al lui Isis>Semiramida.
erovin)ienii au fost una din liniile )enealo)ice ale <răţiei ;abiloniene. Că ar fi descendenţii lui
Iisus nu repre$intă dect un 8oc de cuvinte! sau mai bine $is un 8oc de+a divinităţile inventat de
Drioria Sionului. Iisus este un alt nume pentru -imrod>Gammu$! duetul tată+fiu al ;abilonului. /e
aceea!
<răţiei după părerearespectiv
lui -imrod! mea! prina linia )enealo)ică %nul
reptilo+arienilor. a lui Iisus se înţele)e
din scopurile de faptale
declarate linia )enealo)ică
Drioriei Sionuluia
este restabilirea dinastiei merovin)iene pe tronul <ranţei. *n realitate! ace"tia nu au fost niciodată
monarhi ai <ranţei! pentru simplul motiv că în vremea lor <ranţa nu e#ista Ksub acest numeL. Goată a
povestea este o perdea de fum! menită să ascundă adevărata A)endă a Drioriei Sionului! care este o
or)ani$aţie a <răţiei ;abiloniene. Adevărul pe care îl ocultea$ă toate aceste diversiuni este pe ct de
simplu! pe att de devastator. *n Sumer! simbolul liniei )enealo)ice a /ra)onului era numit =ra+al!
cunoscut "i sub numele de Semnul lui Cain. ;iblicul Cain a fost în realitate una din primele linii
)enealo)ice re)ale AnunnaHi+umane! care i+a urmat lui „Adam0. Acest simbol al =ra+al+ului a
căpătat în timp numele de Sfntul =raal! echivalentul său în france$a veche fiindsang real, „sn)e
re)al0. 9mblema Sumerului era o cupă cu apă K "osi Crucis sau „cupă cu rouă0L. *n documentele
e)iptene! sumeriene! feniciene "i ebraice aceasta era descrisă ca o cupă decorată cu o cruce ro"ie în
interiorul unui cerc. Aceasta este adevărata ori)ine a cupei =raalului. -u este vorba de cupa în care
aIisus
fost"icolectat sn)ele lui Cupa
nici o crucificare. Iisus în momentul
simboli$a crucificării!
pntecul femininpentru simplul
"i linia motiv
hibridă că nu„pură0!
cea mai a e#istat
carenici
nuun
poate fi transmisă mai departe dect pe linie maternă KfemininăL.
*n mod evident! termenul "osi1Crucis a stat la ori)inea numelui ro$icrucienilor! o societate secretă
străveche care s+a pretat la cele mai odioase manipulări pentru a se asi)ura că liniile )enealo)ice
reptiliene vor continua să ocupe po$iţiile puterii. %nul din autorii care încearcă să convin)ă că linia
)enealo)ică are le)ătură cu Iisus este Sir 6aurence =ardner! autodeclarat „un )enealo) suveran "i
cavaleresc0. Amu$ant este că 6aurence este Cancelar al Curţii Imperiale "i 2e)ale a Suveranităţii
/ra)onului! fosta Curte 2e)ală a /ra)onului din 9)ipt! dar "i Drior al ;isericii Celtice a *nrudirilor
Sacre din Saint Colombe! ata"at pre$idenţial al Consiliului 9uropean al Drinţilor! fost ata"at al
-obilei =ăr$i a Casei 2e)ale Ste7art. 9ste cunoscut ca 6e Chevalier 6abhran de Saint =ermain "i
este Dreceptor al Cavalerilor Gemplieri din Saint AnthonM. Cred că nu )re"im prea mult dacă nu îl
&4
-. Gr. Toc de cuvinte: lizard înseamnă „"oprlă0! iar birth înseamnă „na"tere0.

&('
considerăm un )enealo) obiectiv! ci un cunoscător din interiorul or)ani$aţiei. *n acest ca$! de ce
insistă el că linia )enealo)ică a Sfntului =raal are le)ătură cu Iisus! cnd "tie foarte bine că nu?
*n cele din urmă! ;iserica 2omană "i+a retras spri8inul acordat iniţial merovin)ienilor! care "i+au
pierdut puterea "i au dispărut din atenţia opiniei publice pnă în anii din urmă. %n alt monarh dintr+o
linie )enealo)ică reptiliană a devenit în continuare re)ele francilor. -umele său era Charles! dar este
cunoscut mai ales ca Charlema)ne! unul din cei mai faimo"i monarhi din istoria 9uropei. A fost unul
din primii patroni ai me"terilor $idari KmasoniL care au construit mai tr$iu marile catedrale )otice
din 9uropa! la comanda
2o$icrucienilor! templierilor.
ale cărei ori)ini Se puţin
a8un) cel spunepnă
că în
ar 9)iptul
fi fondat în "iGoulouse
Antic al căror lo8a
numerdinului
are le)ătură
cu simbolul "osi1Crucis al liniilor )enealo)ice reptiliene. Charlema)ne a e#tins mult imperiul
francilor! iar în anul (( a fost înscăunat ca împărat al ccidentului de papa 6eon III. ;iserica
2omei>;abilonului controla la acea dată o mare parte din 9uropa occidentală "i centrală. Această
dominaţie a devenit deplină odată cu înfrn)erea în anul &BO a opo$iţiei militare la adresa 2omei
Kcondusă de Eohenstaufen+i sau =hibeliniL de către )uelfi! numiţi astfel după 1elf! ducele ;avariei.
Această victorie a papalităţii a condus la crearea Sfntului Imperiu 2oman! una din cele mai odioase
dictaturi papale. Cea mai proeminentă dinastie de împăraţi a acestui imperiu a fost a Eabsbur)ilor! o
familie dintr+o linie )enealo)ică remarcată pentru prima oară în 9lveţia! în secolul . 9a a )uvernat!
cu spri8inul papei! Sfntul Imperiu 2oman timp de 4(( de ani! pnă la detronarea sa din anul &(O.
A condus Austria începnd din anul &B5! iar în secolul VI a mo"tenit tronul Spaniei. Eabsbur)ii
sunt o linie )enealo)ică reptiliană "i cunosc o înaltă preoteasă care a oficiat ritualuri satanice la vrf
care i+a vă$ut
ritualuri. Vom pe actualii
vorbi membridespre
mai multe ai Eabsbur)ilor
ea ceva maischimbndu+"i forma în
tr$iu. Charlema)ne reptile
a fost un în timpulperfect
slu8itor acestor
al
<răţiei ;abiloniene! iar linia )enealo)ică a continuat să deţină mult timp friele puterii. Cel puţin 33
de pre"edinţi americani sunt înrudiţi )enetic cu el.
Mi%terul de la Renne%-le-C5;teau. erovin)ienii au revenit în atenţia opiniei publice în anii din
urmă! datorită mai multor cărţi care au încercat să re$olve misterul unui micuţ cătun din vrful unui
munte situat în 6on)uedoc! în sudul <ranţei! numit 2ennes+le+Chteau. Acesta a fost unul din cele
mai importante centre ale Drioriei Sionului! templierilor! catarilor "i multor altor or)ani$aţii care
deţineau „cunoa"terea0. 6ocul a fost cndva populat de celţi! proveniţi din cimerieni "i sciţi! care au
venit din rientul Apropiat "i din unţii Cauca$. Dornind de la unul din triburile acestora! 2enne+le+
Chteau a fost numit 2hedae. /rui$ii au făcut din el un loc sacru! căci este una din re)iunile terestre
cu o putere ma)netică imensă. De la sfr"itul anilor PO(! în ;iblioteca -aţională din Daris a fost

descoperit)enealo)ia
conţinea un document de provenienţădouă
merovin)ienilor! incertă!
hărţinumit ,arpele
ale <ranţei din2o"u sau 0emerovin)iană
perioada =erpent "ouge. Acesta
"i un plan al
St. Sulpice! centrul romano+catolic de studii oculte din Daris. St. Sulpice a fost construit pe ruinele
unui templu al lui Isis>Semiramida! fiind locul unde sunt înmormntaţi re)ii merovin)ieni.
/ocumentul 0e =erpent "ouge a fost datat &5 februarie &'O5! iar fi"a de depo$it de la ;iblioteca
-aţională a fost datată & februarie &'O5. *n cele din urmă! s+a demonstrat că documentul este un
fals! adevărata dată la care a fost depo$itat fiind B( martie. 6a momentul respectiv! toţi cei trei
presupu"i autori ai documentului! Dierre <eu)ere! 6ouis Saint+a#ent "i =aston de NoHer! au murit
la mai puţin de B@ de ore unul de celălalt! respectiv pe datele de O! 5 "i  martie. 6ucrurile devin însă
"i mai ciudate! căci s+a dovedit în final că cei trei nu erau de fapt autorii documentului. Se crede că
cineva s+a folosit de numele lor! ceea ce spore"te "i mai mult misterul. *ntre cele trei morţi subite "i
data depo$itării documentului la bibliotecă au trecut e#act &3 $ile. Cea de+a &3+a pa)ină a
documentului include cteva poeme scurte în pro$ă! corespun$nd fiecărui semn al $odiacului! dar
pre$intă &3 semne $odiacale. Cel de+al &3+lea este numit phiuchus KStăpnul ,arpeluiL "i este situat

&&(
între semnul Scorpionului "i cel al Să)etătorului. Cel mai important număr al templierilor era &3 "i
el va deveni din ce în ce mai relevant pentru povestea noastră! pe măsură ce vom continua. Dersonal!
am cre$ut dintotdeauna că la ori)ini au e#istat &3 semne $odiacale. Ge#tul intitulat 0e =erpent
"ouge pre$intă "i o versiune a basmului <rumoasei Adormite în care prinţesa Kener)ia femininăL este
condamnată să doarmă pnă cnd prinţul cel frumos va sosi să o tre$ească. Această poveste este "i
ea foarte relevantă pentru numărul &3! din motive pe care le voi e#plica ulterior.0e =erpent "ouge
confirmă între altele că aria a)dalena este doar un simbol al lui Isis. Iată ce spune te#tul în
această direcţie: „*n timpuri mai vechi! unii o numeau ISIS! re)ina ener)iei benefice! alţii o numeau
A=/A69-A! la fel ca faimosul vas cu balsam vindecător. /ar iniţiaţii îi cunosc adevăratul nume:
-G29 /A9 /% C2S0.
9ner)ia feminină "i liniile )enealo)ice reptiliene sunt transmise mai departe pe linie maternă! iar de
la opera lui -inHharsa) "i 9nHi această ener)ie a fost simboli$ată de aria! Isis "i Semiramida! dar a
fost cunoscută "i sub numele de /iana. Drinţesa /iana a fost asasinată într+un străvechi altar
merovin)ian pentru sacrificii! închinat chiar $eiţei /iana. a"ina prinţesei s+a i$bit de cel de+al &3+
lea stlp de susţinere! făcndu+se praf. De"tera Sainte+;aume din sudul <ranţei este considerată
mormntul catolic oficial al ariei a)dalena. *n realitate! în timpul perioadei romane! această
pe"teră era un centru de adorare a $eiţei /iana 6ucifera  Durtătoarea de 6umină sau Iluminatoarea.
9#act acest nume i l+a dat ariei a)dalena Tacobus de Vora)ine! arhiepiscopul dominican al
-obilimii -e)re din =enova. %n alt aspect interesant se lea)ă de faptul că atunci cnd templierii din
întrea)a <ranţă au fost arestaţi "i torturaţi de <ilip cel <rumos în anul &3(5! cei din re)iunea 2ennes+
le+Chteau!
Această $onăcare include
avea de asemenea
o importanţă foarte6emare
;e$u! le Valdieu
pentru "i ;lanchefort!
templieri! care aveau au fost lăsaţi
le)ături în pace.
cu familia
;lanchefort! a cărei re"edinţă era Chteau de ;lanchefort! situat la numai 3 Hilometri de 2ennes+le+
Chteau. %nii cercetători cred că templierii "i+au în)ropat cea mai mare parte a aurului ln)ă
2ennes+le+Chteau. Cu si)uranţă o treime din totalitatea proprietăţilor lor din 9uropa se afla cndva
în re)iunea 6an)uedoc. 6a vremea lor! romanii considerau "i ei această $onă ca fiind sacră!
adorndu+"i aici $eii pă)ni. *n secolul VI! 2ennes+le+Chteau era un ora" înfloritor! cu o populaţie
de 3(.((( de oameni! capitala nordică a imperiului vi$i)ot! care s+a răspndit apoi către sud! trecnd
Dirineii în Spania. Vi$i)oţii erau o populaţie )ermanică sau teutonă! din rndul căreia s+au născut
mai tr$iu Cavalerii Geutoni! care au apărut simultan cu cei templieri. Vi$i)oţii au fost strămo"ii
cimerienilor "i ai sciţilor! două populaţii albe provenite din Cauca$. 9i sunt cei care au invadat
2oma pornind din 9uropa Centrală! punnd astfel capăt Imperiului 2oman.

%n străvechi
avnd castel
"i un turn vi$i)ot numitAlchimia
al alchimi"tilor. Chteau este
dUEautpoul supravieţuie"te
"tiinţa care încă la 2ennes+le+Chteau!
permite transformarea omului inferior în
spirit pur! dar are "i o altă semnificaţie! aceea de transformare a metalelor inferioare în aur. Georia
alchimiei a fost creată de iniţiatul )rec Aristotel! care afirma că la ba$a lumii fi$ice se află ceea ce el
a numit materia primară. Aceasta este o ener)ie nefi$ică! pe care nu o poţi vedea sau atin)e.
Aristotel credea că materia primară se manifestă în forme fi$ice prin @ elemente: Dămntul! Apa!
<ocul "i Aerul. Acestea diferă unele de celelalte! dar toate sunt le)ate prin calităţile uscăciunii!
ume$elii! căldurii "i fri)ului. <iecare element are două din aceste patru calităţi! din care una este
dominantă. Astfel! Dămntul este rece "i uscat! calitatea dominantă fiind uscăciunea. Apa este rece "i
umedă! calitatea dominantă fiind răceala. <ocul este fierbinte "i uscat! calitatea dominantă fiind
căldura. Aerul este fierbinte "i umed! calitatea principală fiind ume$eala. Ideea alchimiei este că un
element se poate transforma într+un alt element pornind de la calitatea pe care o au în comun. /e
pildă! focul se poate transforma în aer prin intermediul căldurii! calitate pe care o împărtă"esc
ambele elemente. Substanţele sunt alcătuite din elemente! "i dacă poţi transforma un element în

&&&
altul! vei putea transforma inclusiv substanţele din care sunt alcătuite. Spre e#emplu! plumbul poate
fi transformat în aur. Se crede că ar e#ista un praf secret necesar acestei transformări! care a devenit
cunoscut sub numele de Diatra <ilo$ofală. <amilia dUEautpoul a fost considerată păstrătoarea unor
asemenea secrete. Atunci cnd vorbe"te de cel de+al &3+lea semn al $odiacului! documentul 0e
=erpent "ouge spune: „Dlumbul elementar al cuvintelor mele ar putea conţine aurul cel mai pur0.
Gimp de 4(( de ani! 2ennes+le+Chteau s+a aflat în proprietatea conţilor de 2a$es "i a devenit un
centru important al catarilor. dată cu distru)erea acestora! puterea sa a intrat în declin.  epidemie
de ciumă "i atacurile bandiţilor catalani i+au desăvr"it decăderea! astfel înct 2ennes+le+Chteau s+a
transformat dintr+un ora" înfloritor într+un cătun. Astă$i este un loc de o mare frumuseţe "i
încon8urat de mult mister! de unde pot fi vă$uţi munţii "i văile din 8ur. 6a prima vedere! l+ai putea
considera un paradis terestru! dacă nu ar e#ista o vibraţie ener)etică neplăcută. Dersonal! am
e#perimentat o sen$aţie profund malefică în acest loc.
Structurile )eometrice fantastice ale acestei $one care reunesc munţi! locuri sacre "i biserici! au fost
identificate în vremea noastră de oameni ca EenrM 6incoln! un cercetător+pionier al misterelor de la
2ennes+le+Chteau! sau de cei doi autori ai cărţiienisis i eneset, /avid 1ood "i Ian Campbell.
Qeiţa Isis este menţionată în ni"te documente vechi )ăsite la 2ennes+les+;ains! o localitate situată la
mică distanţă de 2ennes+le+Chteau! iar în ultimul secol a fost descoperită o statuie a lui Isis în
apropiere de sat. 1ood "i Campbell su)erea$ă că 2ennes+le+Chteau "i 2ennes+les+;ains s+ar
traduce prin 2e)ina Casei "i 2e)ina Apelor! nume date de e)iptenii antici $eiţelor -ephthMs "i Isis.
2e)iunea din 8urul satului 2ennes+le+Chteau este una din cele mai importante în structura
ener)etică
antichitate! ainclusiv
pămntului! motiv
cum să pentru care
controle$e a atras
această atenţia
ener)ie tuturor
enormă. celor modernă
6umea care "tiaunuacest lucru
a aflat de în
povestea satului 2ennes+le+Chteau dect după filmele de televi$iune ale ;;C! re)i$ate de EenrM
6incoln! "i după cartea acestuia! =fântul sânge, =fântul raal, scrisă în colaborare cu ichael
;ai)ent "i 2ichard 6ei)h. Cartea a fost inspirată de povestea lui ;eren)er Sauni_re! care a devenit
preot al bisericii Sfintei aria a)dalena din 2ennes+le+Chteau în anul &44. Sauni_re s+a născut
în apropiere! la onta$els. ;iserica se afla într+o stare de de)radare avansată "i povestea spune că în
anul &5 el s+a apucat să facă principalele reparaţii în interior! împreună cu doi muncitori. Cei trei
au descoperit ln)ă altar o lespede pe care au ridicat+o. De partea interioară! aceasta avea )ravată
ima)inea a doi bărbaţi pe un cal. Acest simbol a fost primul si)iliu al templierilor. 6espedea a
devenit cunoscută sub numele de Diatra Cavalerilor "i poate fi vă$ută la mu$eul din sat. /ndu+"i
seama că ar putea descoperi ceva de valoare! Sauni_re "i+a continuat sin)ur munca. area revelaţie
s+a produs atunci cnd a desfăcut altarul "i a descoperit în interiorul unuia dintre piloni ni"te tuburi
din lemn
ce "i+a si)ilate superiorii
consultat cu ceară. *ndin
interiorul acestora
Carcassonne! el se
s+aaflau mai
dus la multela manuscrise
Daris! scrise
centrul pentru codificat.
studii oculte/upă
al
bisericii romano+catolice numit Saint+Sulpice! aflat deasupra unui fost loc sacru de adorare a lui
Isis>Semiramida. /ocumentele au fost studiate de e#perţi în te#te medievale! )rafolo)i "i e#perţi în
coduri. Dnă în pre$ent! cercetările au indicat că documentele lui Sauni_re conţin o )enealo)ie datată
&B@@ Kanul în care catarii au fost măcelăriţi la ontse)urL! care a confirmat supravieţuirea liniei
)enealo)ice merovin)iene! o altă )enealo)ie merovin)iană de la &B@@ la &O@@! "i încă două
)enealo)ii alcătuite în 8urul anului &5( de abatele Antoine ;i)ou! un fost preot al 2ennes+le+
Chteau "i capelan personal al familiei ;lanchefort. Dersonal! nu cred nici o clipă că asta e tot ce a
descoperit Sauni_re. Cu si)uranţă! documentele care ar fi contat cu adevărat nu ar fi fost făcute
niciodată publice! "i nu este e#clusă nici ipote$a ca Sauni_re să nu fi )ăsit nici un fel de document.
Doate că totul este doar o perdea de fum! menită să ascundă adevărata realitate.

&&B
Drioria Sionului a avut )ri8ă să „scape0 ni"te e#emplare ale celor două documente ;i)ou prin anii
PO(. Această or)ani$aţie a apărut la GroMes! ora"ul fondat de francii sicambrieni Kmerovin)ieniiL! în
care au apărut oficial "i templierii. Drioria Sionului a apărut simultan cu templierii! Cavalerii de
alta "i Cavalerii Geutoni! dar a avut le)ături e#trem de strnse numai cu templierii. 9#istă însă
cercetători care cred că adevăratele ori)ini ale Drioriei Sionului sunt mult mai vechi. arii mae"tri ai
acestei or)ani$aţii sunt numiţi -autonnier sau -avi)atori. 6ista tuturor marilor mae"tri dintre anii
&&+&'& este pre$entată în ni"te documente numite /osarele Secrete! care repre$intă te#te
publicate particular "i depo$itate la ;iblioteca -aţională din Daris. Drintre ace"ti mari mae"tri s+au
numărat: arie "i Tean de Saint+Clair 6eonardo da Vinci Sandro ;oticelli Kun alt artist italian "i
prieten al lui da VinciL -icolas <lamel Kfaimosul alchimist medievalL filo$oful 2obert <ludd Isaac
-e7ton Kcel care a „descoperit0 le)ea )ravitaţiei "i care a 8ucat un rol ma8or în crearea "tiinţei de tip
„această+lume+este+tot+ce+e#istă0L 2obert ;oMle Kprieten apropiat al lui -e7ton "i un alt fondator al
„"tiinţei0 moderneL Tean Cocteau Kscriitorul "i artistul france$ contemporanL. Alţi doi mari mae"tri!
aflaţi în funcţie în timpul lui Sauni_re! au fost scriitorul "i poetul france$ Victor Eu)o! "i prietenul
său! compo$itorul Claude /ebussM! un mare maestru al rdinului ro$icrucian. %na din cele mai
faimoase opere a lui /ebussM este o dramă merovin)iană. %n mare maestru mai recent pare să fie
Dierre Dlantard de Saint+Clair care! potrivit documentelor pre$entate de cartea =fântul sânge, =fântul
raal, este descendent al lui /a)obert II "i al dinastiei merovin)iene. /a)obert a fost mo"tenitorul
merovin)ian trimis în e#il în Irlanda pe vremea cnd era copil. S+a întors "i "i+a preluat coroana! dar
a fost în cele din urmă asasinat. Se presupune că fiul său ar fi supravieţuit. /upă părerea mea! Dierre
Dlantard i+a păcălit pe autorii cărţii =fântul sânge, =fântul raal, iar ideea că linia )enealo)ică a
merovin)ienilor ar fi totuna cu linia )enealo)ică a lui Iisus este lipsită de fundament. *n realitate! ea
nu are nimic de+a face cu Iisus. otivul pentru care se fac attea referinţe cu privire la Arcadia în
le)ătură cu 2ennes+le+Chteau este că re)iunea spartană Arcadia a fost le)endarul cămin al lui Qeus
"i al titanilor! liniile )enealo)ice reptiliene din Groia. Aceasta este adevărata ori)ine a acestor linii
)enealo)ice! nu Iisus! care nici măcar nu a e#istat. Dierre Dlantard! care cunoa"te foarte bine acest
adevăr! dar nu dore"te ca el să fie cunoscut "i de opinia publică! s+a născut în anul &'B( "i a editat o
revistă în <ranţa ocupată de na$i"ti Kcu aprobarea acestoraL! în anul &'@B! numităCalea unui tânăr
cavaler. /e fapt! era un 8urnal al unei societăţi masonice+cavalere"ti cu sediul la Daris numită
rdinul Alfa+=alates! al cărei mare maestru a devenit Dlantard la vrsta de BB de ani. Cu )reu putem
aveam încredere în cuvntul unui om cu o asemenea iniţiere.
6a St. Sulpice! preotul rural ;eren)er Sauni_re s+a întlnit cu abatele ;ieil! directorul )eneral al
seminarului! "i cu nepotul acestuia! 9mile Eoffet. Acesta din urmă l+a pre$entat unui cerc de prieteni
e$oterici!
9mma Calv` care"il+au întmpinat
Claude /ebussM!cumarele
căldură! printrealcare
maestru se numărau
Drioriei Sionuluifaimoasa cntăreaţă de
"i al ro$icrucienilor. operă "i
Sauni_re
Calve au devenit foarte apropiaţi! "i cntăreaţa l+a vi$itat pe preot la 2ennes+le+Chteau. Calv` s+a
aflat chiar în centrul mi"cărilor oculte din <ranţa! unul din prietenii ei apropiaţi fiind marchi$ul
Stanislas de =ualta! fondatorul unei variante moderne a rdinului 2o$a+Crucii! ro$icrucienii.
Aproape toţi marii mae"tri ai Drioriei Sionului au le)ături cu ro$icrucienii. %n alt prieten apropiat al
lui Calv` era Tules ;ois! un satanist notoriu "i asociat al unui alt satanist! ac=re)or athers.
*ncura8at de ;ois! athers a înfiinţat societatea secretă ocultă britanică numită rdinul =olden
/a7n. Cel mai cunoscut membru al acesteia avea să devină mai tr$iu satanistul Aleister Cro7leM.
embrii rdinului =olden /a7n au fost implicaţi att în relaţia cu na$i"tii! ct "i în cea cu
satanistul! druidul "i primul ministru britanic Sir 1inston Churchill. Salutul cu braţul ridicat al
na$i"tilor KEeil EitlerL era de fapt un ritual pă)n al rdinului =olden /a7n. %n alt membru faimos
al =olden /a7n a fost poetul 1.;. [eats! un prieten al lui Claude /ebussM. Cnd a descris
societatea ideală! [eats a sinteti$at perfect scopurile <răţiei ;abiloniene: „o civili$aţie aristocrată în

&&3
forma sa desăvr"ită! ierarhi$ată pnă în ultimele detalii! cu petiţionari adunndu+se dimineaţa la
porţile marilor oameni! cu o mare bo)ăţie acumulată în minile unui număr mic de oameni! în care
toată lumea depinde de ace"ti cţiva! mer)nd pnă la împărat! care este un $eu ce depinde de un alt
$eu mai mare. Ine)alitatea ar trebui să domnească pretutindeni! ca le)e! în familii! la Curtea
imperială etc.0 Aceasta este chiar vi$iunea plănuită pentru rasa umană de reptilieni.
/acă Sauni_re "i prietenii săi se învrteau în cercul 9mmei Calv`! avem cu si)uranţă de+a face cu
activităţi sataniste. 9u nu spun că Sauni_re era el însu"i un satanist! pentru că nu cunosc cu preci$ie
acest lucru! dar e cert că se învrtea în ni"te cercuri sataniste. Alţi vi$itatori faimo"i ai lui Sauni_re la
2ennes+le+Chteau au fost secretarul france$ de stat pentru cultură "i arhiducele Tohann von
Eabsbur)! vărul lui <ran$+Tosef! împăratul Austriei. Eabsbur)ii! una din cele mai importante linii
)enealo)ice reptiliene! au condus Sfntul Imperiu 2oman timp de 4(( de ani! pnă la destrămarea
acestuia din anul &(O. Cu si)uranţă! Drioria Sionului! linia )enealo)ică merovin)iană "i 2ennes+le+
Chteau sunt piese principale în această reţea mai lar)ă care repre$intă subiectul cărţii de faţă.
Drintre cele mai importante lo8i masonice din lumea modernă se numără area 6o8ă Alpină din
9lveţia. %nul din membrii acesteia este EenrM Nissin)er! unul din cei mai activi slu8itori ai
reptilienilor Kfiind el însu"i unul dintre eiL de pe planeta noastră. 9ste implicat în manipularea
)lobală la cel mai înalt nivel"i este indubitabil un satanist. area 6o8ă Alpină a publicat Kde"i acum
contestă faptulL o lucrare intitulată *escendenţii merovingieni i enigma regiunii vizigote "azes.
2a$es este vechiul nume al re)iunii din 8urul satului 2ennes+le+Chteau. Cartea a fost publicată la
început în )ermană "i tradusă apoi în france$ă de un anume 1alter Celse+-a$aire! un pseudonim
creat din păstrate
secretele numele sfinţilor cărora
în re)iunea le este consacrată
2ennes+le+Chteau biserica dinsunt
"i 6on)uedoc 2ennes+les+;ains. Se pentru
foarte importante pare căace"ti
oameni. Compo$itorul 2ichard 1a)ner a folosit mai multe nume din re)iunea 2ennes în operele
sale! iar în opera ?al2iriile re)ăsim tema unui persona8 condamnat la somnul etern în ruinele unui
castel vră8it. 9#istă multe castele vră8ite aflate în ruină în 8urul satului 2ennes+le+Chteau! iar
Castelul 1alhalla! care apare în opera lui 1a)ner este situat pe meridianul Darisului! la numai cţiva
Hilometri de sat. Adolf Eitler! care era obsedat de ma)ia nea)ră! obi"nuia să spună că dacă dore"ti
să+i înţele)i pe na$i"ti! trebuie să+l înţele)i mai înti pe 1a)ner. 9#istă o le)endă care spune că
1a)ner însu"i l+a vi$itat pe Sauni_re la 2ennes+le+Chteau. Tules Verne! autorul de science+fiction!
a fost "i el un iniţiat de ran) înalt! care cuno"tea numeroase secrete. Cartea sa!Castelul din Carpaţi,
include o serie de nume unice din re)iunea 2ennes+le+Chteau! iar unul din persona8ele dintr+o altă
carte a sa! Clovis dM4rdentor, este Căpitanul ;u)arach  numele unui munte de ln)ă 2ennes+le+
Chteau cunoscut de localnici sub numele de muntele ma)netic. Clovis a fost "i numele unuia din
primii re)i merovin)ieni.
nume folosit 9#istă
de Tules Verne o fermă
pentru în apropiere
unul din de
persona8ele 2ennes+les+;ains numită Touanne! un alt
sale.
*ntors în 2ennes+le+Chteau după vi$ita sa la Daris! Sauni_re a început să cheltuiască o adevărată
avere! cu mult peste posibilităţile financiare ale unui preot sărac de la ţară. /e unde a apărut această
bo)ăţie subită? 9l "i+a construit ln)ă biserică o casă pe care a numit+o Villa ;ethania! numai pentru
el "i pentru an)a8ata sa! arie /enarnaud. *n imediata apropiere a construit un turn de ve)he!
deasupra unei stnci de unde pot fi vă$uţi munţii "i văile din întrea)a re)iune. A dat acestui turn
numele de 6a Gour a)dala! afirmnd că acesta repre$intă o bibliotecă. Am vi$itat acest turn "i mă
îndoiesc de această destinaţie. 9#istă într+adevăr în interiorul lui o cameră mică ce conţine cteva
cărţi! dar cu )reu am putea+o numi „bibliotecă0. Cert este că locul unde a fost construit corespunde
perfect unuia din punctele penta)ramei din structura )eometrică identificată de 1ood "i Campbell.
-umele de a)dala înseamnă turn de ve)he! care repre$intă la rndul lui unul din simbolurile
<răţiei ;abiloniene pentru aria a)dalena Kener)ia feminină! Isis>SemiramidaL. /e remarcat că el

