Sunteți pe pagina 1din 56

DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TURISMUL CULTURAL
1.1. Turism – notiuni generale
1.2. Turismul cultural - istoric
1.3. Formele turismului cultural
1.4. Tendinte in turismul cultural (mondial / european)
CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI GORJ
2.1 Scurt istoric
2.2 Asezare geografica
2.3 Resurse naturale
2.3.1 Resurse naturale neregenerabile
2.3.2 Resurse naturale regenerabile
2.4 Populaţie
2.5. Analiza SWOT
CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ - DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI
CULTURAL IN JUDETUL GORJ
3.1. Stabilirea obiectivelor
3.2. Publicul tinta
3.3. Stabilirea strategiei
3.4 Evaluarea
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

1
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

INTRODUCERE

Turismul cultural reprezintă un domeniu de interes, care îmbină noţiuni şi cunoştinţe


legate de elementele culturale şi de valorificarea lor turistică, din regiuni diferite de pe glob şi
chiar din interiorul anumitor teritorii mai restrânse.
Analiza şi prezentarea datelor legate de turismul cultural, trebuie să includă amănunte
legate de evoluţia culturală a unor popoare, fenomenele de aculturaţie, toate incluse într-un
patrimoniu, care apoi este fi valorificat turistic. De la această premisă am plecat, încercând să
pun în evidenţă posibilităţile de valorificare turistică a unui patrimoniu existent.

2
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

CAPITOLUL 1 NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TURISMUL CULTURAL

1.1. Turism – notiuni generale

Turismul este o noţiune neclară, subiectivă în esenţă. Este dificil de separat ce este
turistic şi ce nu într-un spaţiu dat, pentru ca aceleaşi amenajări pot servi unor scopuri multiple.
Turismul este o activitate umană bazată pe deplasarea în spaţiu a indivizilor, de aici derivând
deosebirea sa de ,,recreere”, care nu necesită neapărat deplasare. Una dintre cele mai simple
definiţii ale fenomenului turistic ar fi abandonarea temporară a spaţiului cotidian de viaţă, în
favoarea altui lor, construit pentru şi de către turişti, consacrat exclusiv odihnei.
Conform primei definiţii dată de O.M.T. în 1978, turistul este orice persoană aflată în
afara reşedinţei sale curente pentru o durată de cel puţin 24 ore (o noapte) şi pentru maximum
4 luni, din următoarele motive: agrement, sănătate, misiuni sau călătorii de orice fel
(congrese, seminarii, pelerinaje). Tot conform O.M.T. se pot deosebi mai multe categorii de
persoane care se deplasează mai ales în scopul destinderii(Banciu, Angela (2003), Cultură şi
civilizaţie europeană, Editura Lumina Lex, Bucureşti):
a) călătorii, cu excepţia celor care muncesc sau caută de lucru în alte state, se
refugiază sau exercită o meserie care impune deplasarea (armată, diplomaţie); în aceste
condiţii nu sunt definiţi ca turişti muncitorii transfrontalieri, nomazii, pasagerii aflaţi în
tranzit, refugiaţii, membrii forţelor armate şi ai misiunilor diplomatice, imigranţii temporari
sau permanenţi.
b) Vizitatorii - acea parte din călători care sunt înregistraţi ca atare în statistici. Pot
fi divizaţi în două grupe: excursioniştii, care nu fac apel la serviciile turistice propriu-zise, în
afara unor cheltuieli simbolice şi turiştii, cei care petrec cel puţin o noapte în afara
domiciliului;
Există mai multe categorii de motive pentru deplasările turistice:

3
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
a) agrementul, căruia îi sunt asociate deplasările din vacante şi concedii, vizitele
culturale, practicarea sporturilor, vizitarea rudelor sau prietenilor.
b) rnotivaţiile profesionale: reuniuni, colocvii, seminarii, congrese, misiuni
oficiale, întâlniri de afaceri, festivaluri;
c) alte motivaţii, care ţin de studii, sănătate, tranzit.
În condiţiile unei asemenea varietăţi de motivaţii pentru deplasările turistice, definiţia
propusă de O.M.T. a fost permanent completată şi adaptată. Astfel, P. Cuvelier (citat de I.
Muntele şi C. Iaţu, 2003) defineşte turismul ca fiind un ansamblu de practici asociativ
abandonării temporare a reşedinţei, având drept obiectiv destinderea sau motivaţii cu
caracter socio-cultural. D. Pearce (citat de I. Muntele şi C. Iaţu, 2003) defineşte turismul ca
fiind ansamblul de relaţii şi fenomene rezultate în urma călătoriilor şi sejurului temporar al
persoanelor, în special pentru a se destinde sau recrea.
Aşadar, în definirea fenomenului turistic intervin trei elemente majore: locul turistic,
timpul destinat activităţilor turistice şi activităţile specifice. Din punct de vedere geografic
sunt abordate 4 elemente esenţiale: turiştii, populaţia locală, fluxurile şi teritoriile marcate de
turism.
În acest context în definirea turismului se impun mai multe forme de abordare:
a) din punct de vedere economic turismul este acea activitate economică care
încearcă să exploateze şi să valorifice avantajele pe care le oferă unele elemente ale peisajului.
b) din punct de vedere social turismul a devenit o componentă de bază a
comportamentului uman din statele dezvoltate.
Ţinând seama de toate definiţiile prezentate până acum se poate spune că turismul este
o componentă activă a vieţii social-economice contemporane, care marchează profund
regiunile favorizate de un potenţial natural şi antropic de excepţie, prin atracţia exercitată
asupra maselor largi, în contextul creşterii nivelului de trai şi necesităţi atenuării influenţelor
nocive ale mediului urban-industrial modern. (I. Muntele, C. Iaţu, 2003).
De altfel şi O.M.T. a perfecţionat definiţia din 1978 şi a emis, în 1993, o definiţie mai
cuprinzătoare, conform căreia turismul cuprinde toate activităţile desfăşurate de către
persoane în cursul călătoriei în afara locului de domiciliu, pentru o perioadă care nu depăşeşte
un an, în diverse scopuri.
Accepţiunea noţiunii de ,,turism” a variat foarte mult în timp, de la ,,vilegiatura”
secolului al XIX-lea la o gama foarte largă de activităţi în prezent, activităţi care au
determinat clasificarea fenomenului turistic în mai multe tipuri. Astăzi sunt incluse în turism

4
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
şi activităţi precum participarea la diverse congrese, conferinţe, festivaluri, manifestări
sportive, pelerinaje, deplasări la sfârşit de săptămână, toate presupunând o puternică bază
materială

1.2. Turismul cultural – istoric

Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice.


Turismul cultural include turismul în regiunile urbane, în special orase mari, istorice si
obiective culturale (muzee si teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale ; este cazul
festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-
a facut trimitere în literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul
cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turistii "standard".
Apariţia turismului cultural în cercetare ca şi obiect de studiu îşi are originile la
începutul secolului XX, dar abia în 2002 Consiliul Internaţional pentru Monumente Culturale
şi Istorice a publicat o definiţie formală după cum urmează: „Turismul cultural şi cultural –
cognitiv este acea formă de turism care se concentrează asupra mediului cultural şi care, la
rândul ei include reperele culturale şi istorice le unei destinaţii sau moştenirea cultural-
istorică, valorile şi stilul de viaţă al populaţiei locale, artele, meşteşugurile, tradiţiile şi
obiceiurile populaţiei locale.” În plus, rudele culturale şi cognitive pot include şi o vizită sau
participare la activităţi şi evenimente culturale, vizite la muzee, concerte, expoziţii, galerii etc.
(Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor).
Turismul cultural este definit de către Organizaţia Mondială a Turismului (Raport
OMT 2012) drept „excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor şi acele
evenimente a căror valoare culturală şi istorică le-a făcut o parte a moştenirii culturale a unei
comunităţi”. În conformitate cu această definiţie, o caracteristică importantă a turismului
cultural este presupunerea că vizitarea sau prezenţa în locurile culturale şi istorice care au
legătură cu moştenirea culturală nu este neapărat principalul motiv al excursiei. Din această
perspectivă turismul cultural-istoric este rareori implementat într-o perspectivă „curată” şi cel
mai adesea este combinat cu alte tipuri tradiţionale sau specializate de turism. Această
caracteristică interesantă scoate la iveală oportunităţi de îmbunătăţire a eficienţei turismului
naţional şi regional prin dezvoltarea unui turism cultural-istoric, prin absorbţia şi integrarea în
turismul regional a resurselor culturale şi istorice şi dezvoltarea pe această bază a unui brand
regional de turism.

5
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Componenta principală în această definiţie este conceptul de „moştenire culturală”,
care include moştenirea tangibilă şi intangibilă ca un „set de valori culturale care sunt
purtătoare de memorie istorică, identitate naţională şi au o valoare ştiinţifică sau culturală”
(Legea Moştenirii Culturale, Articol 2, paragraf 1). Din perspectiva dezvoltării turismului
cultural, abordarea exhaustivă a conceptului de moştenire culturală duce la o abordare
integrată – cu excepţia monumentelor tradiţionale arheologice şi istorice care includ
moştenirea arhitecturală, artistică şi etnografică, infrastructura muzeală şi peisajul cultural şi,
cu o importanţă din ce în ce mai mare în ultima vreme – bisericile creştine şi alte lăcaşuri de
cult. Turismul cultural include pe lângă vizitarea locurilor istorice, furnizarea unei oportunităţi
de a savura realizările umane trecute. Ca parte a turismului intern, vizitarea unor astfel de
locuri este un prilej de admiraţie, de mândrie naţională şi de redescoperire a realizărilor
strămoşilor.
Turismul cultural este instrumentul pentru dezvoltarea economică, care duce la
creşterea economică prin atragerea vizitatorilor din exteriorul comunităţii gazde şi care sunt
parţial sau în mod general motivaţi de un interes în componentele istorice, artistice, ştiinţifice
sau care au legătură cu stilul de viaţă, realităţile, tradiţiile şi informaţiile referitoare la o
comunitate, regiune, grup sau instituţie. O astfel de călătorie se concentrează pe aprofundarea
mediului cultural, aici incluzând, de asemenea peisajele, artele vizuale şi teatrale, stilurile de
viaţă, valorile, tradiţiile şi evenimentele. Turismul caută moduri de a crea „produse turistice
comercializabile” precum şi un mediu de lucru şi de viaţă. Turismul cultural – cognitiv
reprezintă o interacţiune între componentele culturale, etnice şi istorice ale societăţii sau ale
locului care urmează a fi utilizat ca resursă pentru atragerea turiştilor şi dezvoltarea
turismului.
Turismul cultural mai poate fi definit pe de o parte din motivatia accesului la
obiectivele culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau alte situri culturale sau
eveniment, dar si trasee pentru studiu. Într-un sens mai larg orice forma de turism poate fi
definita drept turism cultural daca reuseste sa satisfaca nevoia umana de baza pentru
diversitate, având tendinta sa creasca constientizarea culturala a individului descoperind noi
cunostinte, experiente si întâlniri. Turismul cultural ofera oportunitatea
dialogului intercultural prin posibilitatea dialogului descoperirii si aprecierii
diversitatii culturale.
Turismul si cultura au fost mereu foarte apropiate în Europa, aceasta fiind tot timpul o
destinatie importanta pentru cei atrasi de cultura sa bogata si de mostenirile istorice. Ba mai

6
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
mult mostenirea culturala a Europei reprezinta una din cele mai vechi si mai importante
mosteniri producatoare de turism.
Tendintele majore care au fost observate în ceea ce priveste turismul cultural sunt:
- interactiunea între cultura si turism îsi are radacinile în perioada de început a
turismului si în prezent câstiga din ce în ce mai multa însemnatate;
- turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabila si dialogurile
intreculturale;
- mostenirea culturala este expresia identitatii oamenilor, a teritoriului, istoriei,
traditiilor si civilizatiei.
Turismul cultural atrage un numar din ce în ce mai mare de turisti. Potrivit unui studiu
al Comisiei Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivatie culturala, în timp ce 60%
dintre turistii europeni sunt într-adevar interesati în descoperirea culturala în timpul calatoriei
lor.
În afara de cresterea sustinuta a cererii turistice globale, atât interna cât si
internationala, care cuprinde toate tipurile de destinatii, exista si alti factori care explica acest
trend:
- turistul modern este sofisticat, în cautarea de diferite experiente culturale;
- autoritatile locale privesc turismul ca pe o sursa de venit si oportunitati economice.
Turismul cultural reprezinta o piata în plina dezvoltare. OMT estimeaza o crestere
anuala de 10-15% a calatoriilor de interes cultural, în contextul unei cresteri medii totale de 4-
5% a industriei turistice în general. De vreme ce atractiile istorice se afla cu precadere în
orase, turismul cultural este în mod firesc asociat cu turismul urban. Investitiile competitive în
dotarile culturale si în infrastructura necesara gazduirii turistilor din regiunile urbane au un
impact direct asupra economiei si induc o îmbunatatire a nivelului de trai. Mai mult, un centru
cultural urban reprezinta un factor care determina valoarea orasului care se adauga altor
factori locali (accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determina
competitivitatea orasului în economia globala.
Organizarea spatiala a resurselor culturale din oras si relatiile lor cu
infrastructura ( hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru
succesul strategiei de dezvoltare a turismului cultural.
Sectorul cultural al unui oras consta în:
. caracteristicile fizice ale orasului si mostenirea culturala;

7
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
. dotarile culturale în cel mai larg sens, incluzând aici evenimentele, expozitiile,
institutiile si infrastructura, cum ar fi teatrele, muzeele, galeriile, librariile, dotarile recreative
si comertul cu arta.
În timp ce produsele propriu-zise sunt (relativ) imobile datorita naturii lor partial
nereproductibile, în asa-zisele "destinatii istorice" activitatile complementare pot fi localizate
liber în vasta "regiune turistica". În orase ca Venetia, Bruges, Salzburg se poate observa ca o
mare parte din activitatile economice sunt alocate prioritar utilizatorilor orasului si, în
particular, turistilor, în detrimentul rezidentilor urbei respective. Restaurante, hoteluri,
magazine de toate felurile, de la cele de lux pâna la cele de suveniruri ieftine, galerii de arta,
case de schimb, toate sunt concentrate în jurul centrului de atractie si intra în legatura cu
functia rezidentiala a orasului. Altele, din care o mare parte sunt localizate în aceleasi zone
centrale, dar în zone mai dispersate, sunt acele servicii care raspund atât necesitatilor
turistilor, cât si ale rezidentilor: spalatorii, magazine de haine, ateliere de mestesugarie,
catering (preparare si distributie de hrana la domiciliul clientului), saloane de coafura,
magazine alimentare.

