Sunteți pe pagina 1din 7

TEMA 2; UNIUNEA VAMALĂ COMUNITARĂ.

sunt obligaţi să ducă o politică comună în domeniul relaţiilor economice


externe, să adopte un tarif vamal comun cu caracter extern şi să unifice
1. Noţiunea5 uniunii vamale comunitare, legislaţia vamală;
2. Elementele fundamentale ale uniunii vamale comunitare. • piaţa comună care presupune nu numai o uniune vamală, da- o uniune
3. Istoricul creării uniunii vamale comunitare. care în afara liberei circulaţii a mărfurilor pe teritoriul stateior-membre
4. Teritoriul vamal comunitar. presupune şi libera circulaţie a serviciilor, persoanelor şi capitalului;
5. Legislaţia vamală comunitarăşi condiţiile de aplicare. • uniunea economică deplină presupune o piaţă comună completată de un
6. Acceptarea acquis-ului comunitar în domeniul vamal de către statele- sistem de plăţi comun, de o politică financiară, valutară şi fiscală comună a
membre şi statele candidate. subiectelor uniunii. Aceasta se referă şi la planurile de dezvoltare economică,
a politicii în domeniul formării preţurilor şi ocuparea populaţiei;
1. Noţiunea uniunii vamale comunitare • uniunea politică presupune unificarea subiectelor şi formarea unui stat
comun, cu putere centrală care controlează nu numai uniunea monetară şi
Sistemul vamal acţionează într-un anumit spaţiu care este denumit fiscală, dar care deţine organe reprezentative (parlament, guvern) şi acţionează
„teritoriu vamal”, adică „teritoriul în interiorul căruia este în vigoare un anumit din numele statelor unificate într-o uniune.24
regim vamal, o anumită legislaţie vamală”.23 Nu ne vom referi la toate formele de integrare economică menţionate mai
De regulă, teritoriul vama! corespunde teritoriului naţional al statului, însă sus, dar ne vom opri ia cele care vizează uniunea vamală constituită în cadrul
există situaţii când teritoriul în care este realizată activitatea vamală nu Uniunii Europene.
coincide cu teritoriul statutului respectiv. Interdependenţa statelor în cadrul Astfel, ce ţine de zonele de liber schimb, ca formă de extindere a
comerţului internaţional implică anumite procese de integrare economică şi teritoriului vamal, acestea întrunesc două sau mai multe teritorii vamale, având
respectiv de schimbare a teritoriului vamal al statelor date. ca obiectiv eliminarea totală între ţările care o formează a taxelor vamale şi
în literatura de specialitate sunt întâlnite următoarele forme de integrare reglementările comerciale restrictive, creându-se atunci Când ţările îşi
economică a statelor: manifestă dorinţa de apropiere a economiilor, fără a le integra sau a le
■ integrarea ramurală care este însoţită de lichidarea barierelor comerciale transforma într-o singură economie.
ce se referă la mărfurile produse într-o anumită ramură a economiei naţionale; în această situaţie, extinderea teritoriului vamal priveşte numai
■ zone de liber schimb în care statele-membre înlătură toate barierele în schimburile comerciale reciproce, prin menţinerea independenţei în sfera
raporturile comerciale dintre acestea, dar îşi rezervă dreptul de a stabili politica politicii comerciaie. Astfel, „flecare stat îşi conservă propriul său tarif vamal
proprie faţă de raporturile comerciale cu alte state în afara acordului privind şi propria sa politică comercială vizavi de lumea exterioară”. Se definesc astfel
crearea zonei respective; regulile care stabilesc ce feluri de mărfuri pot circula liber de la o ţară la alta
• uniunea vamală o entitate care se aseamănă cu zona de liber schimb, dar în interiorul acestei zone. Este vorba, în principal, 24
se deosebeşte de aceasta prin aceea că membrii uniunii

