TEMA 1.

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND DREPTUL VAMAL dreptului Uniunii Europene este confirmată şi de un număr mare de hotărâri ale
COMUNITAR Curţii de Justiţie Europene.
Urmează de menţionat, că natura juridică a dreptului Uniunii Europene, le sunt
l • Noţiunea dreptului vama! comunitar. caracteristice anumite principii, care se împart în principii funcţionale şi generale.
2. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal comunitar.
La cele funcţionale urmează a fi inclus principiul care fixează supremaţia dreptului
J . Izvoai ele dreptului vamal comunitar.
4. Codul Vamal comunitar. UE, care înseamnă prioritatea normelor de drept ale UE asupra celor naţionale ale
5. Dreptul vamal comunitar în comparaţie cu dreptul vamal internaţional statelor- membre, precum şi principiul de acţiune directă a legislaţiei UE, care
şi dreptul vama! naţional al statelor-membre. fixează aplicarea directă a legislaţiei UE în teritoriul statelor-membre, ceea ce
presupune acţiunea acesteia, fără o transpunere şi transformare în ordinea de drept
1. Noţiunea dreptului vamal comunitar. al statului-mernbru.
La categoria principiilor generale ale dreptului UE pot fi incluse: principiul de
Ca să înţelegem esenţa şi locul dreptului vamal comunitar, mai întâi de protecţie a drepturilor şi llBertăţilor persoanei, principiul securităţii juridice,
toate este necesar sa definim dreptul european, din care face parte ş. dreptul principiul proporţîonalităţii, principiul nediscriminării, principiul subsidiarităţii,
vamal comunitar. Prin noţiunea drept european, înţelegem conceptul, care precum şi un şir de principii procedurale. Pe aceste principii, se bazează în mare
determină sistemul normelor de drept elaborate în egatura cu crearea şi
parte şi dreptul vamal al Uniunii Europene.
funcţionarea Comunităţilor Europene şi Uniunii europene şi care sunt aplicate
În cadrul dreptului UE se disting rnai multe ramuri de drept şi anume dreptul
în limitele jurisdicţiei acestora. în literatura de specialitate, la iei, este întâlnită
constituţional comunitar, dreptul administrativ comunitar, dreptul comunitar al
noţiunea dreptul Uniunii Europene cai e este mai restrânsă, deoarece se referă
afacerilor, dreptul bancar comunitar, dreptul comunitar al muncii, dreptul comunitar
doar la acele norme juridice ce sunt legate nemijlocit de Uniunea Europeană şi
fiscal, dreptul vamal comunitar etc.
de Comunitatea Economica Europeană. Unii autori folosesc, de asemenea,
Dreptul vamal a! Uniunii Europene, la fel ca şi dreptul vamal naţional constituie
noţiunea drept comunitar pr in care înţelegem totalitatea normelor de drept,
o ramură de drept şi anume o ramură a dreptului european. Dat fiind faptul, că
legate de apa. iţia şi dezvoltarea Comunităţilor Europene şi Uniunii Europene
Comunităţile Europene au apărut în rezultatul transmiterii de către statele-membre
1101 me am
; f aPăn,t datorită faPtului transmiterii de către statele-membre a unei părţi
din suveranitatea sa unor instituţii supra-naţionale. a unei porţiuni din suveranitatea sa structurilor unionale (supranaţîonale), aspectele
•urmenul ’’dreptul l Jniunii Europene” este asociat nemijlocit de apariţia legate de reglementarea vamală au trecut, în baza tratatelor de constituire, în
mimatjuiopene. Pană la aceasta, se foloseau termenii precum “dreptul competenţa structurilor respective. Astfel, odată cu formarea şi dezvoltarea
omunitaţu Europene’’, “dreptul comunitar European”. Astfel, termenii in urma normelor juridice comunitare în sfera reglementărilor
riu sunt identici cu conceptul de “drept al Uniunii Europene”
Dat fiind faptul, că la I decembrie 2009 Comunitatea Europeană
a ost substituita de Uniunea Europeană, credem că cea mai corectă denumire a
sistemului de drept aplicat în cadrul Uniunii Europene este
’’dreptul Uniunii Europene”, care constituie un sistem complex de ramuri,
subramuri, instituţii şi norme, ce reglementează relaţii sociale omogene, stabilite la
hotarul dintre dreptul internaţional şl dreptul naţional al stateior-membre ale Uniunii
Europene, care dispun de izvoare şi principii caracteristice şi distincte. Autonomia

9
8
 vamale, pi ecuiri şi cu ulterioara unificare a reglementărilor a celor trei distinctă al dreptului comunitar din următoarele considerente.
comunităţi europene (CECO, CEEA şi CEE), putem vorbi de apariţia unei • propriul obiect de reglementare (sfera relaţiilor sociale asupra
ramuri distincte a dreptului comunitar, ca dreptul vamal. cărora se răsfrânge); . .. .
