CATEDRA DE TOPOGRAFIE ŞI CONSTRUCŢII

PROIECT PE SEMESTRUL II
TOPOGRAFIE MINIERĂ

Student:

AL Pacino

2018
Distanțele au fost măsurate și luate ca 4 măsurători/citiri:

Pct. Unghi orizontal θ Distanța 𝑋𝑛 𝑌𝑛 Pct.

St. Viz. S (m) (m) (m)
1 30𝑔 52𝑐 07𝑐𝑐 2
𝑔 𝑐 𝑐𝑐
2 245 91 68 24,842 28336,318 77824,864
𝐹2 276𝑔 43𝑐 75𝑐𝑐 𝐹2
1 30𝑔 52𝑐 07𝑐𝑐 1
2 245𝑔 91𝑐 68𝑐𝑐 28,014 28326,185 77823,747
𝐹1 276𝑔 43𝑐 75𝑐𝑐 𝐹1

β = 245𝒈 91𝑐 68𝑐𝑐

τ = 3, 172 m
Unghiul orizontal calculat a fost materializat in teren cu ajutorul unui teodolit Theo 010.
Cele 2 fire (𝐹1 𝑠𝑖 𝐹2 ) au fost lansate pe secțiunea puțului și au fost aliniate forțat pe direcția
trasată.
Stabilirea poziției de echilibru a firelor 𝑭𝟏 𝒔𝒊 𝑭𝟐 :
Stabilirea poziției de echilibru a firelor se face cu ajutorul aparatului Schmidt;

Stabilirea poziției de echilibru a firului 𝑭𝟏 :

a b d S aa ab ad aS bb bd bS
1 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3
2 2 -1 0 1 4 -2 0 2 1 0 -1
3 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3
4 2 -1 -0,1 0,9 4 -2 -0,2 1,8 1 0,1 -0,9
5 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3
6 2 -1 0 1 4 -2 0 2 1 0 -1
7 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3
8 2 -1 -0,1 0,9 4 -2 -0,2 1,8 1 0,1 -0,9
9 2 1 -0,1 0,9 4 2 -0,2 1,8 1 - 0,1 0,9
10 2 -1 -0,1 0,9 4 -2 -0,2 1,8 1 0,1 -0,9
11 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3
[]
Simbol a] b] d] S] 𝑄11 𝑄22
[a 4 2 0 -1 0
-1 -0,5 0 0,25 0
[b 1 0 0 -1
-2 0 0,5 0

0,5 -1

Calculul preciziilor de determinare a erorilor relative

Pct. Sistemul 1 Sistemul 2

V VV V VV
1 0.0165 0.00027225 -0.0333 0.00110889
2 0.0599 0.00358801 0.0001 0.00000001
3 0.0165 0.00027225 -0.0333 0.00110889
4 -0.0401 0.00160801 0.0001 0.00000001
5 0.0165 0.00027225 -0.0333 0.00110889
6 0.0599 0.00358801 0.0001 0.00000001
7 0.0165 0.00027225 0.0667 0.00444889
8 -0.0401 0.00160801 0.1001 0.01002001
9 -0.0401 0.00160801 -0.0999 0.00998001
10 0.0835 0.00697225 0.0667 0.00444889
11 -0.0165 0.00027225 -0.0333 0.00110889
[]

Pentru firul F1:

m𝑙𝑜 = ±𝑚𝑜 √𝑄11

𝑚𝑘 = ±𝑚𝑜 √𝑄12
[𝑉𝑉]
𝑚0 = ± √
𝑛−𝑘

Pentru firul F2:

m𝑘0 = ±𝑚𝑜 √𝑄11
[𝑉𝑉]
𝑚′0 = ±√𝑛−𝑘
 Stabilirea poziției de echilibru a firului F1

Rigla M Rigla N
Stânga Dreapta Stânga Dreapta
1 10,6 4,9
2 18,2 14,6
3 10,7 5
4 18,1 14,5
5 10,9 5,1
6 17,9 14,6
7 11,2 5,2
8 17,9 14,2

Calculul sumeor celor 2 rigle

Rigla M Rigla N
1 28,8 19,5
2 28,8 19,6
3 28,8 19,5
4 29 19,6
5 28,8 19,5
6 29,1 19,6
7 29,1 19,4

Pentru rigla M:
2(𝑙0 ′ ) = 28,8 − (𝑘 ′ )
2(𝑙0 ′ ) = 28,9 + (𝑘1 )
4(𝑙0 ′ ) = 57,7
(𝑙0 ′ ) = 14,425
(𝑘 ′ ) = 0,05
Pentru rigla N:
2(𝑛0 ′ ) = 19,5 − (𝑘 ′ )
2(𝑛0 ′ ) = 19,5 + (𝑘 ′ )
4(𝑛0 ′ ) = 39,1
(𝑛0 ′ ) = 9,775
(𝑘 ′ ) = 0,05

Calculul sumelor pe cele două rigle.

