Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN BUCURESTI

FACULTATEA TRANSPORTURI
CATEDRA TELECOMENZI SI ELECTRONICA ÎN TRANSPORTURI

Proiect MES/STAD
INSTRUMENT NUMERIC DE
MĂSURARE:
Aparat de masura tip ohmmetru

Îndrumator: Autor:
S.l.drd.ing. Nemtoi Mihaela Crivatu Marius-Danut,
8314

2015
CUPRINS

1.Introducere

2.Tema proiectului

3.Schema bloc a aparatului

4.Memoriu tehnic

5.Breviar de calcul

6.Calculul economic

7.Schema electrică completă a aparatului

8.Bibliografie
1 Introducere
Importanţa aparatelor de măsură numerice. Avantaje şi
dezavantaje faţă de aparatele analogice.

CI ale unui AMN lucrează cu semnale analogice, dar toate celelalte


blocuri lucrează cu semnale numerice .
Semnalele analogice pot fi măsurate direct cu aparate relativ simple,
însă sunt sensibile la imperfecţiunile căilor de transmisie şi de
prelucrare(pierd din precizie după fiecare operaţie deoarece informaţia este
grefată pe amplitudine).
Semnalele numerice sunt sub formă de impulsuri şi au informaţia
grefată pe durată şi pe poziţia impulsurilor în timp(SN oferă o mai mare
flexibilitate în utilizare(operaţiile de calcul, numărarea, multiplexarea,
transmisia se fac mult mai comod decât în analogic, iar în cursul acestor
prelucrări precizia mărimii primare se conservă).
CN(circuitele numerice) lucrează pe principiul totul sau
nimic(structuri foarte simple în circuitele de bază).
Cu CN de bază(porţi, codificatoare/decodificatoare, multiplexoare,
bistabile, numărătoare, registre, operatori logico-aritmetici, automate
programabile, circuite de conversie a datelor) se pot construi o mare
varietate de AM.
CN permit implementarea de funcţii din ce în ce mai complexe pe
acelaşi cip(micşorarea gabaritului AM şi reducerea preţului de cost.
Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ
1000MHz(frecvenţă de ceas).

Avantaje:
- AMN pot atinge viteze mult mai mari decât cele analogice deoarece au
răspunsul independent de amplitudinea semnalului ce poartă mărimea de
măsurat(x).
- AMN sunt mai robuste(rezistente la şocuri şi vibraţii).
- AMN pot funcţiona în orice poziţie.
- AMN sunt uşor integrabile în sistemele de măsurare-reglare conduse de
calculator.

Dezavantaje:
-AMN nu permit sesizarea rapidă a tendinţei de evoluţie a mărimii de
măsurat(x) şi nici realizarea de scări neliniare.

Circuite logice fundamentale utilizate în AMN

-AMN au elemente şi blocuri comune(FI,N,P,BC). La baza acestora stau


circuite simple numite circuite logice (circuite numerice).
-Denumirea unui sistem de numeraţie se face după baza(B) utilizată.
-Sistemul de numeraţie cu B=2 se numeşte sistem binar şi este generalizat
în toate sistemele numerice de calcul.
-Pe întreg lanţul de măsură al AMN precum şi pentru comunicaţiile cu
echipamente periferice sau calculatoare se utilizează sistemul binar şi
numai la ieşire rezultatul trebuie afişat în sistem zecimal.
-Realizarea fizică a elementelor ce utilizează sistemul binar are soluţii
practice foarte simple.
-Algebra booleană atribuie cifrelor 0 şi 1 semnificaţia de fals respectiv
adevărat şi în 1938 Shannon o aplică la studiul circuitelor de comutaţie.

Principalii parametri ai circuitelor logice sunt:

-Tensiunea de alimentare(Ucc(TTL)=5V;Udd(CMOS)=3..15V).
-Tensiunile de intrare şi ieşire pentru nivelele 0 şi 1 logic.
-Impedanţa de intrare(Zi) şi de ieşire(Zo).
-Timpii de propagare(timpi de întârziere). Caracterizează răspunsul
circuitului la aplicarea unui semnal treaptă de intrare.
-Puterea disipată=puterea medie consumată în stările 0 şi 1 logic ale unei
singure unităţi logice din capsula respectivă.
-Imunitatea la zgomote=capabilitatea circuitelor numerice de a nu suferi
basculări false sub acţiunea tensiunilor perturbatoare prezente la intrare.
-FAN-IN=încărcarea produsă de intrările circuitului exprimată în unităţi
convenţionale.
-FAN-AUT=numărul de intrări pe care le poate comanda ieşirea circuitului.

2.TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze un aparat de măsura numeric care să


funcţioneze ca ohmmetru ce va măsura rezistenţe in gamele , 2kΩ,
20kΩ, 200kΩ, 2MΩ, 20MΩ, 200MΩ.
3.SCHEMA BLOC A APARATULUI
4. MEMORIU TEHNIC