1.3.Formele turismului cultural


Se observă aşadar că, indiferent de clasificarea la care ne raportăm, turismul cultural
apare ca un tip de turism clar diferenţiat de celelalte forme sau tipuri de turism mai ales prin
motivaţie. El poate fi definit ca o formă de mobilitate turistică al cărei scop principal este
lărgirea orizontului de cunoştinţe prin descoperirea patrimoniului cultural-artistic sau
arhitectural şi al teritoriilor în care acesta se înserează. Conform Micului Dicţionar
Enciclopedic, cultura reprezintă expresia civilizaţiei materiale şi spirituale generate a unui
popor. În sens larg cuprinde atât cultura materială (toate bunurile materiale şi tehnicile
necesare producerii lor), cât şi cultura spirituală (creaţiile din domeniul ştiinţei, literaturii,
artelor). În acest context turismul cultural reprezintă o formă de valorificare a resurselor
antropice şi tocmai de aceea în sfera sa de cuprindere se poate include şi turismul citadin şi
turismul rural-etnografic. Turismul cultural trimite obligatoriu la noţiunea de patrimoniu, care
reprezintă componentele materiale şi imateriale ale identităţii oricărei societăţi, elaborate, apoi
transmise şi reactualizate în teritoriu. Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele,
ansamblurile arhitectonice, oraşele de artă, satele cu tradiţii bine păstrate, siturile arheologice,

8
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
grădinile, edificiile de natură religioasă sau militară. Patrimoniul imaterial include sărbătorile
şi manifestările culturale, tradiţiile şi aptitudinile creative acumulate în timp.
P. Origet de Cluzeau sintetizează, în lucrarea sa ,,Le tourism culturel” principalele
teme ale turismului cultural şi formele de manifestare turistică pe care le generează astfel:

TEMA FORMULA TURISTICĂ EXEMPLE


Pelerinaj, întâlniri
Religioasă Lourdes, Taize
carismatice
Descoperirea de oraşe,
Circuit, sejur cu excursii Bruges, Bretagne, Italia
regiuni, ţări
Istorică Circuit, vizitarea sitului Napoleon în Corsica
Circuitul Debarcării în
Amintire Circuit şi excursie
Normandia
Vizita canadienilor la „verii”
Etnică Circuit, sejur
lor acadeeni din Poitou
Valea Loirei, stagiu muzical
Artistică Circuit, stagiu
la Arc et Senans
Circuit tematic, excursie în
Artizanat / Industrie Vizitarea centralelor nucleare
situri industriale
Circuitul parcurilor şi
Parcuri şi grădini Circuit, sejur, excursie
grădinilor din Normandia
Festivaluri, manifestări Expoziţia de pictură de la
Sejur
culturale Paris
Circuit – degustare în
Gastronomic Sejur, circuit, stagiu culinar Burgogn
Stagiu „canard” în Dordogne
Cumpărături de obiecte de
Cumpărături Sejur în oraş
artă şi de lux
Lingvistică Sejur în şcoală, în familii Marea Britanie, Germania
Ore de patrimoniu.
Pedagogia culturii Ore în afara şcolii
Călătorii de studiu

9
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Acelaşi autor identifică o serie de caracteristici ale turismului cultural, pe care le
prezentăm în continuare.
Fluxurile turistice în cadrul turismului cultural se caracterizează prin alcătuirea dintr-o
clientelă proprie care poate fi fie specializată într-o anumită tematică (capabilă să parcurgă
distanţe impresionante pentru a surprinde încă o faţetă a pasiunii lor), fie atrasă de tot ce este
cultural, fie ocazională, care este de obicei majoritară şi se constituie din cei care, aflaţi în
concediu sau vacanţă în scopul odihnei şi recreerii, vizitează şi obiectivele turistice antropice
din spaţiul în care se află. O altă caracteristică a fluxurilor care participă la realizarea
turismului cultural o reprezintă apartenenţa participanţilor la categorii socio-profesionale
superioare sau cu un nivel de educate mediu şi ridicat: elevi, studenţi, intelectuali şi de aceea
caracterul sau de masă este incert. Preponderentă în alcătuirea fluxurilor turistice este
populaţia urbană.
Practicile turistice culturale sunt şi ele destul de diferite, variind de la vizitarea
muzeelor şi monumentelor în scopul cunoaşterii efective a patrimoniului acestora, la simpla
lor utilizare, ca decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat
în apropierea unui obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Există, se pare, şi o diferenţiere a
practicilor culturale pe sexe: femeile sunt mai atrase de artele plastice şi de arhitectură,
dominând net mişcările turistice culturale; bărbaţii preferă siturile tehnico-ştiinţifice, tradiţiile
şi artele populare. În general există o preferinţă pentru siturile culturale în aer liber, ruinele
atrăgând mai mulţi vizitatori decât multe monumente păstrate intactate.
Practicile culturale se pot deosebi şi în funcţie de specificul mental şi comportamental
al unor popoare. Astfel, anchetele efectuate în Franţa, principala destinaţie a turismului
cultural mondial, demonstrează o anumită superficialitate a spaniolilor, o preferinţă a
germanilor pentru artă romană sau Evul Mediu, dorinţa nord-americanilor de a-şi regăsi
rădăcinile culturale, atracţia olandezilor pentru spaţiile rurale, interesul britanicilor pentru
descoperirea monumentelor şi a locurilor care evocă relaţiile franco-engleze, în timp ce
italienii preferă sanctuarele şi locurile de cult.
În ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s-au diversificat foarte mult,
luând forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. Îmbogăţirea ofertei turismului
cultural se realizează sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios şi exigent
şi atitudinea comunităţilor locale care doresc să obţină beneficii de pe urma activităţilor
culturale pe care le finanţează.

10
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Eficienţa turismului cultural este cea mai redusă dintre toate tipurile de turism, dar
dezvoltarea sa prezintă şi o serie de avantaje, ce se referă la faptul că cererea este stabilă,
solidă şi nu ţine cont de modă, aşa cum a fost cazul turismului balneo-climateric. Potenţialul
de extindere este imens, mai ales în contextul mondializării, când situri exotice precum Insula
Paştelui nu mai sunt aşa de îndepărtate.

1.4. Tendinte in turismul cultural (mondial / european)


În ceea ce priveşte geografia turismului, tematica sa poate fi organizată în jurul a trei
concepte majore:
 distribuţia spaţială (a ofertei şi a cererii turistice, a modurilor de practicare a
acestei activităţi, a strategiilor de localizare, a difuziunii formelor prin care se manifestă în
spaţiu)
 producţia spaţiului turistic (atât imaginar – reprezentări, percepţii, cât şi material
– forme, modele, tehnici de amenajare, peisaje rezultate)
 adecvarea spaţială a activităţilor turistice, în multiplele forme de manifestare.
Deşi toate aceste aspecte impun o abordare sistemică a fenomenului turistic, cea mai
mare parte a studiilor geografice abordează doar o parte a sistemului turistic şi anume
potenţialul turistic sau locul de destinaţie al turiştilor.
Geografia turismului operează cu o serie de concepte care nu sunt definite unitar în
literatura de specialitate. I. Muntele şi C. Iaţu vorbesc despre materia primă a turismului pe
care o consideră a fi spaţiul şi pe care o subdivid în materia primă naturală şi materie primă
antropică. Autorii admit faptul că materia primă turistică se confundă cu potenţialul turistic
resursele turistice sau oferta turistică, între care introduc totuşi câteva nuanţări.
Potenţialul turistic se referă la elementele naturale sau antropice care pot constitui
obiectul atracţiei turistice; el reprezintă de fapt o sumă a unor condiţii obiective, naturale sau
sociale, dar şi subiective, ce ţin de motivaţii şi necesităţi, aflate într-o continuă dinamică. Se
pot diferenţia potenţialul turistic amenajat, potenţialul turistic utilizat şi potenţialul turistic
amenajabil. Alţi autori (P. Cocean şi colab., 2002) consideră potenţialul turistic ca fiind suma
dintre fondul turistic şi baza materială.
Resursele turistic presupune existenţa unor arii de maximă concentrare a atracţiilor
turistice. Noţiunea de resursă turistică este dependentă de posibilităţile tehnice ale societăţii:

11
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
insulele tropicale, bogate în resurse turistice nu au putut fi valorificate turistic decât prin
inventarea avioanelor supersonice.
Oferta turistică se referă la un potenţial deja amenajat, transformat în produs turistic.
Ea reprezintă totalitatea resurselor turistice naturale şi antropice, echipamentul ,,de producţie”
a serviciilor turistice, masa de bunuri alimentare, industriale, destinate consumului turistic,
forţa de muncă specializată în activităţile specifice, infrastructura turistică şi structurile de
primire. (G. Erdeli, 1999).
Infrastructura turistică sau baza tehnico-materială este alcatuită din toate dotările
tehnice şi edilitare necesare asigurării tuturor serviciilor reclamate de buna desfăşurare a
fenomenului turistic. În cadrul ei se includ capacităţile de cazare şi alimentare publică, reţeaua
de servicii aferente turismului, mijloacele de agrement şi tratament, căile de comunicaţii,
infrastructura tehnică.
Fluxul turistic defineşte mişcarea în teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de
provenienţă spre cele receptoare. Se caracterizează prin direcţie, ritm şi intensitate.
Produsul turistic înglobează totalitatea bunurilor şi serviciilor indispensabile bunei
desfăşurări a activităţilor de agrement şi recuperare fizico-psihică. După unii produsul turistic
ar include şi elementele fondului turistic, după alţii, intră în această noţiune doar elemente
care se consumă şi se reciclează prin aportul economiei turismului. El trebuie să aibă
întotdeauna o expresie bănească.
Piaţa turistică reprezintă aria de interferenţă a produsului turistic cu consumatorii săi,
a unei părţi a ofertei turistice cu cererea. Se suprapune în general zonelor receptoare, dar nu
lipseşte nici de-a lungul drumurilor de acces sau chiar din aria emiţătoare (bunuri şi informaţii
indispensabile oricărei activităţi recreative sau de refacere).

FLUXURILE TURISTICE GENERATE DE TURISM CULTURAL


Cea mai mare parte a fluxurilor turistice se îndreaptă spre Europa Occidentală, care
concentrează aproape 3/5 din turismul internaţional şi 3/4 din cel intern. Tendinţa fluxurilor
turistice majore este de expansiune în afara cadrului vest-european, spre regiunile apropiate:
Africa de Nord, Europa de Est. Se poate face o distincţie între fluxurile cele mai importante
din punct de vedere cantitativ (fluxuri majore) şi fluxurile care antrenează un număr mai mic
de persoane, ce se îndreaptă spre atracţii turistice punctuale.