23 D.D. Şaguna, Drept financiar şi fiscal, Ed. Eminescu, Bucureşti, 2000, p. 888.

24 El Agraa A. M., Jones Aj. Theory of Customs Unions, Oxford, 1981 ţ p. 1,2.

42 43
de stabilirea regulilor de origine. Procedurile vamale trebuie menţinute Simpla combinaţie dintre mecanismele juridice internaţionale şi a celor
pentru a putea verifica dacă aceste reguli sunt respectate.-5 naţionale nu sunt suficiente în realizarea efectivă a obiectivelor uniunii vamale
Iniţial Comunităţile Europene au fost create ca zonă de liber schimb ce şi posibilitatea trecerii la o etapă mai avansată de integrare europeană.
presupunea excluderea taxelor vamale, iniţial numai pentru anumite mărfuri, Recunoscând importanţa principiilor dreptului internaţional şi normelor
ca mai apoi să se apiice pentru majoritatea mărfurilor care circulă între state referitoare la uniunea vamală, care se conţin în art. XXIV al Acordului GATT,
le-membre. este necesar să menţionăm că acesta formulează doar minimum de aspecte ale
Uniunea vamală este un obiectiv mai ambiţios decât zona de liber schimb, uniunii vamale ca formă de integrare economică a statelor.
care spre deosebire de acestea vizează în principal integrarea economică tară Pentru realizarea în practică a scopurilor pe care le presupune uniunea
restricţii în interiorul frontierelor uniunii, chiar dacă anumite taxe interioare vamală nu sunt suficiente numai lichidarea barierelor tarifare şi netarifare în
asupra vânzărilor însoţesc acest proces. cadrul comerţului intern, dar şi stabilirea unor tarife comune în privinţa
Respectiv, uniunile vamale constituie entităţi poiitico-economice în care bunurilor ce provin din statele terţe. Funcţionarea uniunii vamale mai
statele promovează aceiaşi politică economică externă şi vamală pe calea presupune formarea unei politici vamale unice, precum şi a mecanismelor de
reducerii şi lichidării în totalitate ataxelor vamale în cadail operaţiunilor de realizare a acesteia, armonizarea normelor juridice în domeniul reglementării
import-export pentru mărfurile provenite din statele asociate. vamale, aplicarea unor reglementări comune în domeniul impozitării şi în alte
Art. XXIV al Acordului GATT defineşte uniunea vamală ca: „substituirea domenii legate schimbul de mărfuri.
a două sau mai multorteritorii vamale de către unul singur, cu eliminarea în Una din caracteristicele de bază ale structurii unioniste cum este Uniunea
cadrul acestuia a taxelor vamale şi a reglementărilor restrictive pentru Europeană, o constituie faptul, că statele care intră în componenţa acesteia
schimbul de bunuri şi stabilirea faţă de statele terţe a unei reglementări vamale formează între ele o uniune vamală.
şi comerciale identice în esenţă”. în articolul 9 al Tratatului de la Roma privind crearea Comunităţii
Astfel, prin fuzionarea teritoriilor vamale are loc crearea unul teritoriu Economice Europene, este prevăzută formarea uniunii vamale, iar începând
vamal unic, ce atrage lichidarea taxelor vamale şi altor măsuri tarifare şi
cu 1 iulie 3968 prin instituirea Tarifului Vamal Comun, pentru toate statele-
netarifare în schimbul de mărfuri dintre teritoriile care intră în componenţa
membre, acestea şi-au degrevat benevol o parte din suveranitatea din domeniul
uniunii (aspectul intern), iar măsurile tarifare şi netarifare aplicabile de către
vamal transmiţând funcţiile privind reglementarea vamală unui singur
fiecare stat în parte pentru relaţiile comerciale cu alte teritorii care nu intră în
legislator european.
componenţa uniunii sunt identice (aspectul extern).
Din acel moment reglementarea raporturilor din domeniul vamal a început
Uniunea vamală ca formă a integrării economice a statelor, constituie o
a fi domeniul de activitate a Comunităţii Economice Europene şi nu a statelor-
condiţie obligatorie şi o etapă de bază pentru dezvoltarea unor procese
membre. A doua etapă importantă în formarea uniunii vamale a fost
integraţioniste mai aprofundate.
codificarea şi sistematizarea actelor normative ale UE în
Totodată, pentru dezvoltarea unor astfel de procese în cadrul uniunii
vamale este necesară crearea unui sistem de sine stătător al regle- 25 montărilor OtâWxr
juridice, care să se răsfrângă nu numai asupra statelor-mem- bre, dar şi asupra domeniu! vamal. Drept rezultat a fost adoptarea în anul 3992 a
persoanelor particulare din cadrul statelor date. Regulamentului nr. 2913/92 de punere în aplicare a Codului Vama! comunitar,

25 Gh. Caraiani, G. Şt Diaconu, Regimurile suspensive în legislaţia vamală comunitară şi în cea românească, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2000, p. 32.

