Sunteți pe pagina 1din 13

Conspect Introducere in psihanaliza

Sursa: Universitatea Spiru Haret din Bucureşti - www.spiruharet.ro

Coordonator de disciplina: Prof. univ. dr. Matei Georgescu

Subiecte introducere in psihanaliza

1. Epistemologie psihanalitica (istoria psihanalizei, teoria psihanalitica, clinica/tehnica psihanalitica,


psihopatologie psihodinamica, psihanaliza aplicata).
2. Istoria psihanalizei (teoria libidoului, teoria transferului).
3. Teoria psihanalitica. Principiile fundamentale ( trecerea de la descriptiv la cauzal, principiul continuitatii, pr.
constantei/homeostazia/Nirvana, pr. fenomenologic al inconstientului – Se-ul, Eul, Supraeul).
4. Clinica/tehnica psihanalitica (cadrul analitic, neutralitatea, asocierea libera, abstinenta).
5. Psihopatologie psihanalitica (nevrozele asimptomatice, simptomatice, actuale, de transfer, narcisice si
perversiunea).
6. Psihanaliza aplicata.
7. Conflictul psihic. Tipuri fundamentale de conflict (conflictul nevrotic si conflictul psihotic).
8. Regresia. Fixatia. Apararea Eului.
9. Angoasa. Sentimentul de culpabilitate. Dezgustul.
10. Rusinea. Mecanismele de aparare. Refularea. Formatiunea reactionala. Izolarea.
11. Proiectia. Introiectia. (De)negarea. Anularea retroactiva. Apararea impotriva afectelor.
12. Pulsiune si destine pulsionale. Conceptul de pulsiune (pulsiunile sexuale si auto-conservative).
13. Destine ale pulsiunilor (transformarea in contrariu, intoarcerea impotriva propriei persoane, refularea,
sublimarea)

Bibliografie:

 Georgescu, M., Introducere in psihanaliza, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2016

1 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


1. Epistemologie psihanalitica (istoria psihanalizei, teoria psihanalitica, clinica/tehnica psihanalitica,
psihopatologie psihodinamica, psihanaliza aplicata)

Psihanaliza este o teorie generala a functionarii psihismului, intemeiata pe existenta fenomenelor inconstiente.

Freud a introdus fenomenologia inconstientului, in domeniul psihologiei, intr-o maniera inedita, chiar daca acest
concept se afla in uz in filosofie.

Demersul clinic al psihanalizei este sintetizat de Freud Se-ul-analizat trebuie sa devina Eul-analizat. Psihanaliza
este un instrument de explorare si apropiere, intr-o anumita masura a psihismului profund, astfel incat, prin
cresterea capacitatii de compromis a Eului, individul sa fie mai putin “stapanit” de forta autonoma a refulatului.

Epistemologia (teorie a cunoasterii stiintifice) psihanalitica, se desfasoara in ordinea a patru “spatii” aflate in
interactiune reciproca:

 istoria psihanalizei – psihanaliza este un domeniu dinamic al cunoasterii, care evolueaza in raport cu
realitatea clinica si sociala, pe care o reflecta prin instrumente specifice;

 teoria psihanalitica – psihanaliza este un sistem teoretic intemeiat pe urmatoarele principii


fundamentale:

- trecerea de la descriptiv la cauzal;


- continuitatea dintre normalitate si patologie;
- existenta fenomenelor inconstiente;
- continuitatea psihic-somatic;
- explicatia metapsihologica;
- principiile functionarii psihice (al constantei, al placerii, al realitatii, al datoriei, al vietii, al mortii).

 clinica/tehnica psihanalitica – psihanaliza este o forma de psihoterapie, o tehnica de explorare a


fenomenelor psihice profunde si de tratare a tulburarilor psihice; presupune principii de amenajare a
relatiei:

- cadrul analitic;
- neutralitatea;
- asocierea libera;
- abstinenta.

 psihopatologie psihodinamica – in care tulburarea psihica este inteleasa intr-un complex ansamblu
metapsihologic, ceea ce confera psihanalizei unicitate, pentru ca a generat o psihopatologie etiologica si
nu una descriptiva, precum cea psihiatrica;

2 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


 psihanaliza aplicata – psihanaliza este un instrument care permite intelegerea extensiva a fenomenelor
psihice, cat si a celor culturale; este o antropologie intemeiata pe cunoasterea evolutiei fenomenelor
psihice.