Repartiţia geografică a numărului de turişti sosiţi (2000)

12
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

P. Cocean, Gh. Vlăsceanu, B. Negoescu, Geografia generală a turismului, Meteor


Press, 2002

A.FLUXURILE TURISTICE MAJORE

1. FLUXURILE TURISTICE SPRE SUDUL EUROPEI


Aceste fluxuri sunt cele mai importante la nivel mondial, antrenând anual circa 185
milioane turişti internaţionali, concentraţi mai ales în sezonul estival. Repartiţia acestora pe
ţările primitoare este următoarea: 48,5 milioane în Spania, 41,2 milioane în Italia, 35 milioane
în sudul Franţei, 21,8 milioane în Portugalia, 15,7 milioane în Grecia, 5 milioane în Croaţia,
1,5 milioane în Malta, în 2000. (I. Muntele, C. Iaţu, 2003). Fluxurile dirijate spre sudul
Europei au o dublă geneză: pe de o parte climatul blând şi plajele însorite, pe de altă parte
bogatul patrimoniu cultural din această regiune. Este greu de realizat o distincţie clară între
cei care sosesc aici atraşi de potenţialul natural şi cei care sunt atraşi de resursele antropice.
De altfel, foarte frecvent, cele două componente ale potenţialului turistic al zonei beneficiază
de aceeaşi clientelă, secvenţa culturală fiind prezenta printre practicile turistice ale celor care
vin aici pentru soarele şi mondenităţile de pe Coasta de Azur, de exemplu. Originea acestor
fluxuri se află în Europa de Nord-Vest, America de Nord, estul Asiei, iar atracţiile de ordin
cultural care le generează se constituie în oraşe-muzeu, monumente, festivaluri şi congrese
prestigioase.
Centrele urbane din Europa sudică, cu bogatul lor patrimoniu cultural, concentrează o
mare parte a turiştilor sosiţi aici. Trebuie menţionate, în acest context, oraşele italiene –
Veneţia, Florenţa, Pisa, Roma, Siena, Verona – cele spaniole ( Madrid, Barcelona, Granada,
Sevilla, Cordoba, Toledo), dar şi cele din sudul Franţei – Avignon, Narbonne, Aries, Nimes
sau din Grecia – Atena, Salonic.
13
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Fluxurile dirijate spre centrele urbane menţionate sunt alcătuite dintr-o clientelă foarte
cosmopolită, care se deplasează cu cele mai diverse mijloace de transport: autoturism,
autocar, avion, pacheboturi de lux. Se pot identifica câteva itinerarii privilegiate, dispuse axial
(I. Muntele, C. Iaţu, 2003):
a) axa mediană Rin – Ron – Mediterana, folosită cu precădere de turiştii
scandinavi, olandezi, belgieni, germani, britanici, francezi şi elveţieni care pot alege între
destinaţiile din Franţa şi Italia, sau, într-o anumită măsură, din Peninsula Iberică.
b) axa occidentală – se desprinde, în zona Parisului, din cea mediană, orientându-
se spre sud-vest, spre Ţara Bascilor, sau traversând Pirineii spre interiorul Spaniei.
c) axa orientală – care se formează în Germania, canalizându-se în bazinul
superior al Dunprii, de unde străbate Elveţia şi Austria, pentru a dirija turiştii spre ruinele
italiene.
d) axa sud-estică ce corespunde mişcărilor care au ca destinaţie Grecia sau coasta
dalmată;
e) axa nord-sud care se conturează în Europa de Est, având ca puncte de plecare
în principal Polonia şi Rusia, iar ca destinaţii favorite Grecia şi Turcia.

2. FLUXURILE SPRE EUROPA ATLANTICĂ


Europa Atlantică atrage anual circa 100 milioane turişti, care se îndreaptă fie spre
plajele şi oraşele litorale, fie spre oraşele din interior, care dispun de un potenţial antropic
imens. Cea mai atractivă pare a fi Franţa de nord-vest, care polarizează aproximativ 30
milioane turişti anual, regiune urmată de Marea Britanie (25 milioane turişti anual), Germania
(17,5 milioane turişti anual), Belgia (14 milioane), Olanda (7 milioane). În ultima vreme s-a
impus şi Irlanda, prin fluxuri ce totalizează 6 milioane turişti anual.

Fluxurile turistice în Franţa (2000)

14
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

P. Cocean, Gh. Vlăsceanu, B. Negoescu, Geografia generală a turismului, Meteor


Press, 2002

Între componentele fluxurilor turistice ce se dirijează spre această regiune, fluxurile


turistice urbane se remarcă prin importanţă şi perenitate. Ele se îndreaptă spre Paris, Londra,
Bruxelles, Amsterdam, Hamburg, Copenhaga, Berlin, Helsinki, Viena, Munchen. La acestea
se adaugă oraşele cu vocaţie turistică deosebită, ce polarizează mare parte din fluxurile acestei
regiuni: Bruges, Gand, Anvers (Belgia), Aachen, Lubeck (Germania).
Fluxurile turistice spre Valea Loirei reprezintă o altă componentă importantă a
fluxurilor ce ajung în Europa Atlantică, prin cei peste 7 milioane turişti pe care îi antrenează
anual. Dimensiunea acestor fluxuri este legată şi de apropierea Parisului, care furnizează o
mare parte din clientelă. Fluxul renan, ce se îndreaptă spre oraşele cu tradiţii culturale Mainz,
Freiburg, Heidelberg şi Koln prezintă asemănări cu cel anterior, dar este de mai mică
amploare.

3. FLUXURILE SPRE EUROPA CENTRAL-ESTICĂ


Ca urmare a istoriei recente, marcată de impunerea unor limite destul de rigide
circulaţiei persoanelor, fluxurile generate de atracţiile antropice din această regiune sunt mult
sub nivelul celor din Europa Sudică sau Vestică. În cadrul acestor fluxuri se disting cele care
se dirijează spre oraşele şi capitalele cu un patrimoniu important şi cu un rol istoric major în
trecut: Budapesta, Praga, Cracovia, Varşovia, Moscova, St. Petersburg, Kiev. În afara acestor
oraşe mari, foste sau actuale capitale, există şi o serie de oraşe mai mici care, prin patrimoniul

15
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
lor bogat, uneori parte a patrimoniului mondial protejat de UNESCO, sunt capabile să
polarizeze fluxuri relativ importante. Se pot menţiona: Sighişoara, Braşov, Sibiu (România),
Czestochowa, Torun, Poznan (Polonia), Vac şi Esztergom (Ungaria). Castelele Boemiei şi
mănăstirile Bucovinei constituie alte obiective generatoare de fluxuri turistice după 1990.

4. FLUXURILE NORD-AMERICANE
America de Nord şi Centrală împreună cu arhipelagurile caraibiene constituie a doua
mare destinaţie pentru turiştii actuali şi polarizează circa 150 milioane turişti anual, dintre
care peste 50 milioane originari din Europa, urmaţi de cei proveniţi din America de Sud sş
Asia. La acest flux extern se adaugă circa 450 milioane persoane anual care participă la
fluxurile turistice interne. Regiunea are însă o participare mult mai modestă la constituirea
fluxurilor exterioare, numai 25 milioane turişti nord-americani venind anual în Europa.
Destinaţiile predilecte ale fluxurilor exterioare sunt Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi
cu siguranţă ca motivaţia culturală este una importantă în constituirea acestor fluxuri. În
ultima vreme se constată un progres evident al fluxurilor dirijate spre Asia care antrenează
peste 8 milioane turişti, dirijat mai ales spre Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Taiwan sau
Hong Kong.
Dintre fluxurile care se conturează pe continentul nord-american se remarcă, ca având
motivaţie culturală, fluxul nord-estic, dirijat spre zona Marilor Lacuri şi al litoralului estic al
SUA, având ca puncte nodale oraşele New York, Washington, Quebec, Montreal, Chicago şi
fluxul mexican care a totalizat, în anul 2000, circa 20 milioane turişti, flux general atât de
atracţiile naturale (Acapulco, Cancun), cât şi de cele culturale ( Pen. Yucatan, Ciudad de
Mexico).

5. FLUXURILE JAPONEZE
Japonia reprezintă o regiune emiţătoare importantă în turismul mondial, mai ales în
ultimele două decenii, de când legislaţia privind concediile a devenit mai permisivă. Dacă în
1961 numărul japonezilor care părăseau ţara în scopuri turistice era de doar 100 000, în 1998
numărul acestora ajunsese la 17 milioane. În ceea ce priveşte turismul cu motivaţie culturală
se distinge fluxul nipon dirijat spre Europa (care a beneficiat, în 1998, de peste 3 milioane
turişti japonezi), îndeosebi spre Franţa şi Italia. Japonezii constituie şi principala clientelă
turistică în China, printre motivaţii aflându-se, cu siguranţă, şi cele culturale.

16
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
B. FLUXURILE TURISTICE MINORE
Acestea sunt fluxuri de dată mai recentă, dirijate spre statele în curs de dezvoltare, care
prezintă avantajul unor servicii turistice mai ieftine şi al exotismului.

1. FLUXURILE SPRE MEDITERANA MERIDIONALĂ (cf. I. Muntele, C. Iaţu, 2003)


Sunt fluxurile care se îndreaptă spre statele Maghrebului şi spre Egipt şi care s-au
format ca urmare a potenţialului natural şi antropic important din regiune, datorită apropierii
de Europa şi, nu în ultimul rând, pe baza unei infrastructuri puse la punct în perioada
coloniala. Deşi regiunea ar fi putut să intre în circuitul turistic mondial încă din secolul al
XIX-lea mai ales ca urmare a patrimoniului cultural al Egiptului, lucrul acesta nu a fost
posibil din cauza instabilităţii politice a zonei, care pune probleme şi în prezent. Principala
destinaţie din zonă a constituit-o multa vreme Egiptul, care, în 2000, a primit 5,5 milioane
turişti. În ultimii ani Egiptul a cedat locul statelor din Maghreb, în special Marocului, care a
atras, prin monumentele maure de la Fes, Marrakech şi Meknes, peste 6 milioane turişti.

2. FLUXURILE SPRE ASIA ANTERIOARĂ


Asia Anterioară înglobează Peninsula Arabică, Iranul, Turcia şi Levantul, regiuni ce se
remarcă printr-un potenţial turistic deosebit, datorat în primul rând succesiunii unor civilizaţii
cu rol capital în devenirea umanităţii. Fluxurile care se îndreaptă spre această zonă sunt
constituite predominant din europeni şi au totalizat, în 2000, circa 35 milioane persoane. Deşi
au toate premisele să devină majore, fluxurile turistice din această zonă se confruntă cu
aceeaşi problema ca şi cele anterioare: instabilitate politică şi ameninţarea terorismului.
Turcia este destinaţia predilectă, polarizând circa 12 milioane turişti anual. Turismul
cultural se datorează obiectivelor de la Catal Huyuk, Troia, Milet, Pergam, Istambul.
În Orientul Apropiat turismul cultural se desfăşoară sub forma pelerinajelor care dau
naştere unor fluxuri foarte importante: 3 milioane turişti spre Israel, spre oraşele sfinte
Ierusalim, Bethlehem şi Nazareth, 4 milioane turişti spre Arabia Saudită, spre Mecca şi
Medina. La fel de importante au devenit, în ultimul deceniu fluxurile dirijate spre Iordania (4
milioane turişti), Siria (2,5 milioane), cu numeroase vestigii care s-au succedat aici timp de
peste 5 milenii – Gerash, Petra, Damasc, Palmyra, etc.
Libanul, cunoscut altădată drept „Elveţia Orientului” se reface greu după războiul civil
care i-a distrus aproape întreaga infrastructură turistică şi l-a scos din circuitul turistic
mondial.

17
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

3. FLUXURILE TURISTICE DIN ASIA MUSONICĂ


Deşi premisele activităţilor turistice în această zonă au fost create în perioada
colonială, dezvoltarea turistică este de dată recentă. Fluxurile atrase de această zonă sunt
originare din ţările dezvoltate şi sunt generate de atracţiile balneare completate cu cele
cultural-etnografice.
Principalul flux se dirijează spre statele sud-est asiatice: Thailanda – 9 milioane turişti,
Malayesia – 10 milioane, Indonezia – 5 milioane, Filipine – 2 milioane. Extremul Orient
constitute a doua destinaţie din zonă, China fiind fără care a cunoscut o dezvoltare deosebită a
activităţilor turistice, dovedită de creşterea numărului de turişti de la 13,2 milioane în 1990 la
31,2 milioane în 2000.
India este un alt pol de atracţie din regiune care atrage circa 6 milioane turişti anual.
Din perspectiva turismului cultural, atracţiile principale sunt oraşele mogule, templele şi
siturile antice.

4. FLUXURILE TURISTICE SUD-AMERICANE


Turismul sud-american este slab dezvoltat faţă de potenţialul de care dispune
continentul sudic. Numărul total al turiştilor care au ajuns în America de Sud a fost de 14
milioane în 2000, turişti originari predominant din Europa şi îndreptându-se spre Argentina (5
milioane), Uruguay (3 milioane), Chile (2,5 milioane), Brazilia (2,5 milioane). Fluxurile
turistice se îndreaptă mai ales spre marile oraşe din zona: Buenos Aires, Montevideo, Rio de
Janeiro, Sao Paulo. O altă atracţie o constituie vestigiile civilizaţiilor precolumbiene.
Fluxurile minore dirijate spre Africa subsahariană, Australia, Noua Zeelandă şi
insulele din marile intertropicale sunt generate predominant de potenţialul turistic natural.

18
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI


GORJ

2.1 Scurt istoric


Izvoarele istorice atestă că încă din paleoliticul mijlociu purtătorii culturii şi-au gasit
adăpost în peşterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveală de arheologi şi speologi la
Baia de Fier şi Broşteni. Aşezările de la Băleşti, Crasna, Vladimir, Runcu şi Teleşti stau
mărturie locuirii judeţului în epoca neolitică şi cea a bronzului.1
Cercetările arheologice sistematice efectuate de instituţii specializate, între care şi
Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, au dus la descoperirea complexului de
fortificaţii romane de la Bumbeşti-Jiu, a castrelor cu val de pământ de la Cătunele, Pinoasa-
Vârt, precum şi a aşezărilor civile romane de la Săcelu, Ciocadia, Târgu Jiu, Slobozia -
Bârseşti, care atesta o viaţă romană intensă, fapt ce va duce la o simbioză daco-romană, etapă
importantă în formarea poporului şi limbii române.2
Teritoriul judeţului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest judeţ a
fost vreme îndelungată o unitate administrativă distinctă. Din secolul al X-lea până în secolul
al XIII-lea judeţul a fost o parte distinctă a formaţiunii politice condusă de Litovoi. Teritoriul
pe care îl acoperă astăzi a fost numit judeţul Jaleş, în documente datând din 1385, când a fost
sub conducerea lui Dan I şi din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la
sfârşitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca judeţ.3
Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al
judeţului a fost judeţul Jaleş. Din aceeaşi dată sunt consemnate şi localităţile Tismana şi
Dabaceni, ultima fiind fosta reşedinţă a Gorjului.4
1 MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GORJ (consultingcompany.ro): pagina 8.
2 carteagalbena.ro. Accesat la 18 decembrie 2011.
3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj
4 carteagalbena.ro. Accesat la 18 decembrie 2011.
19
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
De pe aceste meleaguri se declanşează mişcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria
Principatelor Române sfârşitul vechiului regim feudal şi începutul epocii moderne. Acest
proces de renaştere naţională în Principatele Române îl are în fruntea sa pe Tudor
Vladimirescu, originar din Vladimir, care în ianuarie 1821, la Padeş, dă citire proclamaţiei
către popor, un adevărat program al revoluţiei.
Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde şi judeţul Gorj, „Proclamaţia eliberatoare”
fiind citită la Târgu Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarcă activitatea, în cadrul guvernului
provizoriu, a generalilor Gheorghe Magheru, originar din Gorj şi Christian Tell, născut în
Braşov, dar devenit moşier în Gorj în urma căsătoriei, ce vor reprezenta judeţul în Adunarea
Constituţională.
Treizeci de ani mai târziu, efective militare gorjene vor participa la războiul de
independenţă. Se remarcă şarja escadronului III Gorj din regimentul 2 Călăraşi, în luptele de
la Vidin în octombrie 1877. Sacrificiul ostaşilor gojeni în obţinerea independenţei, s-a ridicat
la peste 241 morţi.
Din 1998 Judeţul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia.