• caracterul specific al raporturilor juridice vamale;
Cât priveşte definiţia dreptului vamal comunitar una din definiţiile acestuia
este dată de către Claud J. Beer şi Henri Tremeau, şi anume ca fiind: „un • un volum impunător al bazei normative, care reglementează raporturile date;
• principii speciale şi propriul sistem al izvoarelor de drept,
ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor
• importanţă majoră în sfera publică şi socială, constituită în conformitate cu
raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a
plăţilor vamale”.1 influenţa progresului ştiinţific şi tehnologic şi tendinţele de integrare.
■' Dreptul vamal al Uniunii Europene, ca şi dreptul Uniunii Europene este un
fenomen juridic complex, format pe parcursul dezvoltării proceselor integraţioniste,
O altă definiţie este cea care caracterizează dreptul vamal comunitar ca fiind inclusiv a celor vamale în cadrul Comunităţilor Europene şi, desigur, a Uniunii
’’totalitatea normelor, care reglementează aspectele interne şi. externe de Europene. Natura juridică a acestuia poate fi examinată ca un rezultat al instituirii
funcţionare a uniunii vamale”. şi punerii în aplicare a prerogativelor legale ale instituţiilor Uniunii Europene.
Referitor la întrebarea dacă există sau nu o ramură distinctă de drept vamal, Dreptul vamal, ca ramură distinctă a dreptului comunitar (european) a apărut
comunitar, în lucrările multor specialişti părerile sunt împărţite în două idei ca rezultat al semnării acordurilor de constituire, iar mai apoi pe parcursul
principale. Astfel, în cadrul primei idei este afirmat, că activitatea vamală poate dezvoltării şi unificării următoarelor instituţii:
fi studiată odată cu celelalte ramuri de diept conexe, cum ar fi dreptul financiar, • Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului;
dreptul comercial (al afacerilor), dreptul comerţului internaţional, dreptul • Comunitatea Europeană a Energiei Atomice;
transporturilor, astfel că nu se poate vorbi despre existenţa unui drept vamal. • Comunitatea Economică Europeană.
In cadrul celei de a doua opinii este susţinută părerea că există o amură de Putem afirma cu certitudine că formarea dreptului vamal comunitar a avut loc
drept distinctă, precum şi raporturi specifice de drept vamal, idee argumentată în rezultatul creării uniunii vamale, care stă la baza Uniunii Iiuropene ca o condiţie
de volumul mare al reglementărilor juridice în materie şi totodată de procedurile obligatorie de funcţionare a acesteia. Anume
vamale deosebit de complexe pentru realizarea cărora devin operante o
multitudine de dispoziţii.
Astfel, majoritatea specialiştilor în domeniu sunt de părerea că dreptul
vamal comunitar, este o ramură de drept distinctă, specifică, datorita obiectului
şi metodei de reglementare, dar şi a multitudinii de reglementari proprii,
inclusiv a codificării normelor de drept vamal comunitar.
Ne aliniem la cea de a doua opinie şi considerăm, că dreptul vamal comunitar
este o ramură distinctă a dreptului comunitar, deoarece are propriul obiect şi metodă
de reglementare, sistemul propriu al izvoarele de drept, subiecţi speciali ai
raporturilor de sfera de reglementare, chiar dacă anumite reglementări ai raporturilor
date sunt stabilite în normele altor ramuri ai dreptului comunitar (fiscal, comercial,
valutai etc.).
Respectiv, dreptul vamal al Uniunii Europene este recunoscut ca o ramură

Clatid J. Beerÿi I lem i Tremeau, Introduction au droit douanier, Dalloz 1997 pag. 3
10
dezvoltarea cu succes a uniunii vamale dintre statele-membre ale UE şi respectiv normelor de drept, care reglementează raporturile dintre organele vamale ale
a legislaţiei vamale comunitare a stat ia baza integrării economice şi politice în statelor-membre şi persoanele fizice/juridice privind trecerea de către persoanele
cadrul Europei. date a mărfurilor, obiectelor, valorilor peste frontiera vamală a UE.