2. Istoria psihanalizei (teoria libidoului, teoria transferului)

Psihanaliza a pornit in persioada sa “preistorica”, pe care o putem situa cu aproximatie intre 1882-1897; astfel
a pornit din registrul “biologic” al neurologiei, din care Freud a inceput sa restituie treptat psihismului locul
principal.

Freud propune in etiologia maladiei isterice si a nevrozei, in genere, un “alt fel” de cauzalitate: sexualitatea. De
aici, si concluzia: “Nevroza are o etiologie traumatica in care sexualitatea are rolul principal.” In acesta etapa a
explorarii, Freud a considerat ca realitatea psihica este determinata de realitatea externa. De aceea, a inteles
etiologia sexuala a nevrozei ca rezultat al unui context traumatic real, respectiv seducerea coplilului de catre
adult.

Teoria seductiei infantile a fost expresia unui model al psihismului in care realitatea psihica, interna, se afla intr-
o relatie “directa” cu cea externa. Freud a renuntat la aceasta perspectiva, in anul 1897, pentru ca a inteles
faptul ca realitatea interna este constituita prin prelucrarea, in diferite grade, a celei externe. Realitatea interna
este o constructie pe ale carei legi de fundamentare Freud si-a propus sa le inteleaga.

Din acest punct, teoria traumei s-a dezvoltat in doua directii:

 teoria libidoului si dinamica inconstientului, incepand cu fenomenele rezistentei si functionarea


proceselor primare, condensarea, deplasarea etc.;

 teoria transferului si modalitatea de definire a realtiei terapeutice.

Pentru ca s-a considerat a fi un “hipnotizator mediocru”, Freud a cautat o alta cale spre trauma. El a folosit
metoda catarctica, dezvoltata de Joseph Breuer, care consta in “interogarea” pacientului aflat sub hipnoza,
pentru a cauta elementul traumatic, pentru a facilita legatura cu afectul specific si a provoca abreactia. Efectul
terapeutic consta in descarcarea afectului generat de trauma.

Freud va renunta ulterior la hipnoza pentru a folosi sugestia simpla, pe care o putem numi asociatie impusa.
Gratie acestei tehnici Freud descopera fenomenul rezistentei, care are aceeasi sursa cu forta care blocheaza
rememorarea. Din pricina fenomenului rezistentei, asociatia impusa si orice forma de impunere nu mai puteau
fi o tehnica utila in reconstituirea traseului spre trauma. Freud a inceput sa foloseasca tehnica asocierii libere.
Gratie “curei prin vorbire”, Freud a analizat valoarea terapeutica a cuvantului.

Prin metoda asociatiei libere Freud descopera rolul sexualitatii, de aceea, conflictul nu se mai juca intre uitare
si rememorare, ci intre forte represive si forte pulsionale.

3 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


Remarcabila lucrare dedicata visului (1900) deschide urmatoarea etapa a teoretizarii freudiene, in care
psihismul profund, constinutul latent, (tran)scris intr-un cod diferit, este diferit de psihismul superficial, de
continutul manifest. Astfel, apare constientul, preconstientul si inconstientul.

3. Teoria psihanalitica. Principiile fundamentale ( trecerea de la descriptiv la cauzal, principiul continuitatii,


pr. constantei/homeostazia/Nirvana, pr. fenomenologic al inconstientului – Se-ul, Eul, Supraeul)

Principiile fundamentale ale teoriei psihanalitice:

 Trecerea de la descriptiv la cauzal – perspectiva psihanalitica se caracterizeaza prin faptul ca trece


dincolo de descrierea fenomenelor psihice, gratie unei abordari dinamice, deosebindu-se de psihologie
in principal printr-o conceptie dinamica a proceselor psihice.