2.2 Asezare geografica


Judeţul Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este
limitat de judeţele: Dolj (sud-est), Mehedinţi (sud-vest), Caraş-Severin (nord-vest),
Hunedoara (nord) şi Vâlcea (est). Principalele oraşe şi municipii sunt Târgu Jiu (reşedinţa de
judeţ), Bumbeşti-Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni şi Rovinari.
Relieful judeţului Gorj este variat şi poate fi împărţit în trei unităţi fizico-geografice.
Acestea sunt: Carpaţii Meridionali, reprezentaţi de munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng,
Subcarpaţii Getici între râurile Motru şi Olteţ, dealurile sudice care se întind de-a lungul
Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare la 100 m în
Valea Jiului din sudul judeţului.Teritoriul judeţul Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi
apele de carst provenite din bara calcaroasă montană unde s-a făcut şi captarea celor două
izvoare la Runcu şi Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice la
adâncimi mici de circa 2–3 m se află în depresiunile subcarpatice şi în luncile râurilor din
zona de podiş folosită de locuitori prin captări în puţuri. Apele minerale apar la Săcelu în
izvoare, folosite pentru băi.5

5 Judeţul Gorj
20
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Clima este temperat-continentală moderată cu influenţe mediteraneene. Datorită
configuraţiei reliefului, clima este diferenţiată în funcţie de treptele de relief. Temperaturile
medii anuale cresc dinspre nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice.
Flora şi fauna judeţului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de
plante de tip submediteranean, pontic, balcanic şi balcano-dacic.
Hidrografia judeţului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort şi afluenţii lor, Râurile
Olteţ şi Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija,
Pasărea şi Godeanu. Lacurile sunt puţine şi sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor
(Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan).
Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordică, ce trece în
apropiere de localitatea Ţânţăreni. Limita estică se află în apropierea localităţilor Alimpeşti şi
Polovragi, pe lângă trecând meridianul de 23°39' longitudine estică. Limita vestică este
reprezentată de vârful Dobru din Munţii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine
estică. Paralela de 45° străbate teritoriul judeţului prin partea de sud a reşedinţei acestuia.6

2.3 Resurse naturale


2.3.1 Resurse naturale neregenerabile
Conform estimarilor, la inceputul anilor ¢90, teritoriul judetului concentra importante
resurse naturale neregenerabile: cca. 58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele
de minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale
si 3,3% la roci utile, existente la nivelul tarii.
Cele mai importante substante minerale utile sunt legate de formatiunile sedimentare
(carbune, titei si gaze naturale). Zacamintele de lignit identificate in 17 strate productive, in
formatiunile pliocenului, ofera largi posibilitati de exploatare in bazinele Motru, Rovinari, Jilt
si Berbesti.
Zacamintele de titei si gaze naturale, cantonate in formatiunile mio-pliocene cutate,
reprezinta una din principalele bogatii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt
localizate in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni,
Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti, Turburea.
Subsolul judetului este cunoscut si pentru rezervele de grafit care se gasesc langa Baia
de Fier (paraul Galbenu) si in zona Polovragi (raul Oltet).

6 MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDEŢULUI GORJ (consultingcompany.ro): pagina 9


21
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Rocile utile si materialele de constructie, variate si in cantitati mari, sunt raspandite pe
tot cuprinsul judetului, facand obiectul a numeroase exploatari : calcare in zona Gureni –
Pestisani si Suseni – Dobrita, Sohodol – Pocruia, Tismana ; granit in versantul stang al vaii
Bratcu – zacamantul Meri, in apropierea orasului Bumbesti – Jiu si pe paraul Valea Porcului.
La acestea se adauga : marne (Barsesti), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argila
refractara (Viezuroiu), argile comune (Balteni, Barsesti s.a.), nisipuri si pietrisuri, prezente
in materialul aluvionar al raurilor, acumulari mai importante fiind in raza localitatilor Telesti
(Bistrita), Barbatesti, Tg. Carbunesti (Gilort), Tg. Jiu si Tantareni (Jiu).

2.3.2 Resurse naturale regenerabile

In judetul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorita atat conditiilor de relief,
dominant foarte fragmentat, cat si de roca, clima si vegetatie (fond funciar 560,174 mii ha). In
zona piemontana si in sudul dealurilor subcarpatice domina solurile brute podzolice, in
asociatie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regula scheletice si au grosime redusa.
In partea centrala a judetului, in depresiunea Tg. Jiu – Carbunesti, pe relief asezat,
domina solurile brune, pe alocuri freatic – umede, solurile brune podzolite si, mai ales, in
nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au
de regula textura mijlocie la suprafata.
Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca larga a Jiului si afluentilor sai.
Suprafata ocupata de solurile erodate se ridica la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii
ha cu alunecari), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu
folosinta agricola cca. 110 mii ha.
Conditiile de sol si mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea larga in
agricultura a solului (cu exceptia depresiunii subcarpatice si a luncilor), astfel ca folosinta
silvica are o pondere mai insemnata.

2.4 Populaţie

22
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Gorj - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

23
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensământ, au fost recenzate 155.695 de locuințe
și 345.771 de persoane. Astfel, în municipiul Târgu Jiu au fost înregistrate 81.163 de
persoane, în Motru – 18.001, Rovinari – 12.627, Bumbești-Jiu – 9.373, iar în Târgu-
Cărbunești – 8236. De asemenea, în Târgu Jiu a fost înregistrat cel mai mare număr de
locuințe – 33.803, în timp ce cel mai mic număr a fost înregistrat la nivelul comunei
Samarinești, unde au fost numărate doar 805 locuințe. Distribuția pe medii a populației totale
în anul 2010 a pus în evidență preponderența populației rurale cu un număr de 202.128 de
persoane (53%), față de populația din mediul urban, ce însumează 179.515 de persoane
(43%). La nivelul județului Gorj există între 25.000 și 30.000 de romi. Alin Bobu, consilier pe
problemele romilor în cadrul Instituției Prefectului, a declarat (în 2011):
„În județul Gorj există cinci categorii de persoane care aparțin etniei: țigani
nevorbitori (lăutarii), țigani de vatră (precum cei din Obreja și Peșteana), țigani căldărari
(precum cei din Meteor și Pleoștina), rudarii (precum cei de pe strada Luncilor și Baia de
Fier) și ursarii (doar aproximativ 60 de persoane la Dănești). Dintre aceștia doar țiganii de
vatră și cei căldărari vorbesc limba țigănească și ca atare în aceste comunități vor fi
recenzori care cunosc limba.”

Directorul Direcției Județene de Statistică Gorj spune însă că nu aceasta este populația
Gorjului deoarece nu cuprinde persoanele plecate pentru o perioadă îndelungată din județ,
persoanele din unitățile speciale, care au fost recenzate separat și persoanele care s-au
autorecenzat.

24
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Populația județului Gorj s-a redus 41.000 de persoane față de anul 2002, când a avut
loc ultimul recensământ al populației și locuințelor. Specialiștii spun că scăderea populației s-
a înregistrat ca urmare a natalității scăzute, precum și a plecării gorjenilor în străinătate.
Conform prognozelor INS, populația județului va fi în 2013 de 379,9 mii de persoane
față de anul 2010 când a fost de 380.000 de persoane. Previziunile INS prevăd că populația
regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de 348,8 mii persoane,
înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% față de 15,4% cât se preconizează
pentru nivelul regiunii sud-vest Oltenia. De asemenea, la nivelul județului populația de vârsta
școlară, menține tendința de scădere, pe toate grupele de vârstă școlară; în anul 2015 populația
totală de vârstă școlară (3-24 ani) va fi 91.000 de persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane,
scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând a fi de 18,14%.

2.5. Analiza SWOT


A. Punctele forte ale judeţului Gorj ca destinaţie turistică

A1.Geografie si mediu
• Biodiversitatea zonelor geografice (zone montane, depresionare, colinare);
• Zonele naturale protejate, parcurile naţionale, rezervaţiile naturale şi
monumentele naturii oferă posibilităţi de turism şi agrement de week-end;
• Munţii Carpaţi (munţii Godeanu, Vâlcan, Parâng, Mehedinţi,Căpăţânii,);
• trasee montane marcate în întreaga zonă montană, practicabile şi pentru cicloturism;
• Reţea bogată de râuri;
• Număr mare de peşteri - peste 2000 reprezentând circa 1/6 din potenţialul speologic al
României;
• Diversitatea florei si faunei, unele dintre ele specii unice pentru România;
• Fond cinegetic şi piscicol bogat;
• Izvoarele de ape minerale cu potenţial balnear;
• Climat temperat continental cu influenţe submediteraneene;

25
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
• Zonă cu atractivitate turistică, în special pe plan intern şi mai puţin internaţional,
oferind condiţii favorabile pentru practicarea unei game variate de forme de turism:
drumeţie, alpinism, speologie, rafting, turism de aventura, turism auto, sporturi de
iarnă şi de vară, odihnă de scurtă şi lungă durată, tabere de copii şi tineret, tratament balnear
etc;

A2. Cultură si patrimoniu cultural


• Diversitatea obiectivelor de patrimoniu;
• Aşezări rurale în care se poate experimenta stilul de viaţă tradiţional;
• Muzee – pe diverse tematici;
• Gamă largă de sărbători populare, festivaluri de tradiţii şi folclor;
• Legende;

A3. Infrastructură, transport si comunicaţii


• Reţea bună de comunicaţii (telefon, radio, GSM, satelit);
• Reţea feroviară mare;
• Reţea de drumuri amplă, cu numeroase legături cu puncte de trecere a frontierei;
• Furnizarea energiei electrice pentru aproape întreg teritoriul;
• structuri de cazare variate: pensiuni, cabane, popasuri turistice, campinguri, vile, hoteluri
de la 1 stea la 3 stele;
• existenţa unor unităţi de prestări-servicii diversificate (bănci, bancomate, benzinării,
spălătorii, ateliere de reparaţii auto, ş.a.);

A4. Resurse umane


• Zonă cu oameni primitori si cu ospitalitate tradiţională;
• Populaţie tânără cu abilităţi lingvistice, ce oferă un potenţial pentru resursele umane din
turism;
• Cursuri de turism asigurate de către instituţii de învăţământ superior
(Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu);
• Numeroase agenţii turoperatoare sau detailişti;

A5 Cadrul legal si organizarea

26
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
• Sistemul de autorizare a activităţii turistice şi a furnizorilor de servicii turistice este
funcţional;

A6. Marketing si Promovare


• Studii şi promovare la nivel naţional pe baza cărora se pot programele de
promovare a judeţului;
• Pagini web de promovare a Gorjului;
• Marcă de turism neînregistrată dar existentă, ce atrage turiştii Brâncuşi;

A7. Altele
• Interes al investitorilor locali în dezvoltarea turismului;

B. Punctele slabe ale judeţului Gorj ca destinaţie turistică


B1. Geografie si mediu
• Poluarea industrială (minerit, termocentrale, petrol şi gaze, industria cauciucului
ş.a.);
• Unităţi industriale în activitate sau dezafectate şi poluante cu un impact vizual
negativ;
• Activitate de colectare, reciclare a deşeurilor, ecologizarea zonelor şi refacerea
cadrului naturală slab dezvoltate;
• Poluarea râurilor şi lacurilor (râul Jiu);
• Eroziunea şi poluarea zonelor de versant cu efect asupra căilor de acces rutier (defileul
Jiului);
• Slabă implementare a legislaţiei de mediu ca urmare a lipsei resurselor umane si
materiale (evitare poluării cu deşeuri, distrugerea fondului forestier);
• Ofertă restrânsă pentru agrement; Lipsa spaţiilor de agrement în zonele împădurite;

B2. Cultură si patrimoniu cultural


• Starea de degradare a numeroase clădiri şi monumente istorice;
• Legislaţia naţională privind conservarea clădirilor şi păstrarea
caracteristicilor arhitecturale nu este implementată;
• Calitatea prezentării şi traducerii în muzee sau puncte turistice este, în general, de
slabă calitate;