45
care a intrat în vigoare începând cu I ianuarie 1994 şi a Regulamentului privind • apropierea reglementărilor fiscale, mai ale în domeniul accizelor şi
aplicarea Codului Vamal comunitar nr. 2454/ 93 din 02.07.1993. . s. taxei pe valoare adăugată, în măsura în care aceasta este necesar pentru
Codul Vamal din 1992 cuprinde regulile generale şi normele referitoare funcţionarea uniunii;
la toate regimurile vamale aplicabile bunurilor care fac obiectul schimburilor • libertatea în alegerea locului de muncă şi activităţii oriunde pe teritoriul
comerciale, fiind o sinteză a tuturor actelor legislative promulgate între anii uniunii;
1968 şi 1990, şi pe care le-a înlocuit în momentul intrării lui în vigoare. • libera circulaţie în cadrul uniunii a persoanelor, serviciilor şi
Uniunea vamală în cadru! Uniunii Europene se referă la totalitatea capitalului.27
schimburilor de mărfuri, având loc interdicţia aplicării între statele- metnbre a
tuturor taxelor vamale la import, la export şi a taxelor cu efect echivalent, 2. Elementele fundamentale aie uniunii vamale comunitare.
precum şi adoptarea unui Tarif Vamal Comun aplicat în relaţiile comerciale
cu terţele state. Fără uniunea vamală, “politica comercială comună şipolitica Uniunea Europeană are drept obiectiv promovarea unui progres economic
de dezvoltare a Uniunii Europene, piaţa comună agricolă şi coordonarea şi social echilibrat şi durabil, în special prin crearea unui spaţiu fără frontiere
eficace apoliticilor economice şi monetare n-ar fi posibile”.26 interne prin întărirea coeziunii economice şi sociale şi prin stabilirea unei
Uniunea vamală conform Tratatului de la Roma, a devenit baza în uniuni economice şi vamale.
funcţionarea Comunităţii, punctul de pornire pentru viitoarea integrare Articolul 23 al Tratatului cu privire la crearea Comunităţii Europene,
prevede că: „Comunitatea se bazează pe o uniune vamală, ce se referă la
economică a statelor-membre.
totalitatea schimburilor de mărfuri, având loc interdicţia aplicării între state le-
Uniunea Europeană fără îndoială constituie cea mai mare şi mai dezvoltată
membre a tuturor taxelor vamale la import, la export şi a taxelor cu efect
uniune vamală din întreaga lume. La moment uniunea vamală europeană
echivalent, precum şi adoptarea unui tarif vamal comun aplicat în relaţiile
reprezintă cadrul legai pentru stabilirea şi acordarea regimului vamal pentru
comerciale cu terţele state”.
mărfurile supuse derulării operaţiunilor de comerţ exterior înspre şi dinspre
Condiţiile de funcţionare ale uniunii vamale se răsfrâng atât asupra
spaţiul comunitar.
mărfurilor, care provin din statele-membre, cât şi mărfurilor introduse din
Astfel, în timp construcţia europeană a accentuat gradual şi progresiv
statele terţe şi puse în circulaţie liberă în statele respective.
diferenţa între „piaţa comună”, „Uniunea europeană” şi o simplă uniune
vamală sau o simplă zonă de liber schimb. 11
К. К. Сандровский Международное таможенное право, Киев «Знание» 2002,
La moment procesele care au Ioc în cadrul Uniunii Europene ne permit să сгр. 117,118.
spunem, că aceasta se află la stadiul de dezvoltare prevăzut pentru uniunea
economică deplină, trecând etapele menţionate mai sus. Respectiv, dintr-o
zonă de liber schimb, mai apoi o uniune vamală, treptat acesta a devenit o piaţă
comună, iar la moment fiind o uniune economică, care spre deosebire de
formele de integrare menţionate mai sus are următoarele caracteristici:
• coordonarea politicilor economice a statelor-membre;