 Principiul continuitatii

- intre normalitate si patologie – teoria psihanalitica are ca fundament continuitatea dintre procesele
psihice aflate in zona normalitatii, in raport cu cele din zona patologiei, pentru ca intre cele doua
categorii de fenomene exista exclusiv o diferenta de grad si nu una de natura;

- intre somatic si psihic – psihanaliza nu separa corpul de psihic, intelegand atat faptul ca
metabolismul biologic este intotdeauna de insotit de unul psihic, cat si continuitatea psiche-soma
sub aspectul energetic.

 Principiul constantei / homeostazia / Nirvana

- Principul constantei energetice a unui sistem a fost formulat de G. T. Fechner, apoi ideea a fost
preluata de W.B. Cannon, sub forma conceptului de homeostazie. Cannon descrie homeostazia prin
patru principii:

a. sunt necesare diferite mecanisme pentru ca un sistem deschis sa isi mentina constanta;
b. constanta presupune ca orice tendinta la schimbare sa fie contracarata de rezistenta
sistemului;
c. reglarea sistemica a homeostaziei presupune mecanisme complexe de rezistenta sistemului;
d. homeostazia nu este efectul hazardului, ci al organizarii.

Echilibrul energetic a fost pentru Freud un principiu cardinal de organizare a sistemului psihic;
dezvoltarea psihica presupune constituirea structurilor necesare ca energia psihica sa nu se descarce
i-mediat, ci sa permita, prin acumulare, existenta fenomenelor psihice complexe.

4 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


- Freud a preluat “principiul Nirvanei” al Barbarei Low, care postula tendinta psihismului spre
suprimarea excitatiei interne: “orice neplacere trebuie sa coincida cu o crestere, fiecare placere cu o
descrestere a tensiunii excitative existente in psihic, principiul Nirvana ar sta pe de-a-ntregul in slujba
pulsiunii de moarte. Astfel, pulsiunea de moarte exprima principiul suprimarii tensiunii excitative ca
forma de excelenta a echilibrului si constantei. Pulsiunile de viata au scopul de a amana efectele
pulsiunii de moarte prin deflectarea acesteia spre exterior.
Principul Nirvana – este metafora lipsei oricarei tensiuni, a existentei “zero” tensional, in care
lipseste orice translare psihica a incitatiilor biologice, ceea ce este imposibil, avand in vedere unitatea
psihosomatica.

 Principiul fenomenologic al inconstientului (Se-ul, Eul, Supraeul)

- Psihanaliza este o psihologie a inconstientului, mai precis, in ordinea evolutiei conceptuale a acestei
stiinte, este o psihologie a Se-ului

- Se-ul (ID-ul) reprezinta instanta personalitatii care are drept continuturi expresia psihica
inconstienta, innascuta sau / si dobandita prin refulare, a pulsiunii. Freud rezuma caracteristicile
proceselor inconstiente astfel:
a. sunt atemporare – nu au nicio relatie cu timpul. Relatia temporara este legata de
activitatea sistemului preconstient;
b. substituie realitatea exterioara prin cea psihica, sunt supuse principiului placerii.

Se-ul – inconstient – energie psihica – instincte + reflexe + pulsiuni = gratificare imediata

- Eul (Ego-ul) realizeaza relatia dintre pulsiune, realitate si datorie, respectiv intre Se si Supraeu.
Centrul Eului este constiinta, insa constine atat procese preconstiente, cat si inconstiente
(mecanismele de aparare). Eul are urmatoarele functii autoconservative:
a. control pulsional;
b. perceptie;
c. control motric;
d. secundarizarea proceselor mentale: ordonare diacronica, anticipare;
e. testarea realitatii, diferentierea realitatii interne de cea externa;
f. modificarea realitatii.

