Sunteți pe pagina 1din 8

La moment, unica instituţie de învăţământ din cadrul Serviciului Vamal Reglementările internaţionale sunt tratatele, acordurile, memorandurile

este Centrul de instruire a colaboratorilor vamali, creat prin Ordinul încheiate între Republica Moldova şi alte state sau adoptate în cadrul
Directorului general al Serviciului Vamal nr. 407-0 din 19 octombrie 2007. organizaţiilor internaţionale de profil şi care au fost ratificate de către ţara
Misiunea Centrului de Instruire constă în satisfacerea necesităţilor de instruire noastră în domeniul activităţii vamale.
iniţială a personalului nou angajat şi perfecţionarea profesională continuă a Luând în consideraţie importanţa deosebită a tratatelor în calitate de
colaboratorilor vamali prin dezvoltarea capacităţilor şi adaptarea cunoştinţelor izvor al dreptului vamal şi mijloc al cooperării internaţionale, principalele
la modificările cadrului legalnormativ şi cel instituţional [10, p.66]. tratate internaţionale privind activitatea vamală, la care Republica Moldova
. La fel, conform legislaţiei Serviciul Vamal înfiinţează centre de calcul, este parte sunt cele încheiate în cadml instituţiilor şi organizaţiilor
întreprinderi de poligrafie, de construcţii şi exploatare, a căror activitate internaţionale.
contribuie la îndeplinirea fimcţiilor organelor vamale. în sensul dat, Serviciul După părerea autorului Acri J. de către „organizaţiile internaţionale, în
Vamal este fondatoml unei întreprinderi de stat, şi anume prin Hotărârea primul rând, ONU şi OMV, un efort considerabil a fost consacrat facilitării
Guvernului Nr. 178 din 23.03.2011 a fost creată întreprinderea de Stat trecerii peste frontieră a bunurilor, prin elaborarea de diverse convenţii
„Vamservinform” prin reorganizare (contopire) a întreprinderii de Stat internaţionale, care au stabilit regimurilor şi proceduri vamale internaţionale
„Moldvama-Grup” şi a întreprinderii de Stat „Vamtehinform” în scopul armonizate şi care vizează, pe de o parte, acordarea autorităţilor vamale,
formării unei întreprinderi de stat cp gestiune unică, care acordă servicii măsurilor corespunzătoare de control şi, pe de altă parte, asigurarea securităţii
complexe agenţilor economici din Republica Moldova [87]. financiare privind plata impozitelor şi taxelor în ceea ce priveşte mărfurile
transportate peste frontiere [206, p.84].”
2.2. Cadrul normativ de reglementare a activităţii organelor vamale Importanţa reglementărilor internaţionale este dată şi de prevederile
ale Republicii Moldova şi problematica reglementărilor respective stabilite în art. 7 al Codului Vamal, care menţionează că: „Dacă acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decât
Cadrul normativ de reglementare a activităţii organelor vamale
cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal
constituie totalitate actelor legislative şi normative subordonate legii, care
ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internaţionale” [20].
determină statutul juridic al acestora, cercul de funcţii şi atribuţii pe care le
La fel, cadml normativ de reglementare a activităţii organelor vamale
deţin, adică mediul legal de activitate al organelor vamale şi este reprezentat
este determinat de statutul de stat-membm pe care îl deţine ţara noastră în
de reglementările în domeniul vamal şi alte domenii conexe (administrativ,
cadml Organizaţiei Mondiale a Comerţului. în acest sens, aspectele vamale a
fiscal, comercial, valutar etc.).
fost unul dintre cele mai complexe domenii, puse în discuţie în procesul de
Activitatea organelor vamale trebuie să fie efectuată în strictă
aderare a Republicii Moldova la OMC, iar ca rezultat ţara noastră şi-a asumat
conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, legislaţia naţională şi
mai multe angajamente în domeniul vamal, dintre care cele mai importante
tratatele internaţionale la care ţara noastră este parte. Din considerentele date
sunt:
considerăm că, cadrul normativ de reglementare a activităţii organelor vamale
■S să aplice metode tradiţionale şi practici internaţionale fără derogări
în Republica Moldova este compus din următoarele categorii:
de la regulile OMC privind evaluarea mărfurilor în vamă;
1. reglementări internaţionale şi;
V să publice prompt toate legile, hotărârile, ordinele şi deciziile
2. reglementări interne.