27
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
• Neincluderea în activităţi turistice a tradiţiilor locale şi folclorului; • Ofertă slabă şi
nediversificată a suvenir-urilor;

B3. Infrastructură, transport si comunicaţii


• Inexistenţa unui aeroport sau heliport local şi distanţe relativ mari până la facilităţi de
acest tip.
• Slaba dotare a autogărilor şi a staţiilor auto pe trasee;
• Poziţia judeţului în afara nodurilor de transport feroviar, rutier şi aerian naţionale şi
europene şi pentru a facilita dezvoltarea turismului;
• Calitatea slabă a trenurilor, autobuzelor şi a altor mijloace de transport în comun;
• Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi prost
întreţinute), lipsa unor căi de acces descurajează turiştii potenţiali;
• Lipsa autostrăzilor şi drumuri trans-europene nefinalizate (E79); Lipsa unei autostrăzi
reduce mult numărul de turişti, care preferă alte trasee mai accesibile în România;
• Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele şi atracţiile turistice – indicatoare turistice
convenţionale internaţionale de culoare maro;
• Acces limitat pentru persoanele cu dizabilităţi la numeroase hoteluri şi puncte de atracţie
turistică;
• Locuri de campare pentru corturi şi rulote auto, inexistente;
• Dotări edilitare (oficii bancare, postă, schimb valutar, ş.a.) insuficiente sau depăşite în
localităţile turistice;
• Lipsa sau capacitatea insuficientă a parcărilor auto şi a grupurilor sanitare în zone cu
obiective turistice sau pe traseele de circulaţie;
• Slabă dezvoltare şi repartiţie în teren a centrelor de informare turistică (târgu-Jiu, Rânca);
• Lipsa unor centre şi săli de conferinţe;

B4. Resurse umane


• Conştientizarea slabă a importanţei turismului pentru economie;
• Nivel de salarizare neatractiv, care stimulează migraţia forţei de muncă în afara judeţului
şi din industria hotelieră;
• Pregătirea profesională din sectorul hotelier nu corespunde întocmai nevoilor angajatorilor;
• Lipsa cursurilor de pregătire profesională în teritoriu (centru de formare profesională
în turism-în constituire la nivelul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu);

28
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
• Educaţia insuficientă în scoli în domeniul protecţiei mediului şi a turismului; • Slaba
conştientizare a oportunităţilor şi a potenţialului de dezvoltare a
carierei în industria turismului;

B5. Cadrul legal si organizarea


• Lipsa planurilor de dezvoltare turistică integrată a oraşelor şi localităţilor
turistice/staţiunilor;
• Întârzieri în soluţionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor şi a
proprietăţilor imobiliare care limitează dezvoltarea;
• Lipsa unor priorităţi de investiţie în turism şi infrastructură de transport şi circulaţie
turistică;
• Lipsa unor structuri asociative între operatorii din turism locali;
• Lipsa unor parteneriate public-private în scopul dezvoltării turistice;

B6. Marketing si Promovare


• Necesitatea dezvoltării unei imagini mai puternice, pozitive a judeţului Gorj şi a Olteniei,
la nivel naţional şi în străinătate, ca destinaţie turistică;
• Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru
informare, marketing şi rezervare; Promovarea insuficientă a potenţialului turistic,
cauzată de neimplicarea operatorilor de turism din judeţ în dezvoltarea şi
promovarea pe piaţa turistică naţională şi internaţională a unor programe turistice specifice
judeţului Gorj. Pe piaţa turistică a fost identificat doar un singur program turistic
specific Gorjului, singurul realizat după anul 1990, programul “Romania Gorj Adventure”
care a fost conceput în condiţii foarte bune, promovat corespunzător (târguri de turism,
pagină web, materiale de informare tipărite) şi o singură pagina web www.gorj-
turism.eu (www.gorj-turism.ro) , aparţinand C.J.Gorj /Salvamont;
• Lipsa unei mărci de regiune-Oltenia;
• Lipsa investiţiilor statului sau autorităţilor locale în dezvoltarea si promovarea
obiectivelor culturale–muzee, monumente etc.;
• Lipsa unei baze de date a festivalurilor şi a evenimentelor culturale care să permită o
promovare eficientă pentru turişti (interni si străini);
• Lipsa unui plan de marketing oficial al destinaţiilor turistice la nivelul judeţului şi a
regiunii Oltenia;

29
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
• Cercetarea insuficientă a pieţei prin studii periodice;
• Reţea necoordonată de centre de informare turistică în Gorj şi Oltenia care să ofere servicii
la diferite niveluri; Lipsa unui Centru de informare turistică în Târgu-Jiu şi în principalele
locaţii turistice. Cele două încercări de realizare a unor centre de informare turistică iniţiate
de către Consiliul Judeţean Gorj, la Târgu-Jiu şi Rânca, în sediile Salvamont nu pot
funcţiona la nivelul cerut unui astfel de centru, întrucât nu se află în punctele de aflux
turistic maxim, nu au materiale de promovare turistică ale operatorilor din
domeniu (operatorii din Gorj nu pun la dispoziţia centrelor astfel de materiale pentru că nu
au, le editează în cantităţi foarte mici şi în condiţii grafice neatractive). Singurele materiale
oferite sunt pliantul „Turism in Gorj“ – editat de C.J.Gorj /Salvamont şi pliantul „Gorj
Aventura“ editat de un touroperator local. În lipsa unor materiale de promovare cele
două centre şi-au axat activitatea numai pe informare directă (telefon, email),
majoritatea informaţiilor solicitate fiind cu cele cu specific montan, posibilităţi de
cazare, starea vremii, starea pârtiilor de schi;
• Colaborare redusă a sectorului public/privat pe probleme de marketing; Slaba informare,
motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în mediul rural) cu privire
la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea
beneficia;
• Materiale de promovare insuficiente sau de slabă calitate;
• Participări slabe la târgurilor de profil;

B7. Altele
Numărul mic de hoteluri/ capacitate mică de cazare; Insuficienta valorificare a bazei materiale
şi a logisticii etc.;
Majoritatea restaurantelor din zonă prezintă doar un meniu în limba română;

C. Oportunităţi
• Dezvoltarea cooperării regionale în domeniul turismului şi crearea unui pol turistic care să
ofere alternative pe piaţa turistică : Mânăstirile Olteniei vs. mânăstirile Moldovei , schi
Gorj vs. Hunedoara, schi Gorj vs. Sibiu sau schi în Gorj/Hunedoara vs. Valea Prahovei;
• Perspective de colaborare pe probleme specifice (consultanţă, transfer de know-how,
ridicarea calităţii serviciilor) în cadrul creat de ARE (Adunarea Regiunilor Europei);

30
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
• Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări: Italia,
Franţa, Turcia;
• Dezvoltarea pe termen lung a turismului de afaceri, dar şi a celorlalte forme de turism
(turismul cultural şi de agrement, turismul de tranzit, agroturismul şi turismul ecologic
etc.); Dezvoltarea municipiului Tg.Jiu, ca un centru de afaceri şi de investiţii, oferă
premiza dezvoltării turismului în întreg judeţul (atât prin creşterea numărului de vizitatori,
cât şi prin creşterea investiţiilor);
• Abordarea unor concepte şi strategii de dezvoltare turistică regională, proiecte
comune în cadrul Regiunii de dezvoltare 4 Sud-Vest (Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Olt, Dolj);
• Valorificarea superioară a potenţialului turistic, amenajarea unor zone de agrement,
înfrumuseţarea imaginii localităţilor judeţului etc., reprezintă oportunităţi care pot fi
exploatate de factorii interesaţi de dezvoltarea turismului local;
• Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniu ţintă;
• Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta,
Viena, Berlin;
• Interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale;
• Buna relaţionare instituţională: Consiliul Judeţean, Primăria Tg.Jiu, Prefectura
Gorj, Consilii Locale;

D. Ameninţări
• Vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat
(Vâlcea, Hunedoara)
• Degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură;
• Pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală;
• Poluare culturală, amploarea fenomenului kitch;
• Depopularea satelor şi migrarea tinerilor la oraş;
• Nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;
• Nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor
protejate, a fondului silvic, poluarea apelor;

31
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ - DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA


TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

3.1. Stabilirea obiectivelor

Programele de acţiune sunt elementele de practică a dezvoltării turismului pentru


fiecare măsură de dezvoltare turistică a judeţului Gorj.
Instituţiile publice în parteneriat cu mediul privat de afaceri vor fi nevoite să
sprijine financiar derularea acestor programe din măsurile planului operaţional.
De asemenea în vederea finanţării programelor vor trebui atrase fonduri europene prin
intermediul organismelor subordonate acestor instituţii publice. Proiectele pot fi multiple

32
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
iar acestea pot veni din parte autorităţilor cât şi din partea mediului de afaceri local, naţional
sau internaţional.
Ca urmare, scopul promovării turismului în judeţul Gorj îl constituie atât creşterea
circulaţiei turistice prin lărgirea gradului de adresabilitate a ofertei, cât şi educarea
turiştilor pentru protejarea patrimoniului istoric cultural şi natural.

Obiectivele generale ale promovării


În domeniul comunicării şi promovării turismului din Gorj, printre
obiectivele ce vor fi urmărite menţionăm:
1. reconsiderarea locului turismului zonei în cadrul turismului românesc şi creşterea atracţiei
produselor turistice gorjene pe piaţa internă;
2. impulsionarea circulaţiei turistice interne;
3. creşterea numărului vacanţelor petrecute în zonă;
4. creşterea ponderii cheltuielilor pentru practicarea turismului în zonă;
5. atragerea cât mai multor segmente de consumatori atât din interior, cât şi din afara ţării,
precum şi adaptarea strategiei promoţionale la specificul fiecărei pieţe;
6. recâştigarea pieţelor pierdute după 1989 şi penetrarea pe noi pieţe turistice;

3.2. Publicul tinta


Dacă se urmăreşte ponderea sosirilor şi înnoptărilor în structurile de primire
turistică urbane, balneare şi montane (tabele 2.4.14.;2.4.15.;2.4.16.), pentru perioada
2014-2016, se observă ponderea disproporţionată a turismului urban faţă de celelalte forme
de turism. Turismul urban este constituit în esenţă din două tipuri de orientări turistice:
turismul cultural şi turismul de afaceri. Turismul cultural se practică cu stabilirea unui
centru de cazare în Târgu-Jiu şi realizarea de trasee turistice în zona Gorjului.

Evidenţa turismului în anul 2014 Tabel 2.1.14.


Grad
Numă Număr Total Total Durat Turişti Dura Turişti Dura de
Localitate
BAIA DE r locuri turişti înnoptă ă român Înnopt tă străini Înnopt tă ocupar
MOTRU 15
FIER 32 849 1139 1,3 811 1098 1,4 38 41 1,1 9,8
NOVACI 23 54 338 619 1,8 336 616 1,8 2 3 1,5 3,1
PADES 14 34 70 222 3,2 70 222 3,2 0 0 0 zile 1,8
33
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
PESTISA 9 15 6 6 1,0 6 6 1,0 0 0 0 zile 0,1
POLOVR 9 18 21 68 3,2 21 68 3,2 0 0 0 zile 1,0
ROVINA 63 113 598 5504 9,2 598 5504 9,2 0 0 0 zile 13,3
10,8 10,8
TIRGU zile zile
TIRGU 281
CARBUN 598 33981 60723 1,8 32283 56286 1,7 1698 4437 2,6 27,8
TISMAN 5 10 3 9 3,0 3 9 3,0 0 0 0 zile 2,5
TURCEN 5 10 6 42 7,0 6 42 7,0 0 0 0 zile 11,5
Total
Total
turism
Total
turism 10,8 10,8
turism 2,3 2,3 2,6
Turism urban: Tg-Jiu, Motru, Rovinari, Tg-Cărbuneşti, Turceni.
Turism montan: Baia de Fier, Novaci, Padeş, Peştişani, Polovragi, Tismana. Turism
balnear: Săcelu.

Evidenţa turismului în anul 2015 Tabel 2.1.15.


Grad
Numă Numă Total Total Durat Turişti Durat Turişt Durat de
Localitatea r r turişt înnoptă ă român Înnopt ă i Înnopt ă ocupar
BAIA DE66 151 669 1428 2,1 664 1423 2,1 5 5 1,0 2,6
MOTRU 14 32 679 996 1,5 664 976 1,5 15 20 1,3 8,5
NOVACI 45 93 1308 2807 2,1 1267 2739 2,2 41 68 1,7 8,3
PADES 12 26 208 442 2,1 208 442 2,1 0 0 0 zile 4,7
PESTISA 9 18 187 441 2,4 187 441 2,4 0 0 0 zile 6,7
POLOVR 10 21 1446 2439 1,7 1331 2193 1,6 115 246 2,1 31,8
SACELU 104 222 1127 13598 12,1 1127 13598 12,1 0 0 0 zile 16,8
TIRGU 337 701 3195 61944 1,9 29896 55727 1,9 2058 6217 3,0 24,2
TISMANA 12 24 47 489 10,4 47 489 10,4 0 0 0 zile 5,6
Total
Total
Total
Total 609 1288 3762 84584 2,2 zile78028 2,2 zile6556 2,9 zile
Turism urban: Tg-Jiu, Motru.

34
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
Turism montan: Baia de Fier, Novaci, Padeş, Peştişani, Polovragi, Tismana. Turism
balnear: Săcelu.

Evidenţa turismului în anul 2016 Tabel 2.1.16.