Eul – subconstient – realitate psihica – realitate = scopuri pe termen lung

- Supraeul (Superegoul) este caracterizat prin forta cu care limiteaza dorinta si constrange Eul. In
viziunea lui Freud, Supraeul este o parte a Eu-lui. Supraeul are urmatoarele functii:
a. ideal;
b. constiinta morala;
c. autoobservare.

Supraeu – constient – realitate sociala – reguli culturale+sociale+religioase = aspecte morale

5 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


4. Clinica/tehnica psihanalitica (cadrul analitic, neutralitatea, asocierea libera, abstinenta)

Psihanaliza este o forma de psihoterapie, o tehnicca de explorare a fenomenelor psihice profunde si de tratare
a tulburarilor psihice. De aceea, presupune un ansamblu de principii de amenajare a relatiei, precum cadrul
analitic, neutralitatea, asocierea libera, abstinenta.

 Cadrul analitic

Cadrul analitic este constituit dintr-un ansamblu complex de factori interni, care se obiectiveaza extern in forme
de stabilitate spatiala si temporala, care permit sustinerea continua a unui mediu securizant, propice explorarii
elaborarii si dezvoltarii. Cu cat cadrul este mentinut, cu atat celelalte elemente de esenta ale travaliului pot fi
sustinute.

Elementele constitutive ale cadrului analitic sunt urmatoarele:

 stabilirea programului saptamanal al sedintelor (minim 3 sedinte a 45 de minute);


 stabilirea modului in care sunt onorate sedintele (inclusiv in cazul absentei);
 stabilirea modului in care este intampinat pacientul si este incheiata fiecare sedinta;
 stabilirea modului in care sunt stabilite vacantele etc.

 Neutralitatea

Neutralitatea este, in esenta, efectul unei “functionari” fluide a psihanalistului, care se obiectiveaza intr-o buna
capacitate de testare si observare a realitatii, care presupune raportarea echilibrata la realitatea pacientului.
Neutralitatea presupune capacitatea de “a raspunde”, fara a bascula in comportamente verbale care au
potential excitativ sau intruziv, non-empatic.

 Libera asociere

Libera asociere este expresia functionarii psihice prin “lanturi” si “arborescente” asociative, in care fiecare
reprezentare antreneaza in functie de un ansamblu complex de factori alte reprezentari. Ea presupune
transpunerea in cuvinte a activitatii interne asa cum este, prin urmare fara a angaja forme de prelucrare, filtrare
ale acesteia, ceea ce se produce in mod firesc in comunicarea abituala, sociala.

 Abstinenta

Abstinenta este o consecinta a modelului dezvoltarii psihice pe care Freud l-a realizat de-a lungul clinicii sale.
Sanogeneza presupune trecerea gradata de la o functionare de tipul descarcarii imediate si a arcului reflex la
posibilitatea, treptat mai adaptata, de a amana descarcarea si obtinerea placerii, de a tolera frustrarea.

5. Psihopatologia psihanalitica (nevrozele asimptomatice, simptomatice, actuale, de transfer, narcisice si


perversiunea)

6 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


Criteriile care au permis constiuirea taxonomiei psihanalitice au fost etiologice. In cadrul directiei etiologice s-a
incercat intelegerea fenomenelor psihopatologice, pornind de la trairile individului purtator de simptom si ale
cercetatorului in relatia sa cu subiectul. Aceste fenomene sunt: dorinta, transfer, contratransfer etc.

Directia etiologica reprezinta incercarea de a explica realitatea psihica, si nu de a o descrie, aceasta fiind situata
fie in contextul normalitatii, fie al patologiei.