Comparatoare de tensiune

Aparatele de măsură numerice funcţionează pe principiul comparării


a două intervale de timp sau a două tensiuni. În ultimul caz, un rol
important îl are comparatorul de tensiune(CT). Acesta este un amplificator
operaţional specializat, ce permite compararea unei tensiuni
necunoscute(Ux) cu alta (Ur) luată drept referinţă; la ieşire, comparatorul
semnalează dacă Ux este mai mare sau mai mică decât Ur prin nivelul
tensiunii de ieşire(Uo), care poate lua doar două valori: 0 logic(tensiune de
ieşire negativă) sau 1 logic(tensiune de ieşire pozitivă), întocmai ca la porţie
logice.
Această particularitate plasează comparatoarele de tensiune în
familia circuitelor de interfaţă, deoarece au semnal analogic la intrare şi
semnal logic la ieşire.
În aparatele de măsură numerice, comparatoarele de tensiune se
utilizează ca detectoare de prag, la realizarea convertoarelor analog-
numerice sau a celor de tensiune-timp, la circuitele de citire a memoriilor, şi
ca receptoare de linie.
Circuite de bază
Cel mai simplu comparator de tensiune poate fi realizat cu un
amplificator operaţional rapid(709) în bucla deschisă, ca în figura 1, unde Ui
şi Ur sunt tensiunea de intrare şi respectiv cea de referinţă, Ud este
tensiunea de intrare diferenţială, iar Uo este tensiunea de ieşire. Datorită
amplificării foarte mari a amplificatorului operaţional în buclă deschisă
(Ao=10^5… 10^6), caracteristica de transfer a acestuia aproximează
suficient de bine caracteristica ideală a unui comparator de tensiune.
Ui CT
+ Uo
Ud
-
Ur

Fig. 1 Comparatorul de tensiune

Deoarece diferenţa Ui-Ur, pentru care Uo urcă în 1 logic, e foarte


mică(sub 0,1…1mV), ceea ce înseamnă că Ui-Ur=0, se poate afirma că un
comparator de tensiune sesizează egalitatea a două tensiuni. Dacă Ur=0,
comparatorul detectează momentul trecerii prin zero a lui Ui, caz în care se
numeşte comparator de nul. În sfârşit, din figura 1, rezultă că un comparator
de nul poate fi utilizat şi ca detector de polaritate( când Ui>0, atunci
Uo=UoH, iar când Ui<0, atunci Uo=UoL).
Comparatorul analizat prezintă două inconveniente:
 este vulnerabil la tensiuni parazite(basculări false)
 tensiunea diferenţială pe intrare(Ud=Ui-Ur) poate atinge valori mari,
periculoase pentru amplificatorul operaţional, ceea ce impune limitarea
tensiunilor Ui şi Ur la valori sub 5…10V.
Pentru eliminarea celui de-al doilea neajuns, tensiunile de comparat
Ui şi Ur se aplică pe o singură intrare, ca în figura 2. Deoarece tensiunea
diferenţială de intrare Ud=0, ecuaţia de funcţionare a comparatorului de
tensiune devine Ui/R1+Ur/R2=0, şi ca urmare:

Ui=-R1/R2*Ur

După cum se poate constata, comparaţia se realizează între curenţii


din nodul intrării neinversoare, ceea ce permite ca Ui şi Ur să poată varia în
limite mult mai largi decât în cazul precedent, fără ca Ud să depăşească
tensiunea naturală de saturaţie(fracţiuni de mV) a amplificatorului
respectiv.
Evident, tensiunile Ui şi Ur trebuie să fie de polarităţi diferite.
Ui R1 1k CT
+ Uo
R2 1k

Ur -

Fig. 2 Comparator de tensiune perfecţionat(valorile rezistenţelor sunt


arbitrare, adică nu se referă la figură)

Circuite electronice pentru formarea şi generarea semnalelor


numerice

Din rândul circuitelor formatoare de impulsuri, vom prezenta


triggerul Schmitt. Generarea unor semnale periodice(de ceas, sau
sincronizare) necesare blocurilor numerice se realizează cu circuite astabile.

Circuite trigger Schmit

Triggerul Schmitt(TS) poate fi considerat un bistabil particular, care


basculează numai când semnalul de intrare depăşeşte anumite praguri,
particularitate ce permite evitarea basculărilor false datorate zgomotelor. Se
utilizează la convertirea semnalelor sinusoidale, sau de altă formă, în
semnal dreptunghiular, sau în impulsuri logice. De asemenea, se utilizează şi
la refacerea semnalelor dreptunghiulare lente sau distorsionate.
Caracteristica principală a unui trigger Schmitt este prezenţa
fenomenului de histerezis – basculările au loc la valori diferite ale tensiunii
de intrare(Up1 şi Up2) în funcţie de sensul în care această tensiune variază.
Triggerul Schmitt este întâlnit la intrarea frecvenţmetrelor numerice precum
şi la intrarea multor blocuri ce lucrează cu semnale logice; se utilizează atât
ca circuit independent, cât şi ca circuit de intrare pentru o serie de porţi
logice, sau la intrarea de tact a unor numărătoare integrate, etc.
Un Trigger Schmitt cu tranzistoare, cu rol de formator de impulsuri
dreptunghiulare a fost deja întâlnit la o schemă de bază de timp pentru
osciloscoape. În cele ce urmează vom prezenta două tipuri de trigger
Schmitt: formator de tensiune dreptunghiulară alternativă, şi formator de
impulsuri (semnale) logice.

Triggerul Schmit ca formator de semnal logic TTL/CMOS

În acest caz, ieşirea triggerului Schmitt trebuie să producă semnale


compatibile TTL/CMOS, ceea ce impune ca ambele praguri să fie pozitive;
astfel, nivelul în starea JOS trebuie să fie 0V, iar cel în starea SUS trebuie să
fie apropiat de tensiunea de alimentare. O asemenea particularitate este
oferită în mod natural de porţile logice, însă problema poate fi rezolvată şi
cu amplificatoare operaţionale.