68
69
administrative, puse în aplicare, care se referă la aspectele vamale; Prin aderarea la acest instrument internaţional [96], Republica Moldova,
V să nu aplice penalizări severe pentm infracţiuni minore la începând cu 28 octombrie 1994, a devenit membru al OMV.
reglementările sau procedurile vamale; Un alt act internaţional Convenţia internaţională privind asistenţa
V să micşoreze la maximum efectele şi complexitatea formalităţilor de administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea
import şi export şi să simplifice cerinţele de documentaţie la import şi export; infracţiunilor vamale (Nairobi, 9 iunie 1977) la care ţara noastră este parte
V să aplice toate legile, hotărârile şi regulamentele vamale, în mod [112], permite administraţiilor vamale ale statelor-membre să acorde asistenţă
uniform, imparţial şi rezonabil [130, p.28-29]. administrativă reciprocă (schimb de informaţii, efectuarea investigaţiilor,
Majoritatea acestor reguli au fost încorporate în Codul Vamal şi în schimb de experienţă, etc.), în scopul aplicării corecte a legislaţiei vamale, prin
Legea cu privire la tariful vamal în perioada procesului de aderare la prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale, care prejudiciază
organizaţia respectivă. Cu toate acestea, angajamentele în domeniul vamal nu interesele economice, comerciale, fiscale şi sociale ale statelor respective.
sunt respectate de fiecare dată în mod uniform, echitabil şi rezonabil şi care de Convenţia internaţională privind Sistemul Armonizat de descriere şi
cele mai multe ori se exprimă prin încălcarea de către organele vamale codificare a mărfurilor (Bruxelles, 14 iunie 1983) [67] este unul din
naţionale a procedurii de stabilire a valorii în vamă a mărfurilor, emiterea principalele instmmente în domeniul facilitării comerţului internaţional, având
actelor departamentale cu caracter normativ, care nu sunt publicate în următoarele caracteristici:
Monitoml Oficial, stabilirea unor formalităţi suplimentare în cadrul V Nomenclatoml de mărfuri stabilit de Convenţie este aplicat de
operaţiunilor de import-export, aplicarea şi interpretarea diferită a majoritatea statelor lumii;
reglementărilor vamale, fiscale, comerciale, etc. Din considerentele date, V 98% din tot comerţul internaţional se efectuează în baza Convenţiei,
credem că, se impune o revizuire a cadrului normativ existent în domeniul care, totodată, simplifică colectarea, contrapunerea şi analiza datelor statistice
vamal şi a ajustării acestuia la angajamentele internaţionale asumate. referitoare la comerţul internaţional;
Făcând referinţă la acordurile internaţionale în dependenţă de nivelul V Sistemul Armonizat poate fi aplicat tuturor mărfurilor.
părţilor care se înţeleg, autorul rus Agabalaev M.I. distinge următoarele Convenţia privind admiterea temporară (Istanbul, 26 iunie 1990)
[126], care după părerea autorului Sandrovschi C.C.: „prin adoptarea acesteia
categorii:
statele participante au decis să faciliteze o procedură des întâlnită în activitatea
1) interstatale;
vamală, cum este admiterea temporară” [190, p.246].
2) interguvemamentale;
Totodată, până la moment Republica Moldova nu a ratificat Convenţia
3) interdepartamentale [168, p. 150].
internaţională privind simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale
Suntem de acord cu delimitarea dată şi din analiza acordurilor
(Kyoto, 18 mai 1973), care este una dintre cele mai importante
internaţionale în domeniul vamal, încheiate sau ratificate de către Republica
Moldova stabilim toate categoriile indicate mai sus.
La categoria acordurilor internaţionale interstatale se atribuie, în primul
rând, Tratatele internaţionale universale încheiate în cadrul Organizaţiei
Mondiale a Vămilor (OMV). Ţara noastră este parte la Convenţia cu privire
la crearea Consiliului Colaborării Vamale (Bruxelles, 15 decembrie 1950).