 Nevroze asimptomatice

 nevroza de caracter – Freud propune conceptul de nevroza de caracter, care este o tulburare in care
conflictul defensiv nu produce simptome izolabile, ci trasaturi de caracter, tipuri de comportament
sau o organizare patologica a personalitatii in ansamblu;

 nevroza de esec – desemneaza categoria de subiecti cu structura psihopatologica, ce par a fi


responsabili de propria lor “nenorocire” sau nu pot suporta sa dobandeasca ceea ce isi doresc intens;
pentru Freud nevroza de esec nu constituie o forma de nevroza, ci modalitatea de declansare a
acesteia;

 nevroza de destin – poate fi considerata o specie a nevrozei de esec si desemneaza o forma de


existenta caracterizata prin revenirea inlantuirii identice de evenimente cu efecte negative;

 nevroze traumatice – nevroza de razboi este o stare psihopatologica determinata de reactia la o


situatie de pericol real; traumatismul este legat de constelatia simptomatica: evenimentul
traumatizant este retrait prin cosmar repetitiv, tulburari ale functiei somnului.

 Nevroze simptomatice

Pentru Freud, nevrozele se prezinta foarte rar in stare pura: in orice psihonevroza exista un nucleu actual (in
orice nevroza obsesionala exista o componenta isterica).

 Nevroze actuale

 neurastenia – etiologia neurasteniei se refera la imposibilitatea descarcarii adecvate a tensiunii sexuale;


ea este determinata de acumularea unei excitatii sexuale care se transforma direct in simptom, fara
mediere psihica – sub acest aspect este o nevroza asimptomatica.

 Nevroza de transfer

Nu exista cura psihanalitica in afara fenomenului transferului.

Acestea sunt nevroze caracterizate prin faptul ca libidoul este deplasat asupra obiectelor reale sau imaginare.
Sunt accesibile tratamentului psihanalitic, pentru ca se presteaza la instituirea nevrozei de transfer. Nevroza de
transfer este o nevroza “artificiala”, prin care se reediteaza, in cadrul tratamentului psihanalitic, nevroza clinica.

7 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


 Nevroze narcisice

Astazi, diferentierea nevrozelor de transfer de cele narcisice nu se mai face exclusiv dupa prezenta sau absenta
transferului. In nevrozele narcisice poate exista transfer, dar este deosebit de intens.

 Perversiunea

Perversiunea este deviatia de la scopul sexual realizat prin penetrare genitala cu persoana de sex opus. Categoria
perversiunilor se opune celor de nevroza si psihoza.

6. Psihanaliza aplicata

Psihanaliza in genere nu este un domeniu speculativ, ci unul empiric, ce s-a intemeiat si dezvoltat prin reflectarea
gradata si evolutiva a realitatii intra si interpsihice. Psihanaliza ofera un cadru conceptual care acopera un larg
ambitus al fenomenelor psihice, intre patologie si normalitate, intr-o dimensiune filo si ontogenetica. Psihanaliza
a permis intelegerea valentelor dinamicii psihice si a produselor acesteia, in primul rand a manierei in care omul
s-a constituit ca fiinta culturala. Orice fenomen cultural, incepand cu momentul originar al Culturii, au fost in
opera lui freud obiecte privilegiate de cercetare: religia, literatura, arta, stiinta etc.

7. Conflictul psihic. Tipuri fundamentale de conflict (conflictul nevrotic si conflictul psihotic)

Conflictul constituie esenta dinamicii psihice si se constituie ca efect al “diferentei de potential energetic”, care
se produce intre coordonate polare. Lipsa diferentei de potential ar insemna abolirea oricarei tensiuni, ceea ce
ar duce la absenta oricaror fenomene psihice.

Tipuri fundamentale de conflict:

 Conflictul nevrotic

Conflictul nevrotic este cea mai elaborata forma de conflict psihic, care presupune o relativa mai mare
structurare psihica fata de organizarea psihotica.

Conflictul nevrotic presupune confruntarea dintre exigente interne ireconciliabile si se poate desfasura intre o
tendinta de descarcare a Se-ului (care are ca efect reducerea tensiunii determinate de presiunea pulsionala) si
reprimarea descarcarii (operata de Eu sub influenta Supraelui).