Grad
Numă Numă Total Total Durat Turişt Dura Turiş Durată de
Localitatea r r turişt înnopt ă i Înnopt tă ti Înnopt medie ocupar
ARCANI -19 41 650 760 1,2 612 674 1,1 38 86 2,2 zile 5,1
BAIA DE24 54 575 899 1,6 575 899 1,6 0 0 0 zile 4,6
BUMBESTI- 10 20 1581 1581 1,0 1580 1580 1,0 1 1 1,0 zile 21,7
MOTRU 15 32 778 2631 3,4 750 2561 3,4 28 70 2,5 zile 22,5
NOVACI 69 152 3531 8526 2,4 3521 8504 2,4 10 22 2,2 zile 15,4
PADES 11 27 78 488 6,2 78 488 6,2 0 0 0 zile 5,0
PESTISANI 9 17 765 1727 2,2 764 1726 2,3 1 1 1,0 zile 27,8
POLOVRAG 10 22 2026 3390 1,7 1927 3244 1,7 99 146 1,5 zile 42,2
12,2
TIRGU JIU 368 757 4031 62973 1,6 38297 57746 1,5
zile 2016 5227 2,6 zile 22,8
TISMANA 5 10 45 238 5,2 45 238 5,3 0 0 0 zile 6,5
Total turism393 809 4267 67185 1,6 zile61887 1,5 zile5298 2,6 zile
Total turism147 323 7670 16028 2,1 zile15773 2,1 zile255 1,7 zile
12,2
Total general 641 1352 5156 98094 1,9 zile92541 1,8 zile5553 2,5 zile
Turism urban: Tg-Jiu, Motru, Bumbeşti-Jiu.
Turism montan: Arcani-Runcu, Baia de Fier, Novaci, Padeş, Peştişani, Polovragi,
Tismana. Turism balnear: Săcelu.

Din analiza acestor datelor, rezultă că cea mai mare pondere în turismul din judeţul
Gorj o are turismul practicat în municipiul Tg-Jiu, de peste 65% din totalul sosirilor şi
înnoptărilor, pondere datorată în special turismului de afaceri (inclusiv deplasări în interes
de serviciu) şi turismului cultural. Turismul urban este completat în municipiul Motru şi
oraşele Bumbeşti-Jiu, Rovinari şi Turceni, centre industriale cu atracţie pentru turismul de
afaceri.
Turismul urban este urmat apoi de turismul montan şi cel rural cu circa 25% din
totalul circulaţiei turistice. Turismul balneoclimateric, localizat în prezent doar în
staţiunea Săcelu nu mai acoperă decât 5% din turismul în Gorj fiind necesare măsuri
radicale pentru modernizarea staţiunii şi dezvoltarea altor centre în aria colinară (Ţicleni,
Mătăsari, Glogova), cu resurse pentru această activitate.

35
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
În acest cea mai mare pondere în activitatea de turism a judeţului Gorj o au
turismul de afaceri, cultural şi turismul montan.
Se impune promovarea mult mai activă a turismului cultural, dezvoltat în jurul
brand-ului turistic „Constantin Brâncuşi” şi în al doilea rând turismului rural. Aceste
două forme de turism sunt exploatabile în condiţii de eficienţă economică. Dezvoltarea
turismului de afaceri impune investiţii foarte mari în facilităţi şi crearea unei pieţe a
târgurilor, conferinţelor, întâlnirilor de afaceri, aspecte pe care judeţul Gorj nu le poate
susţine într-o primă etapă a dezvoltării.
Programe turistice pentru odihnă, recreere, vacanţe, vizite, vânătoare şi pescuit ca
parte a turismului sportiv şi ecologic sunt alternative pe termen mediu complementare celor
două propuneri de bază.
Pentru că se consideră că Staţiunea Băile Săcelu deţine o cantitate
importantă de ape minerale, benefice organismului, ar fi necesar a se acorda o importanţă
mai mare acestei forme de turism care la nivel naţional deţine ponderi importante
(14%) din total venituri provenite din turism. Ţinând cont de scăderea puternică a interesului
turistic faţă de staţiunile balneare şi concurenţa în regiune dată de staţiuni cu renume şi
bază cazare de tratament mult mai dezvoltate (Govora, Călimăneşti, Olăneşti -
jud.Vîlcea; Bala - jud. Mehedinţi; Herculane - jud. Caraş-Severin) se recomandă
dezvoltarea staţiunilor balneare şi către programe de agrement mult mai atractive (bazine
înot, parcuri acvatice) şi solicitate de un segment mai mare de turişti precum şi de toate
categoriile de vârstă.

3.3. Stabilirea strategiei


Studii de specialitate la nivel naţional au identificat principalele tendinţe ce se
înregistrează în domeniul turismului, până în prezent şi care se vor amplifica în
perspectiva anilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. Printre cele mai
semnificative aspecte, pot fi menţionate următoarele:
- un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi interesele
lor speciale, bazate pe natură, locuri istorice, activităţi economice şi interese profesionale;
- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născut ei
sau strămoşii lor este în creştere; o latură aparte o formează turismul religios format din
persoanele care, prin pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate de convingerile lor religioase;

36
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
- creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi
zone sau asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente;
- sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în
acest fel, stimulează dezvoltarea staţiunilor balneare, climaterice şi centrelor de
tratament; hotelurile clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile orientări ale cererii,
incluzând facilităţi şi unităţi pentru gimnastică, fitness, alte tratamente şi proceduri
netradiţionale etc., crescând interesul solicitanţilor;
- se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scurtă,
aceasta permiţând dezvoltarea mai multor destinaţii turistice, iar pentru satisfacerea cererii,
ocazia de a oferi facilităţi şi activităţi pentru turişti, în toate anotimpurile;
- creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice
de călătorii, fără să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie sau
din rândul populaţiei tinere; în paralel, persoanele handicapate călătoresc într-un număr
crescând, fapt ce determină adaptarea serviciilor şi utilităţilor pentru necesităţile acestui
segment de clientelă;
- turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calitate,
utilităţi şi servicii pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii în călătoriile lor;
- călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă
să se dezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care
participă la astfel de acţiuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care doresc să
cunoască zona pe care o vizitează;
- sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural sau social
şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi fără probleme de
mediu sau de natură socială; ca urmare a acestor orientări, foarte multe destinaţii sunt
preocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare şi doresc să încurajeze turismul
de bună calitate, care evită problemele de mediu sau de natură socială,
optimizându-se şi beneficiile economice;
- turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii
ca servicii de rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot
mai important de informare şi marketing.

37
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
3.4. Evaluarea
În urma sondajului de opinie efectuat asupra unor eşantioane
reprezentative de turişti, localnici şi specialişti, informaţiile culese, sintetizate şi interpretate,
scot în evidenţă o serie de aspecte, care se vor lua în mod obiectiv în considerare pentru
stabilirea priorităţilor din turism în judeţul Gorj:

A) Răspunsurile turiştilor intervievaţi se regăsesc, centralizat, în tabelul următor:


Sinteza informaţiilor culese prin chestionarul aplicat turiştilor din judeţul Gorj

Intrebarea Varianta Nr. Total


respondenti eşantion
1. În ce categoriie 1. turişti romăni 181 200
2. turişti străini 19
de turişti vă
2. De câte ori 1. prima oară 60 200
încadraţi?
2. de două ori 84
aţi vizitat judeţul 3. de mai multe ori 56
Gorj? 1. mass-media 34 200
2. agenţiile de turism, târguri de turism 69
3. Cărora dintre 3. internet 53
următoarele surse 4. pliante şi cataloage 21
5. relatări ale prietenilor şi rudelor 20
de informare le 6. altele 3
datoraţi cunoaşterea 1. calitatea factorilor de mediu 20 200
2. obiceiuri şi tradiţii specifice zonei 27
4. Care sunt 3. frumuseţea peisajului 32
motivele pentru 4. liniştea şi calmul 4
5. istoria zonei 7
care aţi ales ca 6. preţurile accesibile în comparaţie cu alte zone 1
destinaţie turistică 7. alte motive 109
5. Pe ce perioadă 1. o zi 67 200
2. în weekend 52
se întinde de 3. 3-6 zile 72
obicei 4. peste 6 zile 9
6. Consideraţi că 1. da
sejurul 7 200
potenţialul turistic
al judeţului Gorj 2. nu 193
este suficient
7. Cum 1. foarte proaste 28 200
2. satisfăcătoare 63
apreciaţi 3. bune 88
calitatea 4. foarte bune 21
1. în totalitate nesatisfăcător 33 200
2. indiferent 59

38
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
8. Cum 3. satisfăcător 84
4. în totalitate satisfăcător 24
apreciaţi
comportamentul
9. Consideraţi că 1.da 186 200
angajaţii din
sectorul turistic din
2. nu 14
judeţul Gorj au
nevoie de o
pregătire
10. Cum 1. mari 76 200
2. acceptabile 89
consideraţi tarifele 3. mici 19
practicate în judeţul 4. foarte mici 16
Gorj, în com-
11. În ce 1. foarte mult 11 200
2. mult 17
măsură sunteţi 3. indiferent 21
deranjat de 4. puţin 98
5. deloc 53
efectele poluării
1. Şcoala Neimportant 5 200
Puţin important 34
Indiferent 7
Important 75
Foarte important 79
2. Familia Neimportant 6 200
Puţin important 9
Indiferent 6
12. Cine credeţi că Important 86
Foarte important 93
ar trebui să se
3. Mass-media Neimportant 1 200
implice mai mult în Puţin important 7
Indiferent 12
educarea ecologică Important 98
a Foarte important 118
4. ONG-urile Neimportant 18 200
turiştilor? Puţin important 26
Indiferent 23
Important 97
Foarte important 36
5. Agenţiile de turism Neimportant 1 200
Puţin important 3
Indiferent 9
Important 90
Foarte important 97
6. A.N.T.R.E.C. Neimportant 2 200
Puţin important 4
Indiferent 1
Important 102
Foarte important 109

39
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
7. Administraţia publică Neimportant 1 200
Puţin important 2
locală Indiferent 2
Important 97
Foarte important 98
8. Altele Neimportant 2 200
Puţin important 1
Indiferent 1
Important 99
Foarte important 97
1.Structuri de cazare Foarte nemulţumit 8 200
Nemulţumit 12
(calitatea serviciilor oferite) Indiferent 34
Mulţumit 90
Foarte mulţumit 56
2. Unităţi de Foarte nemulţumit 56 200
13. Exprimaţi- alimentaţie publică Nemulţumit 46
Indiferent 2
vă gradul de Mulţumit 82
Foarte mulţumit 18
satisfacţie în
3. Unităţi de agrement Foarte nemulţumit 42 200
legătură cu Nemulţumit 29
Indiferent 4
următoarele Mulţumit 83
aspecte care Foarte mulţumit 42
4. Facilităţi de tratament Foarte nemulţumit 42 200
caracterizează Nemulţumit 41
şi SPA-uri Indiferent 2
destinaţiile
Mulţumit 66
turistice din Foarte mulţumit 59
5. Servicii auxiliare Foarte nemulţumit 59 200
judeţului Gorj pe
Nemulţumit 67
oferite turiştilor Indiferent 35
care le-ati vizitat:
Mulţumit 20
Foarte mulţumit 19
6. Atitudinea şi Foarte nemulţumit 7 200
Nemulţumit 11
comportamentul Indiferent 1
prestatorilor de servicii Mulţumit 90
Foarte mulţumit 91
turisticeNivelul
7. pregătirii Foarte nemulţumit 1 200
Nemulţumit 2
angajaţilor din judeţul Gorj Indiferent 1
Mulţumit 102
Foarte mulţumit 94
8. Organizarea unor Foarte nemulţumit 9 200
Nemulţumit 57
evenimente speciale Indiferent 62
Mulţumit 42
Foarte mulţumit 30
Foarte nemulţumit 3 200
Nemulţumit 5

40
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
9. Părerea generală Indiferent 2
Mulţumit 104
despre şederea în judeţul Foarte mulţumit 86
Ansamblul
Gorj sculptural „Brâncuşi” 109 200
Zona Rânca 43
14. Menţionaţi ce Zona Baia de Fier-Peştera Muierilor 31
anume v-a plăcut Zona Runcu-Cheile Sohodolului 7
Zona Tismana 5
în mod deosebit Zona Polovragi 2
în judeţul Gorj Zona Lainici 2
Alte zone 1
15. Menţionaţi ce Căile de acces 134 200
Lipsa investiţiilor 32
anume nu v-a Exploatarea insuficientă a potenţialului turistic 25
plăcut în în judeţul Altele 9
16. Intenţionaţi 1. Da. De ce? 163 200
2. Nu. De ce? 37
să reveniţi în
DATE DE IDENTIFICARE
judeţul
SEX Gorj? FEMININ 102 200
MASCULIN 98
VÂRSTĂ Până la 20 de ani 56 200
Între 21- 30 de ani 51
Între 31-40 de ani 42
Între 41-50 de ani 32
Între 51-60 de ani 14
Peste 60 de ani 5
SITUAŢIE CĂSĂTORIT CU COPII 103 200
FĂRĂ COPII 38
FAMILIALĂ NECĂSĂTORIT 59
VENITUL SUB 440 RON 22 200
ÎNTRE 440 – 1000 RON 45
LUNAR PE PESTE 1000 RON 133
FAMILIE