70 71
convenţii internaţionale în domeniul facilitării, simplificării şi armo- dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi
nizării regimurilor şi procedurilor vamale. Republica Moldova, pe de altă parte (Bruxelles, 28 noiembrie 1994);
Următoarea categorie a acordurilor internaţionale interstatale o 2. Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, transformat în
reprezintă Tratatele internaţionale universale încheiate în cadrul Comisiei februarie 2008 în Consiliul Regional de Cooperare;
Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE ONU), şi 3. Convenţia pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de aplicare
anume: a legii (SELEC), care a intrat în vigoare la 07 octombrie 2011 şi care a
1. Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor substituit Acordul de cooperare pentru prevenirea şi combaterea
mărfurilor la frontieră, (Geneva, 21 octombrie 1982) [124] scopul căreia este infracţionalităţii transfrontalière (Bucureşti, 26 mai 1999).
simplificarea cerinţelor în vederea respectării formalităţilor vamale, precum şi La fel, la nivel regional în cadrul Comunităţii Statelor Independente
tipurile de control şi durata acestora, coordonarea la nivel naţional şi (CSI) au fost încheiate mai multe acorduri internaţionale, cum ar fi Acordul
internaţional a procedurii controlului vamal şi metodele de aplicare a acestuia. privind colaborarea şi ajutorul reciproc în probleme vamale (Moscova, 15
Convenţia cuprinde toate tipurile de transport (terestru, maritim, aerian) şi aprilie 1994) sau Acordul privind Regulile de determinare a ţării de origine a
toate direcţiile de circulaţie (import, export, tranzit) [190, p.230-231 ]; mărfurilor în Comunitatea Statelor Independente (Ialta, 20 noiembrie 2009).
2. Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor Tratate internaţionale multilaterale şi bilaterale, în spaţiul CSI, au fost
sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR, Geneva, 14 noiembrie 1975) încheiate şi asupra altor domenii ale activităţii vamale, şi anume: schimbul de
[95] având ca domeniu de reglementare: „transportul mărfurilor efectuat fără informaţie statistică, modalitatea de tranzit, controlul vamal al valorilor
descărcare şi reîncărcare, peste una sau mai multe frontiere, de la un birou culturale, etc.
vamal de plecare al unei părţi contractante, sau al aceleiaşi Părţi contractante în cadrul Organizaţiei pentm Democraţie şi Dezvoltare Economică -
până la un birou vamal de destinaţie al unei părţi contractante, sau al aceleaşi GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) a fost semnat Acordul cu
părţi contractante, în vehicule rutiere, ansamble de vehicule sau în containere, privire la asistenţă reciprocă şi cooperare în domeniul vamal între guvernele
cu condiţia că o parte din traseu între începutul operaţiunii T.I.R. şi terminarea statelor-participante la GUAM (Ialta, 4 iulie 2003).
ei să fie un traseu rutier” [27, p.9-10],
De asemenea, în 2006, Republica Moldova, de rând cu alte nouă ţări din
3. Convenţia relativă la Contractul de transport internaţional al
Europa, a semnat Acordul de comerţ liber pentru Europa Centrală (CEFTA)
mărfurilor pe şosele (Convenţia CMR, Geneva, 19 mai 1956) [95] care se:
[119], care prevede un grad extins de liberalizare, în special a comerţului cu
„aplică oricărui contract de transport de mărfuri pe şosele cu vehicule, când
produse industriale, mecanisme transparente de aplicare a măsurilor de
locul primirii mărfii şi locul prevăzut pentru eliberare, aşa cum sunt indicate
protecţie comercială şi instituirea unui mecanism propriu de soluţionare a
în contract, sunt situate în două ţări diferite, dintre care cel puţin una este ţară
litigiilor comerciale sau utilizarea instrumentului OMC [15, p.5].
contractantă, independent de domiciliul şi de naţionalitatea participanţilor la
contract” [26, p.148].
Tratate internaţionale regionale (interguvernamentale). La categoria
dată se atribuie următoarele:
1. Protocolul privind asistenţa reciprocă între autorităţile
administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare
72
73
Ce ţine de acordurile internaţionale interdepartamentale, acestea sunt politicii vamale.