Prevederile Tratatului cu privire la crearea Uniunii Europene, ne dă în concluzie, dreptul vama! al UE poate fi caracterizat ca o ramură de drept
posibilitatea de a distinge două domenii distincte ale reglementărilor vamale distinctă, care reglementează raporturile juridice legate de trecerea mărfurilor peste
comunitare: frontiera vamala comunitară, procesul de vămuire şi control vamal, stabilirea
• raporturile ce au loc în cadrul uniunii vamale şi; regimurilor vamale şi răspunderea pentru încălcarea regulilor vamale, precum şi
• raporturile economice externe cu statele terţe. procedura de soluţionare a litigiilor.
Astfel, una din caracteristicile de bază ale dreptului vamal comunitar il
constituie faptul că este constituit din totalitatea normelor, care reglementează 2. Obiectul şi metoda de reglementare a dreptului vamal
aspectele interne şi externe de funcţionare a uniunii vamale în cadrul Uniunii
comunitar
Europene.
Totodată, dreptul vamal comunitar, reprezintă o totalitate de norme, cate După cum am menţionat mai sus, dreptul vamal comunitar reprezintă o ramură
îeglementează raporturile legate de: distinctă al dreptului comunitar, care are obiectul şi metode sa de reglementare,
a) procesul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală (controlul vamal, precum şi un sistem al izvoarelor de drept. Spre deosebire de alte ramuri ale
impunerea vamală, procedurile vamale etc.); dreptului comunitar, dreptul vamal comunitar practic înlocuieşte în întregime
b) organizarea instituţională a activităţii vamale; normele naţionale în domeniu ale statelor-membre. Astfel, caracteristic pentru
dreptul vamal comunitar, este că în marea lor majoritate raporturile sociale din sfera
c) răspunderea pentru încălcările din sfera activităţii vamale şi procedura de
vamală sunt reglementate de normele dreptului vamal comunitar şi mimai câteva
examinare a litigiilor.
din aceste raporturi, fie de importanţă redusă, fie ce reglementează situaţii mai
Dreptul vamal comunitar, în afară de reglementarea mecanismului i
deosebite sunt reglementate de normele naţionale ale statului-membru.
aporturilor vamal-tarifare cu statele terţe formează un bloc integru de noi me şi
La ziua de azi legislaţia vamală naţională a statelor-membre se aplică în cazul
principii îndreptate la reglementarea raport urilor între statele- membre ale uniunii
absenţei unor reglementări concrete ai raporturilor juridice de către actele normative
vamale. Aici se atribuie normele ce ţin de interzicerea taxelor vamale, limitărilor
comunitare. De cele mai multe ori, actele normative naţionale reglementează
cantitative, măsurilor cu efect echivalent prin creare principiilor unice în domeniul
impozitării indirecte, în scopul excludem discriminării fiscale în privinţa organizarea autorităţilor vamale,
mărfurilor, lichidării barierelor tehnice şi de frontieră pentru facilitarea liberii
circulaţii a mărfurilor în interiorul uniunii vamale.
, s<;ut*‘erea dreptului vamal comunitar este necesar de a distinge în sistemul său două
compartimente, care se deosebesc între ele după obiectul şi metoda de
reglementare, izvoarele de drept, însă în comun reglementează raporturilor de
drept vamal comunitar:
• aspectul organizaţional al dreptului vamal comunitar, include totalitatea
normelor de drept, care reglementează raporturile dintre UE şi statele-membre,
privind realizarea unei politici vamale unice a
1. JE, atât în cadrul Uniunii Vamale cât şi în raport cu statele terţe;
• aspectul funcţional a! dreptului vamal comunitar, include totalitatea

13
12
 precum şi aspectele legate de răspunderea pentru încălcarea reglementărilor Chiar dacă Tratatul Comunităţii Europene prevede competenţa exclusivă a
vamale, dar şi în domeniile date în ultima perioadă se observă tendinţa de unificare Comunităţii în domeniul vamal şi cel al reglementării comerţului extern, în unele
a normelor legale la nivel comunitar. cazuri statele-membre sunt îndrept să adopte propriile acte normative. La acestea se
Obiectul de reglementare al dreptului vamal comunitar îl formează totalitatea atribuie:
raporturilor sociale reglementate de normele vamale comunitare, la determinarea • restricţiile şi limitările importului şi exportului bazate pe principii de
căruia urmează a fi luate în consideraţie: moralitate, politică publică şi securitate socială; protecţia vieţii şi sănătăţii
• sfera activităţii vamale, ce cuprinde activitatea vizând trecerea mărfurilor persoanelor, protecţia animalelor şi plantelor; protecţia patrimoniului artistic, istoric
şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală; şi arheologic, protecţia proprietăţii industriale sau comerciale;
• prezenţa subiectului special - administraţiile vamale; • măsurile cu privire la protecţia mediului înconjurător şi a drepturilor
• prezenţa obiectului specific—marfa, bunuri.