&&@
repre$intă "i simbolul artorilor lui Iehova! o altă reli)ie+închisoare creată de frunta"i ai <răţiei cum
ar fi francmasonul de ran) înalt Charles Ga$e 2ussell. Goate aceste societăţi secrete "i toate aceste
reli)ii sunt le)ate între ele. Sauni_re a cheltuit sume mari de bani pe cumpărarea unor obiecte de artă
"i antichităţi! a plătit construirea unui turn de apă pentru nevoile satului "i a cheltuit o avere pentru a
construi un nou drum care să ducă din 2ennes+le+Chteau în vrful muntelui! înlocuind cărarea
în)ustă "i nesi)ură de dinainte. *n plus! a început să coresponde$e cu oameni din întrea)a 9uropă.
/ar mai presus de toate! "i+a transformat biserica cu banii recentei sale averi. Aceasta a fost complet
restaurată "i împodobită cu statui ciudate "i cu simboluri e$oterice. 6a intrarea în biserică a scris în
limba france$ă: „Acest loc este teribil0. Chiar la intrare se află o statuie demonică! ce pre$intă o
versiune particulară a diavolului. 9ste vorba de Asmodeus! despre care le)enda spune că a fost forţat
de re)ele Solomon să a8ute la construirea templului său din Ierusalim. Drintre posesiunile lui
Sauni_re s+a descoperit "i o pictură a lui Asmodeus înlănţuit. Vitraliul uneia din ferestrele bisericii o
pre$intă pe aria a)dalena un)nd picioarele lui Iisus. 9#istă de asemenea o statuie a ariei
a)dalena cu un craniu la picioare Ksimbolul ritualurilor templiereL. Dodeaua bisericii este pavată cu
dale pătrate albe "i ne)re! la fel ca orice templu mason. Interiorul bisericii este decorat cu simbolul
crucii "i al trandafirului! inspirat chiar de Sauni_re. Acesta este simbolul societăţii secrete a
ro$icrucienilor! ale cărei ori)ini se pierd în ne)ura timpului. 9#istă artefacte templiere )ăsite la Daris
"i în Cipru care pre$intă acela"i simbol. Grandafirul este asociat cu adorarea $eiţei "i simbolismul
se#ual. 2omanii numeau trandafirul <loarea lui Venus KVenus J SemiramidaL. „Drostituatele sacre
ale lui Venus0 purtau această floare la butonieră ca semn distinctiv. *n misterele se#uale ale lui
Venus! nimic din ce era sub rosa, Ksub trandafirL! nu trebuia să le fie revelat celor neiniţiaţi. Atunci
cnd era folosită ca simbol al ener)iei feminine! <ecioara aria era cunoscută sub numele de
Grandafir! ;oschet de trandafiri! =hirlandă de trandafiri sau Grandafir mistic. -umele de 2ose
Ktrandafir! ro$ăL ar putea proveni de la 9ros! simbolul iubirii se#uale.
2o$icrucienii fac parte inte)rantă din reţeaua <răţiei! la fel ca ie$uiţii. <ratele lui Sauni_re! Alfred!
era ie$uit. Custodele mu$eului din 2ennes+le+Chteau mi+a spus că este posibil ca Sauni_re să fi fost
un membru al rdinului ro$icrucian! "i a" fi surprins să aflu că nu. De mormntul său din curtea
bisericii se află o cruce "i un trandafir ro"u. Grandafirul ro"u pe un mormnt poate indica fie că cel
care s+a stins a dus o viaţă e#emplară! fie că s+a sfr"it prematur. Cnd Dierre Dlantard de Saint+
Clair! marele maestru al Drioriei Sionului! a vi$itat 2ennes+le+Chteau! el a fost vă$ut e#ecutnd o
ceremonie stranie la mormntul lui Sauni_re. Superiorii ierarhici "i+au pus întrebări privind averea
subită a lui Sauni_re! dar cnd ar fi trebuit să fie investi)at! cel care l+a spri8init a fost însu"i papa.
Sauni_re colabora în secret cu doi preoţi locali! abatele ;oudet de la 2ennes+les+;ains "i abatele
=elis de la că
care atestă Coutaussa. Cele
;oudet! un douăalsate
prieten se află foarte
bunicului aproape
lui Dierre de 2ennes+le+Chteau.
Dlantard! 9#istă
le+a plătit lui Sauni_re dove$i
"i fratelui
ie$uit al acestuia sume mari de bani. Goţi trei beneficiau de o sursă inepui$abilă de lichidităţi. *n
&'5! prietenia le+a fost $druncinată de un conflict între Sauni_re "i ;oudet! marcat de asasinarea
sn)eroasă a lui =elis! care se retrăsese complet din viaţa publică! trăind încuiat în casă! de teamă
pentru viaţa sa. Se pare că avea toate motivele. A fost în8un)hiat de cineva pe care îl cuno"tea "i în
care avea încredere! căci i+a deschis u"a! iar alarma pe care a instalat+o nu a funcţionat. *n pofida
morţii sale violente "i a luptei apri)e care i+a precedat! corpul său a fost lăsat să $acă pe podea într+o
po$iţie aproape rituală. *n biserica sa din Coutaussa se află simbolurile familiare de+acum ale
)hearelor de leu! stru)urilor "i viţei de vie! precum "i o variantă a Stelei lui /avid Ksteaua cu "ase
colţuriL în care cele două triun)hiuri se suprapun! în loc să se intersecte$e în po$iţia normală.
Acela"i simbol a fost )ăsit "i pe eticheta unei cărţi a lui Sauni_re. De mormntul lui =elis! marcat cu
o cruce malte$ă>templieră! se află cuvntul Asasin! iar piatra funerară este împodobită cu un
trandafir! simbolul ro$icrucienilor "i al morţii premature.

&&4
Sauni_re a murit în anul &'&5! în urma unui atac cerebral. Atacul s+a produs pe data de &5 ianuarie! o
dată e#trem de semnificativă pentru <răţia ;abiloniană! căreia îi corespunde sărbătoarea St. Sulpice.
Sauni_re "i+a dus documentele descoperite la biserica St. Sulpice din Daris. isteriosul document
numit 0e =erpent "ouge conţine un plan al St. Sulpice. St. Sulpice a fost construit în anul &O@4
potrivit le)ilor )eometriei sacre! pe ruinele unui templu al lui Isis! "i a devenit sediul societăţii
Compa)nie du Saint+Sacrement! o acoperire a Drioriei Sionului. *n sfr"it! Victor Eu)o! mare
maestru al Drioriei Sionului! s+a însurat la St. Sulpice.0e =erpent "ouge a fost datat &5 ianuarie! dată
care corespunde
;afomet "i apulcasei
dinastrolo)ice a capricornului
endes! simbolul sau a caprei!
satanismului a cărei iposta$ă
"i al templierilor ne)ativăderivă
. Ima)inea KţapulLdineste
sacrificarea simbolică a unui ţap de către israeliţi în onoarea Drivitorului A$a$el! simboli$at "i de
penta)rama inversată sau „capul de ţap0. Se spune că -icholas <lamel! un alt mare maestru al
Drioriei Sionului! ar fi reu"it prima sa transmutare alchimică în după+amia$a $ilei de &5 ianuarie. De
data de &5 ianuarie &554 a fost de$velită la ;ru#elles o statuie a lui Charles de 6orraine! mare
maestru al Drioriei Sionului "i al rdinului Cavalerilor Geutoni. /acă vi se pare că toate acestea sunt
simple coincidenţe! vă propun să nu subestimaţi importanţa datelor precise pentru <răţia
;abiloniană. <iecare fracţiune de secundă are o vibraţie diferită de cea precedentă! căci cmpul
ma)netic al pămntului se modifică subtil din cau$a influenţei soarelui "i a mi"cării planetelor "i
fiecare număr "i combinaţie de numere î"i are propria semnătură vibratorie unică. Sauni_re "i+a
transferat toţi banii "i toate posesiunile pe numele în)ri8itoarei sale! arie /enarnaud! confidenta sa
de+a lun)ul între)ii perioade pe care am discutat+o mai sus. Se spune că aceasta i+ar fi transmis unui
prieten:
domnul am„amenii din această
putea hrăni re)iune
2ennes+ul timp calcă pe aur
de o sută fără "isă+"i
de ani! dea seama.
tot ne+ar Cu ceea
mai rămne ce ne+a
destul. *ntr+olăsat
$i am
să+ţi spun un secret care te va face foarte bo)at0. /ar nu i+a transmis niciodată acest secret. 2ennes+
le+Chteau rămne un loc att de învăluit în secrete! care seamănă att de bine cu „sala o)lin$ilor0!
înct adevărul nu a reu"it să a8un)ă niciodată la oameni! de"i au trecut attea secole.
*n ultima vreme vălul a început însă să se ridice "i adevărul a început să iasă la iveală. Complicaţiile
din povestea satului 2ennes+le+Chteau K"i a <răţieiL se nasc din cau$a certurilor dintre diferitele
facţiuni concurente! care operea$ă sub aceea"i conducere centrală. Altfel spus! oameni despre care
"tim si)ur că sunt implicaţi sunt subminaţi sau uci"i de alţi oameni! despre care "tim la fel de si)ur
că sunt implicaţi. Acest lucru poate fi e#trem de derutant dacă nu cuno"ti re)ulile 8ocului. Aceste
lupte interne sunt inevitabile dacă ţinem cont de modul în care )ndesc ace"ti oameni! "i de multe
ori servesc chiar scopurilor <răţiei! căreia îi convine ca ele să se desfă"oare în arena publică! lăsnd

impresia
care unor disensiuni.
au nevoie Aceasta
membrii <răţiei este a+"i
pentru re)ula haosului!divide
implementa et impera
A)enda. Kde$binăinterne
Cnd luptele "i )uvernea$ăL!
pun însă înde
pericol întrea)a A)endă! asupra căreia toţi sunt unanim de acord! respectiv controlul )lobal al lumii!
ierarhia superioară a <răţiei strn)e rapid rndurile.  asemenea luptă a i$bucnit între Drioria
Sionului "i ramura sa militară! cavalerii templieri! care a provocat destule conflicte în secolele care
au urmat. *n anul &&5! templierii au pierdut controlul asupra Ierusalimului în faţa turcilor sara$ini!
probabil în mod intenţionat! după care au intrat în conflict cu fo"tii lor aliaţi "i mae"tri oficiali!
Drioria Sionului. %n an mai tr$iu s+au separat formal de ace"tia printr+un ritual numit Găierea
%lmului! ţinut la =isors! un ora" de ln)ă coasta de nord a <ranţei. rdinul Sionului "i+a schimbat
numele în Drioria Sionului "i a adoptat ca emblemă crucea ro"ie folosită de templieri. Drioria a
adoptat "i titlul de rdinul Adevăratei Cruci 2o"ii! 0M3rdre de la "ose1Cross ?eritas. Cele două
societăţi secrete au că$ut de acord să acţione$e independent! dar Drioria dorea averea Gemplului!
asupra căreia credea că are toate drepturile! "i probabil că s+a folosit de re)ele merovin)ian al
<ranţei! <ilip cel <rumos! pentru a+"i atin)e acest scop.

&&O
Ma%acrul tem#lierilor. <ilip a început prin a înlătura de la putere doi papi! pnă a )ăsit unul care
să+i urme$e ordinele. ,i+a trimis mai înti un apropiat să îl a)rese$e pe papa ;onifaciu VIII! care a
murit la scurt timp după aceea! după care l+a otrăvit pe următorul papă! ;enedict I. Acest lucru i+a
permis să îl instale$e pe tronul papal pe arhiepiscopul de ;ordeau#! care a devenit papa Clement V.
A mutat re"edinţa papală la Avi)non "i a )enerat o divi$iune în snul ;isericii Catolice care a durat
O de ani! cu doi papi rivali! unul în <ranţa "i celălalt în Italia. /upă ce "i+a impus propriul papă!
<ilip "i+a orientat atenţia către cavalerii templieri. *i invidia pentru averea lor! îi ura pentru puterea
pe care o aveau "i peste toate era o marionetă în minile Drioriei Sionului. Gemplierii î"i pierduseră o
parte din influenţa în faţa ;isericii după ce sara$inii i+au învins pe cruciaţii cre"tini! e#pul$ndu+i
din ara Sfntă. Conspirnd cu papa pe care l+a impus! <ilip "i+a propus să îi distru)ă pe templieri.
*n anul &3(O! a arestat toţi evreii din <ranţa! i+a i$)onit din ţară "i le+a confiscat averile. A planificat
apoi o operaţiune similară "i a dispus în secret arestarea tuturor templierilor în $orii $ilei de vineri!
&3 oct. &3(5. /e atunci! $iua de vineri &3 a fost considerată aducătoare de )hinion. a8oritatea
templierilor! inclusiv marele lor maestru! Tacues de olaM! au fost prin"i "i supu"i de către
Inchi$iţie unor torturi inima)inabile. /ar e#istă dove$i indubitabile că mulţi alţi templieri au "tiut de
acest plan "i au scăpat.
/ocumentele referitoare la ritualurile templierilor au fost distruse înainte ca raidurile să se producă
"i! atunci cnd au fost deschise cuferele de la sediul Gemplului din Daris! imensa avere pe care o
rvnea <ilip dispăruse. *mpreună cu papa+marionetă! el a făcut presiuni asupra celorlalţi monarhi din
9uropa!
re)iuneacerndu+le să îi areste$e
6orraine! aparţinnd pe templieri!
=ermaniei în aceadar acestKmai
vreme lucrutr$iu
nu s+a doveditfrance$ăL!
a devenit deloc simplu. *ni+a
ducele
spri8init pe templieri. Acela"i lucru s+a întmplat "i în alte părţi ale =ermaniei. Alţii "i+au schimbat
numele din cavaleri templieri! continund să e#iste de)hi$at. %nii au intrat în rdinul Sfntului Ioan
din Ierusalim KaltaL sau rdinul Cavalerilor Geutoni. 6iniile )enealo)ice aristocratice din 6orraine
sunt dintre cele mai „pure0 linii reptiliene! una dintre ele fiind la ora actuală o fi)ură centrală în
reţeaua )lobală a ritualurilor satanice. /e"i la modul oficial aceste trei ordine nu aveau nimic de+a
face unele cu altele "i se displăceau reciproc! la vrf ele repre$entau aceea"i or)ani$aţie.
2e)ele An)liei! 9d7ard II! a făcut tot ce i+a stat în puteri pentru templieri! i)nornd ani la rnd
ordinul papei de a+i aresta. Cnd a cedat în sfr"it presiunilor! el s+a purtat cu cea mai mare blndeţe
cu ei. Scoţia "i Irlanda au procedat la fel. *n cele din urmă! inchi$itorii au venit pe pămntul
Insulelor ;ritanice! iar templierii au părăsit An)lia "i Irlanda! sau "i+au acceptat soarta. Cu Scoţia

lucrurile s+au
îndeosebi din petrecut
portul loraltfel. *n momentul
favorit! masacrului!
6a 2ochelle! lundu+"itemplierii
"i avereaaucufu)it cu vasele
ei. 9#istă lor"idin
totu"i <ranţa!
posibilitatea
ca <ilip cel <rumos să fi fost în"elat de Drioria Sionului! care a aran8at ca flota en)le$ă să îi
intercepte$e pe templieri "i să le ia averea.
Gemplierii s+au îndreptat către Scoţia! Dortu)alia "i probabil cele două Americi! de a căror e#istenţă
"tiau! căci aveau acces la cunoa"terea ascunsă a 9litei Ariene "i "tiau că fenicienii a8unseseră pe
coasta Americilor cu mii de ani înainte. Ale)erea Scoţiei era evidentă din mai multe motive. Acolo
se aflau clanul St Clair>Sinclair "i numeroase alte linii )enealo)ice ale <răţiei sosite cu primii
fenicieni! sau mult mai tr$iu! în urma mi)raţiei din ;el)ia "i nordul <ranţei. ,eful uneia din aceste
familii! 2obert de ;ruce! se afla în ră$boi cu o altă ramură a arienilor! en)le$ii! pentru controlul
Scoţiei! "i fusese e#comunicat de papă. /e aceea! ordinul papal de a+i distru)e pe templieri nu era
valabil în re)iunile controlate de ;ruce. A"a se e#plică de ce atţia templieri au venit în această
re)iune după masacrul din <ranţa. 9i au navi)at de+a lun)ul coastei vestice a Irlandei "i au debarcat
în nord+vestul Scoţiei! între IslaM! Tura "i ull of NintMre. /e+a lun)ul acestei coaste se mai văd "i

&&5
astă$i numeroase morminte "i relicve ale unor templieri! în locuri precum NilmorM "i Nilmartin. 
altă re)iune în care s+au stabilit templierii a fost /alnada! la ora actuală Ar)Mll! de unde aveau să
8oace în scurt timp un rol crucial în cea mai faimoasă bătălie din istoria Scoţiei.
Ca#itolul < - $ceeai =a(ă, %u o ma%că di=erită
*n anii dinaintea sosirii în forţă a templierilor din <ranţa! campania lui 2obert de ;ruce împotriva
en)le$ilor fusese de$astruoasă. 9l a fost forţat să se refu)ie$e în munţii Derthshire! iar apoi în
Ar)Mll.
%lster+ul/e"iaici! s+a îndreptat
deţinea pămnt încătre NintMre
această "i nordul
re)iune. GitlulIrlandei. ;rucedeavea
său de conte le)ături
CarricH foarte
poate strnse
fi vă$ut cu
"i astă$i
în numele din această parte a Irlandei! de pildă în CarricHfer)us. Dopulaţia din %lster are le)ături
politice "i de sn)e vechi cu scoţienii! îndeosebi cu cei din vest! de"i manipulările i+au făcut să se
lupte de multe ori cu ace"tia. Dnă în $ilele noastre! principala temă de conflict sunt neînţele)erile
dintre irlande$i KcatoliciL "i irlande$o+scoţieni KprotestanţiL care s+au mutat în %lster din Scoţia.
Aceste conflicte sunt încura8ate "i manipulate de <răţie prin oamenii infiltraţi de aceasta în cele două
tabere. Cu a8utorul familiilor nobile irlande$e! ;ruce s+a întors în Scoţia în &3(5! anul masacrului
templierilor din <ranţa! "i s+a tre$it luptndu+se împotriva unui nou re)e en)le$! 9d7ard II! care l+a
înlocuit la tron pe 9d7ard I. Campania lui ;ruce a prins putere datorită spri8inului "i armelor
furni$ate de templierii din <ranţa "i a culminat în bătălia de la ;annocHburn! de ln)ă Stirlin)
Castle! purtată în Qiua Sfntului Ioan ;ote$ătorul KQiua lui -imrodL! B@ iunie &3&@. Scoţienii au
reu"it să+i respin)ă pe en)le$i după o $i de lupte! prin sosirea unei forţe de călăreţi „necunoscuţi0
care
luat+ole+au săritvă$nd
la fu)ă! în a8utor. /in întăriri
aceste motive nea"teptate.
rămase nee#plicate pnă astă$i!
Cu si)uranţă! en)le$ii au
ca să )enere$e intrat în panică
o asemenea "i au
reacţie!
trebuia ca noile batalioane să fie trupe de elită "i să fie u"or de recunoscut. Gemplierii îndeplineau
ambele condiţii! a"a că soldaţii „necunoscuţi0 nu puteau fi alţii dect ei  ră$boinicii att de temuţi
ai cruciadelor! care s+au re)rupat în Scoţia. Victoria de la ;annocHburn avea să asi)ure
independenţa Scoţiei pentru următorii B' de ani. Drintre cei care au luptat împreună cu ;ruce în
acea $i s+a numărat "i Sir 1illiam St Clair of 2osslMn. /upă moartea lui ;ruce în &3B'! a început
dinastia Stuart. *n timpul merovin)ienilor! re)ii france$i numeau "ambelani ai palatului care să
spri8ine monarhia "i începnd din perioada re)elui /avid I! Scoţia a adoptat "i ea acest sistem.
,ambelanii erau numiţi ste7ar$i re)ali "i po$iţiile lor au devenit ereditare. ai tr$iu! numele lor s+a
schimbat în Ste7art "i apoi în Stuart. Ca "i în ca$ul merovin)ienilor! ace"ti ste7ar$i re)ali ereditari
au sfr"it prin a deveni ei în"i"i linia )enealo)ică re)ală. Drocesul a început după ce fiica lui ;ruce s+
a măritat cu 1alter the Ste7ard sau Ste7art. /upă moartea lui ;ruce! primul copil re$ultat din
această căsătorie a devenit 2obert II al Scoţiei! primul re)e din dinastia Stuart.
%na din creaţiile templierilor de$membraţi din punct de vedere oficial a fost rdinul Tartierei!
primul ordin cavaleresc! introdus de 9d7ard III în anul &3@ "i condus "i la ora actuală de monarhia
britanică. Acest ordin este o altă instituţie a 9litei <răţiei ;abiloniene "i este consacrat „<ecioarei
aria! adică lui Semiramida>-inHharsa). *n timpul lui 9d7ard! întrunirile ordinului se făceau într+o
cameră specială a Castelului 1indsor! în 8urul unei mese creată după modelul celei din le)enda
2e)elui Arthur. Castelul 1indsor este construit pe un vorte# ener)etic foarte puternic! considerat
sacru! "i este locul în care satanistul "i reptilianul EenrM Nissin)er a fost făcut cavaler de re)ină.
Aceasta susţine deschis A)enda <răţiei "i una din cele mai importante instituţii prin care operea$ă
este rdinul Tartierei. -umele lui 9d7ard III era 1indsor "i! cnd actuala familie re)ală s+a decis în
timpul Drimului 2ă$boi ondial să+"i schimbe numele )erman într+unul en)le$esc din raţiuni de
public relations, ea a ales numele de 1indsor! după cel care a fondat acest ordin cheie al <răţiei.

&&
*nsemnul rdinului Tartierei este un colier de trandafiri ro"ii! intercalaţi între BO de veri)i de aur!
care îi simboli$ea$ă pe cei BO de cavaleri! împărţiţi în două )rupuri de cte &3. rdine similare au
apărut "i în <ranţa! sub nume precum rdinul Stelei! rdinul 6nii de Aur "i rdinul Sfntului
ihail. <rancmasonii actuali nu sunt dect templierii "i membrii Drioriei Sionului de altădată sub un
alt nume! iar ;iserica lui Iisus sau ie$uiţii are la ba$ă aceea"i structură ca "i templierii "i s+a înfiinţat
cu acela"i scop. Ie$uiţii "i Cavalerii de alta sunt societăţi secrete care deţin "i manipulea$ă
cuno"tinţe e$oterice secrete! de"i la suprafaţă pretind că sunt romano+catolici "i „cre"tini0. 9i fac
astă$i e#act ce au făcut templierii în vremea cruciadelor! controlnd împreună cu )radele superioare
ale francmasoneriei Vaticanul! pe papă "i întrea)a biserică romano+catolică. Cu alte cuvinte! ei
controlea$ă simultan ambele tabere! att cunoa"terea e$oterică ascunsă! ct "i ;iserica! ce condamnă
această cunoa"tere! afirmnd că este opera diavolului. *n acest fel! ei patronea$ă între)ul 8oc! care se
apropie de sfr"it! dacă nu ne vom tre$i la timp. %n e#emplu evident al acestei afirmaţii este ceea ce
s+a petrecut după măcelul templierilor ordonat de papalitate. *n anul &3&B! toate pămnturile "i toate
proprietăţile templierilor au fost dăruite de papă „rivalilor0 acestora! Cavalerii Vindecători ai
Sfntului Ioan! numiţi ulterior Cavaleri de 2odos! iar la ora actuală Cavaleri de alta Kramura
catolicăL "i Cavalerii Sfntului Ioan Kramura protestantăL. *n realitate! ambele tabere repre$entau
aceea"i forţă! la fel ca "i Cavalerii Geutoni. Cu toţii erau implicaţi în acelea"i operaţiuni! inclusiv
bancare! "i foloseau acelea"i metode lipsite de scrupule pentru a+"i atin)e ţelurile. Gimp de mai bine
de B(( de ani! pnă la mi8locul secolului al VI+lea! cavalerii vindecători "i templierii au făcut parte
dintr+un ordin mi#t. /e altfel! nici chiar după dispariţia templierilor! foarte multe pămnturi "i
proprietăţile lor nu au fost preluate de cavalerii vindecători! de"i le+au fost oferite.
Gemplierii "i+au restabilit influenţa în <ranţa pe la 8umătatea secolului al V+lea! sub numele de
=ăr$i Scoţiene. Cnd 2obert de ;ruce a fost instalat ca re)e necontestat al Scoţiei! el a semnat un
pact cu Charles IV al <ranţei! refăcnd astfel „vechea alianţă0! după cum era cunoscută. Acest lucru
nu e deloc surprin$ător! dacă ţinem seama de faptul că liniile )enealo)ice care controlau Scoţia!
inclusiv ;ruce "i Sinclair! au venit din <ranţa "i <landra. *n anul &@@4! re)ele Charles VII a creat
prima armată de sine stătătoare din 9uropa după templieri. /e fapt! aceasta era alcătuită chiar din
templieri! căci mndria armatei lui Charles era Compania Scoţiană! care mer)ea în frunte la toate
paradele militare. Chiar mai puternică "i mai influentă era însă =arda Scoţiană de elită! alcătuită din
33 de soldaţi! număr e$oteric e#trem de semnificativ! care va apărea mai tr$iu în cele 33 de )rade
ale ritului scoţian al francmasoneriei. =arda Scoţiană avea misiunea de a+l pă$i pe re)e! mer)nd
pnă acolo înct membrii ei dormeau chiar în dormitorul acestuia. Să sperăm că nu toţi 33F ri de
cte ori )arda trebuia mărită! se adău)au multipli de &3! un alt număr e$oteric care ţine cont de le)ile
numerolo)iei!
automat membri aflat la locsocietăţi
ai unei de cinstesecrete
în rndul templierilor.
numită Comandanţii
rdinul Sfntului =ăr$ii
ihail! careScoţiene
"i+a creatdeveneau
mai tr$iu
"i o ramură în Scoţia.
%n alt secret al manipulării actuale constă în faptul că oameni care operea$ă sub o anumită „mască0
fac simultan parte "i din altele! uneori chiar foarte multe la număr! care slu8esc însă aceea"i A)endă.
Ca de obicei! =arda Scoţiană KtemplieriiL stăpnea la perfecţie această tehnică a Calului Groian. 9i s+
au infiltrat "i au preluat controlul asupra administraţiei <ranţei în calitate de „consilieri0 "i
„ambasadori0. Charles era marioneta lor! iar numele acestor membri de elită ai =ăr$ii Scoţiene ne
sunt de8a ct se poate de familiare: Sinclair! Stuart! Eamilton! EaM! ont)omerM! Cunnin)ham!
CocHburn "i Seton. Acestea au fost familiile care au venit în Scoţia din <ranţa "i <landra! putnd să+
"i stabilească arborele )enealo)ic pnă în perioada $eilor AnunnaHi. 9i au preluat puterea asupra
Scoţiei iar acum se re)rupau în <ranţa. =arda Scoţiană a fost o altă )rupare care deţinea cunoa"terea
secretă "i a acţionat în favoarea A)endei templiere! practicnd ritualurile satanice de care au fost