încheiate de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu organele vamale Efectuând o analiză a prevederilor legale, care au reglementat statutul
sau alte organe de drept ale altor state şi de cele mai multe ori se referă la juridic al organelor vamale din Republica Moldova, de la începutul anilor '90
schimbul reciproc de informaţii şi asistenţa administrativă reciprocă. De ai secolului trecut până la moment stabilim o dezvoltare continuă a acestora.
exemplu, cu Federaţia Rusă la nivel interdepartamental au fost semnate mai Astfel, după adoptarea Declaraţiei de Suveranitate la 23 iunie 1990
multe acorduri internaţionale, şi anume: Protocolul interdepartamental cu primul act normativ, care reglementează aspectul instituţional şi organizaţional
privire la realizarea Acordului de colaborare şi ajutorul reciproc în domeniul al organelor vamale în Republica Moldova este Flotărârea Guvernului Nr. 396
vamal din 15 aprilie 1994, semnat la Moscova la 15 martie 2001; Protocolul din 17.10.1990 „Cu privire la formarea Departamentului de stat pentru
interdepartamental cu privire la colaborarea în domeniul combaterii controlul vamal al R.S.S.Moldova”.
introducerii şi scoaterii ilicite a valorilor culturale, semnat la Moscova la 15 în scurt timp după aceasta este adoptată Flotărârea Guvernului Nr. 448
martie 2001; Protocolul interdepartamental privind colaborarea metodologică din 23.11.1990 „Cu privire la formarea departamentului pentru controlul
şi informaţională în domeniul statisticii vamale a comerţului exterior, semnat vamal în cadrul Ministerului economiei naţionale al R.S.S.Moldova”.
la Moscova la 15 martie 2001; Protocolul interdepartamental privind Prin Hotărârea dată organele vamale sunt trecute în subordinea
organizarea schimbului preliminar de informaţii despre mărfurile şi mijloacele Ministemlui economiei naţionale, fiind evident rolul în creştere al organelor
de transport, care traversează frontierele vamale ale Republicii Moldova şi vamale în reglementarea operaţiunilor economice externe, într-o perioadă în
Federaţiei Ruse, semnat la 9 octombrie 2009 [244]. care au loc primele încercări de trecere de la economia planificată la economia
Reglementările interne. La categoria dată vom reflecta doar actele de piaţă şi respectiv conturarea unui regim de liberalizare a economiei, precum
legislative şi normative de bază, inclusiv şi cele abrogate, dar care prezintă şi creşterea rolului sistemului vamal pentru economia naţională.
interes ştiinţific şi care determină statutul juridic al organelor vamale Următorul act normativ este Hotărârea Guvernului Nr. 70 din
naţionale. Aici se atribuie, în primul rând, Constituţia Republicii Moldova, 11.02.1991 “Cu privire la formarea Departamentului de stat pentru controlul
care în art. 72 stabileşte categoriile de legi, iar conform alin. (3), lit. h) al vamal al R.S.S.Moldo va”, care prevedea formarea Vamei Moldovei.
articolului dat, prin lege organică se reglementează „modul de stabilire a zonei Totodată, au fost stabilite principalele direcţii ale activităţii Departamentului,
economice exclusive” [24]. Prevederea dată stă la baza tuturor reglementărilor
şi anume:
vamale din Republica Moldova, deoarece „zona economică exclusivă”
1. asigurarea exercitării controlului asupra importării şi exportării în
determină stabilirea teritoriului vamal unic şi a legislaţii vamale unice aplicate
modul stabilit a mărfurilor şi altor bunuri, mijloacelor de transport, averii
pe acest teritoriu.
personale, banilor, valutei străine şi a altor obiecte de valoare, evaluate în
Un alt art. 129 (activitatea economică externă) stabileşte că: „Par-
valută;
lamentul aprobă direcţiile principale ale activităţii economice externe”, iar
“Guvernul asigură protejarea intereselor naţionale în activitatea economică
externă, promovează politica liberului schimb sau politica protecţionistă,
pornind de la interesele naţionale” [24]. Normele constituţionale date se aplică
şi în domeniul vamal, fiind reglementările care stau la baza activităţii organelor
vamale naţionale şi sunt primordiale pentru elaborarea şi implementarea
74
75
2. crearea centrelor de control şi punctelor de trecere la frontiera generală a activităţii vamale o efectuează organele supreme ale puterii de stat
republicii, precum şi stabilirea unui control vamal provizoriu; şi ale administraţiei de stat. Organele de stat care nu exercită conducerea
3. formarea sistemului vamal republican de statistică, coordonarea generală a activităţii vamale nu au dreptul să intervină în activitatea organelor
elaborării tarifelor vamale şi asigurarea aplicării lor, precum şi elaborarea şi vamale”. Cât priveşte definirea organelor vamale, art. 6 indica că: ,Activitatea
utilizarea sistemului taxelor vamale şi altor plăţi [53]. vamală nemijlocită este pusă în seama organelor vamale. Organele vamale
La fel, prin Hotărârea respectivă s-a dispus organizarea în continuare a sunt organe de drept şi constituie un sistem de stat unic, care include
organelor vamale ca instituţie independentă. Departamentul Controlului Vamal, vămile, posturile vamale” [19].