consumatorilor;
Reieşind din faptul, că dreptul vamal comunitar este alcătuit din totalitatea
• măsurile primite în interesul securităţii statelor-membre (vânzarea armelor,
normelor care reglementează aspectele interne şi externe de funcţionare ale uniunii
muniţiilor, mărfurilor cu destinaţie dublă etc.);
vamale din cadrul UE, dar şl analiza preve- dex ilor legale, care se conţin în
• măsurilor primite de statele-membre în rezultatul dezordinilor în masă, în caz
izvoarele dreptului vamal comunitar ne permite să concluzionăm, că obiectul de
de război, precum şi pentru îndeplinirea obligaţiilor legate tle menţinere a păcii şi
reglementare al dreptului ^ vamal comunitar cuprinde următoarele grupe de relaţii
angajamentelor internaţionale legate de securitate,
sociale:
• realizarea drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din acordurile statelor-membre
■ raporturile dintre Uniunea Europeană şi statele-membre privind lichidarea
cu statele terţe, încheiate până la data de 1 ianuarie 1958 (pentru noile state-membre
şi excluderea din comerţul intracomunitar a taxelor vamale, încasărilor pentru
până la data aderării la UE).
import şi altor plăţi cu efect echivalent precum şi a limitărilor cu caracter cantitativ
Unele acte normative comunitare, de nivelul doi, în special Codul Vamal, la fel
la import şi export;
împuterniceşte statele-membre să adopte în anumite situaţii măsuri de reglementare
f,' • raporturile dintre UE şi statele-membre privind determinarea unui tei itoi iu
naţionale. Statele-membre, în particular reglementează drepturile şi obligaţiile
vamal unic precum şi procedura stabilirii şi modificării tarifului vamal comun,
agenţilor vamali (brokerilor vamali), amplasarea punctelor de trecere a frontierei
obligatoriu pentru toate statele-membre ale UE aplicabil în raporturile comerciale
vamale,
cu statele terţe;
■ raporturile dintre UE şi statele-membre privind stabilirea pentru toate
statele respective a unor principii unice privind trecerea peste frontiera vamală a UE
a mărfurilor, care include aplicarea unui nomenclator de mărfuri comun, a unor
reguli comune de determinare a ţării de origine, a unor proceduri vamale comune
(inclusiv ce ţin de perfectarea vamală, plasarea mărfurilor sub un anumit regim
vamal, determinarea mărimii şi procedurii de încasare ataxelor vamale, apariţia şi
onorarea sau restituirea obligaţiei (datoriei) vamale;
•raporturile dintre administraţiile vamale ale statelor-membre şi persoanele,
care transportă mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală a UE;
• raporturile dintre administraţiile vamale ale statelor-membre şi persoanele
care deplasează peste frontiera vamală mărfuri şi mijloace de transport în legătură
cu înaintarea unei plângeri (petiţii) privind acţiunile şi deciziile organelor vamale
cu excepţia celor acţiuni şi decizii realizate în baza normelor procesual-penale.
14
 competenţa şi structura organelor vamale, amplasarea zonelor economice delimitată metoda de reglementare a activităţii economice externe, care după
libere, sancţiunile privind încălcarea reglementărilor vamale, procedura de părerea autorului rus S. V. Halipov sunt următoarele metode speciale: .