26 Gh. Caraiani, G. Şt Diaconu, op. cit., p. 9.

46
CpnformTratatuIui privind instituirea Comunităţii Europene, putem să similare de pe piaţa internă a statului-membru. Astfel, practic orice taxă
distingem două sfere diferite ale reglementărilor vamale comunitare şi aplicată Ia introducerea sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul statelor-
anume: raporturile din cadail uniunii vamale, care au loc întrp statele- membre, poate fi considerată ca o măsură ce intră în contradicţie cu normele
membre şi raporturile comerciale ale UE şi statele-membre cu statele Tratatului Comunităţii Europene.
terţele. Admisibile, după părerea Curţii de Justiţie sunt taxele care întrunesc
Totodată, conform prevederilor Tratatului respectiv au fost stabilite următoarele condiţii:
elementele fundamentale ale uniunii vamale comunitare. Astfel, articolul • sunt încasate pentru compensarea serviciilor acordate subiectului
9 prevede desfiinţarea taxelor vamale şi a impozitelor cu efect echivalent. activităţii economice externe, stabilite în sumă proporţională cu serviciile
Restricţiile cantitative şi măsurile cu efect echivalent sunt interzise prin respective;
articolul 30, în timp ce articolul 95 interzice impozitele discriminatorii, fie • sunt componente ale sistemului fiscal naţional al statelor-membre şi se
că ele sunt în favoarea produselor naţionale, fie că ele prejudiciază aplică în aceiaşi măsură atât pentru mărfurile interne, cât şi mărfurilor similare
produsele din alte state-membre. Articolul 23 ai Tratatului Comunităţii de import;
Europene stipulează că uniunea vamală va acoperi totalitatea comerţului ■ compensează cheltuielile pentru măsurile de inspecţie şi control,
cu bunuri, totodată conform Tratatului, uniunea vamală implică şi stabilite ca obligaţii ale statelor-membre, în actele normative comunitare.
adoptarea Tarifului Vamal Comun. Articolele 2 4 - 3 1 ale Tratatului 2. Lichidarea măsurilor cantitative si a măsurilor cu efect echivalent,
Comunităţii Europene acoperă alte aspecte referitoare la libera circulaţie a este un element indispensabil pentru crearea şi funcţionarea uniunii vamale,
bunurilor şi la uniunea vamală. ne îndeplinirea căruia ar reduce la zero celelalte obiective trasate.
Din analiza prevederilor menţionate distingem următoarele elemente Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene prevede expres
fundamentale ale Uniunii vamale comunitare: interzicerea restricţiilor cantitative între statele-membre. Astfel, articolul
1. Eliminarea taxe lor vamale şi a taxelor cu efect echivalent ia nivel 28 TCE stabileşte că: “între statele-membre sunt interzise restricţiile
intracomunitar. Aceasta înseamnă că în relaţiile comerciale între statele-
cantitative la import, precum şi orice măsuri cu efect echivalent. Articolul
membre ale UE nu sunt aplicate taxe vamale ia import şi la export.
29 TCE prevede aceiaşi situaţie şi pentru export indicând că: “între statele-
Dacă în privinţa taxelor vamale situaţia este clară, astăzi fiind practic
membre sunt interzise restricţiile cantitative la export, precum şi orice măsuri
exclusă posibilitatea statelor-membre de a stabili astfel de taxe în mod
cu efect echivalent.”
unilateral, atunci în privinţa taxelor cu efect echivalent sunt duse încă
Deşi conţine doar câteva cuvinte prevederile date în interpretarea Curţii
anumite discuţii. .....
Europene de Justiţie, au un domeniu de aplicare remarcabil. Astfel chiar şi
Conform practicii judiciare a Curţii de Justiţie taxele cu efect echivalent
regulile naţionale care tratează în acelaşi mod mărfurile de producţie internă
sunt considerate taxele aplicate unilateral indiferent de mărimea acestora,
şi cele importate intră sub incidenţa articolului 28 dacă restricţionează libera
fie la momentul importului, fie ulterior în privinţa unui produs importat
circulaţie a mărfurilor pe teritoriul Comunităţii. în sensul dat noţiunea de
dintr-un stat-membru, având drept scop majorarea preţului acestuia,
„recunoaştere reciprocă”, elaborată de către Curte, se referă la faptul, că nici
producând practic acelaşi efect ca şi perceperea taxei vamale.
un stat-membru nu
în sensul dat, taxele cu efect echivalent, sunt considerate astfel chiar şi
în situaţia cînd nu sunt încasate în bugetul public, nu poartă
caracter discriminatoriu sau protecţionist şi sunt aplicate în privinţa mărfurilor