Schemă de trigger Schmit compatibil TTL/CMOS cu


amplificator operaţional

Pentru a face ca tensiunea de ieşire(Uo) în starea JOS să fie zero(UoL=0V),


este necesar ca amplificatorul să fie alimentat simetric (Ucc şi 0); în plus,
acesta trebuie să fie cu ieşire pe TEC-MOS, pentru ca starea JOS a ieşirii să
fie la 0V( etajele de ieşire cu tranzistoare bipolare permit obţinerea unui
nivel de 1…2V în starea JOS). În sfârşit, pentru a face ca ambele praguri să
fie pozitive, este necesar ca pe intrarea neinversoare să fie aplicată o
tensiune de referinţă(Ur). O schemă de trigger Schmitt cu alimentare
asimetrică folosind montajul inversor este prezentată în figura 3, unde Ur
este tensiunea de referinţă menţionată.

R2 1k

Ur R1 1k AO
+ Uo
Ud
-

Ui
Fig. 3 Trigger Schmitt compatibil TTL/CMOS cu AO în montaj inversor

Din schemă rezultă relaţiile:


Up1=Ur+(UoH-Ur)*K
Up2=Ur+(UoL-Ur)*K=Ur*(1-K); UoL=0
Uh=Up1-Up2=(UoH-UoL)*K=K*UoH
K=R1/(R1+R2)
Ur=Up2/(1-K)

Schemă de trigger Schmit cu inversoare CMOS

Triggerul Schmitt realizat cu inversoare CMOS este una din cele mai simple
soluţii realizabile cu porţi logice. Schema de principiu a unui astfel de trigger
Schmitt este ilustrată în fig. 4, unde R1 şi R2 formează reţeaua de reacţie
pozitivă, existentă şi la triggerele prezentate anterior. În absenţa tensiunii de
intrare (Ui), ieşirea inversorului I1 se află în 1 logic, şi ca urmare, ieşirea lui
I2 (deci şi a triggerului) se află în 0 logic(Uo=0v). După aplicarea lui (Ui)
tensiunea de intrare a inversorului I1(Ui’) evoluează după ecuaţia:
Ui’=Ui-(Ui-UoL)*K; K=R1/(R1+R2)

care arată că la creşterea lui Ui creşte şi Ui’; la atingerea pragului de


basculare(Ud) a inversorului I1, ieşirea triggerului urcă în 1 logic(Uo=UoH).
Valoarea tensiunii Ui la care are loc bascularea circuitului, constituie pragul
superior, calculabil cu relaţia:

Up1=UDD/2*(1-K)
Unde s-a ţinut cont că UoL=0V, Ud=UDD/2. Orice evoluţie a intrării Ui,
care face ca Ui’ să se menţină deasupra tensiunii Ud, determină ieşirea să
rămână tot în 1 logic(Uo=UoH=UDD), timp în care Ui’ satisface relaţia:
Ui’=Ui-(Ui-UoH)*K
În momentul în care tensiunea Ui’ redevine egală cu Ud, triggerul
basculează din nou, revenind în starea iniţială(Uo=0V). Valoarea lui Ui la
care se produce această rebasculare constituie pragul inferior, ce se
calculează cu relaţia:
Up2=UDD*(1-2*K)/2*(1-K)
ţinând cont că UoH=UDD şi Ud=UDD/2
În sfârşit, din scăderea celor două praguri, rezultă tensiunea de histerezis:
Uh=K*UDD/(1-K)

R2 1k

I1 SN7404 I2 SN7404
Ui R1 1k Uo
1 2 1 2
1 1
Ui'

Fig. 4 Trigger Schmitt cu inversoare CMOS

Circuite basculante bistabile asincrone

În cazul CBB asincrone, numite şi bistabile elementare, trecerea ieşirii


Q dintr-o stare în alta, se face numai prin aplicarea unui semnal de date la
intrare. Tipurile cele mai des întâlnite sunt RS şi JK; acestea pot fi realizate
cu tranzistoare sau, cel mai adesea, cu porţi logice. Ne vom referi pe scurt
numai la ultimele. Se mai numesc şi bistabile de tip Latch.

Bistabilul RS

Schema de principiu derivă din varianta cu tranzistoare prin


înlocuirea tranzistoarelor T1 şi T2(precum şi rezistenţele din bazele
acestora) cu două porţi SAU-NU(notate P1 şi P2); se obţine bistabilul RS din
figura 5. Intrările S şi R se numesc intrări de date, iar Q şi Q-non ieşiri.
Bistabilul RS funcţionează după tabelul de adevăr de mai jos, unde Qn
reprezintă starea anterioară a ieşirii Q, înaintea aplicării comenzii de intrare,
iar Qn+1 – starea aceleiaşi ieşiri, după aplicarea comenzii pe una din
intrările S sau R.
P1
R
2 Q
1
3

P2 Bistabil RS Noname
R Q
2 Q-non
S 1 S
3

Fig. 5 Circuit basculant bistabil RS cu porţi SAU-NU

S R Qn+1
0 0 Qn
0 1 0
1 0 1
1 1 ?