contestare a deciziilor organelor vamale şi alte aspecte.2 tarifar -vamală;
La fel, în afara competenţei comunitare rămân o parte din raporturile juridice - netarifară;
vamale, caracteristice pentru reglementările vamale naţionale, în special aspectul - măsurile fără caracter economic.”5
instituţional ai administraţiei vamale, sistema şi structui a organelor vamale, statutul Respectiv, prin metoda tarifar-vamală înţelegem aplicarea taxelor vamale,
funcţionarilor vamali sunt domenii de reglementare ai dreptului constituţional şi conform tarifului vamal la import, modificarea taxelor respective, procedura de
administrativ al stateior- membre. De asemenea, în sfera dreptului naţional acordare a facilităţilor (preferinţelor) tarifare, precum şi procedura de gestionare a
(administrativ şi penal) rămân aspectele legate de răspunderea pentru fraudele şi coteior tarifare.
infracţiunile vamale, cu toate că 1 ratatul de Maastricht şi cel de la Amsterdam Metoda de reglementare netarifară presupune reglementarea activităţii
deschid perspective noi pentru armonizarea prevederilor şi în domeniul dat.3 ecohomice externe prin aplicarea restricţiilor cantitative (cotarea), precum şi a altor
Astfel, în fiecare stat-membru tipul răspunderii şi mărimea sancţiunii pentru interdicţii şi limitări cu caracter economic.
încălcarea aceloraşi prevederi unice pentru toţi membrii'UE, precum şi procedura Măsurile fără caracter economic se referă la procedura de licenţiere şi aplicarea
atragerii la răspunderea respectivă se deosebesc esenţial. De exemplu, în Olanda unor măsuri de protecţie speciale cum ar fi măsurile aut idumping sau cele
activează instanţe de judecată specializate în aomeniul vamal. în Franţa marea compensatorii.
majoritate a încălcărilor vamale sunt pedepsite penal, pe cînd în Germania unele Metoda de reglementare netarifară şi măsurile fără caracter economic formează
dintre încălcările date sunt prevăzute ca contravenţii şi nu ca infracţiuni.
măsurile de politică comercială (mai detaliat a se vedea subiectul 5 din Tema 4)
Ce ţine de metoda dreptului vamal comunitar în doctrina juridică se disting
două metode de reglementare:
• metoda imperativă; 1
С. В. Халипов, Таможен? э. Учебник, Изд. «Ьерцало-М», iv осква
■ metoda dispozitivă. 2006, с. 48. oe прав
_ KU 3 « — o
In mare parte în cadrul dreptului vamal comunitar este folosită metoda о я
£ cu £ BIBLIOTECA PUBLICĂ DE D-
O 'Z *
imperativă, care prescrie un comportament obligatoriu al subiectului raporturilor 'JZ •” ! £
•О ?. Г ". RF.PT
“ Ä eS
juridice de drept vamal comunitar. De exemplu, obligaţia declarării numerarului 17
care depăşeşte suma de 10.000 euro penii 1 1 1 icoane persoană, obligaţia depunerii
declaraţiei sumare, obligaţia 1 1 .peri arii condiţiilor stabilite pentru autorizarea
regimului vamal Mi'ipensiv, etc. Caracterul imperativ al normelor de drept vamal
comunitar se referă atât administraţiilor vamale, cât şi operatorilor economici sau
persoanele fizice ce transportă mărfuri peste frontiera vamală comunitară.
Metoda dispozitivă (permisivă) lasă la discreţia persoanei alegerea i unii
anumit comportament, de exemplu alegerea regimului vamal sub care sunt declarate
mărfurile, alegerea culoarului de declarare (roşu sau verde), alegerea punctului de
trecere peste frontiera vamală comunitară.
De metoda de reglementare a dreptului vamal comunitar urmează a li

2 16
Европейское право. Учебник Для вузов. Под ред. Энтина Л. М., 2-е изд., пересмотр, и до|i , «11орма», Москва 2007, р. 527.
3
Европейское право, Учебник для вузов. Под ред. Энтина Л. М., op. cit., р. 526.
pot fi adresate tuturor stateior-membre a!e Uniunii Europene, cât şi unor state I iu)punând acestora alegerea unui anumit comportament, de a efectua .II uimite
separate. acţiuni, sau să se abţină de la anumite acţiuni care s-ar răsfrânge i icgativ la
Directiva nu este direct aplicabilă, deşi la prima vedere acest lucru pu este funcţionarea UE şi dezvoltarea integrării europene.
evident,,Tocmai de aceea, Curtea de Justiţie a admis că, în unele condiţii în afară de cele două mari categorii de izvoare ale dreptului vamal
particulare, anumite directive nu sunt lipsite de efect direct în statele-membre. , comunitar, distingem anumite izvoare specifice şi anume tratatele şi acordurile
Cele de mai principale directive din cadrul dreptului vamal comunitar sunt internaţionale şi jurisprudenţa.