&&'
acu$aţi templierii. -u s+a schimbat nimic! dect numele. %n membru actual al familiei ont)omerM
le+a spus autorilor cărţii:emplul i loja că pe vremea =ăr$ii Scoţiene s+a format un ordin în care toţi
membrii de se# masculin ai familiei ont)omerM erau automat eli)ibili. -umele acestuia era
rdinul Gemplului.  altă denumire sub care au reapărut mai tr$iu templierii este francmasoneria
de rit scoţian.
Got din această reţea făcea parte "i Casa de 6orraine! din re)iunea situată la )raniţa dintre nordul
<ranţei "i =ermania. Cel mai important membru al acesteia a fost ducele de 6orraine! cunoscut ca
2en` dUAn8ou!
ani! sub născut în său!
tutela unchiului anul6ouis!
&@(. cardinal
9l a devenit mare
de ;ar! maestru
pnă al Drioriei
la împlinirea Sionului
vrstei de B(lade
vrsta de $ece
ani. <amilia
acestuia era una dintre cele mai importante linii )enealo)ice reptiliene. Drintre titlurile lui 2en`
dUAn8ou se numărau: conte de Drovence Kîn re)iunea 2ennes+le+ChteauL! conte de =uise! duce de
An8ou! re)e al %n)ariei! re)e al ora"ului -apoli "i al Siciliei! re)e al Ara)onului! Valenciei!
a8orcăi "i Sardiniei "i titlul simbolic de re)e al Ierusalimului. Acesta din urmă este e#trem de
important pentru <răţie. 6a ora actuală! titlul de re)e al Ierusalimului urmea$ă să+i revină
reptilianului Narl von Eabsbur)! al cărui nume echivalea$ă din punct de vedere numerolo)ic cu OOO.
%na din fiicele lui 2en` dUAn8ou s+a măritat în anul &@@4 cu re)ele EenrM IV al An)liei "i a 8ucat un
rol important în 2ă$boiul celor două 2o$e! în care trandafirul ro"u al lui EenrM de 6ancaster s+a
încruci"at cu cel alb al lui [orH! în anul &@44. 2en` dUAn8ou avea cone#iuni cu toată lumea "i a fost
o fi)ură clasică a <răţiei! aflată în centrul unei reţele vaste! în formă de pn$ă de păian8en. Cu titlu
de e#emplu! două din numele faimoase ale istoriei cu care a avut le)ături au fost Cristofor Columb
"i Ioana dUArc.
a acestei 6a un
operaţiuni vămoment
va devenidat!clară
el chiar s+acurnd.
ct de folosit /in
de Cristofor Columb!
cte se pare! IoanaiardUArc
semnificaţia enormă
s+a născut ca
supus al lui 2en` dUAn8ou în ducatul ;ar. Dotrivit istoriei oficiale! în anul &@B' ea "i+a anunţat
misiunea divină de a salva <ranţa de invadatorii en)le$i "i de a se asi)ura că Charles va deveni re)e
al <ranţei! lucru care s+a "i întmplat Kel a devenit re)ele Charles VIIL. Ioana dUArc a cerut o
audienţă la socrul lui 2en` dUAn8ou! iar cnd întlnirea a avut loc! 2ene a fost de faţă. Dentru a+"i
împlini misiunea! le+a spus ea celor doi! potrivit versiunii oficiale! avea nevoie de un cal! de 2en` "i
de cţiva oameni de ispravă care să o ducă în <ranţa. Istoricii care au ţinut cronica vieţii lui 2en`
su)erea$ă că acesta a părăsit+o pe Ioana pentru a se întlni cu Charles "i că a fost de partea ei în
victoriile pe care le+a obţinut împotriva en)le$ilor! în urma cărora Charles a a8uns pe tronul <ranţei.
9i nu ţin cont de oscilaţiile lui din anii &@B'+&@3&! cnd Ioana dUArc s+a aflat la apo)eul puterii sale
militare. *n cele din urmă! Ioana dUArc a fost arsă pe ru) de Inchi$iţie sub acu$aţia de vră8itorie "i
dove$ile indică cu claritate că întrea)a poveste oficială nu este altceva dect o altă perdea de fum.
-u "tiu cine poate
atotputernicilor să creadă
aristocraţi! iar că o fată
ace"tia nu tnără! provenită
numai că dintr+o
au primit+o! darpătură săracă a bătut
au "i susţinut+o la poarta un
să declan"e$e
ră$boi împotriva An)liei. /a! si)urF Cel care s+a aflat de la bun început în spatele campaniei militare
a fost 2en` dUAn8ou! povestea Ioanei dUArc nefiind dect un basm Kcreat după le)enda „<ecioarei
din 6orraine0L menit să ascundă din nou realitatea.
2en` dUAn8ou a fost responsabil de apariţia crucii de 6orraine Kdouă linii ori$ontale ce intersectea$ă
o linie verticalăL. Simbolul crucii duble avea să fie folosit mai tr$iu de anumite )rupări ale bisericii
cre"tine "i stă la ori)inea e#presieidouble1crossed Ktras în piept! păcălit! manipulatL. Acest simbol a
fost adoptat mai tr$iu de <răţia reptiliană "i la ora actuală poate fi vă$ut pe lo)o+ul )i)antului
petrolier 9##on! controlat de directorii americani de ramură ai <răţiei! familia 2ocHefeller.
2en` dUAn8ou era foarte versat în cunoa"terea e$oterică "i adept al le)endei re)elui Arthur "i a
=raalului. Averea sa uria"ă "i cone#iunile din Italia i+au permis să strn)ă relaţiile cu -obilimea
-ea)ră "i cu celelalte familii aristocratice. A încura8at traducerea cunoa"terii e)iptene "i )rece"ti

&B(
străvechi în limbile europene! care avea să stea la ba$a declan"ării 2ena"terii. 6a curtea lui 2en`
dUAn8ou se afla "i un astrolo) pe nume Tean de Saint+2emM "i! potrivit mai multor surse! tot el a fost
bunicul celui mai faimos medium+astrolo) al tuturor timpurilor! -ostradamus. Această ipote$ă pare
lo)ică! întruct în secolul VI -ostradamus a fost foarte apropiat de Casa de 6orraine "i de Casa de
=uise Kdin aceea"i familieL! în perioada în care cele două case au declan"at un val de asasinate
împotriva rivalilor lor! în încercarea nereu"ită de a pune mna pe tronul <ranţei. /e altfel! chiar
numele lui îi trădea$ă ori)inea. -umele real al lui -ostradamus a fost ichel de -otre /ame Kihai
al /oamnei -oastreL. Autorul "i cercetătorul france$ =erard de Sede! care se pare că avea contacte
în interiorul <răţiei! a declarat că -ostradamus a fost un a)ent al Caselor de 6orraine "i de =uise!
folosindu+"i po$iţia de astrolo) la curtea <ranţei pentru a manipula în numele acestora. /e Sede
su)erea$ă în continuare că multe din faimoasele „catrene0 ale lui -ostrdamus nu erau neapărat
predicţii! ct mesa8e încifrate! tabele ale timpului! instrucţiuni "i o pre$entare simbolică a unor
evenimente "i )rupuri din trecut. 9l susţine că -ostradamus a fost antrenat mult timp în 6orraine în
artele e$oterice! înainte de a fi trimis la curtea du"manilor acestei case! "i că în această perioadă a
avut acces la o carte străveche! pe învăţătura căreia "i+a ba$at întrea)a operă. -u este de mirare că a
fost considerat un astrolo) strălucit! căci "tia lucruri pe care puţini oameni au avut vreodată
privile)iul să le cunoască. *n treacăt fie spus! =erard de Sede afirmă "i el că linia )enealo)ică
merovin)iană este de sor)inte e#traterestră! lucru care i+a atras condamnarea unanimă! dar eu sunt
de părere că a avut perfectă dreptate. *n cel mai rău ca$! a fost o linie )enealo)ică „re)ală0 posedată
"i controlată de reptilienii din re)iunea inferioară a celei de+a patra dimensiuni.

*n secolele VI+VII!
/imensiunile unreţelei
"i influenţa val desubterane
evenimentede au accelerat
societăţi brusc
secrete auimplementarea A)endei
continuat să crească! <răţiei.
astfel înct a
devenit posibilă trecerea la o nouă etapă a planului de preluare )lobală a puterii. 2en` dUAn8ou a fost
unul din 8ucătorii cheie care au stat în spatele 2ena"terii! prin faptul că a permis "i a orchestrat cu
a8utorul contactelor sale din Italia! "i în special din <lorenţa traducerea! publicarea "i distribuirea
lucrărilor )rece"ti! e)iptene "i )nostice străvechi! inclusiv cele ale lui Dlaton "i Dita)ora. 9#plo$ia
artistică "i culturală care s+a produs a transformat viaţa claselor privile)iate ale 9uropei! iar puterea
;isericii a fost pusă la )rea încercare. 9a a permis! între altele! înrolarea unui număr mult mai mare
de oameni influenţi în reţeaua societăţilor secrete. Dresiunea asupra establishment1ului bisericii a
crescut "i mai mult după publicarea anifestelor 2o$icruciene între anii &O&@ "i &O&O! documente
elaborate de un )rup secret de iniţiaţi din =ermania "i <ranţa. Ace"tia au afirmat că lumea se va
transforma cu a8utorul cunoa"terii e$oterice "i au pre$is o nouă eră a libertăţii reli)ioase "i politice.
;iserica catolică "i Sfntul Imperiu 2oman erau aspru înfierate. ,i totu"i! rdinul 2o$a+Crucii sau
2o$icrucienilor
puţin din vremeanufaraonului
era o apariţie nouă
Gutmes III!peînscena europeană.
secolul V î.Ch./upă toate
Si)iliul aparenţele!
personal el a fost
al acestui fondat
faraon estecel
folosit ca lo)o de literatura ro$icruciană modernă. %n alt ar)ument se referă la le)ăturile dintre
ro$icrucieni "i Curtea 2e)ală a /ra)onului din 9)iptul antic. Cercetătorii moderni cred că
manifestele au fost scrise de e$oteristul )erman Tohann Valentin Andrea! mare maestru al Drioriei
Sionului.  altă voce influentă a )ndirii ro$icruciene a fost 2obert <ludd! marele maestru care i+a
precedat lui Andrea la conducerea Drioriei Sionului.
Motenirea lui 2aco n. %nul dintre cele mai importante persona8e din această perioadă a fost
ro$icrucianul <rancis ;acon. Influenţa sa a fost colosală. A fost marele maestru al ro$icrucienilor
din An)lia! a 8ucat un rol determinant în crearea francmasoneriei! a fost „părintele0 "tiinţei moderne
"i poate chiar autorul real al operelor lui ShaHespeare. 9ra de asemenea membru al unei societăţi
secrete numite rdinul Coifului! consacrat adorării $eiţei înţelepciunii! Dalas+Atena! ilustrată
adeseori cu un coif pe cap "i purtnd o suliţă în mnă. Cercetători de talia lui anlM D. Eall! celebrul

&B&
istoric francmason! nu au nici o îndoială că ;acon s+a născut dintr+o le)ătură amoroasă a re)inei
9lisabeta I Kre)ina+fecioarăL cu amantul ei 2obert /udleM! conte de 6eicester. <rancis a fost crescut
de -icholas "i Anne ;acon "i a devenit cel mai influent om din ţară! att la vedere ct "i sub
acoperire. A purtat titlul de viconte de St. Albans "i a fost 6ord Cancelar al An)liei. /acă ;acon a
fost într+adevăr fiul 9lisabetei I K9l+li$ard+birthL! înseamnă că avea sn)e reptilian! ceea ce ar
e#plica rapida sa ascensiune în planul politicii "i al societăţilor secrete. A lucrat prin intermediul
unor canale discrete! printre care Inns of Court! centrul profesiei 8uridice controlată de <răţie cu
sediul în Gemple ;ar K;aroul londone$L! situat pe fostele teritorii ale templierilor din centrul
6ondrei. 9poca lui ;acon a fost e#trem de a)itată "i plină de conflicte! căci <răţia "i+a propus să
folosească ;iserica pentru răspndirea ră$boaielor "i a haosului.
%nul din frunta"ii <răţiei a fost de pildă artin 6uther! un produs al societăţilor secrete )ermane "i
un ro$icrucian. Si)iliul personal al lui 6uther era trandafirul "i crucea. *n anul &4&5! acest profesor
de teolo)ie de la %niversitatea din 1ittenber) a enumerat '4 de pln)eri împotriva Vaticanului!
arătnd că acesta vindea indul)enţe în scopul de a strn)e bani pentru construcţia ;isericii Sfntului
Detru. 6uther a fost e#comunicat! dar a ars /ecretul ;isericii "i alte e#emplare ale 6e)ii acesteia!
după care "i+a lansat propria biserică luterană. A"a a apărut cre"tinismul protestant! care a deschis
calea unor conflicte fără precedent în 9uropa. Catolicii "i protestanţii s+au luptat între ei pentru a
stabili care versiune a aceluia"i nonsens prevalea$ă asupra celeilalte. Amu$ant este faptul că
ro$icrucienii militau pentru libertate politică "i reli)ioasă! dar una din principalele lor marionete!
artin 6uther! s+a opus cu înver"unare ambelor idealuri. 9l ura )ndirea liberă "i cercetările ba$ate
pe
căciunaceasta
spirit deschis. *ntr+una
este trfa din predicile
diavolului! mncatăsale! a afirmat
de lepră "i arcătrebui
adepţii săi ar în
închisă trebui să scuipe
latrină. pe raţiune!
*ncntătorF Iată un
citat din opera lui 6uther:„/acă iubirea este susţinută în dauna credinţei! ea trebuie condamnată să
a8un)ă în abisul iadului. 9ste mai bine dacă un tiran păcătuie"te de o sută de ori împotriva poporului
pe care îl )uvernea$ă! dect dacă poporul păcătuie"te o sin)ură dată împotriva tiranului care îl
conduce. 6a fel cum fundul are nevoie de o mamă de bătaie! mulţimea are nevoie de o )uvernare
prin forţă0. Vorbe"te în numele tău! dra)ăF
 versiune la fel de aro)antă "i de e#tremistă a cre"tinismului protestant s+a născut în <ranţa! unde
este cunoscută sub numele de calvinism! după numele creatorului său! Tean Calvin. Deste timp! ea
avea să stea la ba$a mi"cării puritane att de influentă în America de -ord Kunde a fost impusă de
ocupaţia europeanăL. ;iserica Drotestantă a a8uns în An)lia pentru că re)ele EenrM VIII î"i dorea un
fiu "i un mo"tenitor! iar prima sa soţie! Catherine de Ara)on! nu i+a putut „produce0 dect o fiică.

dorea
EenrM era un să divorţe$e
catolic de ea!
devotat! celdar papa
puţin Clement
în ochii VII refu$a
publicului! să+i accepte
iar papa divorţul.
îi acordase titlul 6a
de vremea
Apărătoraceea!
al
Credinţei. Culmea ironiei face ca acest titlu Kacordat de un papă catolicL să fie păstrat "i astă$i de
monarhii britanici! de"i între timp au devenit capii bisericii protestanteF -u poţi să nu te distre$iF
6e$at de refu$ul papei de a+i accepta divorţul! EenrM "i+a convocat parlamentul "i i+a poruncit să
cree$e o ;iserică An)licană! independentă de 2oma. A devenit el însu"i "eful noii ;iserici prin
6e)ea Supremaţiei! emisă în anul &43@! "i a declan"at un măcel sn)eros împotriva catolicilor. 6ui
EenrM i+a urmat la putere unicul său fiu! 9d7ard! dar după ce acesta a murit la vrsta de &4 ani! a
fost înlocuit de fiica lui EenrM! arM. Aceasta era o catolică ferventă! care "i+a c"ti)at pe bună
dreptate titlul de „arM cea Sn)eroasă0! din cau$a măcelului furibund declan"at împotriva
protestanţilor. arM "i+a asi)urat domnia prin e#ecuţia rivalei sale! 6adM Tane =reM! „re)ina celor
"ase $ile0. /upă moartea lui arM! a urmat le)endara domnie a re)inei 9lisabeta I! fiica lui EenrM
VIII "i a Annei ;oleMn. 9lisabeta "i+a e#ecutat rivala! pe arM Stuart a Scoţiei! după care a restabilit

&BB
supremaţia ;isericii An)licane! în fruntea căreia s+a autonumit. A poruncit la rndul ei o epurare a
catolicilor! care i+a atras titlul de „9lisabeta cea Sn)eroasă0. Simpatică familieF
Acesta a fost mediul social în care a apărut <rancis ;acon! ca iniţiat de ran) înalt în cunoa"terea
e$oterică! sub domnia celei care probabil îi era mamă! 9lisabeta I! iar apoi a succesorului acesteia!
Tames I! re)ele scoţian care a unit monarhia en)le$ă cu cea scoţiană! odată cu încoronarea sa din
anul &O(3 ca prim monarh al ambelor ţări. ;acon a fost cel care! împreună cu 2obert <ludd! marele
maestru al Drioriei Sionului! a supervi$at traducerea acelei versiuni a ;ibliei supranumită „a re)elui
Tames0 Krămasă
unui studiu în vi)oare
efectuat în anulpnă
&&.astă$iL! cartecăcare
/at fiind are cel
;acon era puţin
un om3O& de )re"eli
educat de traducere!
"i e#trem conform
de inteli)ent! este
)reu de cre$ut că traducerea ;ibliei ar fi putut conţine attea )re"eli dacă nu s+ar fi dorit acest lucru.
*ntre altele ;acon a eliminat cele două Cărţi ale lui acabei! ostile societăţii secrete a na$arinenilor!
o creaţie a <răţiei în perioada miticului Iisus. <rancis ;acon este numit „părintele "tiinţei moderne0
de tip „asta este sin)ura lume care e#istă "i alta nu mai este0! care se concentrea$ă e#clusiv asupra
nivelului fi$ic al e#istenţei. /e ce a spri8init el cu atta ardoare această variantă a „"tiinţei0! în
condiţiile în care era un iniţiat avansat al cunoa"terii e$oterice "i cuno"tea adevărul? Cu si)uranţă!
ceva nu e în ordine! dacă ţinem seama că "i ceilalţi doi „părinţi0 ai "tiinţei moderne! Isaac -e7ton "i
2obert ;oMle! erau iniţiaţi la fel de avansaţi "i mae"tri ai Drioriei Sionului. A"adar! <rancis ;acon a
fost un iniţiat de ran) înalt al cunoa"terii secrete! implicat prin intermediul ro$icrucienilor "i al altor
societăţi secrete în divi$area ;isericii Cre"tine! în rescrierea ;ibliei! dar "i în crearea „"tiinţei
moderne0! care a spulberat multe din do)mele de ba$ă ale cre"tinismului. 9vident! el a aţţat cele
două tabere
unei alte una împotriva
A)ende! invi$ibilăceleilalte! crend lar).
pentru publicul astfelDerioada
un mediucare
nou! care săa permită
a urmat implementarea
fost caracteri$ată de
carna)ii în masă! att în rndul catolicilor ct "i în cel al protestanţilor! timp în care „do)mele0
"tiinţifice aflate într+o afirmare continuă săpau ambele credinţe de la rădăcină.
Got sub influenţa lui ;acon "i cu spri8inul unor ma)icieni ca Tohn /ee "i Sir <rancis 1alsin)ham a
fost creată reţeaua de spioni en)le$i care a împn$it întrea)a 9uropă "i care a devenit cunoscută mai
tr$iu sub numele de Serviciul Secret ;ritanic. Acesta a fost creat de liniile )enealo)ice reptiliene
ale <răţiei ;abiloniene! "i după modelul său au fost create mai tr$iu "i celelalte servicii secrete din
S%A "i din restul Imperiului ;ritanic! care sunt active astă$i mai mult ca oricnd. CIA a fost creată
de membrii elitei serviciilor secrete britanice! în timpul pre"edinţiei masonului de )rad 33 EarrM S.
Gruman! omul care a ordonat oficial aruncarea bombei atomice asupra Taponiei. Drincipalul său
sfătuitor a fost ;ill /onovan! "eful predecesoarei CIA! ficiul pentru Servicii Strate)ice KSSL! în

care nu au secrete
serviciilor lucrat dect cavaleriS%A.
ale marinei templieri!
Dentrudacă este săreţeaua
a e#tinde ne luămdedupă ;ill1alsin)ham
spioni! Cooper! un fost
a fosta)ent al
numit
ambasador în <ranţa! "i nu am fost deloc surprins atunci cnd un a)ent al serviciilor secrete france$e
mi+a spus că aceste servicii "i cele britanice repre$intă de fapt aceea"i or)ani$aţie. Asasinarea
prinţesei /iana a putut fi mu"amali$ată mult mai u"or în acest fel. 6a vrf! toate serviciile secrete
din lume sunt societăţi secrete e$oterice! ai căror membri practică ma)ia nea)ră "i care au drept unic
scop implementarea aceleia"i A)ende: obţinerea controlului la nivel mondial. Tohn /ee a fost
astrolo)ul re)inei! mare maestru al ro$icrucienilor! ma)ician ne)ru "i a)ent al serviciului secret
recent creat. Se pare că avea un e#emplar dinCartea lui Enoh, care l+a a8utat să cree$e! împreună cu
mediumul 9d7ard NelleM! un limba8 scris pe care cei doi l+au numit „cifrul enohian0 de comunicare
cu în)erii! adică reptilienii. /ee î"i semna rapoarte sub indicativul ((5! identic cu cel al lui Tames
;ond! celebrul persona8 creat în secolul  de un alt a)ent al serviciilor secrete britanice! Ian
<lemin)! prieten bun cu ma)icianul ne)ru Aleister Cro7leM. /ee a călătorit prin întrea)a 9uropă!
manipulnd pe toată lumea! strn)nd informaţii "i un)nd mecanismul noii reţele de a)enţi secreţi.

&B3
%na din ţintele sale a fost ;oemia! întruct era unul din apropiaţii împăratului 2udolf II din dinastia
reptiliană Eabsbur)! un ocultist de renume. /ee a fost una din vocile influente care au orchestrat
politica de e#pansiune britanică ce avea să conducă la formarea Imperiului ;ritanic. dată! pe cnd
se afla în Dra)a! el i+a dat împăratului 2udolf II un manuscris ilustrat scris într+un cod secret!
pretin$nd că este o lucrare a lui 2o)er ;acon K2o)er! nu <rancisL! călu)ărul franciscan care a trăit
în secolul III "i care a strnit o mare a)itaţie în rndul bisericii prin ideile sale. Acestea includeau
profeţii despre inventarea microscopului! a telescopului! automobilului! submarinului! avionului "i
convin)erea că pămntul e rotund! nu plat. *n anul &'&B! acest manuscris a fost cumpărat de un
anticar american pe nume 1ilfred VoMnich! motiv pentru care a rămas cunoscut sub numele de
anuscrisul VoMnich. Cnd VoMnich a trimis copii ale acestuia e#perţilor epocii! ace"tia au declarat
că marea ma8oritate a celor o sută de plante ilustrate în manuscris nu sunt de pe planeta noastră.
%nele ilustraţii arătau ca un ţesut privit la microscop! iar altele pre$entau sisteme stelare "i
constelaţii. Cei mai buni spăr)ători de coduri din serviciile secrete ale S%A au încercat în timpul
celor două ră$boaie mondiale să descifre$e ceea ce au numit „cel mai misterios manuscris din lume0
dar n+au reu"it. 1illiam 2omaine -e7bold! profesor la %niversitatea DennsMlvania! a pretins în anul
&'B& că a reu"it să descifre$e o parte din manuscris. Iată un fra)ment din te#tul obţinut de el: „Am
vă$ut într+o o)lindă concavă o stea în formă de melc între ombilicul lui De)as! brul Andromedei "i
capul Cassiopeei0. Această descriere e corectă! la fel ca "i ilustraţia nebuloasei Andromeda! dar
acestea sunt pre$entate dintr+un un)hi invi$ibil de pe pămntF Acest manuscris este doar un e#emplu
al cunoa"terii la care a avut acces de mii de ani <răţia! în timp ce cealaltă aripă a sa! reli)ia! a
menţinut masele într+o i)noranţă nea)ră.
*n cercul lui Tohn /ee "i <rancis ;acon se aflau toate fi)urile ma8ore din societatea elisabetană!
inclusiv Sir 1alter 2alei)h. -u este e#clus ca <rancis ;acon să fi fost cel care a transmis o parte din
cunoa"terea secretă „celor care aveau urechi de au$it0! prin cifrele "i ima)inile simbolice care
abundă în piesele de teatru atribuite lui 1illiam ShaHespeare. 6a fel ca autorii Vechiului "i -oului
Gestament! sau cei ai le)endelor 2e)elui Arthur! "i el era un iniţiat de ran) înalt! care cuno"tea
mi8loacele de comunicare a secretelor prin intermediul codurilor "i semnificaţiilor ascunse. anlM D.
Eall susţine că ;acon indică faptul că el a fost adevăratul autor al anumitor opere prin diferite
coduri. -umărul său e$oteric era 33! iar pe una din pa)inile primei părţi a piesei lui ShaHespeare!
)enric al +?1lea, numele de <rancis apare de 33 de ori. 6a fel ca ro$icrucienii "i ma8oritatea
societăţilor secrete! "i ;acon folosea fili)ranul pentru a+"i transmite simbolurile. Drintre acestea se
numărau trandafirul "i crucea! precum "i nenumăraţi stru)uri  simbol al viţei de vie! deci al liniilor
)enealo)ice. ;acon a folosit de asemenea simbolismul Garotului în codurile sale! inclusiv numerele
B&!
anul4O&OB3!
"i 5!numele
care marchea$ă divi$iunile
cre"tin al lui în pachetul
;acon apare cărţilor
de B& de ori! lade Garot.4O.
pa)ina *ntr+un folio
"otashaHesperian
9#presia 8undi aparedin
frecvent în primele manifeste ale <răţiei 2o$a+Crucii. /acă rearan8ăm literele din "ota obţinem
Garo! numele antic al cărţilor de Garot. ShaHespeare a rămas le)endar sub numele de ;ardul. %n
bard era un iniţiat druidic al cunoa"terii secrete. Cealaltă e#plicaţie a cuvntului este! potrivit
/icţionarului Concis al 6imbii 9n)le$e: „felie de "uncă pusă pe o bucată de carne înainte de a o
pră8i0F Cu si)uranţă! nu aceasta este semnificaţia atribuită lui ShaHespeareF <aimosul =lobe Gheater
din 6ondra! în care se 8ucau piesele lui „ShaHespeare0! a fost construit după principiile )eometriei
sacre! iar ultima sa piesă! ;urtuna, include nenumărate simboluri ro$icruciene. -u este e#clus ca
piesele lui „SshaHespeare0 să fi fost scrise de un alt iniţiat care trăia în societatea elisabetană:
9d7ard /e Vere! cel de+al &5+lea conte de #ford! ce se încadrea$ă de asemenea perfect profilului!
mulţi considerndu+l pe el adevăratul autor! nu pe ;acon.