Tabel de adevăr

Interpretarea datelor din tabelul de funcţionare este următoarea:


1. În lipsa comenzilor pe intrările S şi R(S=0 şi R=0), starea bistabilului nu
se schimbă, deci păstrează starea anterioară, adică Qn+1=Qn;
2. Fie Q=0 starea anterioară (ceea ce implică Qnon=1); la aplicarea lui 1
logic pe intrarea S(când R este în 0 logic), Qnon coboară în 0 logic, ceea ce
provoacă urcarea lui Q în 1 logic, adică are loc înscrierea informaţiei;
3. Când S revine în 0 logic, Q rămâne în 1 logic, adică are loc memorarea
informaţiei înscrise. În plus, dacă se repetă comanda pe S, bistabilul rămâne
în aceeaşi stare (Q=1) până la aplicarea unei comenzi pe R;
4. La aplicarea unui 1 logic pe R( S fiind în 0 logic), ieşirea Q coboară în 0
logic, adică are loc ştergerea informaţiei înscrise;
5. În sfârşit, dacă se aplică simultan 1 logic pe R şi S, evoluţia porţii este
incertă; se spune că această stare este nedeterminată, sau interzisă.

Generator Etalon

Generatorul de tact etalon (GE) este constituit dintr-un simplu


oscilator RC, frecvenţa acestui putând fi reglată la 40 kHz (timpul de
integrare este T1=100 ms) sau 50 kHz (T1=40 ms); pentru realizarea
intervalului T1, frecvenţa generatorului este divizată intern la valori
corespunzătoare.
Tensiunea de referinţă (U0) este preluată de la dioda Zener internă de
2,8 V (coeficient termic 0,01%/ºC) prin intermediul unui potenţiometru cu
ajutorul căruia poate fi reglată la 100 mV (pentru gama de 200 mV) sau la 1
V (pentru gama de 2 V).

Generator
Etalon

x1
x10
x100
x1K
x10K
x100K
x1M

Bloc de generator etalon

Etaloane de frecvenţă cu cuarţ

Au la bază un oscilator cu cuarţ termostatat, ating precizii 10^-7 -


10^-9 şi sunt utilizate numai ca etaloane de lucru.

Oscilatorul cu cuarţ este, de regulă, un oscilator Pierce la care


stabilitatea oscilaţiilor este asigurtă de către un rezonator electromecanic cu
cuarţ.
Rezonatorul cu cuarţ, denumire prescurtată cuarţ, este realizat sub
forma unei plăcuţe din cuarţ(P), rotundă sau pătrată şi prevăzută cu
electrozi de argint(EA) pe ambele feţe. Frecvenţa de rezonanţă(fr) a plăcuţei
este dependentă de grosimea(g):
fr=1,6+2.8/g(mm) MHz
precum şi de unghiul de tăiere al acesteia în raport cu axul optic al
cristalului primar.
Schema electrică a unui rezonator de cuarţ este arătată în fig. 6. În
scopul stabilizării capacităţii paralele(Cp) şi a atenuării perturbaţiilor
mecanice şi electrice, plăcuţa de cuarţ se introduce într-o montură metalică
sau într-un tub cu vid.

Ls

Rs
Cp

Cs

2
Fig.6 Rezonator de cuarţ

Bloc de numărare şi afişare


Numărător Registru de Decodor Afişaj
(N) memorare (D) numeric
(M) (AN)

Fig.7 Schema bloc de numărare şi afişare

Numărătorul binar –zecimal:

Din motive legate de operatorul uman, numaratoarele utilizate in


aparatele de masura numerice trebuie sa afiseze numere zecimale, intern
codificate binary-zecimal(BCD), adica trebuie sa fie decadice. Un asemenea
numarator este format din mai multe numaratoare de 4 biti, conectate in
serie, pe care le vom numi decade de numarare.

Decada de numarare

O decada de numarare este similara cu numaratorul binar de 4 biti ,


cu deosebirea ca ciclul de numarare se opreste la 10 si nu la 16,adica este
un numerator modulo 10. Schema unei decade de numarare este
prezentata in fig. 8. Limitarea la 10 a numararii se face cu ajutorul unei
reactii convenabile (prin P) in felul urmator:
dupa primele 9 impulsuri aplicate la intrare,iesirile Q1,Q2 si Q0 ajung
in starea 1001(cifra 9 in cod binary);
la aparitia celui de-al zecelea impuls, starea devine 1010(cifra 10 in
cod binar);
poarta P, avand 1 logic pe intrari, produce la iesirea Z negat un 0 logic,
ceea ce provoaca stergerea celor 4 bistabile, pregatind decada pentru un
nou ciclu de numarare de la 0 la 9(practic starea 1010 dureaza extrem de
putin , dar suficient pentri stergere);
simultan cu aducerea la zero a celor 4 stabile(la sfarsitul numararii
celor 10 impulsuri), tranzitia de la 1 la 0 de la iesirea portii P constituie si
semnalul de intrare pentru decada urmatoare(transport catre rangurile
urmatoare).

Observatii:
-modul de implementare al numaratorului este doar principial;
el are cateva neajunsuri care fac schema inutilizabila:

-datorita comutarii asincrone a bistabilelor ,e posibil ca iesirea portii P sa


produca un impuls negative foarte scurt(Z negat=0), care sa reseteze cel
putin un bistabil;

-durata impulsului Z negat,de readucere a numaratorului in starea 0, este


mica si necontrolabila(ea provine din jocul intarzierilor), fiind posibil ca
toate bistabilele sa poate fi resetate.