Directiva nr. 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 a Consiliului pi ivind sistemul tratele si acordurile internaţionale, ocupă un loc deosebit printre
comun al taxei pe valoarea adăugată şi Directiva nr. 2007/ 74/CE din 20 izvoarele de drept ale dreptului vamal comunitar.
decembrie 2007 a Consiliului privind scutirea de taxa pe valoare adăugată şi de Articolul 300 al Tratatului privind instituirea Comunităţii Economice
accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe. Europene stabileşte că acordurile internaţionale, încheiate cu respectarea
Deciziei este caracterizată de art. 249 al Tratatului CE ca, act obligatoriu condiţiilor Tratatului, sunt obligatorii pentru instituţiile (Comunităţii şi; statele-
în toate elementele sale pentru destinatarii desemnaţi”. Spre deosebire de
membre.
regulament, decizia nu are o influenţă generală, dar vizează aplicarea
Acordurile şi tratatele internaţionale sunt împărţite în trei categorii.
prevederilor tratatelor la situaţii particulare. în acest caz, ea este asimilată actelor
1) tratatele internaţionale încheiate de Comunitate, sau în comun dc
naţionale şi constituie, în mâinile autorităţilor comunitare, un instrument de
Comunitate şi statele-membre cu statele terţe;
execuţie administrativă a dreptului comunitar. O decizie poate stabili, unuia sau
2) tratatele internaţionale încheiate de statele-membre cu statele l(.trie sau
mai multor state, un obiectiv a cărui realizare trece prin elaborarea de măsuri
organizaţiile internaţionale şi care afectează jurisdicţia (’(imunităţii; actele din
naţionale cu influenţă internaţională (de exemplu: decizia de accelerare a
categoria dată pot fi izvoare ale dreptului a nnunitar doar în cazul în care sunt
eliminării unor impozite vamale).
încheiate în virtutea împuternicirii directe ce se conţine în tratatul de constituire
Spre deosebire de directivă, decizia este obligatorie în toate elementele ei,
sau rezultă din actul II istituţiei comunitare, sau dacă statutul de izvor al dreptului
nu numai în ce priveşte rezultatul de atins. Ea poate fi, deci, legitim foarte
comunitar este confirmat de către Curtea Europeană de Justiţie;
detaliată şi poate să prevadă chiar mijloacele cu care se poate îndeplini rezultatul
1) tratatele internaţionale (convenţiile) încheiate între statele-membre I
impus. Statele au posibilitatea să aleagă numai forma juridică a punerii în
icnlru atingerea scopurilor indicate în tratatele de constituire pe anumite
aplicare a prevederilor cuprinse în decizie în cadrul ordinii juridice naţionale.
domenii.11 11 I vuponeficKoe право. Учебник для вузов. Под ред. Энтина Л. М., op.
Fiind obligatorie expres pentru destinatarii săi, decizia are, evident, un efect
direct când destinatarul este un particular sau o acţiune, adică modifică prin ea cit., р. J26.
însăşi situaţia juridică.
Recomandarea ai avizul se disting din ansamblul instrumentelor ce fac
parte din nomenclatorul dreptului comunitar derivat prin aceea că „nu leagă ,
adică nu au forţă de constrângere şi, deci, nu sunt izvoare de drept în adevăratul
înţeles al cuvântului, lotuşi sunt considerate ii islrumente foarte utile de orientare
a comportamentelor şi legislaţiilor.
Astfel, recomandarea şi avizul ca surse secundare de drept nu au i iU'acter
normativ şi nu sunt obligatorii. Acestea sunt acte de recomandare, care pot fi
adresate tuturor sau anumitor state-membre, persoane fizice,

25
 La prima categorie se atribuie Convenţia de Ia Bruxelles cu privire la creare
Consiliului de Cooperare Vamală din 15.12.1950, intrată în vigoare la
04.11.1952, Din octombrie 1994 Consiliul de Cooperare Vamală poartă
denumirea de Organizaţia Mondială a Vămilor.
Un alt acord internaţional care sc atribuic la prima categorie este Convenţia
de la Bruxelles cu privire la sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfii
din 14.06.1983, intrată în vigoare Ia 01.01.1988. La fel, Convenţia de la Geneva
cu privire la transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetelor TIR
din 14.11.1975, intrată în vigoare la 20.03.1978, se referă la categoria dată.