&B@
Ideea că cele mai faimoase piese de teatru din lume au fost scrise de un analfabet din Stratford+
upon+Avon pe nume 1illiam ShaHespeare este de+a dreptul ridicolă. 6a fel ca attea alte adevăruri
unanim acceptate! ea nu re$istă la cea mai elementară cercetare. „;ardul0 ShaHespeare a crescut în
Stratford! un oră"el fără o "coală capabilă să transmită copiilor un nivel att de înalt de cunoa"tere.
Dărinţii săi au fost analfabeţi "i nici el nu a manifestat un interes deosebit pentru studiu. ,i totu"i!
piesele au fost scrise de cineva cu o cunoa"tere foarte profundă asupra lumii! care nu putea fi
acumulată dect prin citirea foarte multor cărţi "i prin e#perienţă acumulată direct în călătorii
personale prin lume. ShaHespeare nu dispunea de o bibliotecă K"i! oricum! nu ar fi citit cărţile nici
dacă ar fi avut+oL "i nu a părăsit niciodată ţara. *n schimb! ;acon avea e#act acest tip de bibliotecă "i
a călătorit enorm! inclusiv în locurile descrise în piese. /e unde putea ShaHespeare să dobndească
cuno"tinţele de france$ă! italiană! spaniolă! dane$ă! latină "i )reacă veche ce transpar din piesele
sale? 2ăspunsul este simplu: de nicăieri! căci nu avea astfel de cuno"tinţe. *n schimb! ;acon "i /e
Vere cuno"teau perfect aceste limbi. <iica lui ShaHespeare! Tudith! era analfabetă! neputnd+"i scrie
nici măcar numele la vrsta de B5 de ani. Dare neverosimil ca un om care scria att de elocvent să
nu+"i fi învăţat fiica nici măcar să se semne$e. -u s+au păstrat dect O mostre ale scrisului de mnă
al lui ShaHespeare! din care 3 sunt semnăturile de pe testamentul său. 9#perti$a lor )rafolo)ică arată
un om nefamiliari$at cu scrisul "i o mnă )hidată probabil de altcineva. Gestamentul său face
referire la patul preferat "i la o bi8uterie de ar)int! dar nu aminte"te nimic de drepturile de autor ale
vreunor opere literareF Deste toate! nu e#istă nici un portret autentic al lui ShaHespeare. /iferenţele
care e#istă între portretele făcute de alţi arti"ti arată un sin)ur lucru: că ace"tia habar nu aveau cum
arată el. ,i totu"i! puterea condiţionării "i a acceptării liniei oficiale atra)e milioane de oameni din
toată lumea la Stratford! pentru a vi$ita casa celui carenu a scris piesele lui ShaHespeareF
Acesta este doar un e#emplu al manierei în care basmul oficial numit „istorie0 ne condiţionea$ă
comportamentul curent "i modul de percepţie. are ce alte fapte „istorice0 mai e#istă care nu sunt
adevărate? Dăi! cam toateF *n spatele pieselor lui ShaHespeare s+a ascuns aceea"i mnă invi$ibilă
care a manipulat toate evenimentele istorice demne de a fi reţinute: societăţile secrete ale <răţiei.
Atitudinea acestui )rup a fost sinteti$ată perfect chiar de ;acon>/e Vere în cuvintele rostite de
vră8itoarele din piesa 8acethD„Adevărul este o minciună "i minciuna este adevăr0. Iată ce scrie
despre ;acon istoricul francmason anlM D. Eall: „A fost un ro$icrucian. %nii afirmă chiar că a fost
cel mai important ro$icrucian. /acă nu a fost cumva chiar Ilustrul Dărinte C.2.C. la care fac referire
manifestele ro$icruciene! a fost cel puţin un iniţiat de ran) înalt al rdinului. Acei entu$ia"ti care se
străduiesc de ani de $ile să demonstre$e că Sir <rancis ;acon a fost adevăratul ;ard din Avon ar fi
c"ti)at de mult timp dacă ar fi subliniat unicul aspect care contea$ă: Sir <rancis ;acon! iniţiatul
ro$icrucian! a introdus în
rdinului <rancmason! al piesele shaHespeariene
cărui adevărat fondator învăţăturile
a "i fost0. secrete ale <răţiei 2.C. "i ritualurile
2itualurile "i simbolurile francmasoneriei erau practicate în 9)iptul antic! "i chiar în perioade mai
vechi. Cunoa"terea )eometriei! numerelor "i formelor sacre este e#trem de veche! provenind după
toate aparenţele chiar de dinainte de ultimul cataclism. Artificierii sau Arhitecţii lui /ionisos! o
societate alcătuită din iniţiaţi ai misterelor lui ;ahus>/ionisos "i al cărei rol a fost să conceapă
clădirile "i monumentele publice! sunt cunoscuţi de cel puţin 3((( de ani! dacă nu mai mult. Ace"ti
arhitecţi iniţiaţi au fost cei care au conceput marile clădiri din Constantinopole! 2odos! Atena "i
2oma! inclusiv templul $eiţei /iana "i centrul mondial al cultului acesteia de la 9fes! considerat una
din minunile lumii antice. Arhitecţii lui /ionisos erau asociaţi cu o societate secretă numită Ionienii
Kde la insula Iona din ScoţiaL! despre care se crede că au fost cei care le+au comandat templul /ianei.
Sub alte nume! Arhitecţii lui /ionisos "i iniţiaţii "colii de mistere <rater Solomonis au construit
marile catedrale cre"tine finanţate de cavalerii templieri. Sculpturile de pe catedrala -otre /ame din

&B4
Daris abundă de însemne ro$icruciene "i masonice! inclusiv compasuri! echere "i alte instrumente de
$idărie din păcate! o bună parte din acestea au fost distruse în timpul 2evoluţiei <rance$e. Arhitecţii
lui ;ahus>/ionisos erau împărţiţi în comunităţi conduse de mae"tri "i stră8eri! la fel ca masoneria
modernă. 6a un moment dat! ei s+au stabilit în Israel! unde sunt asociaţi de unii cercetători cu
esenienii! secta e)ipteană de la care ne+au rămas anuscrisele de la area oartă. ;ahus>/ionisos
repre$intă un simbol al Soarelui! născut dintr+o fecioară pe data de B4 decembrie. 9senţa le)endei "i
„istoriei0 francmasoneriei are în centrul ei construirea simbolicului Gemplu al 2e)elui Solomon din
Ierusalim. 9roul francmasonilor este Eiram Abiff! „fiul văduvei0! după cum îl numesc ei. /e fapt!
este un alt simbol. *n 9)ipt! Eorus KGammu$L era numit uneori fiul văduvei Isis.
Crearea francmasoneriei în secolele VI+VII a centrali$at multe din or)ani$aţiile! temele "i
a)endele pe care le+am descris în acest capitol. Am făcut aici le)ătura dintre ro$icrucienii "i
templierii din An)lia! precum ;acon! cu templierii veniţi din <ranţa lui <ilip cel <rumos! iar apoi cu
întoarcerea acestor în <ranţa! sub forma =ăr$ii Scoţiene. Am stabilit totodată le)ătura care e#istă
între ace"tia "i Drioria Sionului. Dersona8ul care a încarnat cel mai bine toate aceste cone#iuni a fost
re)ele Tames I al Scoţiei! care i+a urmat pe tronul An)liei re)inei 9lisabeta! devenind Tames I al
An)liei "i Scoţiei. Acesta a fost unicul copil al lui arM! re)ina Scoţiei. Sn)ele Stuarţilor! înrudit
cu reptilienii merovin)ieni! se afla acum simultan pe tronul An)liei "i al Scoţiei. Sub patrona8ul lui
Tames! cunoa"terea e$oterică scoţiană! cea a templierilor "i cea ro$icruciană a lui <rancis ;acon "i a
altora au putut fu$iona într+o sin)ură or)ani$aţie! francmasoneria. Got aici a intrat "i cunoa"terea
Casei reptiliene de 6orraine! o altă linie )enealo)ică înrudită cu re)ele Tames. Acest individ a reu"it
să reunească
apare toateînliniile
att de des "i toate
titlurile cunoa"terile.
companiilor! A"a se e#plică
or)ani$aţiilor de ce <răţiei.
"i locaţiilor numele/ede pildă!
Tamesambasadorul
"i St. Tames
american la 6ondra este cunoscut în limba8ul diplomatic ca ambasador la Curtea 2e)elui St. Tames.
*n imediata apropiere a Casei Darlamentului ;ritanic se află Diaţa St. Tames! unde se află sediul
Dartidului Conservator! sediul celui mai mare sindicat din area ;ritanie + al Gransportatorilor! o
clădire aflată în proprietatea liniei )enealo)ice reptiliene scoţiene Nes7icH "i o uria"ă biserică
circulară! dedicată Sfntului Tames K-imrodL.
%nul din primele acte pe care le+a făcut re)ele Tames al An)liei "i Scoţiei a fost să îi acorde titlul de
cavaler lui ;acon. ai tr$iu! Tames l+a numit pe acesta Avocat =eneral! 6ord Dăstrător al arelui
Si)iliu! iar în anul &O& 6ord Cancelar "i ;aron Verulam. ai tr$iu! ;acon a fost pus sub acu$are!
fiind învinuit de fapte de corupţie "i s+a retras din viaţa publică. *n primii ani ai domniei re)elui
Tames ar fi putut e#ista condiţii minunate de repunere în circulaţie a cuno"tinţelor e$oterice ale lumii

antice! suprimate
aparţineau attact
att ;acon vreme! dacăCa
"i Tames. aceasta ar fiînsă!
de obicei fost lucrurile
adevăratas+au
motivaţie
petrecuta pe
or)ani$aţiei
dos. Tamescăreia îi
l+a folosit
pe ;acon pentru a publica varianta ;ibliei ce îi poartă astă$i numele! oca$ie cu care s+a lansat într+
un "ir nesfr"it de acu$aţii la adresa „vră8itorilor "i vră8itoarelor0! adică a oamenilor neiniţiaţi care
foloseau "i transmiteau mai departe cunoa"terea e$oterică. ai mult! el a declan"at o campanie
criminală! omornd mii de oameni! "i chiar a scris o carte în care a e#plicat cum pot fi identificaţi "i
cum trebuie procedat cu ei. /e ce a procedat astfel! de vreme ce motivaţia oficială a schimbărilor
care se petreceau în 9uropa era prote8area "i chiar punerea în circulaţie a cuno"tinţelor e$oterice?
Dentru un motiv ct se poate de simplu: nu acesta a fost scopul real. 9ra important ca oamenii care
puteau spri8ini <răţia să creadă că aceasta este motivaţia sa! dar cnd a fost vorba să facă ceva
concret! ea a luat+o în direcţia opusă. Ierarhia )rupurilor pe care le+am descris mai sus nu a dorit
niciodată să facă publice cuno"tinţele lor. 9i nu doresc dect să se folosească de ea "i să acumule$e
putere la nivel )lobal. Sincer să fiu! m+am cam săturat să tot aud cum francmasonii! templierii!
ro$icrucienii! ;acon "i compania! au fost protectorii cunoa"terii! în condiţiile în care n+au "tiut cum

&BO
să o ascundă mai bine! ori de cte ori condiţiile au permis acest lucru. Gotul este praf aruncat în ochi.
Ace"ti oameni "tiu că cunoa"terea înseamnă putere dacă tu o ai "i alţii nu! a"a că ultimul lucru pe
care "i+l dore"te această ierarhie este o populaţie informată. Vră8itorii "i vră8itoarele din întrea)a
9uropă! adică medium+urile "i clarvă$ătorii! au fost ar"i! înecaţi! închi"i "i torturaţi din ordinul unor
oameni ca re)ele Tames "i atin 6uther! de"i ace"tia erau iniţiaţi care foloseau aceea"i cunoa"tere ca
"i „vră8itorii "i vră8itoarele0. /intotdeauna au e#istat două curente subterane ale cunoa"terii: unul al
oamenilor obi"nuiţi! care "i+au transmis în secret această cunoa"tere sub forma miturilor "i basmelor!
pentru a evita ră$bunarea establishment+ului reli)ios "i politic! "i celălalt al <răţiei ;abiloniene! care
nu dore"te această cunoa"tere dect pentru sine! pentru a controla "i manipula establishment1ul
politic "i reli)ios. /e aceea! cunoa"terea oamenilor care nu fac parte din rndurile ei este atacată
continuu de or)ani$aţiile <răţiei. Circa B4(.((( de oameni au fost uci"i în acele timpuri sub acu$aţia
de „vră8itorie0! din care 3(.((( numai în Insulele ;ritanice.
i"carea francmasonă avea să devină un fel de loc central de întlnire "i coordonator al diferitelor
elemente ale reţelei <răţiei. 1Mnn 1estcott! fondatorul rdinului Eermetic K"i satanicL al =olden
/a7n! "tia foarte bine care sunt adevăratele fundamente ale francmasoneriei! căci avea le)ături
strnse cu aceasta. 9l a scris în lucrarea sa! 8asonul magic, că francmasonii derivă din esenieni!
evreii farisei KleviţiL! "colile străvechi ale misterelor din 9)ipt "i =recia antică! Vehm+=erichte din
1estphalia! în =ermania! cole)iile romane! Compagnon+ii france$i "i ro$icrucieni. Istoria oficială
K"i incorectăL afirmă că francmasoneria s+a născut din lo8ile $idarilor care au lucrat la marile
catedrale "i biserici medievale! care cuno"teau principiile )eometriei sacre. /upă construirea
catedralelor
declin încă din)otice! ace"tia
perioada ar fi EenrM
re)elui păstrat VIII.
le)ături strnse
/eparte de cu templierii.
a mai Activitatea
clădi alte catedrale!lor era însă
EenrM de8a în
"i+a propus
să prade mnăstirile! frăţiile "i breslele! pentru a strn)e banii de care avea atta nevoie. Dentru a
supravieţui! breasla $idarilor a început să+"i deschidă porţile în faţa nemasonilor proveniţi din alte
profesii! oameni de afaceri! ne)ustori! proprietari de terenuri "i aristocraţi. 9a s+a transformat astfel
în francmasonerie! iar noii veniţi au preluat rapid friele puterii. Aceasta este istoria oficială. *n
realitate! structura subterană a <răţiei ;abiloniene>ro$icrucienilor>templierilor "i+a creat propria sa
"coală de iniţiere! cu scopul de a transmite cunoa"terea secretă ctorva ale"i! continund să o
menţină în afara circuitului public. ;reasla $idarilor nu a fost nici o clipă altceva dect o acoperire.
<rancmasoneria s+a născut în Scoţia! din rndul liniilor )enealo)ice pe care le cunoa"tem! în special
cea a reptilienilor St Clair>Sinclair. Sediul acestora se afla la 2osslMn sau 2oslin Castle! la sud de
9dinbur)h! într+o re)iune consacrată pentru tradiţia templieră. 6a fel ca toate familiile din aceste

linii )enealo)ice!
Atunci Sinclair+ii
cnd a părăsit "i+au schimbat
-ormandia! periodiccu
venind împreună numele!
1ilhelmpentru a+"i ascunde
Cuceritorul astfellinia
în An)lia! ori)inile.
de care
vorbim se numea St. Clair. A8un"i în Scoţia! membrii acesteia "i+au schimbat numele în Sinclair.
Cinci din cei nouă St. Clair care au participat la bătălia de la Eastin)s din anul &(OO erau veri
primari cu 1ilhelm! iar unul dintre ei s+a instalat în Scoţia! unde a fondat dinastia scoţiană a
familiei. Istoria oficială a familiei spune că aceasta "i+a luat numele de St. Clair după martiriul unei
pustnice pe nume Clare. *n realitate! erau nordici veniţi din Scandinavia care au ocupat -ormandia!
Adevărata lor ori)ine era similară cu cea a rasei albe ariene "i reptilo+ariene ce a cobort din unţii
Cauca$ "i din rientul Apropiat.
<undaţiile Capelei din 2osslMn au fost puse în anul &@@O! iar lucrarea a fost terminată în &@(.
Construcţia abundă de simboluri e$oterice "i francmasone! fiind un fel de altar al <răţiei. <amilia
Sinclair avea cone#iuni e#tinse cu reţelele secrete din <ranţa! 6orraine "i =uise! dar "i cu cele din
Scandinavia! /anemarca "i fostul centru financiar al <răţiei! Veneţia. embrii ei erau implicaţi din
cap pnă în picioare în reţeaua reptiliană. %nul dintre ace"tia a vi$itat chiar America! împreună cu

&B5
veneţianul aparţinnd -obilimii -e)re -icolo Qeno! cu un secol înainte de descoperirea oficială a
acestui continent de către Cristofor Columb. %nul din simbolurile pe care le )ăsim la Capela
2osslMn este $eul pă)n al ve)etaţiei! sau mul Verde. Gim 1alace+urphM scrie în istoria oficială
a Capelei 2osslMn că mul Verde poate fi identificat cu Gammu$! $eul babilonian care a murit "i a
înviat din morţi "i unul din aspectele lui -imrod. Gammu$ este ilustrat adeseori cu faţa verde. 6a fel
"i alte divinităţi! printre care siris! soţul+frate al lui Isis. Dovestea lui 2obin Eood cu costumul său
verde are la ba$ă le)enda mului Verde. *n le)enda ori)inală! 2obin Eood a apărut ca un fel de
spiridu"! fiind cunoscut "i sub numele de 2obin cel Verde! 2obin din Dădurea Verde sau 2obin
=oodfello7 K;ăiatul cel ;unL. Varianta sa shaHespeariană! DucH din ?isul unei nopţi de vară,
pre$ida riturile se#uale "i de fertilitate din timpul solstiţiului de vară.
De data de & mai! aM/aM! obi"nuiau să se practice în An)lia ceremoniile aM Dole! un simbol falic
consacrat $eiţei se#ualităţii "i fertilităţii. *n $iua respectivă! toate fecioarele din sat erau considerate
2e)ine ale lui aM Kechivalente ale SemiramideiL. ulte dintre ele intrau în pădurea verde pentru a
fi iniţiate se#ual de tineri care 8ucau rolul lui 2obin Eood sau 2obin =oodfello7. Copiii care se
nă"teau de multe ori la nouă luni de la acest ritual au stat la ori)inea unor nume att de frecvent
întlnite astă$i! precum 2obinson sau 2obertson Kfiul lui 2obin sau fiul lui 2obertL. Dovestea lui
2obin Eood a fost o altă fabulă simbolică menită să păstre$e memoria ritualurilor pă)ne în
mi8locul cre"tinismului ri)id. 6a 2osslMn se obi"nuia transpunerea în scenă a unei piese intitulate
"obin )ood i 0ittle Nohn, 8ucată de ţi)ani "i de alţi actori voia8ori. Sir 1illiam Sinclair a devenit
protectorul ţi)anilor atunci cnd Darlamentul scoţian a adoptat o le)e care î"i propunea "ter)erea lor
de pe faţadin
transmit pămntului.
)eneraţie îni)anii provin
)eneraţie "i odin 9)iptdin
poartă "i deţin
loc înoloc.
anumită
A"a secunoa"tere
e#plică dee$oterică!
ce au fostpeatt
caredeo
persecutaţi "i de hărţuiţi! pnă cnd marea ma8oritate a cunoa"terii lor s+a pierdut.
Cel mai înalt rit al francmasoneriei mondiale sunt cele 33 de )rade Knivele de iniţiereL numite ritul
scoţian. -umele acestui rit provine de la acea ţări"oară din nordul Insulelor ;ritanice numită Scoţia
deoarece aici s+au instalat multe din liniile )enealo)ice venite din <ranţa "i <landra! urmate mai
tr$iu de templieri! în perioada lui <ilip cel <rumos. 6a ora actuală! templierii au ie"it din nou la
suprafaţă! sub numele de francmasonerie. Celălalt curent puternic al „ma"inăriei0 este ritul [orH! de
la care "i+a primit numele ora"ul -e7 [orH! centrul francmasoneriei mondiale pnă în $ilele noastre.
%nii cercetători cred că Drioria Sionului "i+a disputat controlul asupra ritului scoţian "i a ritului [orH
cu templierii! atunci cnd ace"tia au trecut din nou Canalul necii pentru a fonda francmasoneria
din <ranţa. Doate că este adevărat! dar nu trebuie să uităm că! la vrf! toate acestea repre$intă aceea"i

or)ani$aţie
înalt în acestunică. Influenţa
rit este templierilortemplieri!
)radul cavalerilor poate fi vă$ută "i a$i
urmat de în )radele
)radul ritului
cavalerilor de [orH.
alta =radul cel mai
"i de )radul
crucii ro"ii. ricum! )radele oficiale nu repre$intă dect ceea ce vor ace"tia să recunoască. /easupra
acestor nivele se află ceea ce numesc eu )radele Illuminati! despre care foarte puţini oameni au
au$it. Ce să mai vorbim de iniţierea în ele. area ma8oritate a francmasonilor nu trec niciodată de
primele trei )rade KinferioareL! a"a+numitele „)rade albastre0! folosite ca acoperire pentru asi)urarea
respectabilităţii or)ani$aţiei "i ascunderea adevăratei A)ende! pe care ma8oritatea membrilor nu o
cunosc.
*n secolul I! "eful Turisdicţiei Sudice a ritului scoţian al francmasoneriei a fost Albert DiHe!
considerat un $eu francmason în America. Statuia sa e înălţată chiar în centrul capitalei S%A. Iată ce
scrie el în cartea sa francmasonă! 8orală i dogmăD „=radele albastre nu repre$intă dect curtea
e#terioară a templului. Iniţiatul pe aceste nivele află o parte din simboluri! dar interpretarea acestora
este intenţionat falsă. Scopul nu este ca el să o înţelea)ă! ci doar să î"i ima)ine$e că o înţele)e0.
Altfel spus! adepţii din )radele inferioare sunt ţinuţi în mod deliberat în întuneric! fiind alimentaţi cu

&B
informaţii false. Aceasta este structura clasică a oricărei societăţi secrete! în care numai )radele
supreme "tiu ce se întmplă cu adevărat. area ma8oritate a membrilor nu află dect mituri.
6a mi8locul secolului VII! 2ă$boiul de 3( de ani dintre protestanţi "i catolici a transformat 9uropa
într+o vale a pln)erii "i a morţii. 6a un moment dat! au e#istat temeri că mi"carea protestantă va fi
învinsă! iar tirania 2omei reinstaurată. An)lia a devenit un paradis al cau$ei protestante! în special
sub domnia casei re)ale Stuart! care nici măcar nu era cre"tină. /ivi$iunea pe care au creat+o
protestanţii în snul ;isericii "i diminuarea puterii 2omei au convenit <răţiei. Insulele ;ritanice au
devenit
unească nucleul )ndirii
toate aceste e$oterice
curente într+odin 9uropa!
sin)ură iar crearea
structură. francmasoneriei
*n mod nu să
natural! ea avea a făcut dect
devină să un
rapid
instrument perfect de manipulare politică "i economică! membrii săi lucrnd pe diferite fronturi
pentru implementarea aceleia"i A)ende. Scopul lor în această perioadă a fost de a reduce puterea
monarhiilor din 9uropa "i de a le înlocui cu sisteme politice astfel concepute înct să poată fi mai
u"or controlate de către <răţie. Această structură politică era cunoscută din perioada Sumerului "i a
;abilonului "i este cea care e#istă la ora actuală. *n întrea)a 9uropă au i$bucnit o serie de ră$boaie
civile! în urma cărora monarhiile au fost înlăturate de la putere sau au devenit simple marionete în
minile adevăraţilor păpu"ari.
*n urma 2ă$boiului Civil din &O@B+&O@O în An)lia! re)ele "i francmasonul Charles I Stuart a fost
învins "i mai tr$iu e#ecutat. onarhia britanică a fost suspendată pentru o scurtă perioadă de timp!
fiind înlocuită de un 6ord Drotector! liver Crom7ell! "i el francmason. 6a prima vedere! poate

părea ciudat "i contradictoriu!


implementarea A)endei. /acă dar lucrurile
acest sunt mult mai
lucru presupune înlocuirea =ingura
simple.unui motivaţie
francmason "i aa unui
<răţiei este
Stuart
care nu implementea$ă A)enda cu un alt francmason mai devotat! foarte bine. Sfr"itul liniei
)enealo)ice a Stuarţilor nu este att de important pe ct s+ar părea. 9litei <răţiei nu+i pasă cine sunt
cei care îi implementea$ă A)enda! att timp ct cineva face acest lucru! iar liniile )enealo)ice cele
mai influente nu sunt neapărat "i cele mai faimoase. /e cele mai multe ori! persona8ele cu adevărat
influente lucrea$ă în culise! acolo unde se află adevărata putere. Stuarţii au corespuns o vreme! dar
nimeni nu este indispensabil cau$ei! iar la vremea respectivă structurile puteau de8a conduce ţările
prin intermediul societăţilor secrete "i al mai multor frunta"i. 9ra puterii sin)ulare a monarhului se
terminase. A"a s+au petrecut lucrurile "i în 2e)atul %nit după decapitarea lui Charles I. Chiar "i după
restaurarea monarhiei! Carol II a rămas o marionetă în minile <răţiei! care primea ordine de la
aceasta la fel cum le primise la vremea sa liver Crom7ell! atunci cnd le+a permis „evreilor0
KarienilorL să se întoarcă în An)lia în anul &O44! pentru prima oară după e#pul$area lor de către

9d7ard Isădin
pre)ătea î"i anul &B'(.omul!
instale$e Aceasta a fost perioada
pe 1ilhelm în pe
de rania! caretronul
-obilimea
britanic.-ea)ră din Amsterdam se
Goate aceste evenimente se întrepătrund cu o preci$ie remarcabilă! întruct au fost coordonate din
re)iunea inferioară a celei de+a @+a dimensiuni! care poate privi cu u"urinţă în dimensiunea noastră.
;iserica cre"tină a fost divi$ată în facţiuni rivale "i violente de către ro$icrucianul artin 6uther!
proces care a condus la apariţia unei ramuri protestante încă "i mai e#tremistă! numită calvinism!
cunoscută ulterior sub numele de puritani. <ondatorul acesteia! Tean Calvin! se numea de fapt Tean
Caum "i era din -oMons! <ranţa! unde a fost educat la cole)iul controlat de <răţie! Colle)e du
onta)u. Got aici a fost educat cndva I)natius de 6oMola! fondatorul „catolic0 al Societăţii lui Iisus
 ie$uiţii. Caum s+a mutat la Daris! iar apoi la =eneva! în 9lveţia! unde a devenit cunoscut sub
numele de Cohen. Acest nume se traduce „preot0 "i se lea)ă de "colile misterelor e)iptene. *n
=eneva a fost creată Kde către el sau de altcinevaL filo$ofia numită calvinism. Caum "i+a schimbat
din nou numele în Calvin! pentru a fi mai u"or acceptat de către en)le$i! care au devenit principala
ţintă a noii reli)ii. Calvinismul era reli)ia care trebuia să slu8ească intereselor <răţiei în următoarea

&B'
etapă a planului. 9l se focali$a ri)id asupra celor $ece porunci ale lui „oise0 "i asupra te#telor din
Vechiul Gestament Kdesi)ur! înţelese ct mai literal cu putinţă! nu simbolicL. Scopul era crucial: pnă
acum! reli)ia cre"tină respinsese perceperea de dobn$i la împrumuturile acordate. Acum! cnd
bancherii -obilimii -e)re încercau să preia controlul An)liei! o ţară cre"tină! folosindu+se de
aristocraţia aparent cre"tină! a sosit vremea ca această re)ulă să încete$e! iar perceperea dobn$ilor
să devină norma )eneral acceptată. /e aceea! calvinismul a spri8init această practică "i una din cele
mai mari beneficiare a fost 9lveţia! ţara în care a fost conceput acest complot "i care a devenit
centrul sistemului bancar mondial. %n alt rol al calvinismului a fost de a insista asupra arderii pe ru)
a vră8itoarelor! continund să scoată astfel din circulaţie cunoa"terea secretă. -obilimea -ea)ră
dorea ca omul lor! 1ilhelm de rania! să fie a"e$at pe tronul An)liei! scop în care a fost necesară
înlăturarea de la putere a lui Charles I! pe care l+au "i decapitat în anul &O@'. Calvinismul a fost
folosit pentru crearea unei stări de a)itaţie împotriva monarhiei. Astfel a apărut liver Crom7ell!
francmason "i calvinist deopotrivă! care "i+a 8ucat rolul în noul conflict manipulat de aceea"i putere!
ce a condus la 2ă$boiul Civil 9n)le$ dintre re)ali"ti "i „capetele rotunde0.
De data de 3 septembrie &'B&! o publicaţie a 6ordului Alfred /ou)las numită Plain English Ka vorbi
pe "leau! a spune lucrurilor pe numeL a pre$entat conţinutul corespondenţei care a stat la ba$a
complotului ce avea să conducă la decapitarea lui Charles I. Ge#tul afirma că documentele fuseseră
)ăsite la Sina)o)a din ulheim de un anume 6.A. Van ValcHert. 9rau scrise în )ermană "i erau
considerate pierdute din timpul ră$boaielor lui -apoleon.  scrisoare adresată de liver Crom7ell
lui 9ben$er Dratt la data de O iunie &O@5 spune: „*n schimbul acestui spri8in financiar! voi susţine
revenirea evreilorfără
poate fi e#ecutat în An)lia. Acest
un proces! iarlucru
la oraeste imposibil
actuală att timp
nu e#istă ctadecvate
motive Charles rămne în viaţă.
pentru a"a ceva. 9l
/enu
aceea! recomand ca Charles să fie asasinat. -u doresc să am nimic a face cu numirea asasinului! dar
sunt dispus să contribui la scăparea lui0. 2ăspunsul lui 9bene$er Dratt a venit la &B iulie &O@5: „Vă
vom acorda a8utor financiar de îndată ce Charles va fi înlăturat de la putere "i evreii vor fi reprimiţi
în An)lia. Asasinarea lui Charles este prea periculoasă. /e aceea! ar trebui să i se dea posibilitatea
să încerce să scape. *n acest fel! se creea$ă premisele 8udecării "i e#ecuţiei lui. Spri8inul acordat va fi
masiv! dar este inutil să discutăm condiţiile pnă cnd nu va începe procesul lui Charles0.
Dublicarea acestui te#t a fost att de "ocantă! înct reţeaua <răţiei a dispus încarcerarea 6ordului
Alfred /ou)las! sub prete#tul unei calomnii publicate în aceea"i revistă la adresa lui 1inston
Churchill. i+e )reu să înţele) cum ai putea calomnia un satanist de talia lui Churchill.
Corespondenţa dintre Crom7ell "i Dratt a pre$is e#act felul în care s+au derulat evenimentele. De

data de la
1i)ht! &Bsud
noiembrie &O@5!
de An)lia! lui în
locul Charles I i s+a
care scriu permis
acest să evade$e!
capitol. Charles ba chiar
a fost să se „ascundă0
recapturat "i tocmaipecnd
insula
Darlamentul părea să fie dispus să+i cruţe viaţa! Crom7ell! devenit între timp 6ord Drotector! i+a
demis pe toţi parlamentarii dispu"i să semne$e actul de )raţiere. Istoria nume"te ceea ce a mai rămas
din Darlamentul ;ritanic: „Darlamentul fracturat0. Crom7ell a ordonat un alt proces! căci le
promisese susţinătorilor săi din Amsterdam că Charles va fi e#ecutat. /ocumentul de punere sub
acu$are a fost redactat de Isaac /orislaus! a)entul în An)lia al anasseh ben Israel! unul din
numero"ii finanţatori din Amsterdam ai revoluţiei lui Crom7ell. 2e$ultatul procesului a fost
decapitarea publică a lui Charles! urmată de permisiunea acordată de Crom7ell evreilor să se
întoarcă în An)lia. 2epet ce am mai spus: ace"tia nu sunt cu adevărat evrei! ci repre$entanţi ai
ierarhiei financiare a -obilimii -e)re "i <răţiei! care se ascund în spatele termenului de „evrei0 "i
care îi manipulea$ă fără milă pe marea ma8oritate a celor care se autodenumesc „evrei0.
/upă moartea lui Crom7ell din &OO&! mulţi din adepţii săi calvinist+puritani au fu)it în America
pentru a scăpa de persecuţiile reli)ioase care au urmat după reinstaurarea monarhiei sub Charles II.