La 16.04.1991 a fost adoptată Hotărârea Guvernului Nr. 181 „Cu privire După cum reiese din definiţia dată, organele vamale erau atribuite la
la aprobarea structurii şi Regulamentului Departamentului de Stat pentru categoria organelor de drept. Totodată, prioritar în activitatea organelor
Controlul Vamal al R.S.S.Moldova”. vamale la momentul respectiv era ocrotirea normelor de drept, respectiv de
Imediat după declararea independenţei de către Preşedintele ţării este asigurare a respectării normelor legale la trecerea peste frontiera vamală a
semnat Decretul Nr. 189 din 03.09.1991 “Cu privire la subordonarea mărfurilor şi mijloacelor de transport.
instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova”, care a Conform Hotărârii Guvernului Nr. 383 din 06.06.1994 „Cu privire la
subordonat Guvernului Republicii Moldova toate instituţiile vamale de pe aprobarea structurii, personalului scriptic şi Regulamentului Departamentului
teritoriul Republicii Moldova [34]. Controlului Vamal al Republicii Moldova” a fost aprobat Regulamentul
La scurt timp după semnarea decretului dat este adoptată Hotărârea acestuia [56], conform căruia pentru prima dată au fost stabilite prevederile
Guvernului Nr. 496 din 06.09.1991 “Cu privire la înfiinţarea punctelor de care permitea Departamentului Controlului Vamal să aibă trei vicedirectori,
trecere şi control vamal” care în conformitate cu Declaraţia de independenţă a inclusiv un prim-vicedirector general şi un consiliu colegial compus din 9
Republicii Moldova şi în scopul protecţiei pieţei interne a republicii, a pus în persoane, care în cadrul şedinţelor sale examina problemele principale ale
sarcina Departamentului de Stat pentru Controlul vamal al Republicii şi sistemului vamal, elabora strategia dezvoltării organelor vamale naţionale, lua
Ministemlui Afacerilor Interne al Republicii Moldova obligaţia creării a 28 în dezbatere dările de seamă ale conducătorilor subdiviziunilor subordonate.
puncte de trecere şi control vamal [54].
Deciziile consiliului colegial al Departamentului se adoptau cu simpla
Un aspect important stabilit prin hotărârea dată, îl constituie faptul că,
majoritate de voturi ale membrilor colegiului şi se realizau, de regulă, prin
prevederile în cauză stabileau că: „trecerea mărfurilor şi altor bunuri peste
ordine ale Directomlui general.
frontiera de stat a Republicii Moldova se face numai prin punctele de trecere
Una din prevederile novatorii pentru perioada dată au fost cele care
şi control vamal” [54].
autorizau Departamentul Controlului Vamal să introducă în structura aprobată
Unul din actele legislative de bază, care reglementa în acea perioadă
a aparatului central modificările impuse de necesitatea aplicării unor forme
statutul juridic al organelor vamale în Republica Moldova este Codul Vamal
mai eficiente de organizare a muncii şi a tehnicilor modeme de conducere în
(Legea nr. 1320-XII din 09 martie 1993, abrogat prin Legea nr. 1149-XIV din
limitele fondului stabilit de retribuire a muncii şi personalului scriptic al
20.07.2000), care în capitolul II - îndmmarea activităţii vamale, stabilea
aparatului. Astfel, prin normele date a fost acordată o autonomie în ce priveşte
prevederile de bază privind organizarea activităţii vamale în Republica
gestionarea resurselor de personal.
Moldova. ,
Totodată, conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea menţionată
Astfel, art. 5 (Conducerea activităţii vamale) prevedea că: „Conducerea

76
77
s-a stabilit că, Departamentul Controlului Vamal al Republicii Moldova este Departamentului controlului vamal şi introducerea modificărilor şi
organul administraţiei de stat, ce promovează politica vamală a Republicii completărilor în unele hotărâri guvernamentale, din nou a fost modificată
Moldova, fiind persoană juridică, ce are ştampilă cu Stema de Stat a Republicii structura Serviciului Vamal la nivel central [62].