Acest conflict poate avea loc intre doua pulsiuni ale caror comportamente de descarcare se afla in contradictie.

Nevroticul neaga pulsiunea (incitatiile Se-ului) si sprijina realitatea.

 Conflictul psihotic
8 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved
Conflictul psihotic se desfasoara intre realitatea exterioara si Eu.

Stimulii din realitatea externa pot provoca un aflux de excitatie imposibil de controlat. Eul se poate apara in
aceste cazuri prin refuzul si falsificarea realitatii. Negarea realitatii este posibila prin operarea unui clivaj in Eu.

Psihoticul neaga realitatea si sprijina pulsiunea.

8. Regresia. Fixatia. Apararea Eului

 Regresia

Regresia – revenirea la un stadiu evolutiv anterior.

Capacitatea de regresie este o necesitate functionala, atat in registrul normalitatii, cat si in cel al patologiei. Atat
psihismul individual, cat si produsele sale culturale sunt supuse unei miscari “oscilatorii” de avans si recul pe
coordonata evolutiei. Freud contureaza trei tipuri de regresie:

 regresie topica – se produce in vis sau in patologie (halucinatiile);


 regresie temporala – se produce la o anumita etapa a dezvoltarii;
 regresie formala – se produce prin faptul ca modurile de expresie actuale sunt inlocuite cu cele primitive.

 Fixatia

Fixatie – discontinuitatea psihogenezei ce se produce la incidenta a numerosi factori, care presupun oprirea
temporara a dezvoltarii.

Fixatia se produce in una dintre perioadele psihogenezei:

 psihismul a fost supus unui aflux excitativ debordant, care nu a putut fi elaborat de catre Eu, iar unica
solutie este refularea;
 conditiile de dezvoltare au fost mult prea bune – daca intr-un stadiu ulterior de dezvoltare se intampina
conditii traumatice, psihismul cauta sa elaboreze excitatia debordanta printr-o miscare regresiva, de
revenire in etapa in care tensiunea psihica a putut fi “drenata” corespunzator;
 exista fluctuatii extreme intre frustrare si satisfactie excesiva, intrucat pentru a sustine satisfactia
pulsionala, ca forma a echilibrului economic, se pot refula anumiti reprezentanti pulsionali.

 Apararea eului

Intrucat Se-ul reprezinta sursa eneregetica, descarcarea pulsionala este o conditie a vietii psihice. Aceasta face
sa existe o permanenta nevoie de reglare a fluxului excitativ. De aceea, s-au format “mecanisme”, sisteme de
aparare ale Eului, atat in raport cu realitatea interna, cu exigentele pulsionale, cat si cu cea externa, dupa ce
aceasta s-a constituit.

Eul se apara in domeniul realitatii externe de pericole reale, care ii pericliteaza integritatea, dar si de afluxul
excitativ (intern), provocat de obiecte si de specificul comportamental al acestora.
9 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved
Apararea Eului, chiar daca are valente pozitiv-reglatorii, angajeaza si consecinte precum restrangerea testarii
realitatii, ca functie nucleara a Eului, sau chiar falsificarea realitatii, toate acestea aratand un deficit al Eului.

Reusita procesului de aparare a Eului are ca efect:

 mentinerea in afara constiintei a reprezentantilor pulsiunii interzise;


 evitarea neplacerii;
 stingerea angoasei.

9. Angoasa. Sentimentul de culpabilitate. Dezgustul

 Angoasa

Angoasa este consecutiva starii de neajutorare.

Freud indica urmatoarele situatii de dificultate elaborativa:

 trauma, indiferent daca este de origine interna sau externa, produce un raspuns spontan sub forma
angoasei automate;
 pericolul, care este extern, “se transfera” in interior si se asociaza pulsiunii, ceea ce produce angoasa-
semnal;
 panica este indicatorul epuizarii ultimelor resurse defensive ale Eului si anunta debutul simptomului
nevrotic.