&3(
Ace"tia au fost fanaticii reli)io"i care au măcelărit populaţia nativă sub stindardul lui /umne$eu.
Dentru a+l aduce la sentimente mai bune pe Charles! bancherii din Amsterdam ai -obilimii -e)re au
fost nevoiţi să provoace un crah financiar în An)lia. *n cele din urmă s+a semnat un „tratat de pace0
între landa "i An)lia! în anul &OO5! prin care 1ilhelm de rania K-obilimea -ea)răL s+a însurat cu
arM! fiica /ucelui de [orH. Cnd Charles II a murit în anul &O4! pe tronul An)liei a venit /ucele
de [orH! sub numele de Tames II. Got ce mai avea acum de făcut <răţia era să îl înlăture de pe tron!
pentru ca omul lor să poată a8un)e în sfr"it re)ele An)liei. embrii săi au început să+i mituiască pe
cei mai influenţi susţinători ai re)elui Tames II! "i primul care a mu"cat momeala a fost Tohn
Churchill! reptilianul duce de arlborou)h. /ocumentele arată că Churchill a încasat o mită în
valoare totală de O(.((( de lire sterline Ko sumă fabuloasă în acele $ileL de la repre$entanţii unor
familii olande$e "i spaniole precum Sir Solomon de edina "i Antonio achado. %n alt cercetător!
9ustace ullins! afirmă că suma reală a fost mai de)rabă de 34(.((( de lire.
Tohn Churchill! duce de arlborou)h! a fost unul din strămo"ii prim+ministrului 1inston Churchill!
cel care a )uvernat An)lia în timpul celui de+Al /oilea 2ă$boi ondial. Cone#iunea dintre clanul
Churchill "i <răţie continuă pnă în $ilele noastre. -ora lui Sir 1inston! Damela! s+a măritat cu
americanul Averell Earriman! unul din cei mai mari manipulatori ai <răţiei din secolul  . Damela
Earriman! care fusese măritată anterior cu fiul lui 1inston! 2andolph! a devenit foarte influentă în
cadrul Dartidului /emocrat American! fiind considerată una din principalele forţe care au stat la
ba$a ale)erii lui ;ill Clinton ca pre"edinte al S%A. A fost răsplătită de acesta prin numirea ei ca
ambasador al S%A la Daris Kunul din ora"ele cheie ale <răţieiL! unde a "i murit în anul &''5! la vrsta
de 5O de de
apropiat ani.2othschild+$i.
<iul ei! numit*nainte
de asemenea
de a se 1inston!
mărita cueste membru
Averell în Darlamentul
Earriman! ;ritanic "i
Damela Churchill s+afoarte
întlnit
cu 9lie de 2othschild. *n anul &''4! familia Churchill a primit &B!4 milioane de lire sterline din
banii 6oteriei -aţionale! în urma vn$ării unei părţi din „discursurile către naţiune0 ale lui 1inston
Churchill din timpul celui de+Al /oilea 2ă$boi ondial. Aceste discursuri au fost cumpărate din
bani publici de către -ational Eerita)e emorial ;oard! al cărui pre"edinte era 6ord Tacob
2othschild. /oar o coincidenţă! nu vă faceţi problemeF Att familia Churchill ct "i clanul Earriman
sunt linii )enealo)ice hibride. %nul din strămo"ii Damelei Eariman a conspirat cu familia DercM!
strămo"ii lui =eor)e ;ush! în încercarea de a arunca în aer Casa Darlamentului prin a"a+numitul
Complot al Drafului de Du"că! condus de =uM <a7Hes! ce a avut loc pe data de 4 noiembrie &O(4.
/upă ce a devenit o Earriman! Damela a început să repre$inte aripa „democrată0 a <răţiei! în timp ce
familia ;ush! asociaţi "i parteneri apropiaţi de afaceri cu Earriman+ii! repre$intă aripa „republicană0
a aceleia"i or)ani$aţii. Ambele aripi au răspuns apelului stăpnului comun! care dorea să se asi)ure
că nici în S%Alucru
1indsor+ilor! nu e#istă
care nudect un sin)ur
ar trebui partid. Cei
să+i surprindă pe din familia
cititorii care;ush suntpnă
au citit prieteni
acumapropiaţi ai
această carte!
căci toţi sunt reptilieni care î"i schimbă forma. Att ;ush ct "i asociatul său! neobositul manipulator
)lobal al <răţiei! EenrM Nissin)er! au fost înnobilaţi de re)ina 9lisabeta II.
Versiunea modernă a francmasoneriei s+a e#tins rapid de la obscurul său început din vremea
templierilor "i a altor iniţiaţi ai misterelor. area 6o8ă a An)liei  centrul reţelei  a apărut formal la
data de B@ iunie &5&5! în $iua Sfntului Ioan ;ote$ătorul! o $i sacră pentru cavalerii templieri "i o
referire evidentă la Cavalerii Sfntului Ioan din Ierusalim Ksau Cavaleri de altaL. Ioan ;ote$ătorul
este sfntul patron al francmasonilor "i al templierilor! căci numele babilonian al lui Ioan era
annes! care corespundea aceluia"i -imrod. ,ase sau "apte ani mai tr$iu a urmat crearea arii 6o8i
Irlande$e. ulte din lo8ile militare apărute în re)imentele din armata arii ;ritanii sunt susţinute de
lo8a irlande$ă! nu de cea en)le$ă. Clanurile scoţiene au introdus francmasoneria în <ranţa Kunde
locuiau fraţii lor de sn)eL. -u îl voi menţiona în această privinţă dect pe Andre7 ichael

&3&
2amseM! tutorele pretendentului scoţian din familia Stuart la tronul An)liei! prinţul Charlie. 2amseM
s+a născut în Scoţia prin anii &O( "i era prieten apropiat cu Isaac -e7ton! marele maestru al Drioriei
Sionului. A fost membru în elita multor or)ani$aţii! inclusiv într+un fel de societate ro$icruciană
numită <iladelfienii Knumită după ora"ul din care a fost orchestrat 2ă$boiul American pentru
IndependenţăL "i în ordinul cavaleresc france$ Sfntul 6a$ăr. ulte din aceste )rupuri de elită le
dădeau iniţiaţilor nume e$oterice! iar numele lui 2amseM era Chevalier KCavalerul! în limba
france$ăL. A 8ucat un rol important în răspndirea francmasoneriei "i este amintit frecvent în
cercurile francmasone pentru două versiuni ale aceluia"i discurs pe care l+a ţinut în decembrie &53O!
respectiv martie &535. /iscursul a rămas cunoscut sub numele de raţiunea lui 2amseM "i pre$intă o
parte din istoria francmasoneriei. 2amseM confirmă că această or)ani$aţie derivă din "colile antice
ale misterelor închinate /ianei! inervei "i lui Isis KSemiramideiL. 9l afirmă că francmasoneria în
varianta ei modernă î"i are ori)inile în ara Sfntă! în perioada Cruciadelor "i nu a avut nimic a face
cu breasla $idarilor. 2amseM arată că „ordinul nostru0 KtemplieriiL a fu$ionat cu cel al Cavalerilor
Sfntului Ioan din Ierusalim Kde altaL! "i că din acel moment! „lo8ile noastre au luat numele de
6o8ile Sfntului Ioan0. Cu spri8inul activ al lui 2amseM! francmasoneria din <ranţa a reali$at o
fu$iune e#trem de importantă cu iacobinii! devenind cunoscută ca <rancmasoneria arelui rient.
9#istă reţele ale arelui rient "i în alte ţări! precum ;ra$ilia "i Dortu)alia. -umele de arele
rient este le)at chiar de rientul i8lociu! ritualurile sale fiind inspirate din cele ale cultului lui
Qoroastru din Dersia! al lui Ishtar "i Gammu$ KSemiramida "i -imrodL din ;abilon! al /emetrei!
Dersfenonei "i lui /ionisos din =recia! al Afroditei "i al lui Adonis din Siria! al lui Isis "i siris din
9)ipt! "i al lui ithra din Dersia. arele rient france$ a fost forţa care s+a ascuns în spatele
2evoluţiei <rance$e! pe care a manipulat+o "i a coordonat+o în totalitate. /in punctul de vedere al
<răţiei! aceste revoluţii nu au nimic de+a face cu libertatea! ci e#clusiv cu implementarea A)endei
sale de cucerire a controlului la nivel )lobal. Celebrul stri)ăt al revoluţionarilor france$i: „6ibertate!
e)alitate! fraternitateF0 este un motto francmason.
>tiin(a mani#ulării. De măsură ce puterea reli)iei a început să se destrame! aceasta a fost înlocuită
de o altă închisoare mentală! căreia i s+a spus „"tiinţă0. 9a nu are nimic de+a face cu "tiinţa reală! ci
este o "tiinţă oficială! care afirmă că lumea pe care o vedem este sin)ura lume care e#istă "i că nu
e#istă o continuare a vieţii după moarte. <răţia a trebuit să )ăsească o alternativă pentru cei care
începeau să respin)ă reli)ia! pentru a se asi)ura că ace"tia nu+"i vor da seama că suntem cu toţii
con"tiinţe multidimensionale infinite întrupate într+un corp fi$ic pentru o perioadă de e#perienţe
intense pe calea evoluţiei! respectiv că nu vom muri! pentru simplul motiv că nu putem muri.
9ner)ia înseamnă con"tiinţă "i ea nu poate fi distrusă! ci doar transformată într+o altă e#presie a sa.
/acă omul î"icorp!
viaţă acestui dă seama că nu"i este
vi$iunea una cu corpul
potenţialul său se său fi$ic! cinelimitat.
amplifică cu con"tiinţa eternă "iar infinită
Ce co"mar însemnacare dă
acest
lucru pentru cei care doresc să îi controle$e pe oameni. /e aceea! sub patrona8ul re)elui Charles II "i
sub coordonarea directă a francmasoneriei! s+a creat la 6ondra Societatea 2e)ală! în anul &OOB.
Aceasta a fost prima or)ani$aţie creată vreodată a oamenilor de "tiinţă "i a in)inerilor! cu scopul de
a asi)ura direcţia în care trebuie să se îndrepte "tiinţa. Dractic! toţi primii membri ai Societăţii
2e)ale erau francmasoni care "tiau că această direcţie este falsă. Dărintele Societăţii 2e)ale! cel care
a inspirat+o în cea mai mare parte înainte de a „muri0 Kadică de a+"i schimba înveli"ul fi$icL! a fost
<rancis ;acon! "eful ro$icrucienilor! traducătorul ;ibliei "i arhitectul francmasoneriei. Drintre
membrii Societăţii 2e)ale se mai numărau: Isaac -e7ton! marele maestru ro$icrucian al Drioriei
Sionului! care a devenit membru al acestei or)ani$aţii a oamenilor de "tiinţă în anul &O5B 6ord
oraM! un francmason scoţian 9lias Ashmole! unul din primii francmasoni înre)istraţi în acte "i
„Cavalerul0 Andre7 ichael 2amseM! un veritabil far luminos al francmasoneriei! acceptat de
Societatea 2e)ală fără să i se ceară vreo calificare "tiinţifică. %n alt membru a fost Tohn ;Mrom!

&3B
francmason "i membru al Clubului Cabala! cunoscut "i sub numele de Clubul Soarelui. *n anul &'@!
mai mult de 4(( de documente ale acestuia au fost descoperite într+o casă din anchester. 9le
includ informaţii despre )eometria "i arhitectura sacră "i despre simbolurile cabalistice! francmasone
"i alte însemne alchimice "i e$oterice.
Ashmole! un alchimist "i ro$icrucian cu multe contacte e$oterice în =ermania! era prieten apropiat
cu Charles II "i Cavaler al rdinului Tartierei! acel prim ordin „cavaleresc0 instituit de re)alitate. 9l
a scris o carte împreună cu Arthur /ee Kfiul doctorului Tohn /eeL! care a fost medicul personal al
ţarului Ivan cel
tronul rusesc =roa$nic.2omanov.
a dinastiei /upă moartea lui Ivan!
Ashmole avea manipulările lui /ee
e#trem de multe au condus
cone#iuni "i a lamenţinut
instalarea
unpe
contact strns cu „Cole)iul Invi$ibil0 care a început să se întrunească la #ford începnd din anul
&O4(. /espre acest )rup vorbe"te <rancis ;acon în cartea sa!-oua 4tlantidă. Drintre cei care făceau
parte din acest „Cole)iu Invi$ibil0 s+au numărat faimosul om de "tiinţă 2obert ;oMle! un alt mare
maestru al Drioriei Sionului! "i Sir Christopher 1ren! arhitectul care a construit catedrala St Daul în
CitM+ul londone$! centrul financiar al -obilimii -e)re "i al <răţiei ;abiloniene. Amndoi au fost
mari mae"tri ai ordinului ro$icrucian al Sfntului Daul. 2econstrucţia centrului 6ondrei KCitML nu a
devenit posibilă dect în urma arelui Incendiu care a devastat capitala An)liei în anul &OOO! "i este
foarte interesant faptul că att 1ren! arhitectul care a ridicat catedrala St Daul pe locul unui fost altar
al cultului /ianei! ct "i 2obert EooHe! unul din cei trei primari ai ora"ului după incendiu! erau
membri ai Societăţii 2e)ale "i mari iniţiaţi ai unor societăţi secrete. -oul CitM londone$ a fost
construit după un plan municipal mason! în care fiecare clădire ţine seama de reţeaua ma)netică a
pămntului în punctul respectiv "i de cele mai bune posibilităţi de manipulare a ei.
Societatea 2e)ală a însemnat de la bun început mult mai mult dect o adunare a oamenilor de
"tiinţă. *n esenţa ei! ea este o societate secretă creată "i controlată de <răţie! cu scopul de a limita
vi$iunea asupra lumii "i înţele)erea "tiinţifică "i spirituală. /acă doriţi o confirmare! priviţi cine sunt
iniţiaţii e$oterici ai acestei societăţi care se pretinde împotriva cunoa"terii e$oterice. 6ucrurile devin
"i mai evidente dacă ţinem seama de orientarea unui alt )rup de iniţiaţi care a fu$ionat cu Societatea
2e)ală. Ace"tia î"i spuneau Societatea 6unară! deoarece se întruneau o dată pe lună! în noaptea cu
lună plină. /intre membrii ei făcea parte ;en8amin <ranHlin! francmason de ran) înalt! ro$icrucian!
unul din Dărinţii <ondatori ai Statelor %nite! un om cu le)ături strnse cu francmasonii din spatele
2evoluţiei <rance$e. Vom discuta mai multe despre el în capitolul următor.
Drintre alţi membri ai Societăţii 6unare s+a numărat "i 9rasmus /ar7in! bunicul lui Charles /ar7in!
omul care avea să 8oace un rol att de important în promovarea ideii că lumea în care trăim este
unica lume care e#istă "i că la ba$a evoluţiei stă le)ea selecţiei naturale a celui mai puternic. /upă
părerea mea! nici chiar /ar7in însu"i nu credea în a"a ceva! cel puţin nu la sfr"itul vieţii! dar mitul
a rămas în urma lui. ricum! ideea că Charles /ar7in a „descoperit0 teoria selecţiei naturale "i a
supravieţuirii celui mai puternic este de+a dreptul ridicolă. ;unicul său! 9rasmus /ar7in! membru în
Societatea 6unară! a scris în anul &5'@ o carte intitulată 9oonomia, în care emisese de8a aceea"i
ipote$ă. Tosiah 1ed)7ood! patronului imperiului olăritului care îi purta numele! a fost un alt
membru al Societăţii 6unare! iar fiica lui s+a măritat cu fiul lui 9rasmus /ar7in! 2obert /ar7in!
devenind mama lui Charles /ar7inF /in aceea"i linie )enealo)ică s+a născut mai tr$iu Ghomas
althus! ale cărui convin)eri rasiste e#treme au fost folosite de Adolf Eitler! EenrM Nissin)er "i alţi
frunta"i ai <răţiei cu scopul de a 8ustifica )enocidul asupra raselor „inferioare0 pentru a menţine
puritatea )enetică a rasei umane KreptilieneL. Dreotul an)lican althus era de părere că răspndirea
bolilor "i asi)urarea unor condiţii de viaţă inumane pentru mase erau absolut esenţiale pentru a opri
suprapopularea planetei "i diluarea liniilor )enealo)ice albe. Iată una din perlele înţelepciunii sale:

&33
„Tustiţia "i onoarea ne cer să le refu$ăm dreptul celor săraci la asistenţă socială. *n acest scop!
propun adoptarea unei le)i care să refu$e oricărui nou+născut dreptul la asistenţă socială. /in punct
de vedere comparativ! copiiiJnelegitimiK nu au o valoare prea mare pentru societate! a"a că locul lor
va fi luat imediat de alţii. Goţi copiii care depă"esc acest nivelJdezirabilK al populaţiei trebuie să fie
lăsaţi să piară e#ceptnd ca$ul în care rămne loc )ol re$ultat prin moartea unor persoane adulte0.
9conomistul Tohn aMnard NeMnes! ale cărui principii au dominat politicile economice moderne! îl
considera pe althus un )eniu! iar /ar7in "i cercul său îl considerau un maestru al lo)icii. Goate
politicile
enunţate dedealthus
control . al2e)ăsim
populaţiei dincone#iunea
astfel secolul nostru au fost
scoţiană. inspirate
,ase membrideai principiile )enocidului!
Societăţii 6unare "i+au
făcut educaţia la 9dinbur)h! la fel ca "i Charles /ar7in mai tr$iu.  altă voce importantă care a
contestat e#istenţa oficială a lui /umne$eu "i a sufletului etern a fost cea a france$ului 2en`
/escartes! născut în anul &4'O "i numit „părintele filo$ofiei moderne0. /escartes a fost educat de
ramura catolică a <răţiei ;abiloniene! ie$uiţii. ,i+a spus toată viaţa romano+catolic! dar cărţile sale
au fost introduse în Indicele Catolic al Cărţilor Inter$ise. Ideile sale aveau să fie de$voltate mai
tr$iu de Isaac -e7ton. Amndoi erau fascinaţi de e$oterism "i alchimie. -e dăm astfel din nou
seama că aceea"i forţă care a creat reli)iile în lumea antică a conceput "i „"tiinţa0 modernă. Cine a
creat "i susţinut ideea unui /umne$eu ră$bunător "i a paradisului la care au dreptul numai
credincio"ii? -i"te oameni care "tiau foarte bine că aceste lucruri nu sunt adevărate. Cine a creat
versiunea materialistă a "tiinţei! de tip accident cosmic! care nea)ă e#istenţa sufletului etern?
Aceia"i oameni care "tiau foarte bine că acest lucru nu e adevărat. Această tradiţie este continuată la
ora actuală
afirmă de o mi"care
că universul e#istăcunoscută
în sine "i sub
nu enumele
creat! căde"tiinţa
%manism. anifestul
modernă acesteia!
oferă sin)ura publicat
definiţie în &'43!
acceptabilă
a universului "i a valorilor umane "i că atunci cnd moare! omul încetea$ă să mai e#iste.
Aceste două curente aparent opuse! "tiinţa "i reli)ia! au foarte multe lucruri în comun! dar unul mai
presus de toate celelalte: ambele nea)ă adevărata natură a omului "i puterea pe care o are acesta de
a+"i controla sin)ur destinul. /acă vom înţele)e acest lucru "i vom descătu"a puterea nelimitată
dinlăuntrul nostru! controlul reptilienilor "i al liniilor lor )enealo)ice va dispărea fără urmă. <aţa
<răţiei ;abiloniene poartă nenumărate mă"ti! dar crearea francmasoneriei a asi)urat o reţea unică! ce
acţionea$ă ca un coordonator )lobal al acestora! asi)urnd comunicarea dintre ele. %nele mă"ti nu
operea$ă dect în cadrul unui )rup sau domeniu social! dar foarte multe din ele! îndeosebi cele
ma8ore! de tipul francmasoneriei! operea$ă în cadrul unor or)ani$aţii "i )rupuri ce par să se opună la
suprafaţă. Acesta este doar un mecanism de manipulare a conflictelor "i ră$boaielor de către aceea"i

„mască0
creată "i destructura
astfel direcţionare
care a politicii! "tiinţei la
permis trecerea "i următoarea
reli)iei cătreetapă
implementarea
a planului: A)endei
controlulunice. A fost al
reptilo+arian
Africii! Australiei! -oii Qeelande! dar mai presus de toate! al Americii! perla coroanei.
Ca#itolul ? - @ara celor *lieri
Cea mai puternică ţară de pe planetă pare la ora actuală Statele %nite ale Americii. Asta! dacă e să
credem tot ce ni se spune. *n realitate! Statele %nite au fost de la bun început controlate de 6ondra!
lucru care se întmplă "i astă$i. America nu a fost niciodată pămntul libertăţii! dar a sosit timpul să
se tre$ească. ultă lume condamnă astă$i atotputernica Americă! pe care o consideră uria"ul cel rău
al lumii )lobale! de"i toate evenimentele pentru care sunt învinovăţiţi americanii au fost orchestrate
de 9lita <răţiei ;abiloniene din An)lia! "i nu numai. Aparenta prăbu"ire "i declinul Imperiului
;ritanic ca superputere mondială nu a făcut dect să ascundă locul în care se află adevărata putere.
Sublinie$ că prin 6ondra eu nu înţele) )uvernul britanic! care nu repre$intă dect o faţadă! oricine ar
fi la putere. Ce vreau să spun este că din motive istorice "i nu numai! centrul ma8or operaţional al

&3@
reţelei de societăţi secrete a <răţiei reptiliene î"i are sediul la 6ondra sau -oua Groia! "i în mare
măsură în alte trei centre europene: Daris! ;ru#elles "i 2oma. Ca de obicei! pentru a înţele)e ce s+a
întmplat în S%A este necesar să pornim de la evenimente care s+au petrecut cu mult timp în urmă.
Drimii care au debarcat pe coastele americane cu mii de ani în urmă au fost fenicienii. *n primii ani
ai secolului  s+au descoperit în arele Canion rămă"iţe ale civili$aţiei e)iptene KfenicieneL sau
orientale! de"i acest lucru este ascuns de autorităţi. -umele ora"ului Dhoeni# din Sun ValleM! în
Ari$ona! a fost inspirat de istoria reală a locului respectiv! indiferent ce ar dori să ne facă să credem
istoricii
de -ord oficiali.
cu secole9#istă dove$i
înaintea certe că )ale$ii!
lui Cristofor Columb.irlande$ii! en)le$ii "i scoţienii au debarcat în America
Istoria oficială! potrivit căreia cel care a descoperit pentru prima dată America a fost Columb! este
ridicolă. 6a cţiva Hilometri de ora"ul scoţian 9dinbur)h se află Capela 2osslMn! sfntul )raal al
9litei ;abiloniene. Aceasta a fost construită în forma unei cruci templiere de către familia St Clair+
Sinclair "i este împănată de simboluri e$oterice. <undaţiile sale au fost puse în anul &@@O "i lucrarea
a fost terminată prin anii &@(. Cu att mai ilustrativ este faptul că faţada bisericii pre$intă ilustraţii
ale porumbului "i ale unor cactu"i care nu trăiesc dect în America! continent pe care Cristofor
Columb nu l+a descoperit dect în anul &@'BF Cum a fost posibil? /e fapt! nu este nici un mister.
Cristofor Columb nu a fost nici pe departe primul alb care a pus piciorul pe pămnt american.
<enicienii! norve)ienii! irlande$ii! )ale$ii! bretonii! bascii "i portu)he$ii  toţi au navi)at către
America înaintea lui. Drintre ei s+a numărat "i prinţul EenrM Sinclair de 2osslMn! lucru atestat de o

carte rară
5@O. de <redericH
Sinclair I. Dohlcălătorie
a făcut această Călătoria cu
intitulatăîmpreună prinţului )enr/)enealo)ică!
o altă linie =inclair (n 0umea -ouă
pe nume dinuna
Qeno! anuldin
cele mai influente familii ale -obilimii -e)re din Veneţia. Sinclair "i Antonio Qeno au debarcat în
-ova Scotia K-oua ScoţieL în anul &3'. /escrierile făcute în scrisorile sale de către Antonio!
referitoare la pămntul descoperit! corespund perfect "i în detaliu unei re)iuni din Dictou CountM
bo)ată în depo$ite de bitum! nu departe de actualul ora" -e7 =las)o7. Sinclair a mers mai departe
"i a debarcat în -e7 9n)land de astă$i. *n Drospect Eill! 1estford! un loc situat la @( Hm de ;oston
+ assachussetts! s+a descoperit o sculptură în piatră care repre$intă o sabie "i un cavaler în armură.
G.C.6ethbrid)e! custodele u$eului %niversitar de Arheolo)ie "i 9tnolo)ie din Cambrid)e! An)lia!
afirmă că armele! armura "i însemnele heraldice au aparţinut unui cavaler din secolul IV! din
nordul Scoţiei! „fiind foarte asemănătoare cu cele ale lui Sinclair! conte de rHneM0. <răţia "tie de
e#istenţa Americii de mii de ani! iar Cristofor Columb a fost folosit doar ca momeală! pentru ca
ocupaţia oficială a celor două Americi să poată începe. Iată cum s+au petrecut lucrurile.

/upă masacrul din &3(5! mulţi templieri au părăsit <ranţa cu destinaţia Scoţia! a"a cum am vă$ut
mai devreme. Alţii s+au îndreptat însă către Dortu)alia! unde au devenit cunoscuţi sub numele de
Cavalerii lui Christos. 9i "i+au concentrat atenţia îndeosebi asupra unor activităţi maritime. Cel mai
faimos mare maestru al Cavalerilor lui Christos a fost prinţul EenrM -avi)atorul Kun alt prinţ
EenrML! care a trăit între &3'@"i&@O(. Germenul de navi)ator saunautier era folosit de templieri "i de
Drioria Sionului pentru a desemna un mare maestru! a"a că nu este de mirare că el a fost preluat de
acest nou front templier! Cavalerii lui Christos. Drinţul EenrM a fost un e#plorator cu sn)e re)al.
arinarii săi au fost cei ce au descoperit adeira "i A$orele! două posibile rămă"iţe ale Atlantidei.
/atorită cunoa"terii secrete a <răţiei! prinţul EenrM a avut acces la multe hărţi întocmite din vremea
fenicienilor "i a altor popoare antice! printre care se numărau "i unele care indicau pre$enţa
Americilor. 6a numai B( de ani după ce Columb "i+a ridicat pn$ele îndreptndu+se către America 
pardon! către IndiaF  amiralul turc Diri 2eis a desenat o hartă a felului în care arăta Antarctica cu
3(( de ani înainte de descoperirea oficială a acelui continentF Corectitudinea acestei hărţi a fost

&34
stabilită prin tehnici moderne. Cum a fost posibil? Amiralul a afirmat că a copiat harta după alte
hărţi mai vechi! la care aveau cu si)uranţă acces "i prinţul EenrM -avi)atorul "i Cavalerii lui
Christos. Acest lucru devine "i mai semnificativ! dacă vă voi spune că unul din căpitanii de vas ai
prinţului EenrM Krespectiv un Cavaler al lui ChristosL era bunicul lui Cristofor ColumbF -u cred că
vă mai vine să credeţi că acesta a plecat în căutarea Indiei. 9l "tia foarte bine către ce destinaţie se
îndreaptă. -u întmplător! cei mai mulţi din marii navi)atori "i e#ploratori ai lumii! precum Vasco
da =ama sau Ameri)o Vespucci! au fost portu)he$i. /upă cum ne e#plică istoricul francmason
anlM D. Eall! Columb avea le)ături cu reţeaua de societăţi secrete din =enova "i din nordul Italiei!
bastionul -obilimii -e)re veneţiene+feniciene! respectiv al liniilor )enealo)ice reptiliene. 6a un
moment dat! el a fost an)a8at de 2en` dUAn8ou! "eful casei reptiliene de 6orraine! membru al <răţiei
;abiloniene "i nobil cu nenumărate contacte în întrea)a 9uropă! inclusiv în =enova "i Veneţia.
Columb Kpe numele real ColonL a fost membru al unui )rup catar "i templier foarte activ! inspirat de
convin)erile poetului /ante! iar stea)ul care a fluturat pe navele sale în timpul călătoriei era un stea)
alb cu o cruce ro"ie pe el. %n spri8in crucial pentru Columb a provenit de la doi iniţiaţi de ran) înalt
ai <răţiei ;abiloniene! 6oren$o de edici! aparţinnd uneia din cele mai puternice familii reptiliene
veneţiene! "i artistul 6eonardo da Vinci! marele maestru al Drioriei Sionului.
Cinci ani după ce Columb a debarcat în Caraibe! un italian pe nume Tohn Cabot a plecat din portul
templier ;ristol! în vestul An)liei! "i a descoperit oficial 6umea -ouă! America de -ord. ;ristolul a
fost un centru al templierilor! iar cartierul modern Gemple eads confirmă acest lucru. Cabot a fost
susţinut de re)ele An)liei EenrM VII! iar fiul lui Cabot! Sebastian! născut la Veneţia! avea să devină
la
;aMrndul lui e#plorator!
din Canada fiind oan)a8at
"i a condus de EenrM
e#pediţie pentru acătre
a spaniolilor desena hărţi. Sebastian
America a a8uns încelor
de Sud. Drete#tul Eudson
doi
Cabot a fost că se aflau în căutarea AsieiF 9#pediţiile spaniolilor către America de Sud "i ale
france$ilor "i en)le$ilor către America de -ord au fost coordonate de aceea"i sursă! respectiv de
filialele <răţiei. Istoria oficială nu recunoa"te vreo le)ătură între Columb "i Cabot! dar nu pentru că
nu ar e#ista dove$i în acest sens. -umele adevărat al lui Tohn Cabot a fost =iovanni Caboto. 9ra un
veneţian naturali$at venit din =enova! ora"ul în care se afla la acea vreme "i Cristofor Columb.
anlM D. Eall! francmason de ran) înalt el însu"i! afirmă că amndoi aveau le)ături cu acelea"i
societăţi secrete "i cu *nţelepţii rientului. *n cartea sa!#ntâlnirea 4mericii cu destinul, el spune:
„9#ploratorii care au deschis calea către 6umea -ouă au respectat un plan măreţ! fiind cei care au
redescoperit America nu cei care au descoperit+o pentru prima oară. Se cunosc puţine lucruri despre
ori)inea! vieţile! caracterul "i politicile duse de ace"ti aventurieri întreprin$ători. /e"i au trăit
amndoi într+un secol în care au e#istat numero"i istorici "i bio)rafi! ei au preferat fie să păstre$e
tăcerea!
si)urF 9 fie să invente$e
limpede ni"te relatări
că nu doreau aparent
ca oamenii plau$ibile!
să cunoască dar în realitate
adevărul  că totullipsite de substanţă0.
era doar Dăi! de
o poveste trasă
păr! parte inte)rantă a unei A)ende pe termen lun) a <răţiei.
*n cele patru secole care au urmat! ţările europene controlate de <răţie! în special An)lia! dar "i
landa! <ranţa! ;el)ia! Spania! Dortu)alia! =ermania! au invadat planeta "i au preluat controlul
asupra acesteia! dnd liniilor reptilo+ariene o putere pe care nu au avut+o niciodată pnă atunci. Gipic
pentru mentalitatea "i metodele utili$ate de <răţie a fost comportamentul lui Eernando Cortes! cel
care a permis instaurarea controlului spaniol asupra Americii Centrale! după debarcarea lui Columb.
-ativii acestui pămnt avea un sistem propriu de măsurare a timpului "i o dată la care a"teptau
întoarcerea $eului lor! Wuet$alcoatl! o versiune locală a lui Iisus. Dove"tile spuse în rientul
i8lociu "i 9uropa "i cele despre Wuet$alcoatl din America Centrală nu difereau prea mult! căci
proveneau din aceea"i sursă. /ata la care nativii a"teptau a doua venire a $eului Wuet$alcoatl era
Kdupă sistemul european de măsurare a timpuluiL anul &4&'! "i ei erau convin"i că acesta va purta