Moldova, cu denumirea sa în limba de stat şi cea rusă, fiind consolidat statutul La 28.04.2001 a fost aprobată Hotărârea Guvernului Nr. 266 privind
juridic al acestuia ca autoritate autonomă a administraţiei publice centrale. unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale
Prin Hotărârea Guvernului Nr. 525 din 09.06.1997 „Cu privire la Republicii Moldova, fiind stabilită o nouă structură a administraţiei publice
structura şi personalul scriptic al Departamentului Controlului Vamal” a fost centrale prin reorganizarea mai multe autorităţi ale administraţiei publice
stabilită structura aparatului central al Departamentului Controlului Vamal centrale de specialitate, printre care şi Departamentul controlului vamal, care
[57]. a fost reorganizat din subordinea Ministerului Finanţelor în Departamentul
Hotărârea Guvernului Nr. 406 din 07.05.1999 “Cu privire la aprobarea Vamal pe lângă Guvern [63].
structurii aparatului central şi devizului de cheltuieli ale mijloacelor Astfel, odată cu ieşirea Departamentului Vamal din subordinea
extrabugetare ale Departamentului Controlului Vamal pe anul 1999 a stabilit Ministerului Finanţelor, dar şi cu intrarea în vigoare a noului Cod Vamal
o nouă structură a aparatului central [59]. (Legea nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000) şi Legii cu privire la serviciul în
Prin Legea Nr. 676 din 16.11.1999 pentru modificarea Legii cu privire organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000, s-a efectuat un pas esenţial
la Guvern au fost operate anumite modificări la legea dată [106], iar în vederea creării unui serviciu vamal modem şi independent.
Departamentul Controlului Vamal a fost exclus din categoria „alte organe Prin Hotărârea Guvernului Nr. 410 din 06.06.2001 a fost aprobată
centrale de specialitate ale administraţiei publice” şi subordonat Ministerului structura nouă, personalul scriptic şi Regulamentul Departamentului Vamal,
Finanţelor. Respectiv, prin prevederile date a fost modificat statutul juridic al conform cămia au fost operate schimbări importante la compartimentul
organelor vamale, dintr-o instituţie subordonată Guvernului, într-o instituţie funcţiilor şi atribuţiilor organelor vamale, fiind ridicat la un nivel calitativ nou
subordonată Ministerului Finanţelor. organizarea acestora [64].
Următorul act normativ este Hotărârea Guvernului Nr. 717 din în aceste sens, poate fi menţionată organizarea Direcţiei audit şi
20.07.2000 cu privire la aprobarea Structurii Departamentului controlului
metodologia plăţilor vamale, care includea Secţia valoarea în vamă şi originea
vamal şi completarea unor hotărâri guvernamentale. Conform Hotărârii date
mărfurilor şi Secţia audit economic, sau Direcţia control vamal în cadrul căreia
apar noi subdiviziuni şi direcţii de activitate în cadrul organelor vamale, cum
este organizată o nouă subdiviziune - Secţia administrarea regimurilor vamale.
ar fi de exemplu, secţia anchetă penală [60].
Următorul act normativ este Hotărârea Guvernului Nr. 547 din
Astfel, are loc dezvoltarea statutului de „organ de drept” al organelor
07.06.2005 “Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită şi
vamale, fiind acordate noi competenţe, şi anume acestea au fost abilitate cu
Regulamentului Serviciului Vamal”, care a aprobat noua structura a aparatului
dreptul de a efectua ancheta penală în cazurile de contrabandă şi alte infracţiuni
central al Serviciului Vamal [70].
ce ţin de competenţa organelor vamale, până la acel moment organele vamale
efectuau numai ancheta preliminară, cu remiterea dosarului spre examinare
organelor de anchetă, care de cele mai multe ori era Serviciul de Informaţii şi
Securitate.