 Sentimentul de culpabilitate

Sentimentul de culpabilitate reprezinta efectul relatiei dintre Eu si Supraeu – este un fenomen esential, care
determina apararea Eului. Intrucat Supraeul are origine parentala, culpabilitatea se constituie pe fondul
retragerii iubirii (simbolic parentale), care are efecte negative asupra campului narcisic. Sentimentul de
culpabilitate trimite spre iminenta unui pericol intern (catastrofa) si mai ales spre pierderea sentimentului de
protectie.

Melancolia este consecinta atacului virulent al Supraeului asupra Eului, intrucat Eul a introiectat obiectul caruia
Supraeul ii aduce acuze.

 Dezgustul

Dezgustul este consecinta refularii placerii generate de mirosuri produse de substante organice, precum
fecalele. Senzatia de dezgust are ca prototip o aparare fiziologica automata, respectiv reflexul de voma.

Eul foloseste senzatiile de voma in sens anticipativ, ca semnal impotriva tendintelor coprofile refulate.

10 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


10. Rusinea. Mecanismele de aparare. Refularea. Formatiunea reactionala. Izolarea

 Rusinea - reprezinta o aparare contra cuplului exhibitionism-voaiorism, ca urmare a refularii


reprezentantilor acestor pulsiuni partiale, consecutiva acoperirii corpului cu vesminte.

 Mecanismele de aparare - reprezinta ansamblul “operatiilor” inconstiente, care au drept scop reducerea
sau anularea efectelor pericolului extern sau pulsional. Intrucat fac parte din sistemul Eului, eficienta
acestora se afla in relatie cu nivelul de dezvoltare al Eului. Clasificarea meccanismelor de aparare se
poate face in ordinea urmatoare:

- simptomul determinant;
- stadiul de dezvoltare;
- tipul de conflict psihic.

 Refularea - in cadrul curei psihanalitice, refularea se manifesta printr-o intrerupere brusca a asocierii.
 Formatiunea reactionala – reprezinta o atitudine, comportament sau trasatura de caracter opusa
dorintei refulate si constituita ca reactie impotriva acesteia.
 Izolarea – mecanism prin care reprezentari, cuvinte sau comportamente sunt izolate de lanturile lor
asociative.. Izolarea este o aparare arhaica impotriva pulsiunii, care are ca prototip interdictia atingerii
corporale.

11. Proiectia. Introiectia. (De)negarea. Anularea retroactiva. Apararea impotriva afectelor

 Proiectia – este operatia de aparare arhaica prin care subiectul “expulzeaza” din sine si localizeaza in
exterior calitati, sentimente, dorinte, chiar “obiecte” pe care nu le conoaste sau le refuza in sine insusi.
Aceste calitati, obiecte etc. pot fi asociate atat registrului negativ, cat si celui pozitiv. Termenul de
proiectie este introdus in 1894 si freud observa fundamentele acestei aparari, in sensul in care psihismul,
pentru a putea regla tensiunea endogena, “o proiecteaza”, ca si cum ar fi provenit din exterior.

 Introiectia – procesul prin care obiectele sunt “trecute”, in mod fantasmatic, din “exterior” in “interior”.
Limita dintre exterior si interior are ca prototip corpul. La randul sau, introiectia reprezinta prototipul
identificarii.

 (De)negarea – mecanismul prin care subiectul neaga dorinte, ganduri, sentimente refulate si considera
ca nu-i apartin. Fenomenele deja vu, deja vecu sunt rezultatele mecanismului (de)negarii. Evenimentul
prezent activeaza un continut refulat care incearca sa iasa in constiinta.

 Anularea retroactiva – mecanismul prin care subiectul anuleaza in retrospect reprezentari, cuvinte sau
acte infaptuite, cu ajutorul unor reprezentari, cuvinte sau ganduri opuse.