&3O
ve"mintele indicate de numele care i se atribuia: ,arpele cu Dene. Cortes a a8uns în e#ic în anul
&4&'! purtnd un coif cu pene! ba chiar a debarcat în apropiere de locul în care era a"teptat
Wuet$alcoatl. Avea de asemenea la el o cruce! care corespundea le)endei lui Wuet$alcoatl. /in toate
aceste motive! re)ele a$tec onte$uma "i poporul său au cre$ut că Eernando Cortes era $eul mult
a"teptat. Acest lucru i+a permis lui Cortes să preia controlul asupra unui popor mult mai numeros!
de"i nu avea dect 4' de oameni. Cnd a$tecii "i+au dat seama că nu el era $eul a"teptat! era de8a
prea tr$iu. A urmat un imens carna)iu al nativilor! iar un istoric spaniol estimea$ă că cel puţin &B
milioane de nativi au fost uci"i după venirea arienilor "i reptilo+arienilor albi în America de Sud! "i
un număr chiar mai mare au devenit sclavi.
Conchistadorii spanioli au cucerit pămnturile inca"ilor "i maMa"ilor Kpe ln)ă cele a$teceL! "i o
mare parte a cunoa"terii acestor popoare s+a pierdut în cursul procesului de coloni$are sau a fost
distrusă în mod sistematic. Acela"i lucru s+a întmplat "i în America de -ord! unde europenii au ucis
un număr uria" de nativi! "ter)nd practic cultura lor de pe suprafaţa pămntului. Dopoarele native
din Africa! Australia! -oua Qeelandă "i din alte părţi au suferit o soartă similară. Aflaţi sub controlul
invi$ibil al reptilienilor! arienii au pus stăpnire pe întrea)a lume prin intermediul Imperiului
;ritanic "i a altor monarhii europene "i oriunde au a8uns! cunoa"terea vieţii "i a istoriei Kadică
implicarea reptilienilor în afacerile pămntenilorL a fost furată sau distrusă. %nul din e#emplele cele
mai evidente ale acestui proces a fost distru)erea marii biblioteci e$oterice din Ale#andria K9)iptL
din secolul IV! la ordinul romanilor. Cărţile care nu au fost distruse! au fost depo$itate la Vatican. 
cuno"tinţă care are rude ce lucrea$ă la Vatican mi+a spus că în timpul unei vi$ite pe care i s+a permis
să o facă! a mi+a
incredibil0! vă$utspus
cufere
ea. vidate care depo$itau mii de documente "i cărţi e$oterice vechi. „9ra
Drima a"e$are en)le$ă permanentă în ţara care avea să devină Statele %nite ale Americii a fost
Tamesto7n! în statul actual Vir)inia. A"e$area a apărut pe la începutul secolului al VII+lea. Se
spune că Vir)inia ar fi primit acest nume după re)ina 9lisabeta I! supranumită Kfără temeiL „re)ina+
fecioară0. Gotu"i! este mult mai probabil ca re)iunea să fi fost numită a"a pornind de la $eiţa
fecioară a ;abilonului antic! Semiramida "i echivalentul ei e)iptean Isis. Drintre primii coloni"ti care
s+au instalat atunci s+au numărat mulţi membri ai familiei lui <rancis ;acon! precum "i numero"i
puritani+calvini"ti! cu hainele ne)re "i pălăriile lor înalte! care au tratat populaţia nativă cu o
aro)anţă "i o lipsă de umanitate ie"ite din comun! la fel cum î"i tratau de altfel "i propriile neveste.
dată cu ace"ti coloni"ti! au sosit "i liniile )enealo)ice reptiliene ale aristocraţiei "i re)alităţii
europene! care aveau să devină peste ani liderii lumii economice! bancherii! )uvernatorii! pre"edinţii

noilorînceput
bun State %nite ale Americii.
prin crearea Gransferul
Companiei proprietăţilor
Vir)inia financiare
de către re)ele "i imobiliare
Tames I! în anul s+a asi)urat
&O(O. Tamesdel+a
la
înnobilat pe <rancis ;acon "i l+a numit în diverse po$iţii importante! inclusiv în aceea de 6ord
Cancelar al An)liei. Sub patrona8ul lui Tames! templierii! ro$icrucienii "i alte societăţi secrete "i+au
unit forţele sub un sin)ur nume: francmasoneria. Drintre primii membri ai Companiei Vir)inia s+au
numărat <rancis ;acon! contele de DembroHe! contele de ont)omerM! contele de SalisburM! contele
de -orthampton "i 6ordul Southampton. Goţi ace"tia aparţineau unor linii )enealo)ice ale <răţiei.
Compania Vir)inia continuă să e#iste "i a$i sub alte nume! fiindcea care controlea$ă Statele %nite!
a"a cum voi e#plica imediat.
<rancmasonii erau pe punctul de a trece de la controlul deschis al Americii la cel sub acoperire!
proces cunoscut în istorie drept 2ă$boiul de Independenţă. A)enda <răţiei referitoare la America a
fost surprinsă perfect de <rancis ;acon în lucrarea sa! -oua 4tlantidă, publicată în anul &O(5! în
care un „Cole)iu invi$ibil0 format dintr+o elită a intelectualilor controlea$ă toate evenimentele.

&35
%nul din liderii francmasonilor din coloniile americane ale britanicilor a fost 2enAamin 0ranklin!
considerat de mulţi "i la ora actuală Dărintele <ondator care credea în libertatea poporului. <aţa sa
poate fi vă$ută pe bancnota de &(( de dolari. /in păcate! chiar "i i"carea Datriotă Cre"tină! care a
surprins numeroase aspecte ale conspiraţiei )lobale! a rămas cu convin)erea că <ranHlin ar fi fost de
partea lor. Dersonal! sunt de părerea opusă. <ranHlin a fost un a)ent al serviciilor secrete britanice!
un satanist care se ocupa cu sacrificarea copiilor "i un slu8itor devotat al <răţiei ;abiloniene. /acă
nu doresc să cadă complet în amă)ire! americanii ar trebui să î"i reconsidere din temelii istoria "i
motivaţiile părinţilor fondatori. <ranHlin a fost EenrM Nissin)er al epocii sale. 9l a fost cel care a
publicat primul articol documentat despre francmasonerie în $iarul său! :he Penns/lvania azette,
la data de  decembrie &53(. A devenit el însu"i francmason în februarie &53&! în mod oficial! "i a
fost numit mare maestru provincial al DennsMlvaniei în anul &53@. *n acela"i an! <ranHlin a tipărit
prima carte masonică din America! iar prima lo8ă americană cunoscută este cea fondată în statul său!
DennsMlvania. /e unde a fost orchestrat 2ă$boiul pentru Independenţă? /in Dhiladelphia! unde încă
poate fi vă$ut Clopotul 6ibertăţii Kbell  clopotL! un simbol al lui ;el! $eul+soare al fenicienilor "i
arienilor. Ceea ce contea$ă în simbolistica reptilo+arienilor este sunetul unui cuvnt! nu felul în care
se scrie el Kaceasta fiind o caracteristică a limba8ului fenicianL. <ranHlin! care era "i mare maestru
ro$icrucian! s+a aflat chiar în centrul operaţiei <răţiei de preluare a controlului asupra Americii "i de
înlocuire a controlului deschis al 6ondrei cu controlul sub acoperire! mult mai eficient pentru
)uvernarea maselor. *i invit pe cei care cred că <ranHlin "i alţi părinţi fondatori ai S%A au luptat
pentru libertatea poporului american să nu se lase în"elaţi de aparenţe. Ce le spun ale)ătorilor cei
care î"i propun să c"ti)e puterea prin ale)eri: ce doresc sau ce nu doresc ace"tia să audă? ulţi
dintre părinţii fondatori! precum <ranHlin sau Tefferson! erau ni"te ipocriţi de prim ran)! care una
spuneau "i alta făceau. /esi)ur! orice om procedea$ă din cnd în cnd la fel! dar aici vorbim de o
operaţiune la scară mare. Tefferson a scris că toţi oamenii se nasc e)ali în timp ce avea B(( de sclavi
ne)ri "i nota în altă parte că oamenii ne)ri sunt inferiori din punct de vedere )enetic "i intelectual
rasei albe. Cum putem împăca aceste două declaraţii? 9 imposibilF <ranHlin avea "i el sclavi în timp
ce nu înceta să propovăduiască despre libertate. /e fapt! ;en8amin <ranHlin a fost un francmason
notoriu chiar în locul unde s+a or)ani$at 2ă$boiul pentru Independenţă: <ranţa! fiind membru în
lo8ile francmasone Cele -ouă Surori "i San Tuan! care au manipulat inclusiv 2evoluţia <rance$ă din
&5'. A fost un iniţiat al 6o8ii 2e)ale a Comandorilor Gemplului de Vest din Carcassonne. A fost de
asemenea membru al Clubului Satanic Eellfire K<ocul IaduluiL! împreună cu un prieten apropiat!
Cancelarul ;ritanic al 9"ichierului! Sir <rancis /ash7ood! asociat cu multe )rupuri e$oterice!
inclusiv cu <răţia %niversală /ruidă. /ash7ood dispusese săparea unei pe"teri uria"e pe domeniul
său din 1est 1Mcombe K1iccaL! unde practica ritualuri satanice "i ceremonii se#uale „ma)ice0. Voi
e#plica această obsesie pentru ritualurile se#uale într+un capitol ulterior. /eocamdată doresc să
sublinie$ că eu nu condamn în bloc tradiţia druidă sau 7iccană. -u fac dect să insist asupra
folosirii cu rea+voinţă a acestei cunoa"teri! care poate fi folosită cu multă înţelepciune "i iubire de
către oamenii orientaţi po$itiv. otivul pentru care afirm că acei oameni erau drui$i este pentru a
confirma astfel că înţele)eau "i operau cu cunoa"terea e$oterică! de"i o condamnau public!
ascun$ndu+se sub mantaua cre"tină.
Alţi membri ai Clubului Eellfire la vremea respectivă erau: <redericH! prinţul de 1ales! primul
ministru! 6ordul Amiralităţii "i Drimarul 6ondrei. Aceasta era compania pe care o cultiva ;en8amin
<ranHlin! omul care avea să conducă o „revoltă0 împotriva Coroanei ;ritaniceF *n realitate! el a fost
a)entul cu indicativul 5B al serviciului secret britanic! or)ani$aţia creată de <rancis ;acon "i dr.
Tohn /ee în timpul domniei re)inei 9lisabeta I.
Săpăturile făcute în anul &'' sub locuinţa lui <ranHlin din 3O Craven Street ln)ă Grafal)ar Suare
din 6ondra! au dus la descoperirea a $ece cadavre! din care "ase de copii! datate ca aparţinnd
perioadei în care a locuit acolo <ranHlin. 9#plicaţia oficială este că <ranHlin "i soţia sa se ocupau fie

&3
cu 8efuirea cimitirelor! fie cumpărau cadavre pentru cercetări medicale. Cine poate crede a"a ceva!
"tiut fiind că <ranHlin era implicat într+un )rup care se ocupa cu sacrificiile rituale! de )enul celor
practicate în antichitate de <răţia ;abiloniană? ,i încă ceva: cei doi satani"ti! <ranHlin "i <rancis
/ash7ood! au scris o carte de ru)ăciuni care a devenit nucleul actualei Cărţi Cre"tine de 2u)ăciuniF
*ntruct /ash7ood mai era numit "i 6ord /eSpencer! cartea a devenit faimoasă sub numele de
Cartea de 2u)ăciuni <ranHlin+/eSpencer! iar în America sub numele de Cartea de 2u)ăciuni a lui
<ranHlin. 6a fel ca "i ceilalţi părinţi fondatori! <ranHlin a lucrat pentru <răţie att în 9uropa ct "i în
America! "i nu este deloc un accident faptul că att <ranHlin ct "i Tefferson au fost numiţi la un
moment dat Kîn perioade diferiteL să repre$inte interesele americane într+unul din principalele centre
ale <răţiei! Daris! la fel cum a făcut+o la vremea lui "i <rancis ;acon! care a repre$entat interesele
britanicilor. Contactele lui <ranHlin cu societăţile secrete france$e i+au determinat pe mulţi
revoluţionari "i francmasoni france$i! precum 6afaMette! să se implice în 2ă$boiul American pentru
Independenţă. Contactele sale invi$ibile i+au asi)urat "i serviciile francmasonului )erman! baronul
von Streube! care a servit în armata lui <redericH al Drusiei. Streube a 8ucat un rol semnificativ în
ră$boi! la fel ca "i francmasonul de ran) înalt =eor)e 1ashin)ton! comandantul armatei americane
"i primul pre"edinte al Statelor %nite.
Comandantul+"ef al trupelor britanice din 2ă$boiul American pentru Independenţă era 6ord
=eoffreM Amherst! iar cel care i+a plătit intrarea în rndul ofiţerilor britanici a fost 6ionel SacHville!
primul duce de /orset! un asociat al ducelui de 1harton. *n anul &5@&! SacHville "i 1harton au
devenit Cavaleri ai rdinului Tartierei! ordinul cavaleresc al elitelor instituit de monarhia britanică!
ce se întrepătrunde cu celelalte reţele de „cavaleri0! precum Cavalerii Sfntului Ioan din Ierusalim
Kde altaL. Simbolul Cavalerilor rdinului Tartierei este crucea ro"ie pe un scut alb. SacHville a
or)ani$at reţeaua francmasonă a 6o8ii arelui rient din Italia! care a lucrat mai tr$iu cu foarte
secreto"ii Carbonari "i cu Alta Vendita. <iii săi! =eor)e "i Charles conte de iddlese#! erau
amndoi francmasoni ct se poate de activi. *n anul &533! Charles SacHville a creat o lo8ă în rndul
-obilimii -e)re din <lorenţa Kîn ItaliaL! "i a fost cofondator al Societăţii /ilettanti! alături de
prietenul lui ;en8amin <ranHlin! Sir <rancis /ash7ood. Charles SacHville "i /ash7ood erau membri
ai unui )rup de elită alcătuit din francmasoni din 8urul prinţului de 1ales <redericH! care era la
rndul lui membru al Clubului Eellfire. <ratele mai mic al lui Charles! =eor)e! a fost numit colonel
al 2e)imentului B( Infanterie Kdevenit mai tr$iu 2e)imentul Du"ca"ilor 6ancashireL "i maestru al
lo8ii francmasone a acestuia. %nul din membrii lo8ii sale era locotenent+colonelul 9d7ard
Corn7allis! un alt comandant al armatei britanice în timpul 2ă$boiului American de Independenţă.
Corn7alis! al cărui frate era Arhiepiscop de CanterburM! a fost numit =uvernator al -oii Scoţii în
anul &54( "i a format acolo o lo8ă francmasonă. Sub comanda lui Corn7alis se afla căpitanul Tames
1olf! un alt persona8 care avea să 8oace un rol vital în 2ă$boiul pentru Independenţă. *n anul &54&!
=eor)e SacHville a devenit mare maestru al arii 6o8i Irlande$e! principalul or)anism la care erau
afiliate lo8ile din armata britanică aflată în colonii. *n &554! cnd ră$boiul din America a8un)ea la
apo)eu! acela"i =eor)e SacHville! prieten apropiat cu re)ele -obilimii -e)re =eor)e III! a fost
numit Secretar de Stat însărcinat cu afacerile coloniilor americaneF Aceasta era reţeaua la care era
conectat ;en8amin <ranHlin. Ca să nu lun)im vorba! <răţia ;abiloniană a fost cea care a controlat "i
a manipulat în realitate! prin intermediul francmasonilor! ambele tabere ale 2ă$boiului American
pentru Independenţă! a"a cum procedea$ă de altfel în ca$ul tuturor ră$boaielor.
A"a cum au că$ut de acord toţi istoricii! operaţiunile militare "i navale ale armatei britanice în timpul
2ă$boiului American pentru Independenţă au fost incredibil de prost coordonate. -u se pune
problema unei victorii a coloni"tilor! ci doar a unei autoînfrn)eri a britanicilor. Acum înţele)em de
ce "i care au fost canalele care au cerut acest lucru. 2e)imentele britanice erau înţesate de lo8i
masone care interferau cu fraţii lor din armata americană. ;en8amin <ranHlin se afla chiar la Daris în
timpul acestei perioade cruciale! comunicnd la fel de u"or cu lo8ile britanice "i cu cele france$e. *n

&3'
plus! Darisul era K"i încă mai esteL un centru ma8or al operaţiunilor de spiona8 ale serviciilor secrete
britanice. Drincipalul rol al directorului )eneral al Do"tei era în mod tradiţional acela de spiona8! căci
avea acces la toate formele de comunicare. 6a acea vreme! An)lia a divi$at acest post! acordndu+l
simultan lui Sir <rancis /ash7ood! cole)ul satanist al lui <ranHlin! "i contelui de Sand7ich! care a
alcătuit o nouă societate secretă împreună cu /ash7ood! numită rdinul Sfntului <rancisc! un fel
de al doilea Club Eellfire. Contele de Sand7ich a fost numit Drim 6ord al Amiralităţii în bătălia
navală împotriva coloniilor americane! iar 9nciclopedia ;ritannica afirmă ea însă"i că administraţia
contelui de Sand7ich a fost unică în istoria forţelor navale britanice pentru corupţia "i incapacitatea
ei. 6a fel de incapabil Kîn mod intenţionatL era "i comandatul operaţiunilor navale! amiralul 6ord
2ichard Eo7e! care a fost pus în le)ătură cu <ranHlin în anul &55@ de sora acestuia! care trăia în
An)lia "i era membră a reţelei sale de spiona8. Eo7e a recunoscut public mai tr$iu că nu "i+a
informat superiorii în privinţa întlnirilor sale cu <ranHlin. *n cei trei sau patru ani de dinainte de
adoptarea /eclaraţiei de Independenţă din anul &55O! <ranHlin "i+a petrecut vara pe domeniul lui
/ash7ood din 1est 1Mcombe! la nord de 6ondra! unde cei doi au luat parte la tot felul de ritualuri
în pe"tera special săpată la ordinul lui /ash7ood pentru a+"i crea un loc potrivit pentru practicile
sale sataniste. 6a sediul Clubului Eellfire avea să fie )ăsită o statuie a lui Earpocrates! $eul )rec al
secretului "i tăcerii! pre$entat cu un de)et dus la )ură. S+au )ăsit numeroase statui ale lui
Earpocrates la intrarea în temple! pe"teri "i alte locuri în care erau practicate "i transmise misterele.
/ash7ood "i <ranHlin Kel însu"i director )eneral al Do"tei americaneL au fost cei care au coordonat
ambele tabere ale ră$boiului! pentru a se asi)ura de re$ultatul dorit: preluarea controlului sub
acoperire al Statelor %nite de către <răţia ;abiloniană din 6ondra.  scrisoare datată 3 iunie &55!
scrisă de Tohn -orris! un a)ent secret al lui /ash7ood! afirmă că: „*n această $i! am transmis prin
helio)raf un raport al doctorului <ranHlin! aflat la Daris! către 1Mcombe0.
2ă$boiul American pentru Independenţă a i$bucnit în mod oficial în anul &554! fiind declan"at de
impunerea unor impo$ite mult prea ridicate de către Coroana ;ritanică! pentru a face faţă costurilor
uria"e ale 2ă$boiului de ,apte Ani dintre An)lia "i <ranţa! un alt conflict manipulat de <răţie. Acest
ră$boi a început după ce =eor)e 1ashin)ton! pe vremea aceea tnăr comandant militar al armatei
coloniale britanice! a ordonat uciderea trupelor france$e din hio. =ermenii revoluţiei americane au
fost semănaţi de noile impo$ite introduse de <răţia din 6ondra! împotriva cărora s+au „ră$vrătit0
propriii lor repre$entanţi din colonii. Aceasta este o tehnică clasică! folosită dintotdeauna. Ca de
obicei! masele populare au fost prinse la mi8loc! fără să aibă idee ce se întmplă de fapt "i cre$nd
tot ce li se spunea. Drintre „rebelii0 americani se numărau francmasonii DatricH EenrM "i 2ichard
EenrM 6ee! cel care a condus revolta Adunării =enerale a Vir)iniei din anul &5O'. Conflictul a a8uns
la apo)eu
creaţie odată să
a <răţieiL cu î"i
adoptarea
descarce6e)ii Ceaiului!
surplusul care
de ceai în acolonii!
permisfără
Companiei ;ritish
să plătească ta#e9ast Indialucru
vamale! Kaceacare
a distrus piaţa pentru toate celelalte companii. Dnă în $ilele noastre! istoria oficială continuă să
susţină că un )rup de indieni mohicani s+au urcat la bordul navei numite /artmouth! ancorată în
portul ;oston! "i au aruncat încărcătura de ceai de pe aceasta în apă. *n realitate! „rebelii0 nu erau
deloc indieni mohicani! ci membri ai 6o8ii francmasone a Sfntului Andrei din ;oston îmbrăcaţi în
indieni "i condu"i de Daul 2evere. 9venimentul nu s+ar fi putut petrece fără spri8inul iliţiei
Coloniale controlată de britanici! care avea misiunea să pă$ească nava /artmouth. Căpitanul unuia
din deta"amentele miliţiei! 9d7ard Droctor! era chiar el membru al 6o8ii Sfntul Andrei. Aceasta a
fost prima lo8ă din lume care a acordat )radul francmason de Cavaler Gemplier. arele maestru al
acestei lo8i! Toseph 1arren! a fost numit mare maestru al între)ii Americi de -ord de către area
6o8ă a Scoţiei. Drintre membrii 6o8ii Sfntului Andrei se număra "i Tohn EancocH! liderul de mai
tr$iu al a"a+numitului Con)res Continental care a semnat /eclaraţia de Independenţă. Cel puţin trei
membri ai 6o8ii Sfntului Andrei! inclusiv Daul 2evere! erau "i membri ai „celor ' loiali0! elita

&@(
interioară a unui important )rup revoluţionar numit <iii 6ibertăţii. Acesta a fost )rupul care a
or)ani$at atentatul împotriva navei /artmouth.
 mare parte din aceste informaţii este confirmată de istoricul francmason anlM D. Eall! care
indică "i faptul că din cei 4O de semnatari ai /eclaraţiei Americane de Independenţă! 4( erau
francmasoni recunoscuţi "i numai unul era absolut si)ur nemason. 6a data de 3 septembrie &53!
coloniile au fost recunoscute ca o republică independentă! sub numele de Statele %nite! prin Gratatul
de la Daris. -oua Constituţie a fost creată în principal Kcel puţin din punct de vedere oficialL de
=eor)e
mai mulţi1ashin)ton! ;en8amin
dintre ace"ti <ranHlin! erau
părinţi fondatori 9dmund
mari2andolph!
proprietariGhomas Tefferson
de sclavi! "i Tohn că
de"i declarau Adams.
iubescCei
libertatea omului mai presus de orice. <ranHlin a fost proprietar de sclavi timp de 3( de ani!
vn$ndu+i la ma)a$inul său )eneral. *n anul &533 a plasat un anunţ de vn$are a unei sclave care
suna astfel: „<ată de circa &4 ani! a avut po8ar! se află în ţară de un an "i "tie să vorbească en)le$a.
Cei interesaţi sunt a"teptaţi în ma)a$in0. =eor)e 1ashin)ton era "i el proprietar de sclavi! la fel ca
ceilalţi eroi ai 2ă$boiului pentru Independenţă! precum Tohn EancocH "i DatricH EenrM. EenrM era
cel care a rostit celebra ma#imă: „/aţi+mi libertate sau lăsaţi+mă să mor0. Asta! numai dacă aveai
pielea albăF *n total! nouă pre"edinţi americani au fost proprietari de sclavi! iar unul dintre ei!
Andre7 Tohnson! a pus chiar un afi" în care oferea o recompensă pentru prinderea unui sclav fu)ar!
inclusiv $ece dolari în plus pentru fiecare &(( de lovituri de bici pe care i le+ar fi tras cel care îl
captura. 9dmund 2andolph! asociat apropiat al lui =eor)e 1ashin)ton! iar mai tr$iu mare maestru
al arii 6o8i a Vir)iniei! a fost numit primul procuror )eneral "i secretar de stat al S%A. 9l este cel
care a propus
„Cole)iul sistemul
Invi$ibil0 )uvernării
"i de centrali$ate!
reţeaua lui pornind de la o structură propusă de multă vreme de
<rancis ;acon.
Cei mai mulţi americani cred că părinţii fondatori au creat Constituţia Statelor %nite pentru a le
asi)ura libertatea! dar redactarea ei s+a făcut cu cea mai mare atenţie! lăsnd anumite portiţe care să
permită implementarea A)endei <răţiei. 9a afirmă de la bun început că dacă Dre"edintele opune
veto+ul său unei le)i adoptată de Con)res! aceasta se întoarce la Camera 2epre$entanţilor "i la Senat!
trebuind să fie votată din nou de cel puţin două treimi din camerele reunite ale Con)resului. Altfel
spus! este suficient să îl controle$i pe Dre"edinte "i o treime din Darlament pentru a împiedica orice
le)e dore"ti. Ce armă mai puternică ţi+ai putea dori într+o societate „liberă0 pentru a+ţi apăra statu
Huo+ul "i a opri orice încercare de a+ţi fi luată puterea? i"carea Datrioţilor afirmă că tipărirea
banilor de către un consorţiu de bănci private este neconstituţională în S%A! căci Constituţia
americană afirmă ne)ru pe alb că cel care trebuie să bată monedă este Con)resul. *n realitate!