Prin Hotărârea Guvernului Nr. 232 din 27.03.2001 cu privire la structura
78
79
în rezultatul modernizării activităţii organelor vamale, prin actul dificilă activitatea serviciului vamal. După cum demonstrează practica
normativ dat au fost create noi subdiviziuni, care aveau rolul de a organiza ineficienţa în activitatea multor servicii vamale se explică anume prin aplicarea
exercitarea competenţelor noi acordate organelor vamale, şi anume: secţia normelor învechite ale Codului Vamal.
originea mărfurilor, secţia audit postvămuire şi obligaţii vamale, secţia analiza Dacă privim în retrospectivă atunci stabilim că, la elaborarea actualului
şi managementul riscurilor, secţia echipe mobile etc. Cod Vamal în mare parte s-a ţinut cont de prevederile Codului vamal al
Ultimul act normativ, care stabileşte organizarea Serviciului Vamal este Federaţiei Ruse în redacţia anului 1993, abrogat în anul 2004.
Hotărârea Guvernului Nr. 4 din 02.01.2007 cu privire la aprobarea structurii, In ultimii ani statele vecine au adoptat şi au pus în aplicare noi
efectivului-limită şi a Regulamentului Serviciului Vamal. Anume hotărârea reglementări vamale. Spre exemplu, în România se aplică Legea nr. 86/2006
dată determină la moment statutul juridic al Serviciului Vamal, ca fiind privind Codului Vamal al României. în Ucraina începând cu 1 iunie 2012 se
„organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care aplică un nou Cod vamal. La 1 iulie 2010 a intrat în vigoare Codul Vamal al
asigură securitatea economică a statului, implementează politica vamală şi Uniunii Vamale Rusia — Belorusia — Kazahstan, iar până la aceasta în anul
conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova” [77]. 2004 în Federaţia Rusă a fost adoptat un nou Cod vamal.
Indiscutabil actul legislativ de bază ce reglementează activitatea Cu referinţă la noul Cod Vamal al Federaţiei Ruse, autorul Agabalaev
organelor vamale este Codul Vamal. Făcând o succintă caracteristică a M.I. accentuează următoarele noi abordări în dezvoltarea legislaţiei vamale,
reglementărilor cuprinse în acesta constatăm că, Capitolul I — „Dispoziţii care au un rol important pentru dezvoltarea ulterioară a întregului sistem
generale”, Secţiunea a 2-a - „Organizarea activităţii vamale”, în art. 818 vamal:
reglementează statutul juridic al organelor vamale naţionale. Astfel, art. 8 ^ optimizarea reglementării vamale a drepturilor, obligaţiilor şi
(conducerea activităţii vamale) prevede că: „Autoritatea publică de specialitate acţiunilor tuturor persoanelor participante la raporturile vamale;
care exercită conducerea efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova 'T determinarea unică şi precisă a statutului juridic al organelor vamale,
este Serviciul Vamal”, iar art. 9 (organele vamale) indică expres că: “Statutul, concretizarea, dezvoltarea şi perfecţionarea competenţei organelor vamale în
funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sunt determinate de prezentul cod şi diferite ramuri şi sfere de conducere prin înlăturarea elementelor de prisos;
■V cooperarea intensă şi stabilă a organelor vamale cu alte organe de
de Guvern” [20].
drept [168, p.157].
în afară de aceasta, Codul Vamal conţine o serie de reglementări cu
După cum observăm din determinarea indicată supra statutul juridic al
privire la organizarea activităţii vamale, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de
organelor vamale constituie un aspect deosebit de important în dezvoltarea
transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, drepturile de export şi de reglementărilor vamale naţionale.
import, vămuirea şi controlul vamal, brokerul vamal, facilităţile vamale Ce ţine de Uniunea Europeană în aprilie 2008 de către Parlamentul
acordate anumitor categorii de cetăţeni străini, dispunerea de mărfuri şi de European şi Consiliul European prin Regulamentul nr. 450/2008, publicat în
mijloace de transport, aplicarea de măsuri la frontieră în vederea protecţiei Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 4 iunie 2008 a fost adoptat Codul
intelectuale, valoarea în vamă a mărfurilor, determinarea ţării de origine a Vamal modernizat [38, p.27].