Determinați poziția de calcul a firelor metalice. 𝑙
𝑙0′ - valoarea cea mai probabilă a poziției de echilibru a firului F2
𝑛0 - valoarea aproximativă de echilibru a firului F2 pe rigla M
𝑛0′ - valoarea cea mai probabilă a poziției de echilibru a firului F2 pe rigla M
k’ – valoarea cea mai probabilă de amortizare (constantă)
k’) – valoarea aproximativă a constantei de amortizare
α𝑙0′ - corecții de determinare a mărimii 𝑙0′
αk’ - corecții de determinare a mărimii k’

Rigla M Rigla N
2𝒍′𝟎 𝑺𝒏 k’(−𝟏)𝟐 𝒅𝒏 2𝒏𝟎 𝑺𝒏 k’n 𝒅′𝒏
1 28,850 28,8 -0,05 0 19,55 19,5 -0,05 0
2 28,850 28,9 0,05 0 19,55 19,6 0,05 0
3 28,850 28,8 -0,05 0 19,55 19,5 -0,05 0
4 28,850 29 0,05 -0,1 19,55 19,6 0,05 0
5 28,850 28,8 -0,05 0 19,55 19,5 -0,05 0
6 28,850 29,1 0,05 0,025 19,55 19,7 0,05 -0,1
7 28,850 29,1 -0,05 -0,075 19,55 19,8 -0,05 -0,075

Termenii liberi au fost calculați cu formula:

Pentru rigla M:
2𝑙0′ -𝑆𝑛 +( k’)(−1𝑛)=𝑑𝑛
Pentru rigla N:
2𝑛0′ -𝑆𝑛 +( k’)(−1𝑛)=𝑑𝑛
Pentru cazul 1 Calculul coeficienților și termenilor liberi a sistemului normal de ecuații

Rigla M
a b d S aa ab ad aS bb bd bS dd dS SS

1 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3 0 0 9

2 2 -1 0 1 4 -2 0 2 1 0 -1 0 0 1

3 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3 0 0 9

4 2 -1 -0,1 4 -2 -0.2 1 0.1 0.01

5 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3 0 0 9

- -
6 2 -1 4 -2 1 0.025 0.000625
0,025 0.05

7 2 1 0,075 4 2 0.15 1 0.075 0.005625

[]
Rigla N

a b d S aa ab ad aS bb bd bS dd dS SS

1 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3 0 0 9

2 2 -1 0 1 4 -2 0 2 1 0 -1 0 0 1

3 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3 0 0 9

4 2 -1 -0.1 4 -2 -0.2 1 0.1 0.01

5 2 1 0 3 4 2 0 6 1 0 3 0 0 9

6 2 -1 -0.1 4 -2 -0.2 1 0.1 0.01

7 2 1 0.075 4 2 0.15 1 0.075 0.005625

[]

Sistemul ecuațiilor de erori:

Pentru Rigla M:
2∆𝑙0, + ∆𝑘 , + 𝑑1 = 𝑣1
,
1) {2∆𝑙0 + ∆𝑘 , + 𝑑2 = 𝑣2
2∆𝑙0, + ∆𝑘 , + 𝑑7 = 𝑣7
Pentru Rigla N:
2∆𝑛0, + ∆𝑘 , + 𝑑1 = 𝑣1
,
2) {2∆𝑛0 + ∆𝑘 , + 𝑑2 = 𝑣2
2∆𝑛0, + ∆𝑘 , + 𝑑7 = 𝑣7
Punem condiția ca ⌈𝑣𝑣⌉=min și atunci putem scrie două sisteme de ecuații Gauss
corespunzătoare lui 1) și 2).
⌈𝑎𝑎⌉∆𝑙0,+⌈𝑎𝑏⌉∆𝑘 , +⌈𝑎𝑑⌉=0
⌈𝑏𝑏⌉∆𝑘 , +⌈𝑏𝑑⌉=0
⌈𝑎𝑎⌉∆𝑛0, +⌈𝑎𝑏⌉∆𝑘 , +⌈𝑎𝑑⌉=0
⌈𝑏𝑏⌉∆𝑘 , +⌈𝑏𝑑⌉=0
2. Scheme Gauss pentru Rigla M și N
a] b] d] S] Q11 Q22
a] 4 2 0 6 -1 0
-1 -1/2 0 -3/2 0,25 0
b] 1 0 3 0 -1
-1 0 -3 1/2 0
4 3 6 1/2 -1
-1 -3/4 -3/2 1/8 1/4
d] 0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 3/8 3/4
S] 0 0 0
-1 0