Constituţia
bate monedă!nure)ulari$nd
spune a"a ceva.
astfel*nvaloarea
articolulbanilor0.
&! secţiunea ! spune
9a nu ea spune: „Con)resul
Kîn mod va avea
intenţionatL puterea de a
că le)islativul
american va fi singura instituţie care are dreptul să bată monedă sau că el trebuie să se folosească
neapărat de acest drept. Secţiunea &( afirmă că statele nu au dreptul să bată monedă "i că plata
datoriilor nu se poate face dect în monede din aur "i ar)int. 2e$ultă de aici că banii din hrtie sunt
neconstituţionali? -u. /e ce? Simplu: noul Con)res a oferit capitalei 1ashin)ton un petic de
pămnt pe care l+a numit districtul Columbia! care nu este deci un stat. *n acest district se află banca
centrală a Americii! numită <ederal 2eserve! ai cărei proprietari sunt în între)ime privaţi "i care
emite dolarul american din hrtie. *n acest fel! districtul Columbia evită ma8oritatea clau$elor din
Constituţie referitoare la state. Cu si)uranţă! părinţii fondatori "tiau ei ce fac.
Drimul Dre"edinte al Statelor %nite ale Americii a fost 6eor:e Ba%5in:ton. De spatele scaunului
său pre$idenţial era sculptat un soare care răsare  un vechi simbol al reli)iei solare ariene.
1ashin)ton a fost mare maestru al 6o8ii Ale#andriei Kdupă ora"ul e)iptean cu acela"i numeL! de
ln)ă 1ashin)ton /.C. A fost învestit în funcţie la data de 3( aprilie &5'! cu o $i înainte de marea

&@&
$i rituală a <răţiei! & mai sau aM /aM. Turămntul i+a fost luat de 2obert 6ivin)stone! marele
maestru al arii 6o8i -e7 [orH. Ceremonia nu a fost altceva dect un ritual mason e#ecutat de
masoni. S+a ţinut o procesiune la care au participat 1ashin)ton "i toţi ofiţerii "i iniţiaţii din lo8ile
americane. 6a fel ca ma8oritatea celorlalţi părinţi fondatori! 1ashin)ton se tră)ea dintr+o linie
aristocratică en)le$ă! unul din strămo"ii săi fiind un cavaler en)le$ care a trăit în secolul II! în
perioada cnd apăreau cavalerii templieri! iar un altul fiind o rudă a ducelui de ;ucHin)ham! cel care
a luptat pentru Coroana An)liei! declan"nd 2ă$boiul Civil 9n)le$. 1ashin)ton nu a fost dect
primul e#emplu al manierei în care s+a folosit <răţia ;abiloniană de liniile sale )enealo)ice
reptiliene pentru a domni asupra Statelor %nite din prima $i a creării lor "i pnă astă$i.
Driviţi )enealo)ia pre"edinţilor americani! a principalilor politicieni! oameni de afaceri! bancheri!
comandanţi militari! proprietari de mass+media! oficiali )uvernamentali! "efi ai serviciilor secrete!
etc.! "i veţi )ăsi acelea"i linii )enealo)ice reptilo+ariene care au condus 9uropa "i a căror istorie
poate fi trasată pnă în rientul i8lociu "i Apropiat! în perioada Sumerului "i ;abilonului. Să luăm
două e#emple: cel puţin 33 din primii @B de pre"edinţi ai Statelor %nite au fost înrudiţi cu re)ele
An)liei Alfred cel are K@'+''L "i cu Charlema)ne K5@B+&@L! faimosul monarh al <ranţei! "i &'
dintre ei au fost înrudiţi cu re)ele An)liei 9d7ard III K&3&B+&355L! care este le)at )enealo)ic în o
mie de feluri de prinţul Charles. =eor)e "i ;arbara ;ush! printre alţii! provin din aceea"i linie
aristocratică britanică. 9i se tra) din linie )enealo)ică a lui Dierce! care "i+a schimbat numele din
DercM după ce a fu)it din An)lia ca urmare a Complotului e"uat al Drafului de Du"că! prin care s+a
încercat aruncarea în aer a Darlamentului ;ritanic. Soţii ;ush s+au căsătorit din considerente
)enetice! a"acacum
%nite! la fel au făcut
"i rudele lorîntotdeauna
de sn)e KreptilianL! Establishment
familiile aristocraţii +ului din
"i re)ii de pe coastaChiar
9uropa. de est"i a;ill
Statelor
Clinton
"i ;ob /ole! care s+au „înfruntat0 la ale)erile din &''O! sunt veri îndepărtaţi. Drintre strămo"ii lor
comuni se numără re)ele An)liei EenrM III! care a domnit între &BB5+&B53! dar "i fo"tii pre"edinţi
americani 1illiam EenrM Earrison "i ;en8amin Earrison. Această informaţie provine din publicaţia
ur2es Peerage, care pre$intă liniile )enealo)ice ale familiilor re)ale "i aristocratice. Clinton are
mai mult sn)e re)al dect /ole "i coboară direct din aceea"i linie )enealo)ică ca "i Casa de
1indsor! dar "i re)ii scoţieni "i re)ele 2obert I al <ranţei. /e aceea a fost preferat el de <răţie.
Earold ;rooHs+;aHer! directorul editorial alur2es Peerage, afirmă: „Candidatul pre$idenţial cu cel
mai mare număr de )ene re)ale a c"ti)at întotdeauna! fără nici o e#cepţie! de la =eor)e 1ashin)ton
"i pnă în pre$ent0. Ce statistică uimitoare "i cte )ene re)ale Kadică reptilieneL în conducerea
Statelor %niteF Acela"i trib care a controlat dintotdeauna 9uropa s+a e#tins în S%A "i a numit+o
„Dămntul libertăţii0. *n realitate! Statele %nite au fost întotdeauna sub tutela 6ondrei. /e fapt! ele
au fost chiar
proprietarii o creaţie
Statelor %nite.a /acă
6ondrei. area
sunteţi ;ritanie
american "i nu "iaţiCoroana
mai au$it;ritanică au fost întotdeauna
această informaţie pnă acum!
lucru posibil! cel mai bine ar fi să vă a"e$aţi "i să beţi o cea"că de ceai! căci veţi trăi probabil un "oc.
*n anul &O(@! un )rup de politicieni de frunte! oameni de afaceri! comercianţi! industria"i "i bancheri
s+au întlnit la =reen7ich! iar apoi în provincia en)le$ă Nent! crend o corporaţie numită :he
?irginia Compan/. 9i au anticipat astfel iminenta inva$ie de europeni albi! la început! în marea lor
ma8oritate britanici! pe continentul nord+american. Drincipalul acţionar al noii companii era re)ele
reptilian Tames I! iar documentul de constituire a noii companii a fost întocmit la data de &( aprilie
&O(O. Iată ce prevedea acest document: Compania Vir)inia este alcătuită din două filiale: 6ondon
CompanM "i DlaMmouth sau -e7 9n)land CompanM. Drima era responsabilă de prima colonie
permanentă din America de la Tamesto7n! creată la data de &@ mai &O(5! iar a doua de a"a+numiţii
„Dărinţi Delerini0 care au sosit la Cape Cod pe nava aMflo7er în noiembrie &OB(! debarcnd în

&@B
DlMmouth Earbour pe data de B& decembrie. „Delerinii0 din mitul istoriei americane sunt de fapt
membrii celei de+a doua filiale a Companiei Vir)inia! numită -e7 9n)land CompanM.
Compania Vir)inia a deţinut marea ma8oritate a pămntului pe care îl cunoa"tem astă$i sub numele
de Statele %nite! inclusiv toate insulele de pe coasta continentului! pnă la '(( de mile distanţă de
acesta. Drintre acestea se numărau ;ermudele "i cea mai mare parte a Insulelor Caraibe. Compania
Vir)inia Krespectiv! Coroana ;ritanică "i familiile aristocraticeL deţineau drepturile de proprietate
asupra a 4(R din toate minereurile de aur "i ar)int care aveau să fie descoperite pe pămnturile sale!
precum "i cotă+parte
mi#te. Aceste dintrebuiau
drepturi celelalte transmise
minerale "imai
materii prime
departe "i 4Rmo"tenitorilor
tuturor din toate profiturile altorproprietari
primilor companii ai
Companiei Vir)inia! continund să se aplice de+a pururiF Acţionarii care controlau Compania
Vir)inia au devenit cunoscuţi sub numele de Gre$orieri "i Compania Aventurierilor "i Dlantatorilor
din CitM+ul londone$. /upă primii B& de ani de la constituirea Companiei Vir)inia! toate ta#ele!
impo$itele "i acci$ele percepute pentru activităţile comerciale din colonii trebuiau plătite direct
Coroanei ;ritanice! prin tre$orierul Coroanei. -ici un comerciant nu putea e#porta mărfuri în afara
coloniilor fără permisiunea Coroanei ;ritanice. *n ca$ contrar! mărfurile "i nava care le transporta
urmau să fie confiscate. Dămnturile Companiei Vir)inia au fost concesionate coloniilor printr+un
Act de *ncredere Ko formă de leasin)L! nimeni altcineva neputnd cere dreptul de proprietate asupra
lor. Concesionarii puteau lăsa mo"tenire urma"ilor lor dreptul de folosinţă permanentă a pămntului
sau îl puteau vinde! dar nu puteau fi niciodată proprietari. /repturile de proprietate erau păstrate
pentru totdeauna de Coroana ;ritanică. Dămnturile coloniale urmau să fie )uvernate de două
Consilii
deci$iilorColoniale! fiecare
îi aparţinea avnd &3 membri
Consiliului Kdin6ondra.
2e)al din nou acest2e)ele
numărL!An)liei
dar cuvntul finalcare
era cel asupra tuturor
îale)ea
=uvernatorul Coloniilor! adică pe cel care corespundea funcţiei actuale de Dre"edinte.
Drin Consiliul 2e)al al Coloniilor! monarhul britanic a insistat ca membrii coloniilor să le impună
tuturor credinţa cre"tină! inclusiv nativilor americani. Ca să folosim limba8ul epocii „ asi)urndu+se
cu toată dili)enţa! atenţia "i respectul cuvenite! că adevăratul Cuvnt al lui /umne$eu va fi predicat
"i respectat nu doar în toate coloniile "i plantaţiile amintite! ci "i în rndul sălbaticilor care li se vor
alătura sau care se vor învecina cu ei! în conformitate cu doctrina! drepturile "i reli)ia e#istente "i
profesate în re)atul An)liei0. /acă nativii americani nu acceptau reli)ia cre"tină! ei trebuiau forţaţi
să facă acest lucru! insista Coroana. Acesta a fost ordinul de distru)ere a culturii "i cunoa"terii
popoarelor native din America de -ord! dar "i de a+i menţine pe coloni"tii albi sub 8u)ul vicios al
terorismului cre"tin practicat de puritanii calvini"ti. Dractic! a fost o licenţă în alb care le dădea

dreptul de
penale de pe
a ucide! torturadeţinute
pămnturile "i răpi nativii americani
de Compania fără a trebuiau
Vir)inia putea fi să
acu$aţi în 8ustiţie.
opere$e Gribunalele
sub incidenţa 6e)ii
Amiralităţii Kle)ea aplicată pe mareL! în timp ce tribunalele civile trebuiau să opere$e sub incidenţa
dreptului comun Kaplicat pe uscatL. Acest aspect este crucial "i voi reveni imediat asupra lui.
9ste important să înţele)eţi un lucru: toate aceste prevederi se aplică inclusiv la ora actualăF Citiţi
din nou procentele de mai sus "i încercaţi să reali$aţi dimensiunea lor. /upă ce cele &3 Kdin nou &3FL
colonii iniţiale "i+au c"ti)at „independenţa0! alcătuind un stat nou în anul &53! numele Companiei
Vir)inia s+a schimbat pur "i simplu în Statele %nite ale Americii. /upă cum vedeţi! e#istă două
state unite! sau mai bine $is o S%A "i o suA. Statele unite minore ale Americii sunt pămnturile
diferitelor state. A"a cum am vă$ut! aceste pămnturi sunt deţinute "i la ora actuală de Coroana
;ritanică! fosta acţionară a Companiei Vir)inia. 9#istă apoi Statele %nite ma8ore ale Americii Kcu
ma8usculeL respectiv cei apro#imativ &(( de Hilometri pătraţi ai /istrictului Columbia! pe care este
construită capitala S%A! 1ashin)ton /C. /istrictul include de asemenea protectoratele S%A =uam
"i Duerto 2ico. Statele %nite ale Americii nu repre$intă o ţară! ci o corporaţie aflată în proprietatea

&@3
liniilor )enealo)ice reptiliene ale <răţiei care au deţinut cndva Compania Vir)inia! căci S%A nu
sunt altceva decât Compania Vir)iniaF Att timp ct americanii sunt de acord să aibă un număr de
securitate socială! cetăţenii statelor unite Kcu litere miciL renunţă benevol la suveranitatea lor "i
acceptă să devină franci$e ale Statelor %nite KCompania Vir)inia a Coroanei ;ritaniceL. /e ce
acceptă ei acest lucru? Dentru că nu au nici cea mai mică idee despre această realitate. 9i sunt
amă)iţi să creadă că nu e#istă dect o sin)ură ţară numită Statele %nite "i că =uvernul <ederal este
un )uvern ales de ei. -u e#istă nici o le)e care să spună că americanii trebuie să plătească impo$ite
federale pe venituri! dar ei continuă să le plătească! fiind convin"i că acest lucru este normal.
Serviciul pentru Venituri Interne K<iscul americanL! controlat de <răţie! operea$ă într+o manieră att
de teroristă înct chiar "i cei care înţele) acest mecanism continuă să+"i plătească impo$itele! fiind
prea speriaţi de ceea ce li s+ar putea întmpla dacă ar refu$a să o facă. ai luaţi o )ură din cea"ca de
ceai "i rela#aţi+vă! căci mai urmea$ă cteva bombeF
Vechile drepturi pe care le aveau proprietarii fostei Companii Vir)inia asupra minelor de aur! ar)int
"i minerale! precum "i asupra ta#elor vamale "i impo$itelor! continuă să se afle în minile familiilor
britanice care deţin în proprietate Statele %nite ale Americii "i pămnturile statelor unite ale
Americii. 9#act acelea"i procente au continuat să fie plătite după cucerirea „independenţei0! lucru
valabil "i la ora actuală! prin intermediul oficiilor federale! care sunt de fapt oficii ale Companiei
Vir)inia. Dre"edinţia Statelor %nite nu face e#cepţie. Coroana ;ritanică deţine în continuare
proprietatea asupra pămnturilor "i instituţiilor americane! inclusiv asupra Serviciului Intern pentru
Venituri! care colectea$ă ta#ele "i impo$itele! dar "i asupra băncii <ederal 2eserve! „;anca
Centrală0
recuperateprivată a Americii
de la plătitorii de care împrumută
impo$ite. )uvernului
Comitetul bani
/irector care nu e#istă!
al <ederal 2eservepercepnd
se află înapoi dobn$i
proprietatea
acelora"i familii aristocratice britanice "i europene care deţin "i restul Americii. /ar lucrurile nu se
opresc aici. Cine este proprietarul real al activelor Companiei Victoria? 2ăspuns: Vaticanul. De 3
octombrie &B&3! re)ele Tohn a cedat papei autonomia asupra tuturor drepturilor suverane ale
An)liei! în urma pretenţiei celui din urmă de a deţine suveranitatea asupra între)ii lumi! în calitatea
sa de repre$entant al lui Christos. 6a rndul lui! papa a cedat Coroanei ;ritanice dreptul de folosire
e#ecutivă a acestor dominioane. Altfel spus! Coroana este directorul e#ecutiv! iar Vaticanul este
proprietarul. 9vident! adevăratul proprietar este cel care controlea$ă Vaticanul din umbră. /e aceea
îmi place să repet att de des că 6ondra este centrul operaţional al <răţiei. Chiar "i deasupra ei se
află o putere mai mare! coordonată parţial de la Vatican! "i parţial din altă parte! dintr+un loc
subteran! aflat sub pămntul Gibetului "i al Asiei! sau poate într+o altă dimensiune. *ntre timp!
americanii au fost "i continuă să fie sclavii acestei scheme. Dămntul celor liberi? Ce )lumă proastăF
,i încă un
Grebuie să lucru: americani!
recunosc pre"edinţii "i său
că prin aran8amentul cei cu
carepapa!
vă )uvernea$ă
re)ele Tohn"tiu foarte"i bine
a cedat aceste aspecte.
suveranitatea An)liei.
,i cine au fost cei care îl controlau pe Tohn? Gemplierii.
/acă "tii e#act ce dore"ti să afli! adevărul se află de re)ulă în faţa ta. Spuneam mai devreme că
re)ele Tames I "i Compania Vir)inia au decretat că tribunalele penale din Statele %nite se vor afla
sub incidenţa 6e)ii Amiralităţii! aplicată pe mare. 6a ce Amiralitate credeţi că se refereau? 6a cea
britanică! desi)ur. Atunci cnd un tribunal se află sub incidenţa 6e)ii Amiralităţii sau maritime! el
trebuie să arbore$e un stea) cu fran8uri aurii. Driviţi toate stea)urile din tribunalele penale S%A "i
suA "i veţi constata că acestea au fran8uri aurii. Acela"i lucru e valabil "i în privinţa altor clădiri
oficiale. Aceste tribunale penale americane funcţionea$ă încă sub incidenţa le)ii amiralităţii
;2IGA-IC9. Coroana "i familiile britanice ale <răţiei controlea$ă "i la ora actuală tribunalele
penale americane! iar nucleul acestui control sunt societăţile secrete cu sediul în Gemple ;ar din
6ondra! centrul profesiei 8uridice britanice de pe fosta proprietate a templierilor. area 6o8ă a

&@@
<rancmasoneriei 9n)le$e î"i are sediul pe =reat Wueen Street KStrada arii 2e)ine  SemiramidaL.
*ncă de la crearea sa! în anul &5&5! ea a controlat ma8oritatea lo8ilor francmasone din lume. Drin
intermediul ei! reptilo+arienii britanici îi controlea$ă pe 8udecătorii! avocaţii! poliţi"tii etc. din S%A!
iar prin alte or)ani$aţii! precum Consiliul pentru 2elaţii 9#terne "i Comisia Grilaterală! manipulea$ă
între)ul sistem politic american. Tudecătorii americani "tiu foarte bine că tribunalele lor sunt
controlate de 6e)ea Amiralităţii ;ritanice! dar preferă să păstre$e tăcerea "i să+"i încase$e salariile.
,efii filialei americane a <răţiei sunt membrii familiei 2ocHefeller! care o controlea$ă din sediul lor
din 6ondra! ei fiind cei ce decid probabil cine va fi Dre"edinte. Altfel spus! cea care decide este 9lita
din 6ondra. 2e)ina An)liei! prinţul Dhilip "i principalii membri ai familiei re)ale britanice "tiu bine
aceste lucruri "i contribuie la orchestrarea lor. Cine este marele maestru al 6o8ii amă 9n)le$e a
<rancmasoneriei? Vărul re)inei! /ucele de Nent.
9#istă "i o cone#iune france$ă. *ntotdeauna e#istă o asemenea cone#iune între 6ondra "i Daris!
principalele centre operaţionale ale <răţiei. <rance$ii "i en)le$ii s+au bătut de multe ori pentru
supremaţie! dar în final nu repre$intă dect cele două feţe ale aceleia"i monede. 2evoluţia <rance$ă
de la &5' Kanul în care =eor)e 1ashin)ton a devenit primul Dre"edinte al S%AL a fost în între)ime
coordonată de francmasoni "i de produsul lor! Illuminati bavare$i. /upă ce „revoluţionarii0 au
e#ecutat+o pe re)ina arie Antoinette! fiul de numai un an "i ceva al acesteia! delfinul 6ouis! a fost
ţinut în arest la domiciliu în Gemplul din Daris. /oi ani mai tr$iu! el a fost scos afară din Gemplu
într+un co" de rufe de medicul său! -audin. *n locul lui a fost lăsat nepotul retardat al marchi$ului de
Tar8aMes! care a "i murit în anul &5'4. Drinţul a fost dus în secret la Dalatul Vendee al Drinţului
Conde! caresub
unde a trăit i+a oferit
numele adăpost. ai
de baron detr$iu a fost mutat
2ichemond. într+o fortăreaţă
*n februarie de pe
&(@ a a8uns în malul fluviului
An)lia! împreună2hin!
cu
fostul tre$orier re)al al <ranţei! =eor)e DaMseur! fiind luat sub protecţia sa de re)ele =eor)e III! în
timpul căruia s+a desfă"urat 2ă$boiul American pentru Independenţă. Drinţul "i+a schimbat din nou
numele în /aniel DaMseur! în timp ce =eor)e DaMseur a devenit =eor)e ;aMshore. 2e)ele =eor)e III
i+a dat prinţului o navă "i i+a acordat O(( de acri de pămnt în -orth Carolina. Cnd cei doi au a8uns
în America! au primit a8utor din partea familiei ;oddie! înrudită cu monarhia britanică. *nainte de a
părăsi An)lia! prinţul a cumpărat acţiuni la Compania Vir)inia. A8uns în America! a cumpărat mine
de aur! inclusiv =old Eill inin) CompanM! pe care a cumpărat+o printr+un om de încredere! =eor)e
-e7man. /upă inventarea motorului cu aburi! DaMseur a început construcţia de căi ferate! pe care le
închiria apoi companiilor operaţionale. A creat de asemenea 6ancaster anufacturin) CompanM!
pentru a produce cheresteaua necesară construcţiei căilor ferate! precum "i 6incolnton Iron
CompanM! care "i+a stabilit ulterior sediul în Chica)o! crend două filiale: Carne)ie Steel "i Dullman
Standard
oficialăL! CompanM. Dentru aKCompania
=uvernul <ederal plăti combustibilul
Vir)inia! pentru
al căreilocomotive
acţionar eraKcel puţin! i+a
DaMseurL aceasta esteacestuia
acordat e#plicaţia
tot pămntul care se întindea la 33 de metri de o parte "i de alta a căilor ferate construite de el. ulte
alte terenuri de+a lun)ul căilor ferate! de dimensiuni mult mai mari! au fost divi$ate în secţiuni de &
Hilometri pătraţi! din care 8umătate i+au fost acordate lui DaMseur. A"a se face că el "i compania sa de
căi ferate au a8uns proprietarii a 8umătate din terenul imobiliar al Americii.  mare parte din aceste
le)i se re)ăsesc în ;a$a de /ate a Con)resului din anul &4@. Aceea"i 6ancaster 2ail7aM Co.
condusă de DaMseur a devenit principalul acţionar  prin intermediul Alabama ineral CompanM 
al companiilor Coca Cola! Depsi Cola! =eneral otors! ;oein)! <ord "i Standard il.
/upă 2ă$boiul Civil American din anii &O(! manipulat de <răţie! toate căile ferate "i proprietăţile
imobiliare deţinute de cei care au spri8init Statele Confederate din sud Kcare au pierdut ră$boiulL au
fost confiscate "i scoase la licitaţie la 1ilmin)ton! -orth Carolina. 9le au fost cumpărate prin nouă
intermediari de /aniel DaMseur! la preţuri foarte mici. Droprietarii de căi ferate "i )uvernul au semnat

&@4
un Act de *ncredere la -ashville! crend sistemul militar al căilor ferate ale Statelor %nite! prin care
proprietarii au căpătat monopolul asupra transporturilor "i comunicaţiilor. Goate aceste re)lementări
sunt "i astă$i în vi)oare. Drincipalul om de încredere "i mana)er )eneral al lui DaMseur era un om
înrudit cu 2othschild+$ii pe nume 6eroM Sprin)s! fost 6eroM Sprin)stein. /ove$ile indică faptul că
6eroM Sprin)s era fratele vitre) al pre"edintelui american Abraham 6incoln. /upă o relaţie cu tatăl
lui Sprin)s! o doamnă pe nume -ancM EanHs a dat na"tere unui fiu! în anul &(. Gatăl i+a lăsat prin
testament o bucată mare de pămnt în Euntsville! Alabama! unui fiu numit Abraham 6incoln. Se
pare că $vonurile că 6incoln ar fi fost un 2othschild nu erau cu totul lipsite de temei. Drin anii &4(!
din relaţia lui 6incoln cu fiica re)elui )erman 6eopold s+au născut două fete )emene! 9lla "i 9milM.
%nul din descendenţii acestei linii )enealo)ice este miliardarul Eo7ard Eu)hes. Se pare că multe
din familiile americane aparent foarte puternice au fost de fapt oamenii lui DaMseur "i ai Companiei
Vir)inia. Andre7 Carne)ie a fost un tnăr an)a8at al companiei siderur)ice a lui DaMseur! cu care
acesta a fondat o nouă companie! numită Carne)ie Steel. <amilia Vanderbilt pretinde că deţine o
locuinţă la ţară numită ;iltmore. Acest lucru nu este adevărat. ;iltmore a fost construit de familia
DaMseur ca hotel prin anii &(! fiind concesionat apoi Vanderbilt+ilor pe '' de ani. %n alt om de
încredere al lui DaMseur a fost T.D. or)an! unul din cei mai faimo"i industria"i "i bancheri din
istoria S%A. /e fapt! nici el nu a fost altceva dect o mască sub care s+au ascuns adevăraţii
deţinători ai puterii.
ulte din depo$itele de petrol "i substanţe minerale din S%A se află pe terenurile deţinute în
proprietate de companiile de căi ferate! iar drepturile de concesionare a $ăcămintelor naturale
deţinute
de acţiunidel+aDaMseur
păstrat.auAlte
fostdrepturi
transformate
au fostînconcesionate
companii miniere "i petroliere!
companiilor al cărorlemnului.
din industria pachet ma8oritar
/upă
moartea lui /aniel DaMseur din anul &O(! fantasticul imperiu a fost condus de nepotul său! 6e7is
Cass DaMseur! care a continuat să+l e#tindă rapid. *n anul &5B! una din companiile lui DaMseur!
Charleston! Cincinnati \ Chica)o 2ailroad! a creat o companie de tele)rafie numită 1estern %nion.
*n &54! aceasta "i+a creat o filială numită AG\G! devenită astă$i una dintre cele mai mari companii
de telefonie "i comunicaţii din S%A. Charleston! Cincinnati \ Chica)o 2ailroad CompanM este
compania+mamă a ;ăncii 2e$ervelor <ederale! „banca centrală0 privată a Statelor %nite. *n
continuare! imperiul lui DaMseur s+a implicat masiv în sistemul bancar. ;anca sa din 6ancaster a
devenit -orth Carolina ;anH! iar apoi -ationsbanH. Cea mai mare bancă din Ge#as! Interfirst! la care
unul din directori este =eor)e ;ush! a fu$ionat în anul &'5 cu 2epublic ;anH! re$ultnd o nouă
bancă! <irst 2epublic ;anH. Aceasta a fost absorbită mai tr$iu de -ationsbanH! care a fu$ionat la
rndul ei cu ;anH of America. Aceste două bănci sunt cele care spală banii din dro)uri ai CIA! lucru
normal!
reţea de căci predecesorul
securitate CIA!
a familiei ficiulcreată
DaMseur! pentru
deServicii
Selma! Strate)ice
2ome and KSSL!
/alton a2ailroad
fost alcătuit
pentrudina prote8a
propria
sistemul militar al căilor ferate. 9ste un mecanism incredibil alcătuit din tot felul de rotiţe! o
încren)ătură de familii atotputernice! iar americanii nu au nici cea mai mică idee despre cine sunt cei
care îi conduc. Droblema este cine i+a condus în tot acest timp pe DaMseur+i.
<amilia DaMseur "i+a pierdut între timp controlul asupra imperiului! dar la putere a rămas acela"i trib
reptilian. Drincipalul om de încredere al DaMseur+ilor! 6eroM Sprin)s! a murit în anul &'3&! locul lui
fiind luat de fiul său! 9lliot. Acesta s+a oferit voluntar să actuali$e$e sistemul de completare a
2e)istrelor Cadastrale "i a subtili$at documentele din tribunalul din 6ancaster. Cnd le+a înapoiat!
sute de acte care atestau drepturile de proprietate asupra unor terenuri acordate lui DaMseur au fost
transferate pe numele lui 9lliot Sprin)s Kînrudit cu clanul 2othschild! să nu uitămL. 9ste evident că
el a făcut ce i s+a spus! pentru a împiedica astfel preluarea imensei averi a lui DaMseur de către fiicele
acestuia. De la începutul anilor P4(! Anne! fiica lui 9lliot Sprin)s! s+a măritat cu un persona8 din

&@O
lumea crimei or)ani$ate din -e7 TerseM pe nume Eu)h Close. Acesta a fost numit pre"edinte al
tuturor companiilor DaMseur furate de 9lliot Sprin)s. <iica lui Close! doamna Crandall Close
;o7les! a devenit directoare a Carolina <ederal 2eserve ;anH. ;ătălia pentru controlul fostelor
companii DaMseur continuă "i la ora actuală! dar se pare că sunt controlate de 2othschild+$i. Cei care
cred că sunt proprietari de terenuri pe care le+au cumpărat de la companiile de căi ferate vor fi
de$amă)iţi să afle că actele lor de proprietate nu sunt valabile! căci companiile de căi ferate nu au
fost niciodată proprietarele terenurilor. 9le au fost doar concesionate imperiului DaMseur. *n final!
proprietarul tuturor terenurilor rămne Compania Vir)inia.
<ranHlin /elano 2oosevelt! Dre"edintele Statelor %nite numit de <răţie în timpul celui de+Al /oilea
2ă$boi ondial! spunea că în politică nimic nu este întmplător. Got ce se întmplă se petrece
pentru că a"a trebuie. 6a fel stau lucrurile cu toate evenimentele ma8ore care au permis avansarea
A)endei către centrali$area puterii )lobale! indiferent că a fost vorba de ră$boaie! colapsuri
economice! asasinate sau scandaluri menite să înlăture de la putere politicienii care nu au fost de
acord să 8oace după cum li s+a cntat. Cele trei mari ră$boaie care s+au desfă"urat pe solul american
au fost: ră$boiul împotriva nativilor de către coloni"tii albi! 2ă$boiul pentru Independenţă "i
2ă$boiul Civil! declan"at atunci cnd statele din sud au dorit să se rupă de uniune în anul &O(. A"a
cum am vă$ut! ră$boiul împotriva nativilor "i cel de independenţă au fost re)i$ate de <răţie. Acela"i
lucru este valabil "i în ca$ul 2ă$boiului Civil. *ntre anii &@&"i &@4! frunta"ii francmasoni din
9uropa au participat la "ase "edinţe secrete ale Consiliului Suprem! hotărnd declan"area 2ă$boiului
Civil American! pentru a impune astfel controlul "i mai strns al reptilo+arienilor asupra Statelor
%nite.
primul *n centrulalacestor
ministru arii conspiraţii s+a situat
;ritanii! inclusiv are6ordul Dalmeston!
Datriarh secretarul afacerilor
al <rancmasoneriei. Dentru ae#terne "i
manipula
conflictul au fost ale"i doi francmasoni de ran) 33 ai ritului scoţian: Cushin)! care a operat în nord!
alături de unioni"ti! "i Albert DiHe! Comandorul are Suveran al Turisdicţiei de Sud a 2itului
Scoţian! care a or)ani$at revolta statelor din sud. Ironia face ca finanţarea revoltei statelor sudice să
fie susţinută de bancherii masonici londone$i în urma aran8amentelor lui Cushin)! cel care opera în
nordF DiHe! un satanist care credea în supremaţia rasei ariene! a cerut a8utorul lui =iuseppe a$$ini!
"eful <rancmasoneriei arelui rient Italian! în urma căruia a re$ultat infama operaţiune de crimă
or)ani$ată numită mafia. *n anul &4&! a$$ini a început să or)ani$e$e campania împotriva sclaviei
în întrea)a Americă. <rancmasonii s+au folosit de aceste )rupuri care militau împotriva sclaviei ca
acoperire pentru adevăratele lor motivaţii din spatele 2ă$boiului Civil. *n acest scop! au fost
or)ani$ate 6o8i ale Ginerilor Americani! cu sediul în Cincinnati 6od)e nr.&33. <inanţarea acestora a
fost asi)urată în principal de bancherul francmason en)le$ "i omul de paie al lui 2othschild pe nume
=eor)e DeabodM!
cum vă mai careor)an
amintiţi! l+a numit
erape
unT.D.
fostor)an
prote8at"ef al operaţiunilor
al lui financiare
/aniel DaMseur. riundedin America.
ne+am /upă
uita! ne i$bim
de acelea"i nume.
<ranHlin Dierce Kstrămo"ul lui =eor)e "i ;arbara ;ushL a fost ales Dre"edinte al S%A în anul &43!
iar a$$ini a scris că: „Aproape toate numirile în funcţii au fost cele pe care le+am dorit noi0. %na
din aceste numiri în funcţie a fost cea a lui Caleb Cushin) în postul de procuror )eneral. Cushin) era
controlat de francmasoneria en)le$ă "i era implicat în comerţul britanic cu opiu prin tatăl său
KarmatorL "i vărul său! Tohn DerHins Cushin). Caleb Cushin) a scris foarte multe articole împotriva
sclaviei! devenind unul din arhitecţii 2ă$boiului Civil împreună cu Albert DiHe. DiHe fusese profesor
la o "coală din ora"ul natal al lui Cushin)! -e7burMport! assachussetts! dar locuia acum la 6ittle
2ocH! ArHansas! ora"ul de mai tr$iu al lui ;ill Clinton! unde a "i început să se de$volte cariera sa
masonică. %nul din )rupurile cruciale care au stat în spatele declan"ării 2ă$boiului Civil a fost cel al
Cavalerilor Cercului de Aur! cu sediul tot în Cincinnati! hio. Drintre membrii acestuia se număra