-descrierea schemei poate sugera o regula simpla de alcatuire a


numaratoarelor modulo p(prin metoda aducerii la zero):

-din relatia p<=2^n se deduce numarul de bistabile necesare(n);


-bistabilele se conecteaza in schema unui numarator binar direct, si apoi se
lasa numaratorul sa evolueze pana la starea p-1;

-se decodifica starea p,si in momentul in care aceasta este atinsa ,se aplica
un impuls de stergere (Z negat) tuturor bistabilelor numaratorului.
2
3
1

Znon
1
3 Q0 Q1 Q2 Q3
2

CLEAR

U 1A U 2A U 3A U 4A

3 5 3 5 3 5 3 5
2 J Q 6 2 J Q 6 2 J Q 6 2 J Q 6
K Q K Q K Q K Q
1 1 1 1
C LK C LK C LK C LK
C
15 15 15 15
4 C LR 4 C LR 4 C LR 4 C LR
PR E PR E PR E PR E

Fig. 8 Numărătorul binar-zecimal(decadă de numărare)

Numaratorul binar-zecimal

Se obtine prin inscrierea mai multor decade(unitati ,zeci,sute) de tipul


celei din fig. 8, asa cum se arata in fig. 9. Se observa ca semnalul produs de
bistabilul 3(bitul cel mai semnificativ) pe iesirea Q3 a decadei unitatilor,
constituie semnalul de intrare C pentru decada zecilor.

Decada Decada Decada Decada


mii Sute Zeci Unitati

Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4 Q1 Q2 Q3 Q4

Fig. 9 Numărătorul binar-zecimal cu patru decade


In concluzie, numaratoarele binare asincrone sunt simple , dar au doua
neajunsuri:

 nu pot functiona la frecventa ridicata ;

 prezinta pericolul aparitiei unor impulsuri parazite la decodare, care


pot provoca basculari false. Impulsurile parazite apar datorita faptului ca
bistabilele numaratorului comuta pe rand(de la rangul cel mai putin
semnificativ spre cel mai semnificativ) si, ca urmare , pe durata tranzitiei
starilor, evolutia bistabilelor este incerta. De aceea numaratoarele asincrone
nu se mai utilizeaza la numarare, ci la divizarea frecventei.

Observatie: pentru evitarea aprinderilor false ale segmentelor de afisare


,cauzate de tranzitiile parazite, se utilizeaza decodoare prevazute cu circuit
de validare. Acesta ingusteaza timpul de deschidere al portii ce comanda
segmentul respectiv, si totodata deplaseaza(intarzie) acest interval de timp
in afara zonei trazitiilor parazite.

Registru de memorare

Deoarece un bistabil constituie o memorie de 1 bit, rezulta ca n


bistabile pot memora un cuvant de n biti. O astfel de structura se numeste
registru .Cu alte cuvinte, un registru permite stocarea si regasirea unei
informatii binare reprezentata pe n biti. Exista mai multe criterii de
clasificare a registrelor(destinatie,structura,etc). Astfel :
 dupa scopul utilizarii(destinatie) se disting registru de memorare si
registru de deplasare(decalare).
 dupa structura interna, exista registre paralele , registre
serial/paralele(deserializare), registre parallel/seriale(serializare) si
registre universale

Registrele de memorare(RM) se utilizeaza, de regula, ca interfata intr


doua subansambluri .Un astfel de registru permite stocarea temporara a
informatiei elaborate in subansmablul A, pentru a fi ulterior folosita in
subansamblul B, primul devenind apoi liber sa-si reia activitatea. Evident,
pentru ca ansamblul A-RM-B sa functioneze correct, e necesar ca aceste trei
blocuri sa lucreze sincron, conditie asigurata de catre un bloc de comanda,
care furnizeaza semnale de coordonare adecvate(intre care semnalul de
incarcare a registrului –LOAD).
Datorita faptului ca RM este plasat intre doua blocuri , se mai
utilizeaza si denumirea de registru tampon.
Registrul de memorare se poate realiza atat cu bistabile D-latch, sau
comandate pe front, cat si cu bistabile JK-MASTER-SLAVE. In cazul utilizarii
bistabilelor D-latch , registrul se mai numeste si transparent , deoarece pe
palierul activ al semnalului de incarcare, datele de la intrare trec imediat la
iesire, ca urmare, comanda registrului se va face printr-un impuls cat mai
scurt.
In cazul utilizarii bistabilelor comandate pe front, registrul izoleaza
practic subansamblurile intre care este conectat, oferindu-le o relativa
autonomie. Structura unui registru de memorare este paralela: atat intrarile
de tact, cat si cele de fortare asincrona,s e conecteaza in paralel , pe o
lungime a cuvantului de n biti( de regula ,4 sau 8).
In acest caz , registrul se mai numeste si registru paralel.

Prezenta registrului de memorare permite ameliorarea


performantelor sistemului A-B; de exemplu , la un aparat de masura
numeric, intercalarea unui registru de memorare intre numerator , si blocul
de afisare adduce urmatoarele imbunatatiri:

 stabilizarea cifrelor afisate:

Numarul Nx,care reprezinta rezultatul masurarii este afisat o singura data


intr-un ciclu de masurare , si deci , afisajul nu va palpai in rimul
numaratoarelor(fara RM ultimele cifre palpaie, dand senzatia de
instabilitate care deranjeaza, iar secventierea ciclurilor de afisare este
vizibila si deci obositoare);
 cresterea vitezei de lucru

In timp e blocul final afiseaza informatia Nx continuta in registru, blocul de


prelucrare (numaratorul) poate efectua o noua secventa de masurare ;
principiul este cunoscut sub numele de suprapunere a operatiilor si este
mult folosit in echipamentele numerice pentru scurtarea timpilor de
asteptare.