Calculul pozițiilor de echilibru a firului F2 pe rigla M

𝑙0, = 14,435
{
𝑘 , = 0,043
Calculul pozițiilor de echilibru a firului F1 pe rigla N
𝑛0, = 9,788
{ ,
𝑘 = 0,043
Calculul preciziei de determinare a poziției de echilibru a celor două fire.

Rigla M Rigla n
v vv v vv
1 0.027 0.000729 0.019 0.00361
2 0.013 0.000169 0.033 0.001089
3 0.027 0.000729 -0.019 0.000361
4 -0.0087 0.007569 -0.033 0.001089
5 -0.027 0.00729 0.019 0.00361
6 0.038 0.00144 -0.067 0.00448
7 -0.048 0.0023 0.056 0.003136
[] 0 0.0136 0 0.0108

Se calculează 𝑚0
O eroare medie a unui segment observat a riglei M și N

𝑀 [𝑣𝑣]
= ±√
𝑚0 𝑛−𝑘

𝑁 [𝑣𝑣]
= ±√
𝑚0 𝑛−𝑘

𝑚0 - eroarea medie a unei singure observații pe rigla M

𝑚0, - eroarea medie a unei singure observații pe rigla N
n – numărul ecuațiilor
k – numărul necunoscutelor
Pentru cele două rigle eroarea determinării pozițiilor de echilibru
𝑚𝑙0, =±𝑚0 √𝑄11

𝑚𝑛0, =±𝑚0, √𝑄11

𝑚𝑙0, - eroarea de determinare a poziției de echilibru pentru rigla M
𝑚𝑛0, - eroarea de determinare a poziției de echilibru pentru rigla N
Eroarea de determinare a constantei de amortizare pentru rigla M și N
𝑚𝑘 =±𝑚0 √𝑄22

𝑚𝑘, =±𝑚0, √𝑄22

𝑚𝑘 - eroarea de determinare a constantei de amortizare pentru rigla M
𝑚𝑘, - eroarea de determinare a constantei de amortizare pentru rigla N

𝑚𝑙0 F1=±√𝑚2 𝑙0 + 𝑚2 𝑚0

𝑚𝑙0 F2=±√𝑚2 𝑙0 + 𝑚2 𝑚0
𝑚𝑙0 F1 – eroarea de determinare a poziției de echilibru a firului F1
𝑚𝑙0 F2 - eroarea de determinare a poziției de echilibru a firului F2

Calculul erorilor de determinare a coordonatelor firelor F1 și F2 la nivelul orizontului 250

Notații:
𝑚𝑥 𝐹1 - eroarea de determinare a coordonatei x-1
𝑚𝑦 𝐹1 - eroarea de determinare a coordonatei y-1
𝑚𝑥 𝐹2 - eroarea de determinare a coordonatei x-2
𝑚𝑦 𝐹2 - eroarea de determinare a coordonatei y-2
𝑚𝐹1 - reprezintă abaterea punctuală a firului F1 pe orizontul 250
𝑚𝐹2 - reprezintă abaterea punctuală a firului F2 pe orizontul 250

Calcul
2
𝑚𝑥 𝐹1 = ±√(𝑚𝑥0 𝐹1 )2 + (𝑚𝑙0 𝐹1 )

2 2
𝑚𝑦 𝐹1 = ±√(𝑚𝑦0 𝐹1 ) + (𝑚𝑙0 𝐹1 )

𝑚𝑥0 𝐹1 - reprezintă eroarea de determinare a coordonatei x a firului F1 de la suprafață