După culegerea acestor informaţii se pot trage câteva concluzii importante referitoare
la turiştii care vin în Gorj:
- majoritatea turiştilor sunt români, numărul cetăţenilor străini care vin pentru turism în
această zonă fiind destul de mic;
- este de reţinut că, în general, cei care vin în Gorj, au tendinţa de a se reîntoarce;
- deşi mass-media şi internetul sunt mijloace importante de a comunica
mesajele care să facă turismul gorjean cunoscut
potenţialilor turişti, agenţiile de turism îşi menţin totuşi rolul prioritar în atragerea
acestora; Participările la târgurile de turism şi activitatea agenţiilor de turism îşi menţin
totuşi rolul prioritar în atragerea turiştilor;

41
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
- ca factori de atracţie pentru turişti se remarcă frumuseţea peisajului, obiceiurile şi tradiţiile
zonei;
- durata sejururilor variază de la o zi, pentru turismul de tranzit, până la câteva zile în week-
end, întinzându-se chiar până la o săptămână, timp în care pot fi vizitate mai multe areale
turistice de atracţie;
- majoritatea turiştilor consideră că potenţialul turistic al judeţului Gorj nu este suficient
pus în valoare, ceea ce deschide posibilităţi largi de exploatare a acestuia printr-o strategie
adecvată;
- serviciile de cazare oferite, deşi nu sunt dintre cele mai bine clasificate, nu sunt
totuşi criticate foarte tare de turişti, care le declară chiar „bune”, cu indulgenţă,
considerând că frumuseţea zonei poate suplini, pentru perioadele scurte de sejur, acest
neajuns;
- angajaţii din sectorul turistic sunt şi ei evaluaţi cu înţelegere dar majoritatea
turiştilor se declară adepţii unei perfecţionări
suplimentare, care să le asigure totuşi acestora o pregătire adecvată posturilor ocupate;
- în ceea ce priveşte tarifele de cazare practicate, acestea sunt considerate, totuşi,
destul de mari în raport cu calitatea serviciilor oferite, mai ales pentru cei cu venituri mici,
de sub 1000 RON;
- un aspect pozitiv în ceea ce priveşte protecţia mediului îl constituie faptul că turiştii nu
văd dezvoltarea turismului în zonă ca pe un pericol, ca pe un factor de poluare,
existând o tendinţă vizibilă de comportament civilizat a acestora;
- educarea ecologică a turiştilor ţine, în fond, de educarea lor umană, de mediul în care se
dezvoltă. Utilizând Scala lui Likert pentru aprecierea importanţei pe care o au în
educaţia ecologică diverşi factori, aceştia sunt greu de departajat, importanţa lor fiind
diferită de la o perioadă la alta, în funcţie de sistemele educaţionale şi informaţionale
normale de comunicare de pe parcursul vieţii, de la familie, şcoală, mass-media, până
la agenţii de turism şi administraţia publică locală, aproape toţi aceşti factori
situându-se foarte aproape de nivelul mediu, calculat ca medie aritmetică simplă a variantelor
educaţionale şi de informare, de valoare 1,275:

1) pentru factorul şcoală


[79x2 + 75x1 + 7x0 + 34x(-1) + 5x(-2)] / 200 = 0,945

42
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
2) pentru factorul familie
[93x2 + 86x1 + 6x0 + 9x(-1) + 6x(-2)] / 200 = 1,255

3) pentru factorul mass-media


[118x2 + 98x1 + 12x0 + 7x(-1) + 1x(-2)] / 200 = 1,625

4) pentru factorul O.N.G.


[36x2 + 97x1 + 23x0 + 26x(-1) + 18x(-2)] / 200 = 0,535

5) pentru agentiile de turism


[97x2 + 90x1 + 9x0 + 3x(-1) + 1x(-2)] / 200 = 1,395

6) pentru A.N.T.R.E.C.
[109x2 + 102x1 + 1x0 + 4x(-1) + 2x(-2)] / 200 = 1,560

7) pentru Administratia publica locala


[98x2 + 97x1 +2x0 + 2x(-1) + 1x(-2)] / 200 = 1,445

8) pentru altele
[ 97x2 + 99x1 + 1x0 + 1x(-1) + 2x(-2)] / 200 = 1,440

Valorile pozitive şi apropiate de medie arată de fapt şi importanţa acordată,


de turişti în special dar şi de oameni în general, oricărui factor de educaţie şi
comunicare, ce nu poate duce decât la o creştere a nivelului de percepere, cunoaştere
şi motivaţie pentru tot ce contribuie la dezvoltarea personalităţii umane. Doar în
acest context satisfacţiile oferite prin turism vor putea fi apreciate la justa lor valoare.

- referitor la gradul de satisfacţie adus de destinaţiile turistice, aplicând aceiaşi


metodă de interpretare, rezultatele nu sunt deloc mulţumitoare pentru oferta de servicii
auxiliare oferite turiştilor (- 0,635)şi unităţile de alimentaţie publică (-0,2), cu
indici depărtaţi de valoarea medie (0,525);

43
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
- tot cu valori mici ale indicelui de apreciere sunt cotate şi unităţile de tratament (-0,2),
organizarea unor evenimente speciale (0,135), împreună cu facilităţile de tratament şi
SPA-uri oferite (0,295);
- aprecierile pozitive ale turiştilor sunt orientate către aprecierea resursei umane care-
şi desfăşoară activitatea în turism, pentru nivelul de pregătire al
angajaţilor (1,43), atitudinea şi comportamentul
prestatorilor de servicii turistice ( 1,235);
- pe ansamblu, părerea generală despre sejururile petrecute în judeţul Gorj este una bună
(1,325), situată mult peste media indicelui de apreciere, ca urmare mai mult a
implicării resursei umane şi a atracţiei factorilor naturali decât a investiţiilor în
domeniul turismului;

- în privinţa obiectivelor turistice care au atras atenţia turiştilor în mod deosebit, pe


primul loc în opţiunile acestora se situează în mod detaşat Ansamblul sculptural Calea
Eroilor al celebrului Constantin Brâncuşi, care deşi este foarte cunoscut atrage an de
an atenţia publicului vizitator, acesta redescoperind parcă noi valenţe pentru opera genială
a vizionarului sculptor;
- pe locul doi în opţiunile turiştilor se remarcă Zona Rânca, mai ales în opţiunile iubitorilor
de schi, alte sporturi de iarnă şi peisaj montan inedit. Rânca se află la o altitudine
impresionantă pentru iubitorii muntelui, beneficiind de condiţii climatice excelente şi
atrăgând foarte mulţi tineri dar şi familii cu copii, prin părtia de schi pentru începători,
accesibilă acestora;
- zona Baia de Fier – Peştera Muierilor este şi ea atractivă pentru turişti, mai ales pentru
turismul speologic dezvoltat în zonă;
- deşi prezintă interes pentru turişti, celelalte areale turistice ale Gorjului: zona Runcu
– Cheile Sohodolului, zona Tismana, zona Polovragi, zona Lainici, ş.a. nu au acelaşi
grad de atracţie pentru turişti.
În acest context, ca perspectivă, sejururile vor trebui să fie centrate pe obiectivul
turistic atât de cunoscut şi apreciat al Gorjului, aflat de altfel în prim-plan şi la nivel
naţional, în topul atracţiilor turistice, Ansamblul sculptural Calea Eroilor: Masa Tăcerii,
Poarta Sărutului, Coloana Infinitului şi Aleea Scaunelor, ca simboluri ale unei creaţii
artistice inestimabile, lăsate nouă, românilor lui, gorjenilor lui de-acasă, de cel care ne-a
făcut celebri în lumea întreagă: marele Brâncuşi. Numai împreună cu acest ansamblu

44
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
sculptural putem relansa în Gorj un turism care să includă şi să pună în valoare toată
bogăţia naturală a zonei şi frumuseţile incontestabile pe care aceasta le poate oferi.
Lasă însă de dorit, pentru toţi cei care vin spre aceste meleaguri, căile de acces,
slaba infrastructură din transporturi lăsând de dorit şi descurajând şi cele mai dornice
persoane de inedit. Deşi turiştii apreciază ca foarte slabă şi lipsa investiţiilor dar şi
punerea în valoare a potenţialului turistic, primează totuşi, ca o critică majoră adusă
sistemului turistic, aceste căi de acces, care împiedică un trafic fluent, acceptabil pentru
turişti şi care în mod evident descurajează pătrunderea în zonă a turiştilor.
Contrar dezamăgirilor pe care le oferă, pe ansamblu, incursiunile în turismul
gorjean, majoritatea turiştilor îşi manifestă dorinţa de a reveni în această zonă, atraşi
de ospitalitatea oamenilor, frumuseţea peisajelor şi ineditul obiectivelor turistice.

B) Răspunsurile localnicilor intervievaţi se regăsesc, centralizat, în


tabelul următor:
Sinteza informaţiilor culese prin chestionarul aplicat localnicilor din judeţul Gorj

Intrebarea Varianta Nr. Total


respondenti eşantion
1. Aveţi domiciliul stabil 1. DA 187 200
2. NU 13
în
2. judeţul
Care Gorj?
este motivul care 1. Motive profesionale 120 200
2. Căsătorie 53
v-a determinat să vă stabiliţi 3. Condiţii naturale favorabile 20
sau să rămâneţi în judeţul 4. Altele 7

45
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
5. foarte bun 102 200
4. bun 86
3. Cum apreciaţi 3. nici bun, nici slab 11
2. slab 1
potenţialul natural al judeţului 1. foarte slab 0
Gorj? 5. foarte bun 63 200
4. bun 57
4. Credeţi că potenţialul 3. nici bun, nici slab 48
economic (industrial) al 2. slab 22
1. foarte slab 10
judeţului este:

5.Consideraţi că 5. foarte bun 67 200


4. bun 52
potenţialul 3. nici bun, nici slab 72
cultural al judeţului este : 2. slab 9
1. forte slab 0
6. După opinia dvs., nivelul 5. foarte bun 7 200
4. bun 43
de trai al locuitorilor din
3. corespunzător 67
judeţul Gorj este : 2. necorespunzător 74
1. total necurespunzător 9
7.Dintre următoarele 1. dezvoltare industrială 28 200
2. dezvoltare agricolă 23
posibilităţi de dezvoltare ale 3. dezvoltare turistică 98
judeţului Gorj şi de creştere a 4. Alte posibilităţi 51
8. Care dvs.
nivelului sunt,de după
trai peopinia
care 1. Condiţiile geografice favorabile 98 200
dvs., resursele turistice de (sub raportul reliefului, climei,
care dispune judeţul Gorj? 2. Posibilităţile
vegetaţiei şi de acces înalzonă
implicit ;
peisajului 9

3. Amenajările turistice de mare 20


atractivitate;
4. Specificul local (port, biserici, 69
tradiţii cultural-folclorice, arhitectura

etc.);

5. Altele 4
9. Consideraţi că, în prezent, 1.Total valorificat 0 200
potenţialul turistic al judeţului
2. Parţial valorificat 148
Gorj este suficient valorificat
3. Nevalorificat 52
? Cunoaşteţi încercări de
10. 1.Da 1.1. De către firme de stat 83 200
1.2. De către firme private 92
valorificare a potenţialului 2.Nu 25
turistic al zonei ?

46
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
11. Aţi fi dispus să vă 1. Da 134 200
implicaţi în organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi
2. Nu 66
turistice – de exemplu cazarea
turiştilor
12. Ce mod în locuinţele dvs.sau
de finanţare al 1. De la buget 12 200
2. Resurse proprii 56
unei astfel de afaceri 3. Fonduri europene 132
întrevedeţi ?