&@5
infamul tlhar Tesse Tames! un mason de )rad 33 care a primit de la Albert DiHe misiunea de a 8efui
băncile din nord pentru a asi)ura o finanţare suplimentară ră$boiului. %n alt cavaler al Cercului de
Aur a fost )eneralul francmason D.G. ;eaure)ard! cel care a declan"at 2ă$boiul Civil prin atacul
asupra <ort Sumter din anul &O&. %na dintre cele mai faimoase voci care s+au ridicat împotriva
sclaviei a fost aceea a lui Tohn ;ro7n! care a devenit le)endar în urma cntecului despre „Grupul lui
Tohn ;ro7n0. *n realitate! acesta era membrul mai multor societăţi secrete. A devenit maestru mason
la 6o8a Eudson nr. O din Eudson! hio! pe data de && mai &B@! "i a făcut parte din rndul
Ginerilor Americani ai lui a$$ini. ;ro7n a fost susţinut financiar de familia lui Tohn Tacob Astor!
un alt membru al liniilor )enealo)ice reptiliene. *n timp ce francmasonii se a)itau în ambele tabere!
după schema devenită clasică! 2ă$boiul Civil era pe punctul de a începe. *n ianuarie &45!
francmasonul Tohn ;uchanan a fost ales Dre"edinte "i l+a numit ca secretar însărcinat cu ră$boiul pe
francmasonul Tohn ;. <loMd. Vicepre"edinte era Tohn C. ;recHinrid)e din NentucHM! care a primit
iniţierea în )radul 33 al ritului scoţian de la Albert DiHe pe data de B martie &O(. Dre"edintele
statelor rebele din sud era francmasonul Tefferson /avies! iar primul stat care s+a retras din uniune a
fost South Carolina! sediul Turisdicţiei Sudice a 2itului Scoţian! condusă de Albert DiHe. Goţi
conducătorii celorlalte state care s+au retras ulterior au fost francmasoni. *n mod semnificativ! de"i
numai && state s+au retras din uniune! stea)ul confederat avea &3 stele  un număr sacru pentru
francmasoni "i pentru cavalerii templieri.
Cnd Abraham 6incoln a devenit Dre"edinte al unioni"tilor din nord pe data de @ martie &O&! cei
care i+au oferit finanţare pentru ră$boi au fost aceia"i oameni care finanţau sudul: bancherii asoni
din 6ondra.
centrale0 9i aua pus
private totu"i o%nul
Americii. condiţie: 6incolnimportante
din motivele trebuia să fie
ale de acord cu2ă$boiului
declan"ării crearea uneiCivil
„bănci
a fost
falimentarea Americii pentru smul)erea acordului de creare a acestei bănci. /ar 6incoln a refu$at "i
a introdus o politică monetară mai adecvată! pe care orice )uvern actual ar trebui să o adopte! dacă
nu s+ar afla sub controlul bancherilor internaţionali. Got ce a făcut 6incoln a fost să tipărească bani
fără dobndă! numiţi „bancnotele ver$i0! cu care "i+a finanţat propriul )uvern. Dre"edintele Tohn 9.
NennedM a dus o politică similară. Acesta este cel mai rău co"mar al bancherilor <răţiei! motiv
pentru care 6incoln a fost asasinat pe data de &@ aprilie &O4! iar NennedM pe data de BB noiembrie
&'O4. Asasinul lui 6incoln a fost Tohn 1ilHes ;ooth! un francmason de )rad 33! membru al
Ginerilor Americani ai lui a$$ini. 9l a fost ales din rndul Cavalerilor Cercului de Aur! finanţat de
aceia"i bancheri francmasoni din 6ondra. peraţiunea de prindere a asasinului a fost or)ani$ată de
francmasonul 9d7in Stanton! care a dispus blocarea tuturor drumurilor de ie"ire din 1ashin)ton
/C! cu e#cepţia celui pe care l+a folosit ;ooth pentru a scăpa. *n locul lui a fost ucis un beţiv care
semăna
acest om?va)9d7in
cu el!Stanton
iar cadavrul
însu"i!acestuia
desi)ur!a care
fost ars
l+a într+un hambar.
"i identificat Cine ;ooth.
ca fiind credeţi 6a
că l+a descoperit
procesul pe
care s+a
ţinut în Indianapolis! în iunie &O4! pentru 8udecarea conspiratorilor care au participat la asasinarea
lui 6incoln! cteva din numele citate ca fiind direct implicate au fost: 6ord Dalmeston! primul
ministru al arii ;ritanii "i francmason de )rad 33! care a murit în acela"i an Tohn 1ilHes ;ooth!
francmason de )rad 33 Tudah D. ;en8amin! purtătorul de cuvnt al bancherilor londone$i care au
ordonat asasinatul "i Tacob Ghompson! fost secretar de stat al afacerilor interne! care a retras
&(.((( de dolari de la ;anca din ontreal! Canada! pentru a finanţa întrea)a operaţiune. Cavalerii
Cercului de Aur au fost e#pu"i! a"a că DiHe s+a decis să le schimbe numele. 9l i+a numit Nu Nlu#
Nlan! faimoasa or)ani$aţie satanistă ai cărei membri îmbrăcaţi în robe albe au terori$at decenii la
rnd populaţia nea)ră a Americii. -umele lor provine de la cuvntul )recesc 2u2los, care înseamnă
„cerc0. DiHe s+a născut în ;oston în anul &(' "i a fost educat la %niversitatea Earvard. A devenit
are Comandor al <rancmasoneriei Americane "i mare maestru al lo8ii de rit scoţian din 6ittle
2ocH! ArHansas! din care avea să facă parte mai tr$iu "i ;ill Clinton. Cnd DiHe a murit în anul

&@
&'& în 1ashin)ton /C! funeraliile s+au ţinut în Gemplul <rancmason! la mie$ul nopţii! cu pereţii
drapaţi în între)ime în ne)ru. Acest om a fost întrea)a sa viaţă un satanist. 9l este considerat "i la
ora actuală un „$eu0 al francmasonilor! statuia sa fiind ridicată chiar ln)ă sediul poliţiei din
1ashin)ton! în apropiere de Colina Capitoliului.
*nainte de moartea lui 6incoln! Con)resul controlat de francmasoni a votat 6e)ea ;ăncii -aţionale!
în urma căreia a fost înfiinţată o bancă naţională federală cu puterea de a emite bancnote S%A.
Acestea erau împrumutate )uvernului contra unei dobn$i de către bancherii masoni. Se pare că
ace"tia au Salmon
tre$oreriei supravieţuit „bancnotelor
D. Chase! ver$i0 aleunlui
a fost considerat 6incoln!
erou att de iar arhitectul
mare acestei le)i!"i+au
înct francmasonii secretarul
numit
chiar una din principalele bănci cu numele lui: Chase ;anH Kactualmente Chase anhattanL!
controlată  cel puţin la nivel oficial  de /avid 2ocHefeller. Cred că v+aţi convins de8a că marile
evenimente care au divi$at lumea "i au provocat conflicte constante! ră$boaie! reli)ii etc.! au fost
coordonate de aceea"i sursă "i au urmărit aceea"i A)endă. Goate se lea)ă de aceia"i oameni.
Dovestea creării Statelor %nite este le)ată "i de conflictul din Irlanda de -ord. 9roul principal este
un naturalist "i chimist pe nume dr. 9d7ard ;ancroft! prieten apropiat al lui ;en8amin <ranHlin! cel
care a finanţat admiterea lui ;ancroft la Societatea 2e)ală din 6ondra! masca „"tiinţifică0 a <răţiei.
ai tr$iu! acesta a devenit secretarul particular al lui <ranHlin la Daris Kcentrul reţelei de spiona8 a
<răţieiL "i a aderat la lo8a elitistă „-ouă Surori0! al cărei mare maestru era <ranHlin. *n anul &55'!
;ancroft a condus o misiune secretă în Irlanda! iar un an mai tr$iu! 6ordul Stormont! ambasadorul

arii
re)ele ;ritanii
6udovicînV<ranţa!
pentrul+aa+iinformat
propunepeo re)e că oindependentă.
Irlandă dele)aţie irlande$ă l+a vi$itat
Ambasadorul i+a în secret la
transmis Daris că:
re)elui pe
„Goţi dele)aţii aveau le)ătură cu <ranHlin0. *n anii care au urmat s+a creat o societate secretă a
<răţiei numită Societatea Irlande$ilor %niţi! care a inclus printre membrii ei oameni ca 6ordul
9d7ard <it$)erald "i 1olfe Gone. Goate acestea se petreceau înainte de revoltele irlande$ilor din
&5' "i &(3! care au declan"at un conflict ce continuă "i astă$i. Simon ;olivar! fondatorul
2epublicii ;olivia din America de Sud "i eliberatorul Vene$uelei! -oii =ranade! 9cuadorului "i
2epublicii Deru! a fost membru al 6o8ii spaniole Cadi$ "i maestru al lo8ii „-ouă Surori0 din Daris.
/in această lo8ă au mai făcut parte ;en8amin <ranHlin! scriitorul Voltaire "i alţi revoluţionari
france$i. =eor)e 1ashin)ton i+a trimis lui ;olivar! în semn de respect! un medalion cu o "uviţă din
propriul său păr! prin intermediul revoluţionarului franco+american 6afaMette. America  un pămnt
al libertăţii? Ce )lumă sinistrăF
Ca#itolul & - 2ani din nimic
Iniţiaţii "i frunta"ii <răţiei ;abiloniene conduc la ora actuală politica mondială! sistemul bancar
)lobal! afacerile! serviciile secrete! forţele de poliţie! armata! sistemul educaţional "i mass+media.
/in perspectiva controlului )lobal! cel mai important sistem din toate acestea este cel bancar! care
permite crearea "i manipularea banilor. Schema financiară a <răţiei este ct se poate de simplă! fiind
aplicată cu aceea"i eficienţă din perioada Sumerului "i a ;abilonului pnă în $ilele noastre. 9a
constă în crearea de bani care nu e#istă "i împrumutarea lor către populaţie "i către firme în
schimbul unei dobn$i. Sistemul permite îndatorarea masivă a )uvernelor! firmelor "i populaţiei! "i
implicit controlul lor. Dentru ca sistemul să poată funcţiona! cel mai important lucru este ca
bancherii să obţină permisiunea de a împrumuta altora bani pe care nu+i au. Iată cum funcţionea$ă
acest sistem: dacă eu sau dumneavoastră avem un milion de lire sterline! putem împrumuta altcuiva
ace"ti bani. 9ste ct se poate de simplu. *n schimb! dacă o bancă are un milion de lire sterline! ea
poate împrumuta altora o sumă de $ece ori mai mare Kba chiar mai multL! percepnd dobn$i la
sumele împrumutate. /acă doar o parte din oamenii care au bani depo$itaţi în bănci s+ar repe$i

&@'
simultan să "i+i retra)ă! băncile ar fi nevoite să î"i închidă porţile! căci nu ar avea de unde să le
înapoie$e ace"ti bani. ;anii din bănci sunt un mit! un fel de su)estie colectivă. Atunci cnd intri într+
o bancă "i ceri un împrumut! banca nu tipăre"te nici măcar o sin)ură bancnotă "i nu bate nici măcar
o sin)ură monedă nouă. Got ce face ea este să introducă o sumă de bani în contul tău. *ncepnd din
acel moment! ea începe să îţi perceapă însă o dobndă! la o sumă care nu e#istă dect într+un re)istru
sau pe monitorul unui calculator. /acă nu îţi plăte"ti o sin)ură rată din acest împrumut ine#istent!
banca îţi poate lua însă averea! casa! ma"ina! terenul "i alte posesiuni ct se poate de reale! pnă la
valoarea estimată a cifrei de pe ecranul calculatorului. ai mult dect att! dat fiind că nu )uvernele
controlea$ă circulaţia banilor pe piaţă! ci băncile private! prin împrumuturile pe care le acordă! ele
sunt cele care controlea$ă de fapt cţi bani e#istă în circulaţie. Cu ct fac mai multe împrumuturi! cu
att mai mulţi bani circulă pe piaţă. Care credeţi că este diferenţa dintre o perioadă de boom
economic KprosperitateL "i una de recesiune KsărăcieL? -u e#istă dect o sin)ură diferenţă: cantitatea
de bani aflată în circulaţie. Att. Drin acest sistem! băncile private! controlate de aceia"i oameni!
decid cţi bani trebuie să fie în circulaţie. 9le pot crea perioade de avnt economic sau de recesiune
la comandă. 6a fel se petrec lucrurile pe pieţele bursiere! unde ace"ti oameni pun în mi"care trilioane
de dolari pe $i! deci$nd a"a cum doresc care acţiuni vor urca "i care vor coborî! ce companii se vor
e#tinde "i care vor da faliment. Crahurile bursiere nu se petrec întmplător! ci intenţionat.
Cea mai mare parte a „banilor0 aflaţi în circulaţie nu sunt bani fi$ici! adică monede "i bancnote! ci
simple cifre care trec dintr+un cont în altul! pe cale electronică! în sistemul de calculatoare! prin
intermediul transferurilor de bani! al cardurilor de credit "i al cecurilor. Cu ct în circulaţie e#istă
mai
multemulţi bani"i Kelectronici
bunuri saucumpărate
servicii pot fi fi$iciL! cu"iatt mai intensă
vndute! cu att este
mai activitatea economică!
mari sunt salariile cu att"imai
oamenilor cu
att mai multe sunt locurile de muncă. %na din schemele operaţionale preferate ale elitei financiare a
reptilo+arienilor a fost însă dintotdeauna crearea unui boom economic prin acordarea unui număr
foarte mare de împrumuturi! urmată de de$umflarea balonului. 9conomi"tii plătiţi cu salarii
e#orbitante "i corespondenţii economici din mass+media vă vor spune Kma8oritatea neavnd habar ce
se întmplă în realitateL că perioadele de avnt urmate de cele de recesiune fac parte dintr+un „ciclu
economic0 natural. Vorbe în vnt. *ntre)ul sistem este o manipulare sistematică aplicată de <răţie cu
scopul de a fura bo)ăţia reală a acestei lumi. *n timpul perioadelor de avnt economic! foarte mulţi
oameni se îndatorea$ă masiv. %n mediu economic dinamic înseamnă că firmele împrumută mai
mulţi bani pentru a+"i cumpăra tehnolo)ie! cu scopul de a produce mai mult! răspun$nd astfel
cererii din ce în ce mai mari. 6a rndul ei! populaţia se împrumută mai mult de la bănci pentru a+"i
cumpăra case mai mari! ma"ini mai puternice "i mai scumpe etc.! pentru că au încredere în viitorul
lor economic.
ratele 6a pentru
dobn$ilor momentul oportun!
a suprima principalii
cererea pentrubancheri! coordonaţi
noi împrumuturi. de societăţile
9fectul secrete!restrictive
acestor măsuri ridică
echivalea$ă cu reducerea banilor aflaţi în circulaţie pe piaţă. *n acest fel! cererea pentru produse
scade! la fel ca "i numărul locurilor de muncă! întruct nu mai e#istă suficienţi bani pe piaţă pentru a
)enera un mediu economic dinamic. amenii "i firmele nu mai c"ti)ă suficienţi bani pentru a+"i
plăti creditele contractate anterior "i intră în faliment. ;ăncile le iau averea reală! afacerile! casele!
terenurile! ma"inile "i celelalte posesiuni! pentru că nu "i+au plătit împrumuturile care nu au fost de
la bun început altceva dect ni"te cifre tipărite pe un ecran. Aceste cicluri continuă de mii de ani! dar
s+au accentuat mult în ultimele secole! aspirnd întrea)a avere a populaţiei "i plasnd+o în mna
celor care controlea$ă sistemul bancar  liniile )enealo)ice reptiliene. Drincipiul se aplică inclusiv
)uvernelor "i ţărilor. *n loc să+"i cree$e propriii lor bani! fără să plătească dobn$i pentru ei!
)uvernele îi împrumută de la băncile private "i î"i plătesc ratele "i dobn$ile aferente prin
impo$itarea populaţiei. Sumele uria"e pe care le plătiţi ca ta#e "i impo$ite se întorc la băncile private
pentru a plăti ni"te credite pe care )uvernul le+a făcut în condiţiile în care î"i putea tipări propriii

&4(
bani! fără dobn$iF /e ce nu face acest lucru? Dentru că <răţia controlea$ă în e)ală măsură
)uvernele "i băncile.
Ceea ce numim astă$i „privati$are0 înseamnă vn$area activelor statului pentru a preîntmpina
falimentul acestuia din cau$a ratelor "i dobn$ilor neplătite. *ndeosebi ţările din lumea a treia
cedea$ă marilor bănci controlul asupra terenurilor "i resurselor lor! căci nu+"i pot plăti creditele
imense pe care le+au făcut de multe ori la presiunile acelora"i bănci "i instituţii internaţionale.
Sărăcia "i conflictele continue nu trebuie neapărat să fie o caracteristică a lumii în care trăim ele
sunt manipulate
mecanism atuncidecnd
<răţie
au pentru că servesc
pus ba$ele A)endei
sistemului sale.
bancar Cavalerii
modern printemplieri
secolele au folosit e#act
II+III. 6a felacest
a
operat înaintea lor sistemul pus la cale de -obilimea -ea)ră din Veneţia. Astă$i! manipularea
financiară a lumii este coordonată de băncile centrale din fiecare ţară! ce par să lucre$e independent!
dar de fapt colaborea$ă între ele pentru atin)erea scopului comun. Dăian8enul aflat în centrul acestei
imense reţele financiare mondiale a fost ;anca An)liei! înfiinţată cu acordul re)elui impus de
-obilimea -ea)ră! 1ilhelm de rania. ai recent! de prin anii &'3(! acest rol a fost preluat de
;anca 2e)lementărilor Internaţionale cu sediul la =eneva! în 9lveţia. 6a fel ca "i în ca$ul ;ăncii
An)liei! băncile centrale ale diferitelor state au fost înfiinţate cu acordul descendenţilor familiilor
bancare reptiliene din =enova "i Veneţia.
Rot5%c5ild-'ii. %na din liniile )enealo)ice reptilo+ariene provenite din imperiul Hha$ar Kîn unţii
Cauca$L este cea a familiei 2othschild. embrii de frunte ai acesteia sunt reptilieni cu sn)e pur!

care ocupă
)lobală fărăînsămod
facideliberat forme
referire la fi$ice
clanul umane. 9ste
2othschild. imposibil
Ace"tia să anali$e$i
"i+au schimbat manipularea
numele din ;auerfinanciară
în
2othschild "i s+au aflat în centrul operaţiunilor de manipulare )lobală din secolul VIII "i pnă în
pre$ent! din sediul lor de la <ranHfurt. /inastia bancară a 2othschild+$ilor a fost creată de aMer
Amschel ;auer. <amiliile reptiliene î"i schimbă tot timpul numele pentru a+"i ascunde ori)inile!
scop în care îi a8ută foarte mult primirea sau inventarea de noi titluri. Astfel! ;auer "i+a schimbat
numele în 2othschild! care provine de la scutul ro"u $rotes schild în limba )ermanăL care atrna
deasupra porţii casei sale din <ranHfurt. *ncă din cele mai vechi timpuri ale <răţiei! ro"ul a fost
culoarea care a simboli$at revoluţia! motiv pentru care revoluţionarii ru"i au fost numiţi 2o"ii. De
scutul lui 2othschild se afla o he#a)ramă! Steaua lui /avid sau Si)iliul lui Solomon! simbol care se
re)ăse"te astă$i pe stea)ul Israelului. amenii cred că acesta este un simbol evreu! datorită numelui
său "i celor care îl folosesc! dar nici vorbă de a"a ceva. %n astfel de simbol al fost descoperit pe
podeaua veche de &B(( de ani a unei moschei musulmane din Gel Aviv. *n lucrarea sa! =teaua cu

ase colţuri,
pă)ne scriitorul
e)iptene! fiind evreu .T.
preluată =raham
apoi afirmă:
de cultul $eiţei„steaua
Ashterothcu"i"ase colţurioloh.
al $eului a apărut
A în
fostritualurile
preluată
apoi de artele ma)ice! a fost folosită de vră8itoareJi de magicienii arabi, druizii i satanitiiK pnă
cnd a fost introdusă în Cabala de Isaac 6uria! un cabalist din secolul VI! de unde a preluat+o
aMer Amschel ;auer! care "i+a schimbat numele în funcţie de acest simbol! apoi de sioni"ti! de
Nnesset+ul JparlamentulK noului stat Israel! a fost pusă pe stea)ul Israelului "i a fost adoptată de
or)ani$aţia medicală a acestui stat! echivalentă cu Crucea 2o"ie0.
A"adar! însu"i numele lui 2othschild provine dintr+un simbol e$oteric antic asociat cu $eul e)iptean
oloh! $eul sacrificiului. Ee#a)rama nu a început să fie folosită de ierarhia evreilor ca simbol
naţional dect după apariţia 2othschild+$ilor "i nu are nimic a face cu 2e)ele /avid! lucru cunoscut
foarte bine de liderii evrei. 9a a fost pusă pe stea)ul Israelului pentru că acest stat nu este pămntul
evreilor! ci al 2othschild+$ilor "i al celor care le dictea$ă acestora de pe nivele încă "i mai înalte ale
ierarhiei piramidale a <răţiei. Ace"tia sunt cei care au creat statul Israel "i care îl controlea$ă.
Apropo! scutul ro"u folosit ca emblemă de Armata Salvării a fost inspirat după cel al lui 2othschild.

&4&
<ranHfurt! ora"ul în care a apărut dinastia 2othschild! a fost locul în care banii de hrtie au devenit
populari "i în care este situată astă$i ;anca Centrală 9uropeană. ;anca permite ctorva bancheri
neale"i de cineva să stabilească ratele dobn$ilor pentru toate ţările %niunii 9uropene care folosesc
moneda unică europeană. 9#istă un citat celebru atribuit lui aMer Amschel 2othschild! care spune:
„/aţi+mi controlul asupra monedei unei naţiuni "i nu+mi pasă cine face le)ile0. aMer 2othschild s+
a însurat cu =utele Schnaper Kcare avea &O ani la acea datăL. Cei doi au avut &( copii! 4 băieţi "i 4
fete! care au fost trimi"i să cree$e filiale ale dinastiei la 6ondra! Daris! Viena! ;erlin "i -apoli.
Copiii 2othschild au făcut căsătorii din interes! infiltrndu+se astfel în nobilimea europeană! dar s+au
căsătorit "i între ei! la nivel de veri primari! pentru a nu+"i dilua prea mult sn)ele reptilian "i puterea
casei 2othschild. Gestamentul lui aMer indica e#pres acest lucru! plus faptul că afacerile trebuiau
conduse de membrii de se# masculin ai familiei! iar conturile trebuie păstrate în cel mai strict secret.
Gestamentul le+a e#clus complet pe fiicele 2othschild! pe soţii "i copiii acestora de la dreptul de a
participa la afacerea familiei sau de a "ti ceva despre ea. /e aceea! simplul fapt că cineva se nume"te
2othschild nu înseamnă automat că este satanist sau că "tie ce se întmplă. 9u vorbesc strict de cei
aflaţi la vrful imperiului! lucru valabil "i pentru celelalte familii pe care le+am pomenit în această
carte. area ma8oritate a membrilor acestor familii ar fi "ocaţi dacă ar afla ce se întmplă în 8urul
lor. -u+mi propun să de$lănţui în nici un ca$ o vnătoare de vră8itoare împotriva tuturor celor care
poartă aceste nume de familie! "i nici măcar împotriva rasei reptiliene în )eneral. -u doresc să+i
e#pun dect pe cei care poartă în mod responsabil vina pentru ceea ce fac! nu "i marionetele
inocente care se întmplă să fie în familiile lor sau să poarte acela"i nume.
aMer 2othschild a devenit bancher "i om de încredere al prinţului 1illiam I de Eesse+Eanau! un
alt membru cu sn)e reptilian al -obilimii -e)re. Cei doi mer)eau la "edinţele francmasone
împreună. Dotrivit cărţii Evreii i francmasonii din Europa $5I<@15O@O', fratele mai mic al lui
1illiam! Narl! a fost acceptat ca "ef al francmasoneriei )ermane! iar membrii dinastiei Eesse s+au
implicat activ într+un )rup de elită numit Stricta 2espectare. ai tr$iu! )rupul "i+a schimbat
denumirea în Cavalerii ;enefici ai ra"ului Sfnt! fiind cunoscuţi în =ermania "i sub numele de
<răţia Sfntului Ioan ;ote$ătorul Kun cod pentru -imrodL. *n timpul celui de+Al /oilea 2ă$boi
ondial! Casa de Eesse a fost de partea lui Eitler! iar prinţul Dhilip von Eesse a fost unul din
curierii dintre Eitler "i ussolini. /upă ce au preluat tronul britanic! 1illiam "i 2othschild au făcut
avere închiriind trupele lui Eesse )ermanilor din Eanovra. ulţi din soldaţii care au luptat de partea
An)liei în 2ă$boiul American pentru Independenţă au fost mercenari )ermani ai lui 1illiam. Acesta
era nepotul re)elui en)le$ =eor)e II! fiind deci un strămo" al re)inei 9lisabeta a II+a. De o altă linie
)enealo)ică!
reptilieni din el este)enealo)ică
linia înrudit cu Eesse
prinţule#istă
consort Ksoţul
la ora re)ineiL
actuală! căciDhilip. -umai
se crede /umne$eu
că 1illiam "tiea fost
sin)ur cţi
tatăl a cel puţin 5( Kda! 5(L de copii! făcuţi cu diferite partenere. Cnd o fi avut timp? Acesta este un
alt aspect important: mo"tenitorii oficiali ai liniilor )enealo)ice sunt cei născuţi din căsătoriile
aran8ate ale acestora! dar în afara lor mai e#istă mii de bastar$i! care nu poartă numele familiei! dar a
căror linie )enealo)ică este urmărită cu aceea"i atenţie ca "i cea a mo"tenitorilor oficiali! <răţia
"tiind e#act cine sunt ace"ti oameni. 9a este foarte interesată să "tie pe cine poate conta "i cine sunt
cei care pot fi posedaţi cel mai u"or din re)iunea inferioară a celei de+a @+a dimensiuni. A"a se
e#plică de pildă fi"ele )enetice e#trem de detaliate ale mormonilor! care repre$intă o altă operaţiune
a <răţiei la nivel înalt. /e aceea! chiar dacă e#istă oameni aflaţi la putere care par să nu aibă le)ături
de rudenie cu aceste familii! puteţi fi absolut si)uri de contrariu. Anumiţi cercetători cred că ;ill
Clinton este înrudit cu 2ocHefeller! în condiţiile în care se tra)e cu si)uranţă din monarhia britanică!
din cea scoţiană "i din re)ele <ranţei 2obert I. Contele de Saint =ermain! devenit la ora actuală un
persona8 „mesianic0 pentru mulţi adepţi -e7 A)e! a fost prieten cu 1illiam de Eesse+Eanau "i cu

&4B
fratele acestuia! Narl. Se spune că acesta din urmă ar fi afirmat că alchimistul "i ma)icianul Saint+
=ermain a fost crescut de familia edici K-obilimea -ea)răL în Italia. ulţi adepţi -e7 A)e din
$ilele noastre vorbesc de o are <răţie Albă a sufletelor alese! din rndul cărora face parte "i Saint+
=ermain! care îi )hidea$ă prin intermediul unor medium+uri! vorbindu+le de apropiata transformare.
Aceasta este doar o altă operaţie de control al minţii coordonată de <răţie pentru a devia direcţia
către care sunt orientaţi adepţii -e7 A)e! împiedicndu+i să acţione$e coerent în sensul unei
transformări adevărate.

A)itaţia
vreme înpolitică
/anemarca!strnită
timpdeîn-apoleon
care fiul ;onaparte
mai mare all+aluifăcut pe 1illiam
aMer! de Eesse+Eanau
-athan 2othschild! să fu)ă o la