mărfurilor, activitatea organelor vamale, statistica vamală a comerţului Pe parcursul ultimelor ani s-a impus efectuarea unui număr de modi-
exterior, contravenţiile vamale [15, p.21]. ficări la Regulamentul (CE) nr. 450/2008 din 23 aprilie 2008, respectiv din
Totodată, astăzi, este unanim recunoscut că, Codul Vamal poate face motive de claritate, s-a procedat la reformarea regulamentului menţionat, fiind

80 81
adoptat la 9 octombrie 2013 Regulamentul (UE) Nr. 952/2013 al conţinea prevederi importante şi esenţiale pentm activitatea economică externă
Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al a Republicii Moldova, însă astăzi o mare parte din prevederile date sunt
Uniunii. Majoritatea prevederilor acestuia au început să se aplice de la 30 învechite şi credem că, se impune necesitatea elaborării şi adoptării unei noi
octombrie 2013, iar altele se vor aplica de la 1 iunie 2016. legi, care ar lua în consideraţie nivelul de dezvoltare a activităţii economice
Până la adoptarea noului Cod Vamal comunitar era aplicat Codul Vamal externe a Republicii Moldova, proximitatea cu două uniunii vamale (uniunea
comunitar aprobat prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, care a fost elaborat vamală din cadrul Uniunii Europene şi uniunea vamală Federaţia Rusă -
pentm a codifica şi simplifica legislaţia vamală, adoptată în perioada anilor Belomsia - Kazahstan), care influenţează indiscutabil schimburile comerciale
1968 - 1990. însă Regulamentul nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal externe ale Republicii Moldova, dat fiind faptul că, majoritatea partenerilor
Comunitar nu a ţinut pasul cu acele schimbări radicale în mediul în care se comerciali ai ţării noastre se află anume în statele- membre ale uniunilor
desfăşoară comerţul internaţional, în special creşterea rapidă şi ireversibilă a vamale respective.
utilizării tehnologiei informaţiei şi schimbul de date electronice, dar şi cu Totodată, pentm actele legislative menţionate este caracteristic faptul
schimbările ce au avut loc în cadrul activităţii vamale. că: „au fost elaborate până-n anul 2000 şi în procesul de elaborare a acestora
Următorul act legislativ naţional este Legea cu privire la tariful vamal nu a fost efectuată expertiză juridică, anticompţie, economică, financiară,
nr. 1380-XIII din 20.11.1997, care stabileşte determinarea şi aplicarea tarifelor ştiinţifică, ecologică şi de alt gen, inclusiv în ce priveşte compatibilitatea cu
vamale pentru mărfurile introduse sau scoase din Republica Moldova, sistemul legislaţia comunitară, în funcţie de tipul raporturilor sociale reglementate,
de determinarea a valorii în vamă a mărfurilor, valoarea declarată în vamă a precum şi o expertiză lingvistică, aşa cum prevede Legea nr. 780-XV din
mărfurilor, drepturile şi obligaţiile declarantului şi autorităţii vamale, stabilirea 27.12.2001 privind actele legislative” [15, p.23].
şi perceperea impozitelor/taxelor vamale, metodele de determinare a valorii în Următorul act normativ, care reglementează activitatea organelor
vamă a mărfurilor şi metoda determinării ţării lor de origine şi concesiunilor vamale ale Republicii Moldova, mai ales în domeniul cooperării cu alte organe
tarifare [49, p.71]. de control este Hotărârea Guvernului Nr. 808 din 09.08.2000 cu privire la
Chiar dacă prevederile legii date sunt compatibile cu reglementările interacţiunea serviciilor, reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea
GATT 1994, credem că, acestea sunt depăşite şi se impune separarea normelor sistemului de evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a
cu privire la reglementările tarifare (Tariful vamal la import şi taxele vamale frontierei de stat a Republicii Moldova, care prevede că: „Serviciul vamal este
aplicabile), de cele care stabilesc originea mărfurilor, precum şi de cele ce ţin responsabil pentm interacţiunea şi dirijarea operativă a tuturor organelor de
de evaluarea în vamă a acestora. control şi prestare de servicii în punctele de trecere (zonele de control vamal)”
Un alt act legislativ care reglementează activitatea organelor vamale [61].
este Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe, care are ca Astfel, dacă la momentul adoptării Hotărârii date în zona de control
obiective: menţinerea suveranităţii şi asigurarea securităţii economice a vamal în afară de Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri, reorganizat, la
statului, stimularea dezvoltării economiei naţionale prin promovarea activităţii
comerciale externe şi prin crearea de condiţii pentm integrarea efectivă a
economiei Republicii Moldova în economia mondială [108].
Este indiscutabil faptul că, la momentul adoptării legii date, aceasta

82
83