1. Hotel, motel, restaurant, cabane, 85 200


2. Cazare în gospodăria proprie şi 98
13. În ce formă de
asigurarea micului dejun pentru
activitate turistică vedeţi 3. Altele 17

posibilă
14. Consideraţi că dispuneţi 1. DA 63 200
de un spaţiu adecvat 2. NU 137
pentru aceste
15. Care credeţi că este cea 1.Prin agenţie de turism 104
2. Prin prieteni, rude 33
mai bună cale de a contacta
3. Prin foşti clienţi 42
potenţialii turişti ?
4. Altele 21

16. Consideraţi oportună 1. DA. Ce cursuri de pregătire sunt 158 200


pregătirea profesională a necesare în opinia dumneavoastră ?
viitorilor ofertanţi de servicii 2. NU 42

turistice
17. Care din judeţul
credeţi Gorj?
că sunt Creşterea nivelului de trai, 200 200
avantajele dezvoltării turistice dezvoltarea zonei, etc
a judeţului Gorj?
18. Care credeţi că sunt Degradarea mediului înconjurător, 200 200
dezavantajele dezvoltării şa….
turistice
19. În ceamăsură
judeţului Gorj ?
consideraţi Foarte mare 5 23 200
că activitatea turistică duce la
degradarea mediului 4 35

3 18

47
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
2 59

Foarte mică 1 65

20. Credeţi că turismul poate 1. DA 136 200


reprezenta o sursă de
prosperitate pentru 2. NU 64

DATE
SEX DE IDENTIFICARE FEMININ 101 200
MASCULIN 99
VÂRSTĂ 1- sub 20 de ani 35 200
2- între 20 şi 29 de ani 38
3- între 30 şi 39 de ani 41
4- între 40 şi 49 de ani 38
5- între 50 şi 59 de ani 36
6- peste 60 de ani 12
CATEGORIE 1. muncitori 9 200
2. tehnicieni, funcţionari 21
SOCIO-PROFESIONALĂ 3. elevi, studenţi 41
4. studii superioare 57
5. pensionari 36
6. alte ocupaţii 36
VENITUL LUNAR PE SUB 440 RON 47 200
ÎNTRE 440 – 1000 RON 45
FAMILIE PESTE 1000 RON 108
Câţi membrii are familia dvs.? 2 49 200
3 67
4 58
Peste 4 26
Conform acestor informaţii, interesul localnicilor, majoritatea cu
domiciliul stabil în zonă şi cu motivaţii puternice de stabilire aici (motive
profesionale sau întemeierea unei familii prin căsătorie) faţă de activitatea turistică
din zonă îşi poate pune amprenta asupra dezvoltării cu succes a acestuia:
- localnicii apreciază într-o pondere foarte mare (93%) potenţialul natural al judeţului
Gorj, considerându-l bun i foarte bun;

48
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
- se apreciază că deşi Gorjul cunoaşte o dezvoltare economică (industrială) destul de
bună, rămâne totuşi un judeţ cu un potenţial cultural semnificativ, care poate fi exploatat
prin turism;
- raportându-se la nivelul de trai locuitorii nu sunt satisfăcuţi de acesta considerând
că-şi pot îmbunătăţi viaţa prin dezvoltarea turismului din zonă, având resurse multiple
şi variate pentru acesta, în special condiţii geografice favorabile (sub raportul reliefului,
climei, vegetaţiei şi implicit al peisajului etc.), specificul local (port, biserici, tradiţii cultural-
folclorice, arhitectura tradiţională, etc.);
- localnicii apreciază însă ca nesatisfăcătoare posibilităţile de acces în zonă şi amenajările
turistice existente, considerând că acestea sunt principalele disfuncţionalităţi ale
turismului actual, potenţialul turistic al judeţului Gorj fiind departe de a fi valorificat în
totalitate ( 74% parţial valorificat, 26% nevalorificat);
- localnicii, prin răspunsurile date, şi-au arătat interesul faţă de valorificarea
potenţialului turistic din zonă (87,5), chiar dacă această valorificare este datorată în mare
măsură atât firmelor cu capital privat ( 46%) cât şi firmelor cu capital de stat (42,5%);
- o mare parte dintre localnici sunt dispuşi să se implice în organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi turistice – de exemplu cazarea turiştilor în locuinţele proprii
sau construcţii turistice: vile, cabane, restaurante (67%) însă principalul mod de finanţare
pe care îşi bazează opţiunile se referă la atragerea fondurilor europene (66%), destul
de puţini dintre aceştia dispunând de resurse proprii pentru investiţii ( 28%);
- deşi o parte importantă dintre localnici (42,5%) îşi doresc să se implice într-o
activitate turistică de notorietate: hoteluri, moteluri, restaurante, cabane, vile rămân într-un
procent important şi cei care vor să se implice în dezvoltarea turismului local, rural, prin
cazare în gospodăria proprie şi asigurarea micului dejun pentru potenţialii turişti (49%),
majoritatea considerând că dispun, cel puţin, de un spaţiu adecvat pentru aceste
construcţii şi amenajări turistice (68,5%);
- cea mai bună cale de a contacta potenţialii turişti rămâne cea clasică, prin agenţiile de
turism (52%), chiar dacă îşi găseşte locul şi contactarea relaţională, prin intermediul
foştilor clienţi (21%) sau a prietenilor, rudelor (16,5), ş.a.;
- există o deschidere către educaţia turistică, manifestată prin considerarea ca
oportună a pregătirii profesionale a viitorilor ofertanţi de servicii turistice din judeţul
Gorj (79%);

49
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
- localnicii din Gorj consideră că principalul avantaj al dezvoltării din punct de vedere turistic
al zonei îl constituie creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea zonei iar ca dezavantaje nu
menţionează decât degradarea mediului înconjurător, degradare care
conform diferenţialei semantice sau ordonării rangurilor are doar un nivel
mediu de manifestare (2,46);
- pe ansamblu, opţiunile localnicilor consideră turismul ca o sursă de prosperitate (68%),
fiind de acord cu orice investiţie în acest domeniu, care poate să ducă, pe ansamblu,
la creşterea nivelului de trai, la dezvoltarea de ansamblu a zonei, la prosperitate.

C) Opiniile specialiştilor în turism se regăsesc, centralizat, în tabelul următor:


Sinteza informaţiilor culese prin investigaţiile făcute în rândurile specialiştilor în
turism din judeţul Gorj
Intrebarea Varianta Nr. Total
respondenti eşantion
1. Care sunt cele mai Ansamblul sculptural „Calea Eroilor” 12 30
importante obiective -Brâncuşi
Zona Rânca 5
turistice din judeţul Zona Baia de Fier – Peştera Muierilor 3
Gorj? Zona Runcu – Cheile Sohodolului 2
Zona Tismana 3
Zona Lainici 1
Zona Polovragi 1
Zona Peştişani - Hobiţa 2
Zona Curtişoara 1
2. Ce consideraţi că ar Căile de acces 21 30
Investiţiile 4
trebui schimbat din
Posibilităţile de punere în valoare 3
punctul de vedere al Pregătirea personalului 2
valorificării
potenţialului turistic în
judeţul Gorj?
Îmbunătăţirea căilor de acces 19 30
Creşterea investiţiilor 5
3. Precizaţi câteva
Punerea în valoare 4
soluţii de imbunătăţire a Pregătirea personalului 1
situaţiei actuale. Altele 1

Tineri 7 30
Turişti de ocazie 12
Turism de vacanţe 8

50
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
4. Ce categorii de Turism de afaceri 2
Alţii 1
vizitatori consideraţi că
ar putea fi atraşi de
obiectivele turistice ale
5. Stabiliţi minim 6. Căi de acces 11 30
5. Punere în valoare 9
cinci priorităţi de
4. Unităţi de cazare 2
investiţii pentru 3. Unităţi de agrement 4
dezvoltarea turismului 2. Unităţi de alimentaţie publică 3
1. Altele 1
în judeţul Gorj. Nivel minim 1 2
2 3
3 10
4 8
Nivel maxim 5 7
1. Ghid turistic 9
2. Recepţioner 7
3. Lucrător în alimentaţia publică 8
4. Actele 5
8. Acordaţi note de la 1 8.1.Amenajarea actuală a 1 10 30
la 5 ( unde 5 reprezintă teritoriului (transport, căi de 2 12
3 6
nivelul maxim de acces, trasee turistice etc.)
4 2
apreciere) pentru 5 0
următoarele aspecte care 8.2. Tipuri de unităţi de cazare 1 6 30
influenţează activităţile turistică (hoteluri, moteluri, 2 8
3 8
din turism: vile, pensiuni, campinguri etc.) 4 6
5 2

8.3.Numărul şi tipologia 1 7 30
unităţilor de alimentaţie publică 2 10
3 10
(restaurante, baruri, cafenele,
4 2
cofetării etc.). 5 1
8.4. Posibilităţi de agrement 1 12 30
2 9
existente în zonă (parcuri,
3 7
terenuri de sport, piscine, SPA-
4 1
uri etc.). 5 1

1 3 30

51
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
2 4

3 10

4 7

5 6

1 5

2 5

3 5

4 7

5 8

1 2

2 5

3 7

4 7

5 9

1 5

2 5

3 8

4 6

5 6

Pentru specialiştii din turism eşantionul ales a fost unul cu mult mai mic decât cel
pentru turişti şi localnici (30 de persoane), discuţiile purtate cu aceştia luând forma unor
reuniuni de grup, nominale la începuturile dezbaterilor şi mai apoi centrate pe problematicile
abordate ( focus-grup).
Rundele de discuţii au fost unele consecutive, apelându-se deseori la variantele
brainstormingului, în funcţie de ideile lansate: tehnica little, tehnica ochiului proaspăt sau
tehnica cercetării organizate a problemei.
În final, concluziile duc la stabilirea priorităţilor în clasificarea
obiectivelor turistice:

52
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
1. Ansamblul sculptural „Calea Eroilor” – Brâncuşi 2. Zona Rânca
3. Zona Baia de Fier – Peştera Muierilor 4. Zona Tismana
5. Zona Peştişani - Hobiţa 6. Zona Lainici
7. Zona Polovragi 8. Zona Curtişoara
Se remarcă faptul că aceste opţiuni corespund şi opţiunilor exprimate de turişti, diferenţa
de atracţie între primul obiectiv, Ansamblul sculptural „Calea
Eroilor” – Brâncuşi şi celelalte obiective turistice fiind destul de mare, apărând aceiaşi
necesitate de a include în orice traseu turistic, de tranzit sau de sejur, acest obiectiv care
centrează atât atenţia turiştilor cât i pe cea a specialiştilor.
Specialiştii consideră, la rândul lor, că din punct de vedere al valorificării
potenţialului turistic, în judeţul Gorj trebuie dezvoltate căile de acces,
investiţiile, posibilităţile de punere în valoare, unităţile de cazare, de agrement, de
alimentaţie publică. Numai aşa pot fi atrase diversele categorii de turişti.
Nivelul actual de pregătire a angajaţilor din domeniul turismului în judeţul Gorj este
apreciat ca fiind unul ce poate fi încadrat în parametrii normali şi de către specialişti,
aceştia punctând principalele posibilităţi de calificare (perfecţionare) în domeniul
turismului ca fiind cele de ghid turistic, recepţioner, lucrător în alimentaţia publică, etc.
Nivelele de apreciere pentru principalele aspecte care influenţează
activităţile din turism pun în prim-plan amenajarea teritoriului (transport, căi de acces,
trasee turistice etc.), posibilităţile de agrement existente în zonă (parcuri, terenuri de sport,
piscine, SPA-uri etc.). Acestea sunt însă destul de slab dezvoltate, primind aprecieri
nefavorabile din partea majorităţii participanţilor la discuţii.
Pe un nivel mediu de apreciere a stadiului de dezvoltare şi confort se situează
tipurile de unităţi de cazare turistică (hoteluri, moteluri, vile, pensiuni, campinguri etc.),
numărul şi tipologia unităţilor de alimentaţie publică (restaurante, baruri, cafenele,
cofetării etc.)., acestea contribuind fundamental la extinderea şi modernizarea structurilor de
turism în zonă.
O apreciere pozitivă cunoaşte totuşi, în opinia experţilor, organizarea de
evenimente (târguri, festivaluri, serbări câmpeneşti etc.)., existenţa altor tipuri de servicii
(sănătate, servicii bancare, agenţii de voiaj etc.), eficacitatea şi disponibilitatea
informaţiilor turistice (indicatoare, hărţi, puncte de informare turistică, cataloage, broşuri
etc.), măsurile de protecţia mediului în judeţul Gorj. Acestea au şi ele un rol important în
dezvoltarea turistică a judeţului Gorj însă în final, fără dezvoltarea tuturor factorilor

53
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
care influenţează turismul, acesta activitate nu poate cunoaşte o creştere durabilă,
structurală, de sistem integrat în creşterea economică şi socială de ansamblu a zonei.

CONCLUZII

Concluzionând, oferta turistică a Gorjului este încă lipsită de diversitate pentru a fi


cu adevărat atractivă. Şi pentru turistul român, serviciile de profil nu se mai confundă doar
cu prestaţia hotelieră (cazare şi masă), cererea pentru programe turistice complete fiind
evidentă. Pentru consumatorii de servicii turistice străini oferta este şi puţin mai
diversificată şi atractivă, astfel încât să putem spune că judeţul Gorj este o destinaţie
turistică pe piaţa turistică internaţională. Cauza o constituie faptul că, în Gorj,
creatorii de programe turistice sunt rari, practic în ultimii 20 de ani doar un singur program,
„Romania Gorj Adventure”, a fost conceput la nivelul judeţului Gorj, program gândit la

54
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
nivelul cerinţelor pieţei turistice, lansat şi promovat corespunzător, declarat în 2004 cel
mai atractiv produs turistic de pe piaţa românească şi care se menţine ca lider de piaţă pe
segmentul de turism activ. Din păcate operatorii de turism local nu au reuşit să
conceapă programe turistice care să pună în valoare potenţialul turistic al judeţului şi
care să valorifice elemente de real interes turistic ca:Brâncuşi, mânăstirile Gorjului,
peşterile şi munţii Gorjului.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

C. Origet du Cluzeau – „Le Tourisme Culturel”, PUF, Paris, 1994


Cosmescu, I. – Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economică, Bucuresti,
1998.
Gerard Guibilato - Economie touristique, Delta &Spes S.A., Denges, Elveţia, 1983.
I. Muntele, C. Iaţu – „Geografia turismului - concepte, metode şi forme de manifestare spaţio-
temporală”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003
Lupu, N. - Hotelul – Economie şi management - Editia a III-a, Editura ALL BECK, 2003 .
Minciu, R., Ispas, A. - Economia turismului, Universitatea Transilvania, Braşov, 1994.

55
DEZVOLTAREA SI PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL GORJ

Student: Corbeanu Elena


Andrada
N. Ciangă – „România. Geografia turismului – Partea Întâi”, Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca, 2001
P. Cocean, Gh. Vlăsceanu, B. Negoescu – „Geografia generală a turismului”, Editura Meteor
Press, Bucureşti, 2002
Stănciulescu, G. - Managementul operaţiunilor de turism, Editura All Beck, Bucuresti, 2003.
V. Glăvan – „Resurse turistice pe Terra”, Editura Economică, Bucureşti, 2000
V. Glăvan – „Turismul în România”, Editura Economică, Bucureşti, 2000

56

S-ar putea să vă placă și