La categoria a doua putem atribui următoarele acorduri şi tratate
internaţionale. Convenţia de la Kyoto cu privire la armonizarea procedurilor
vamale din 1973, Convenţia de la Bruxelles cu privire la carnetul ATA pentru
admiterea temporară a mărfurilor din 1961.
La cea de a treia categorie se atribuie Convenţia privind cooperarea şi
asistenţa reciprocă dintre administraţiile vamale din 1998, Convenţia privind
folosirea tehnologiei informaţiilor în scopuri vamale din 1995.
•ÎMLispJlvdeuţa ocupă un loc considerabil între izvoarele dreptului
comunitar, Este la latitudinea ordinii juridice comunitare de a primi dreptul
jurisprudenţial între celelalte izvoare de drept.
Totodată, nu oricejurisprudenţă este considerată ca izvor al dreptului, dat
anume jurisprudenţă Curţii Europene de Justiţie, fapt care şi-a găsit reflectare în
Tratatele de constituire ai Comunităţilor Europene,
Ce ţine de dreptul vamal comunitar, CEJ interpretează atât prevederile de
bază ale Tratatelor de instituire şi altor acte normative, precum şi formulează
concepţii şi termini distincţi, care completează şi concretizează pi c vederile
actelor normative. în unele cazuri, prevederile elaborate de CEJ sunt ulterior
stabilite în cadrul actului normativ.
Pe parcursul activităţii sale CEJ a elaborat o multitudine de decizii de
importanţă deosebită pentru dreptul vamal comunitar, stabilind reglementări
principiale şi de maximă importanţă pentru ramura de drept respectivă.
1. Codul Vamal comunitar.
1 ,a etapa actuală de dezvoltare administraţiile vamale ale statelor- 1 1 K
inbre se confruntă cu noi provocări, şi anume pe de o parte trebuie ,.i lie asigurată
fluiditatea schimburilor comerciale, iar pe de altă parte ■ „ 1 1 ic aplicate
controalele necesare, garantând în acelaşi timp, protecţia ,n îătăţii şi siguranţei
cetăţenilor Comunităţii. Pentru a obţine echilibrul i erect între aceste cerinţe,
procedurile vamale şi metodele de control l rebuie să fie modernizate, iar
cooperarea între diferitele servicii să fie t, msolidată. Unul din instrumentele de
bază menite să asigure elementele i lescrise îl constituie Codul Vamal
modernizat, care a fost adoptat în iipi ilie 2008 de către Parlamentul European şi
Consiliul European prin Regulamentul nr. 450/2008, publicat în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene la4 iunie 2008.
Regulamentul este obligatoriu, în toate elementele sale şi se aplica direct în
toate statele-membre. Acesta a intrat în vigoare la2Q de zile iIc la publicarea lui.
Cu toate acestea, anumite prevederi se vor aplica gradual, începând cu 24 iunie
2009 şi 1 ianuarie 2011, dar nu mai lai/iu de 24 iunie 2013.
Până la adoptarea noului Cod Vamal comunitar era aplicat Codul Vamal
comunitar aprobat prin Regulamentul nr. 2913/92, care a fost înfiinţat pentru a
codifica şi simplifica legislaţia vamală, adoptată în perii mda anilor 1968—
1990. Prin Codul Vamal respectiv au fost stabilite procedurile vamale aplicabile
bunurilor intrate în teritoriul vamal al (î imunităţii, precum şi regimurile vamale
sub care acestea pot fi declarate (dc exemplu import, export, tranzit, etc.). Prin
adoptarea Codului Vamal mu îunitar (din 1992) şi a Regulamentului de aplicare
a acestuia nr. 2454/ 'Mau fost substitu ite mai multe de o sută de regulamente şi
directive, i urc până la aceasta se aplicau în domeniul vamal.