11 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


 Apararea impotriva afectelor – scopul oricarei aparari consta in a evita neplacerea, concretizata prin
angoasa sau culpabilitate. Pentru a mentine culpabilitatea refulata poate interveni proiectia. Asta se
intampla atunci cand trebuie justificata o actiune reprobabila.

12. Pulsiune si destine pulsionale. Conceptul de pulsiune (pulsiunile sexuale si auto-conservative)

Pulsiunea este un proces dinamic, care indica o sursa tensionala si are ca efect orientarea organismului spre un
scop adaptativ, ceea ce are drept rezultat reducerea starii tensionale care l-a generat. Pulsiunea este un concept
de interferenta intre dimensiunea psihica si cea somatica si este, de aceea, “reprezentarea psihica” a
instinctului.

Pulsiunea se caracterizeaza prin:

 presiune – forta obiectivabila in travaliul psihic sau prin actul motric pe care le genereaza;
 scop – starea de satisfactie atinsa prin suprimarea starii de excitatie;
 obiect – mijlocul prin care pulsiunea isi poate atinge scopul;
 sursa – procesul somatic dintr-un organ sau parte a corpului, al carui stimul este reprezentat prin
pulsiune.

In cadrul primei topici freudiene, erau precizate doua categorii fundamentale, ireductibile de pulsiuni:

 pulsiunile sexuale;
 pulsiunile auto-conservative ale Eului.

In 1920, in Dincolo de principiul placerii, Freud revine la dialectica si dualism pulsional. Conflictul se desfasoara
intre:

 pulsiunile de viata (care cuprind dualism initial – pulsiunile sexuale si pe cele autoconservative);
 pulsiunile de moarte (care cuprind pulsiunea de distrugere, subcategorie rezultata din deflectia spre
exterior a pulsiunii de moarte).

Fiecare pulsiune are “un destin”. Fiecare destin pulsional reprezinta un tip de amenajare pulsionala si, de aceea,
poate fi considerat si o maniera de defensa. Destinele pulsiunii sunt generate prin trei polaritati care domina
viata psihica:

 activ – pasiv – polaritate cu fundament biologic;


 Eu – non-Eu – polaritate cu fundament ontologic;
 placere – neplacere – polaritate cu fundament economic.

13. Destine ale pulsiunilor (transformarea in contrariu, intoarcerea impotriva propriei persoane, refularea,
sublimarea)

12 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved


 transformarea in contrariu – presupune atat trecerea unei pulsiuni de la activitate la pasivitate ( de ex.:
in loc de a privi – starea activa, a fi privit – starea pasiva), cat si inversarea continutului (de ex.:
transformarea iubirii in ura);

 intoarcerea impotriva propriei persoane – masochismul – sadism intros spre propriul Eu;

 refularea – este operatia prin care sunt respinsi si mentinuti in inconstient reprezentanti pulsionali. Este
un proces psihic universal, deoarece se afla la originea Se-ului.

- conditia refularii este ca scopul pulsional sa provoace neplacere in loc de placere;


- factorul care produce refularea este neplacerea, care are o forta mai mare decat placerea;
- functia refularii nu este pulsiunea si nici afectul, ci reprezentanti ai pulsiunii, sub forma
reprezentarilor asociate, precum idei, imagini, amintiri etc.
- etapele refularii sunt: (refularea originara, refularea propriu-zisa, intoarcerea refulatului);
- caracteristica centrala a refularii rezida in continuitate – este un proces continuu si nu este un
eveniment unic;

 sublimarea – este un destin pulsional prin care scopul sexual al pulsiunii este deturnat catre activitati
valorizante social si cultural, de aceea, produsele culturale sunt efectul acestui destin pulsional.

Bibliografie:

 Georgescu, M., Introducere in psihanaliza, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2016

13 www.esential.info © Copyright 2018 – www.esential.info – All right reserved