48
49
ar trebui să refuze intrarea pe piaţa sa a unu i produs care a fost fabricat mărfurilor de import;
sau comercializat legal ?ntr-un alt stat-membru. • aplicarea unor condiţii de depozitare mai dificile pentru mărfurile
Totodată, în practica sa Curtea de Justicie a arătat căjurisprudenţa de import;
referitoare la articolul 28 TCE reflectă obligaţiile statelor-membre de a • aplicarea condiţiilor obligatorii pentru importator de a avea
respecta 3 principii: C ' ; reprezentant în ţara de import .
a) principiul nediscriminării; Termenul „măsuri cu efect echivalent” are un domeniu de aplicare mult
b) principiul recunoaşterii reciproce şi mai larg decât o restricţie cantitativă. Deşi diferenţa dintre restricţiile
c) principiul asigurrii accesului liber al produselor comunitare pe cantitative şi măsurile cu efect echivalent este minimă, importanţa practică a
pieţele naţionale. acesteia este limitată în condiţiile în care reglementările se aplică în manieră
Restricţiile cantitative au fost definite ca măsuri care au caracterul de similară atât în cazul restricţiilor cantitative, câtşi în cel al măsurilor cu efect
interdicţie totală sau parţială a importurilor sau a tranzitului. Exemple în echivalent.
acest sens sunt interdicţiile totale sau un sistem de contingente, ceea ce In cauza Dassonville, Curtea de Justiţie a interpretat definiţia şi
înseamnă că restricţiile cantitative se aplică atunci când se atinge un domeniul de aplicare al măsurilor cu efect echivalent, după cum urmează:
plafon al importurilor sau exporturilor. Cu toate acestea, în domeniul de „Toate reglementările comerciale ale statelor-membre care pot constitui, în
aplicare al articolului sunt incluse doar contingentele netaritâre. mod direct sau indirect, efectiv sau potenţial, un obstacol în calea
Conform legislaţiei vamale comunitare măsurile cu efect cantitativ schimburilor comerciale intracomunitare trebuie considerate măsuri cu efect
sunt următoarele: echivalent restricţiilor cantitative.”
• stabilirea preţurilor minime şi maxime la mărfurile de import; In ordinea dat de idei, trebuie considerate măsuri cu efect echivalent
• fixarea unor preţuri mai puţin favorabile pentru mărfurile de restricţiile cantitative la import în sensul articolului 28 TCE, măsurile
import; adoptate de un stat-membru care au ca obiect sau ca efect aplicarea unui
• diminuarea volumului mătfurilor de import prin reducerea preţului tratament mai puţin favorabil produselor provenite din alte state- membre. De
de achiziţie sau ridicării valorii acestuia; asemenea, face parte din aceeaşi noţiune orice altă măsură care împiedică
• fixarea unor condiţii de plată pentru mărfurile de import, care ar fi accesul pe piaţa unui stat-membru a produselor originare din alte state-
diferite de condiţiile de plată, stabilite pentru mărfurile de producţie membre.
internă; O categorie de restricţii a fost subliniat recent în jurisprudenca Curţii de
• fixarea anumitor condiţii pentru marcarea, ambalajul, mărimea şi Justiţie şi anume restricţiile de utilizare. Aceste restriccii sunt caracterizate
greutatea mărfii aplicabile numai mărfurile de import; drept norme nacionale, care permit vânzarea unui produs, restricţionând în
• acordarea anumitor facilitări la cumpărarea mărfurilor autohtone acelaşi timp utilizarea acestuia. Aceste cerinţe pot include restricţii referitoare
sau crearea anumitor dificultăţi la procurarea mărfii de import; la scopul sau metoda utilizării, contextul sau perioada de utilizare, gradul sau
• limitarea act ivităţii informaţionale şi de reclamă în privinţa tipurile de utilizare. Astfel de măsuri pot constitui, în anumite circumstanţe,
măsuri cu efect echivalent.4

4 „Libera circulaţie a mărfurilor”, publicaţie a Comisiei Europene, Uniunea Europeană 2010, p. 14.