𝑚𝑦0 𝐹1 - reprezintă eroarea de determinare a coordonatei y a firului F1 de la suprafață

2
𝑚𝑥 𝐹2 = ±√(𝑚𝑥0 𝐹2 )2 + (𝑚𝑙0 𝐹2 )

2 2
𝑚𝑦 𝐹2 = ±√(𝑚𝑦0 𝐹2 ) + (𝑚𝑙0 𝐹2 )
 Joncționea în subteran între elementele transmise și rețeaua de sprijin

Joncțiunea în subteran s-a făcut prin alinierea unui teodolit de tip THEO010 pe direcția celor
două fire lestate în secțiunea puțului cu ajutorul unui trepied de tip anina. Alinierea a fost făcută prin
tangență.
𝑥𝐹 = 28517,323
𝐹1 { 1
𝑦𝐹1 = 77404,317
𝑥𝐹 = 28518,853
𝐹2 { 2
𝑦𝐹2 = 77407,444
𝜃𝐹1 𝐹2 = 276 𝑔 43𝑐 75𝑐𝑐
𝑐̅ = 3,172 𝑚 – distanța între fire
Am măsurat distanța dintre aparatul plasat în punctul P și cele două fire:
d = 14,321 m
l = 11,149 m
xn yn
Pct. unghi orintare Distanta
Dxn, n+1 Dyn, n+1 Pct.
orizontal g c cc (m)
S V xn+1 yn+1
28518.853 77407.440
F2 T 00 𝑔 00𝑐 00𝑐𝑐 76 𝑔 43𝑐 75𝑐𝑐 14.321 F2
5.180 13.351
F2 276 𝑔 43𝑐 79𝑐𝑐 28524.033 77420.799 T
T
1 29.112 -10.530 -27.140
𝑔 𝑐 𝑐𝑐 𝑔 𝑐 𝑐𝑐 28514.521 77396.232 1
200 00 00 276 43 79
F2
12.114 28524.033 77420.795 T
T 𝑔 𝑐 𝑐𝑐
76 43 75 4.382 -11.293
2
28528.421 7743.088 2

Transmiterea cotelor în subteran

Cotele au fost transmire în subteran cu ajutorul unuia dintre firele lestate în secțiunea puțului.
Determinarea diferenței de nivel făcându-se pe masa de etalonare.
∆𝐻 = 𝐿1 𝑛 + 𝑙1
𝐿1 - reprezintă lungimea masei de etalonare
𝑛 - de câte ori se întinde firul pe masa de etalonare
𝑙1 - restul firului ce nu se întinde complet pe masa de etalonare
𝐿1 = 182 𝑚
𝑛=2
𝑙1 = 1,105
Cota reperului de nivelment

RN-21 a fost făcută utilizând ca element de sprijin punctul 2 situat în rampa puțului auxiliar la
suprafață cu ajutorul nivelei marcându-se pe fir punctul vizat cu nivela.
𝑍𝑅𝑁21 = 𝑍2 + 𝐼𝑎1 − ∆𝐻 − 𝐼𝑎2

𝐼𝑎1 - înălțimea aparatului de la suprafață

𝐼𝑎1 = 1,327 𝑚

𝐼𝑎2 - înălțimea aparatului din subteran

𝐼𝑎2 = 1,514 𝑚

Cota punctului 2, 𝑍2 = 615,48 𝑚

Materializarea și determinarea rețelei de trasare în subteran

Poligonație minieră pe galeria orizontului 250.

Pe galeria orizontului 250 s-a executat o poligonație minieră dus-întors sprijinită pe punctul 2 cu ajutorul
teodolitului THEO010.
Distanțele măsurate sunt media a două măsurători cu ruleta de 50 m.
a) Calculul poligonației
b) Compensarea poligonației
x=28514,521

y=77396,292

𝑤𝑥 = 𝑥1 − 𝑥1, = 0,007m , 𝑤𝑥 - neînchiderea pe coordonata x

𝑤𝑦 = 𝑦1 − 𝑦1, = 0,007m , 𝑤𝑦 - neînchiderea pe coordonata y

W<T – toleranță

𝑤1 - neînchiderea totală în punctul 1

𝑤1 = ±√𝑤𝑥21 − 𝑤𝑦21

T-toleranță admisă

2𝐷
T=0,003√2𝐷 + 2600

D=1061,869m

𝑤1 < 𝑇