Bloc RM Bloc
A B

Fig. 10 Utilizarea registrelor de memorare

Registre cu comanda pe palier(prin impulsuri)

Un registru cu comanda memorarii pe palier este alcatuit cu bistabile D-


latch(fig. 11), motiv pentru care se mai numeste si tampon latch. Exista
doua moduri de functionare:

 Memorare, cand intrarea de comanda STB este in 0 logic. In acest caz


registrul conserva starea sa anterioara si este insensibil la datele prezente
pe intrarile D
 Transferare, cand STB=1. In acest caz iesirile registrului Qi capata
valorile datelor prezente la intrarile D. Daca in timp cat STB=1, datele de la
intrarile (Di) se modifica , datele de iesire (Qi) se vor modifica si ele in
acelasi mod (adica iesirea copiaza intrarea , cunoscuta proprietate a
bistabilelor D-latch).In aceasta situatie se spune ca registrul este
transparent. Proiectantii de sisteme logice utilizeaza frecvent aceasta
proprietate pentru a exploata rapid o informatie(in timp ce STB=1) , care
apoi va fi memorata cand STB revine la 0.
3
D0
2 1 2 1 Q0
D Q
3
C LK

3
D1
2 1 2 1 Q1
D Q
3
C LK

3
D2
2 1 2 1 Q2
D Q
3
C LK

D3
2 1 2 1 Q3
D Q
3
C LK

STB
OEnon

Fig. 11 Registru paralel de tip transparent latch cu trei ieşiri-3 state

Registre cu comanda pe front

Schema de principiu corespunzatoare unui registru de memorare cu


comanda pe frontul pozitiv al impulsului de ceas sunt in figura12.
Informatia de la intrarile D0-7 este incarcata numai in timpul tranzitiei
pozitive a impulsului de ceas, si ramane neschimbata(memorata) atat pe
nivelul JOS, cat si pe nivelul SUS, al impulsului de ceas ; deci acest registru
nu prezinta transparenta.
Evident, bistabilele componente trebuie sa fie declansate pe front;
acestea sunt mai ales bistabile D,sau JK Master-Slave, registrele realizate cu
bistabile D fiind cele mai raspandite .Pentru a fi cat mai usor integrate in
diverse scheme (mai ales in cele cu microprocesor), multe registre sunt
prevazute si cu tampoane cu trei stari ,asa cum s-a putut vedea in schemele
analizate.

3
D0
2
D Q
1 2 1 Q0
3
C LK

3
D1
2
D Q
1 2 1 Q1
3
C LK 3

D2
2
D Q
1 2 1 Q2
3
C LK
3

D3
2 1 2 1 Q3
D Q
3
C LK

CLK
OEnon
Fig. 12 Registru paralel cu comandă pe frontul pozitiv cu ieşiri-3 state

Decodoare

Decodorul este un circuit logic cu mai multe intrări şi mai multe


ieşiri care converteşte semnalele de intrare codate în semnale de ieşire
codate, codurile de intrare şi de ieşire fiind diferite. În general, codul de
intrare este construit pe mai puţini biţi decât codul de ieşire, iar între
cuvintele de cod de intrare şi cuvintele de cod de ieşire există o
corespondenţă biunivocă.

Fig.13 Structura generală a unui circuit de decodare

Intrările de activare, dacă există, trebuie să fie confirmate pentru ca


decodorul să realizeze corespondenţa intrare-ieşire în mod normal. În caz
contrar, decodorul asociază tuturor cuvintelor de intrare un singur cuvânt
de cod de ieşire - “disabled” (“neactivat”).
Pentru semnalul de intrare, cel mai frecvent se utilizează un cod binar
de n biţi, în care un cuvânt de n biţi reprezintă una dintre cele 2 n valori
codate diferite, în mod normal – numerele întregi de la 0 la 2 n-1. Uneori,
codurile binare de n biţi se trunchiază, reprezentându-se astfel mai puţin de
2n valori. De exemplu, în codul BCD, combinaţiile de 4 biţi de la 0000 la 1001
reprezintă cifrele zecimale 1...9, iar combinaţiile de la 1010 la 1111 nu sunt
utilizate.
Pentru semnalul de ieşire, cel mai frecvent se utilizează un cod 1 din
m, care conţine m biţi, în orice moment fiind confirmat unul dintre biţi.
Astfel, pentru un cod 1 din 4 cu valorile de ieşire active în HIGH, cuvintele
de cod sunt: 0001, 0010, 0100 şi 1000. Dacă valorile de ieşire sunt active în
LOW, cuvintele de cod sunt: 1110, 1101, 1011 şi 0111.

Decodorul BCD-zecimal

Acest decodor are 4 intrari si 10 iesiri ,corespunzatoare numerelor


zecimale 0…9;codurile 10….15 sunt invalide, si nu produc activarea nici unui
semnal de iesire. Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda
afisajelor cu tuburi indicatoare(unde fiecare cifra are comanda separate),
sau la comanda unor afisaje de tip bargraf. In multe situatii , decodoarele
mentionate pot fi utilizate si ca decodoare 1 din 8, folosind doar 8 iesiri,
corespunzatoare codurilor 0…7.
Exemple de decodoare BCD-zecimal :SN7432,SN74141

Fig.14 Structura bloc a decodificatorului zecimal-BCD

Decodorul BCD-7 segmente

Acest decodor,are ca si precedentul, 4 intrari,dar iesirile sunt


destinate comenzii directe a afisajelor cu 7 segmente(fie cu becuri,fie cu
LED-uri,fie cu cristale lichide).Combinatiile de intrare reprezinta cifrele
0….9,dar unele decodoare sunt capabile sa intrepreteze si codurile 10…
15,pentru care afiseaza cifrele hexazecimale A,B,…F.