51
Articolul 30 TCE, stabileşte excepţiile de la regulile expuse şi anume că:
“nu se supun interdicţiilor sau restricţiilor la import, la export sau tranzit,
justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de

54
siguranţă publică, de protecţie a sănătăţii şi a vieţii persoanelor şi a impozitelor indirecte statele-membre ale UE pot reduce eficienţa
animalelor sau fje conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de prevederilor Tratatului Comunităţii Europene.
patrimoniu naţional cu valoare artisţic-ă, istorică sau arheologică sau de Articolul 95 alTratatului CE stabileşte că: "nici. un stat-membru nu va
protecţie a proprietăţii industriale şi comerciale”. Cu toate acestea, impozita direct sau indirect mărfurile altor state-membre cu impozite de
interdicţiile sau restricţiile respective nu trebuie să constituie un mijloc de orice natură în mărimea, care ar depăşi impozitarea atât directa cât şi
discriminare arbitrară,şi nici o restricţie disimulată în comerţul dintre indirectă, ia care este supusă producţia naţională”. în afară de aceasta, nici
statele-membre. un stat-membru nu va impozita produsele altor state-membre cu impozite
Un stat-membru care doreşte, în baza unu ia dintre aceste motive, să interne în scopul protecţiei indirecte a altei producţii. Prevederile menţionate
introducă sau să menţină măsuri care împiedică libera circulaţie a se aplică direct în statele-membre din 1 ianuarie 1962, iar scopul acestora se
mărfurilor, trebuie să dovedească că măsurile respective sunt de fapt reduce la neacceptarea discriminării fiscale în comerţul intracomunitar
necesare şi proporţionale şi nu sunt mai restrictive decât este necesar pentru dintre statele-membre.
atingerea scopului. Astfel, principiul recunoaşterii reciproce oferă statului- 4. Tariful Vamal Comun (Tariful. Vamal Unic) al Comunităţii
membru importator trei opţiuni şi anume: Europene se aplică pentru mărfurile provenite din alte state, decât statele-
• să-şi justifice regulile pe baza considerentelor de interes public în membre. Una din principalele condiţii de existenţă a unei uniunii vamale,
cauză; inclusiv şi a uniunii vamale comunitare, îl constituie prezenţa unui tarif
• să scutească produsele importate, cu excepţia celor care (în mod vamal extern unic. Astfel, aplicarea taxelor vamale la importul de mărfuri
evident) nu oferă nivelul de protecţie a interesului public în cauză pe care ce provin din alte state, decât statele-membre, are loc anume în baza
legislaţia naţională îl cere; Tarifului Vamal Comun (TVC), care se aplică uniform pe întreg teritoriul
• să excludă integrai produsele importate din sfera măsurilor sale vamal comunitar. Instituirea acestuia este prevăzută de art. 18-29 al
(păstrând doar produsele naţionale în sfera restricţiilor).5 Tratatului de la Roma din 195 8 şi a început să fie aplicat în întregime din
3. Lichidarea impozitelor cu efect indirect. In afară de eliminarea dintre 1968. Iniţial acesta a fost fixat la nivelul aritmetic mediu al taxelor vamale,
statele-membre ataxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent, Tratatul care erau în vigoare la 1 ianuarie 1957 în cele şase state fondatoare ale
Comunităţii Europene impune reglementarea uniformă a impozitelor care se Comunităţilor Europene. Excepţiile de la regula respectivă au fost introduse
aplică comerţului dintre statele-membre. în diferite liste, anexate la Tratat. Astfel, pentru unele categorii de materii
Impozitele indirecte după natura sa au un caracter nediscriminatoriu, prime indicate în anexa B, TVC nu putea depăşi 3 %, iar pentru anumite
deoarece sunt aplicate în măsură egală atât pentru mărfurile de import cât şi produse chimice de origine neorganică din anexa D nu putea depăşi 15%.
pei it:ru cele de producţie internă. Cu toate acestea, prin aplicarea anumitor 5. Protecţia teritoriului vamal comunitar, presupune că statele- membre
subtilităţi ale legislaţiei fiscale, statele-membre pot introduce un regim mai urmează să transmită competenţa în domeniul vamal autorităţilor
puţin favorabil pentru unele mărfuri de import, atât sub aspect regulatoriu comunitare. Acest proces se realizează în etape, pornind de !a elaborarea
(crearea unor bariere suplimentare privind accesul pe piaţa internă), cât şi Tarifului Vamal Comun şi armonizarea legislaţiei vamale, procesul dat
sub aspect fiscal (mărirea încasărilor bugetare), în felul dat, prin intermediul continuă şi în prezent. De asemenea, sub noţiunea

5 „Piaţa unică a mărfurilor”, publicaţie a Comunităţilor Europene, 2007, p. 5.

53