(iodul Vamal comunitar (din 1992) a avut drept scop stabilirea mmi act
normativ, care să cuprindă regulile şi procedurile generale I II ivind dreptul vamal
în vederea:
- aplicării uniforme a legislaţiei vamale;
27
 • aplicării măsurilor tarifare în cadrul schimburilor mărfurilor dintre me, prin introducerea şi gestionarea unui cadru comun II, inclusiv n-lo pentru
statele-membre şi o ţară terţă; analize de risc, care presupune reducerea riscul de fraudă;
. 'în scopul tratării în mod egal a tuturor agenţilor economici; • o mai bună coerenţă cu alte'politici comunitare, cum ar fi cele în i h
■ • prevenirea oricăror fraude sau nereguli susceptibile de a prejudicia bugetul tmcnîul impozitării indirecte, politici comune agricole, comerciale,
Comunităţii Europene.4 : :: . i Ir mediu, de protecţie a sănătăţii cetăţenilor şi consumatorilor;
însă Regulamentul nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar ■ un proces eficient de luare a deciziilor pentru adoptarea şi punerea
nu a ţinut pasul cu acele schimbări radicale în mediul în care se desfăşoară ii i aplicare a dispoziţiilor, liniilor directoare şi notelor explicative.
comerţul internaţional, în special creşterea rapidă şi ireversibilă a utilizării Schimbările radicale aduse de nou! Cod Vamal comunitar sunt II I isolut
tehnologiei informaţiei şi schimbul de date electronice, sau cu schimbările ce necesare, într-o Comunitate extinsă şi un mediu de comerţ i leetronic, pentru a
au loc în cadru! activităţii vamale. Lucrul dat compromite eficienţa procesului asigura colectarea taxelor la cel mai adecvat ioc, respectiv locul unde agentul
de vămuire şi a controalelor vamale bazate pe riscuri. Totodată, reieşind din
economic este stabilit. în acelaşi timp, este esenţial pentru a proteja standarde
faptul, că modificările menţionate nu pot fi atinse prin modificarea continuă a
comune, inclusiv cele pentru ; m; \ lize de risc şi sancţiunile vamale, care pot fi
Codului Vamal comunitar s-a decis o revizuire completă, adică înlocuirea
realizate doar printr-un i m I ru comunitar comun.
acestuia cu un Cod Vamal modernizat.
Totodată, prin noul Cod Vamal comunitar a fost instituită opţiunea "viii nile
Adoptarea unui Cod Vamal modernizat, la fel, s-a datorat faptului, că
electronice”, care ar permite reducerea complexităţii legislative, c< mdiţii de
Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului Vamal Comunitar s-a
egalitate pentru operatorii economici, retragerea restricţiilor I» ntru agenţii
bazat pe integrarea regimurilor vamale aplicate în mod separat în statele-
vamali şi dezvoltarea unui portal de informaţii vamale, ml ci-operabile şi
membre în anii ’80 ai secolului trecut şi a fost modificat în mod repetat şi
accesibile pentru sistemele vamale automatizate,
substanţial de la data intrării sale în vigoare. Nou! Cod Vamal îşi propune „să
I ni nete unice de acces, precum şi o “fereastră unică” pentru controlul
se raţionalizeze regimurile vamale şi sa se ţină seama de faptul ca utilizarea
mărfurilor de către toate autorităţile implicate în circulaţia mărfurilor
mijloacelor electronice pentru depunerea şi prelucrarea declaraţiilor reprezintă
I iesle frontierele comunitare. Această opţiune nu numai că ar reduce
regula, iar utilizarea şi prelucrarea declaraţiilor pe hârtie reprezintă excepţia.”
semnificativ riscul de fraudă, dar şi ar facilita schimburile comerciale.
Modernizarea prevederilor cuprinse în Cod Vamal, care ar duce la
Vorbind despre structura Codului VamaLmodernizat, urmează de
raţionalizarea procedurilor şi proceselor vamale şi adaptarea normelor faţă de
I I icnţ ionat că acesta constă din nouă titluri, care includ i 88 de articole. I
standarde comune pentru sistemele tehnologiilor informaţionale (în continuare
'revederile cuprinse în noul cod pot fs împărţite în următoarele grupe:
........................... IT) urmează să faciliteze: 1) Dispoziţii generale;
• punerea în aplicare a iniţiativei e-guvemare în domeniu! vamal; 2) Dispoziţiile referitoare 1a reglementarea procedură de vămuire şi
• îndeplinirea unei mai bune legiferări, oferind norme mai puţin complexe
control vamal;
şi mai bine structurate;
■ creşterea competitivităţii companiilor care fac afaceri în şi cu 1
ornunitatea Europeană, ducând astfel la o dezvoltare economică;
creşterea securităţii şi siguranţei îa frontiera externă, după standarde roii a

4
C. Mladen, Drept vamal românesc şi comunitar, Ed. Economica, Bucureşti, 2003, p. 18.

28 29