Cateva exemple de decodoare BCD-7 segmente sunt


SN7446/7(decodor cu iesire directa de atac a afisajelor cu LED-uri ,in
tehnologie TTL)sau 4055/6.
Fig. 15 Utilizarea decodorului la comanda afişajului cu 7 segmente/LED

Dispozitive de afişare numerică

Afisaje cu diode electroluminiscente

Intr-un sens larg ,afisajul cu diode electroluminiscente presupune atat


circuitele de afisare propiu-zise ,cat si circuitele de comanda ,necesare
formarii caracterelor.Acest tip de afisaj prezinta o serie de avantaje in
comparative cu cele realizate cu tuburi Nixie sau fluorecente : are gabarit
mai mic,permite obtinerea unor culori diferite (rosu,verde ,galben,etc) pot fi
comandate de circuite lucrand la tensiuni joase si sunt mai fiabile.
Afisajele cu LED-uri foloseste, in exclusivitate, generarea caracterelor
prin sinteza din segmente sau puncte luminoase constituite din LED-uri
individuale(si nu prin selectie,ca in cazul primelor tuburi Nixie).In functie de
tipul caracterelor de afisat , aceste dispozitive pot fi:afisaje
alfanumerice(servesc la sinteza cifrelor si literelor alfabetului),sau afisaje
numerice(servesc numai la sinteza cifrelor).In aparatura numerica de
masura s-a impus afisajul numeric cu 7 segmente ,datorita simplitatii sale.
In momentul de fata, exista o mare diversitate de afisaje cu LED-uri ,
afisajul cu puncte prezinta cel mai mare numar de posibilitati ,dar necesita o
logica de decodificare si comanda mai sofisticata. Varianta cu segmente
poate reprezenta un compromis intre numarul de caractere diferite
afisabile si complexitatea circuitelor de comanda. In aparatura numerica de
masura s-au impus afisajele cu segmente, mai simple de comandat.

Fig.16 Afisajul cu LED-uri

Din punct de vedere electric,afisajele cu LED-uri se contruiesc cu


anod comun,sau cu catod comun;dupa cum vom vedea,acest lucru
determina natura interfatarii lor cu partea de comanda a echipamnetului
numeric.

Afisaj cu anod comun Afisaj cucatod comun

Fig.17. Afisaje cu LED-uri

Dioda electroluminiscenta

Se stie ca orice jonctiune p-n ,polarizata direct ,emite o radiatie


luminoasa datorita energiei de recombinare gol-electron.Lungimea de unda
a acestei radiatii (deci si culoarea) depinde de materialul jonctiunii ,asa cum
rezulta din tabel
Materialul jonctiunii Lungimea de Culoare
unda
Germaniu(Ge) 1,88 μm Infrarosu
Galiu-Aluminiu-Arseniu(Ga-Al- 0,68 μm Rosu
As)
Galiu-Fosfor(Ga-P) 0,54 μm Verde

In privinta culorilor se constata ca pentru cifre mici culoarea cea mai


folosita este rosul ,ce se observa bine pe fondul intunecat al afisajului
numeric(cu toate ca lungimea de unda a rosului ,0.68um,este relative
indepartata de sensibilitatea maxima a ochiului,0.55 um).
Pentru cifre mari(peste 10..15 mm) ,si mai ales pentru masurari de
lunga durata(control in productie, aparate de tablou),o culoare mai
confortabila este cea verde(cu lungimea de unda λ=0,525 μm.
In ultimul timp au aparut LED-uri cu nitrura de galiu(GaN),care au
particularitatea ca la Ud=2,4V au culoarea portocalie,iar la 4V au culoarea
violeta.Ca forma,LED-urile pot fi cilindrice,patrate ,drepunghiulare(pentru
afisari de puncte luminoase,virgule),sau barete(segmente luminoase)

Alimentarea in curent continuu. LED-ul are o caracteristica Ip(Up) de


forma celei din figura (pentru dioda electroluminiscenta CQX51),ceea ce
impune inscrierea unei rezistente (R ) de limitare a curentului la valoarea
nominala(Id=10…15mA).De exemplu ,pentru Id=10mA ,corespunde
Ud=2,1V,de unde considerandU=+5V,se obtine R=290Ω.Exista si LED-uri care
au rezistenta R incorporate in aceeasi montura cu jonctiunea luminiscenta
,cum sunt,de exemplu,5082-4468.
Alimentarea in curent continuu este simpla ,insa prezinta neajunsul
unui consum suplimentar de putere pe rezistenta R:de exemplu,pentru
R=300Ω si Id=10mA rezulta un consum de 210mW/7 LED-uri.Acest
dezavantaj poate fi evitat daca alimentarea se face prin impulsuri.

Comanda afisoarelor cu 7 segmente

Modulele de afisare cu 7 segmente sunt formate din cate 7 LED-uri


rectilinii si permit afisarea cifrelor de la 0 la 9.Pentru semnalizarea polaritatii
(+-)si a depasirii (cifra 1 si doua virgule) se utilizeaza module de tipul ilustrat
.Comanda(alimentarea) afisoarelor cu 7 segmente se poate face direct sau
multipelxat.

Comanda directa

In acest caz segmentele(diodele) cifrelor ce trebuie afisate se


alimenteaza simultan . Comanda directa este economica numai la afisaje cu
numar mic de cifre(maxim 4 sau 5 cifre); la un numar mai mare se recurge
la comanda multiplexata.Un circuit de comanda directa pentru un afisor de
3 ½ cifre(1999) este ilustrat ,unde se prezinta conexiunile pentru modulul
de polaritate si depasire(+-1) precum si pentru modulul de afisare a cifrelor
de la 0 la 9.Exista si circuite integrate specializate care pot comanda direct
afisajele cu 7 segmente cu LED-uri.Daca decodorul dispune de o intrare de
validare(“blanking”),se poate recurge la recuderea consumului prin
alimentarea LED-urilor in impulsuri,(cu o tensiune dreptunghiulara).

Comanda multiplexata

Circuitele din figurile de mai devreme fac parte celor cu comanda


directa(sau simultana).Acest tip de circuit este simplu ca schema,dar
costisitor ca numar de componente si devine neeconomic daca numarul de
cifre este mare(peste 4….5,ca in cazul frecventmetrelor si calculatoarelor de
buzunar).In asemenea situatii se recurge la comanda multiplexata
(serializata) a afisajelor,in care cifrele se alimenteaza succesiv.
In acest scop,segmentele cu acelasi nume ale tuturor cifrelor sunt
conectate impreuna la iesirile unui singur decodificator(D1),ca si cum ar fi
vorba de o singura cifra;anozii(sau catozii) comuni ai cifrelor respective sunt
comandati separate printr-un al doilea decodor(D2),secventiat de un
registru de deplasare (sau numerator),intreg sistemul de afisare fiind pilotat
de catre un generator de tact cu frecventa de 100…1000Hz .
Sa presupunem ca e vorba de un afisaj cu 8 cifre pe care trebuie
inscris numarul 5671,8324.La primul tact se afiseaza cifra 5(celelalte bfiind
stinse);la al doilea cifra 6 si tot asa pana la cifra a 8-a(4).Daca frecventa de
tact este 400Hz,fiecare cifra va fi aprinsa si stinsa de 400/8=50 ori pe
secunda.La o asemenea frecventa ochiul percepe cele 8 cifre ca si cum ar fi
apinse simultan.Pe aceasta cale(multiplexare),consumul se reduce
considerabil deoarece ,indiferent de numarul de cifre afisate,consumul este
egal cu cel al unui singur modul,ceea ce inseamna cel mult
7x10mAx2,1V=150mW.Insa circuitul de comanda este mai complicat decat
la comanda directa ,si de aceea,comanda multiplexata devine economica
numai la afisajele cu numar mare de cifre(peste 5…6)
La ora actuala,exista module de afisare cu LED-uri,realizate
compact,impreuna cu circuitele de comanda;in cazul cel mai frecvent se
include decodoarele,logica de multiplexare(daca e cazul) si decadele de
numarare ,sau interfata cu sistemul numeric in care vor fi folosite.
5.Breviar de calcul

Obţinerea gamelor de 2kΩ, 20kΩ, 200kΩ, 2M Ω, 20M Ω, 200M Ω se face după


relaţiile prezentate anterior la schema bloc unde am prezentat şi conceptul de lucru al
aparatului.
Relaţiile de funcţionare a ohmmetrului sunt:
N=a*Rx ; a=C0/T0*ln(E-U1/E-U2)=const.
Cosiderăm tensiunile stabilizate ca find de :
E=25V ; U1=10V şi U2=20V
Considerăm că generatorul etalon genrează o frecvenţă de 1KHz, deci T0=10^-3s
ln[(E-U1)/(E-U2)]=ln3=1,098
Considerăm ca ln3 e aproximativ 1.

Pentru gama de 2kΩ vom avea C1=1uF


a=10^-6/10^-3=10^-3 ;
Rx=N/a=2/10^-3=2*10^3=2kΩ
Pentru gama de 20kΩ vom avea C2=100nF
a=10^-7/10^-3=10^-4 ;
Rx=N/a=2/10^-4=2*10^4=20kΩ
Pentru gama de 200kΩ vom avea C3=10nF
a=10^-8/10^-3=10^-5 ;
Rx=N/a=2/10^-5=2*10^5=200kΩ
Pentru gama de 2MΩ vom avea C4=1nF
a=10^-9/10^-3=10^-6 ;
Rx=N/a=2/10^-6=2*10^6=2MΩ
Pentru gama de 20MΩ vom avea C5=100pF
a=10^-10/10^-3=10^-7 ;
Rx=N/a=2/10^-7=2*10^7=20MΩ
Pentru gama de 200MΩ vom avea C6=10pF
a=10^-10/11^-3=10^-8 ;
Rx=N/a=2/10^-8=2*10^8=200MΩ
6.Calculul economic

Nr. Crt. Componente Pret(lei)


1. ATMEGA328P 12
2. LCD 16x2 15
3. Rezistenta x8 2
4. Dioda 1N4148 x6 20
5. Potentiometru 10k 6
6. Placuta 5
7. Cabluri 4
Total 64
7.Schema completă a aparatului
Bibliografie
“MASURARI ELECTRICE” Aparate si sisteme de masura numerice – Editia a
2-a – Mihai Antoniu, Stefan Poli, Eduard Antoniu, Ed. SATYA Iasi, 2000
http://www.alldatasheet.com/

http://www.datasheetarchive.com/