STRATEGII MODERNE DE ABORDARE A TEXTULUI LITERAR ÎN

VEDEREA OPTIMIZĂRII ACTULUI DIDACTIC

Elevii trebuie să-şi spună unii altora şi să spună lumii ceea ce ştiu – pentru a
afla ce ştiu. Spunând vor învăţa. Spunând, vor interpreta lumea aşa cum o văd
ei, pentru noi, ceilalţi.”
Judith Renyi

Cvintetul:

Cvintetul este o poezioară de cinci versuri prin care se rezumă un conţinut de idei.
Este un instrument de evaluare a intelegerii textului si de exprimare a creativitatii elevilor.
Scrierea acestuia presupune o reflectie bazata pe intelegerea nuantata a sensului
subiectului ales.Activitatea se poate desfăşura individual, în perechi, în echipă.
Structura: - are un titlu;
1. Primul vers este un singur cuvânt- cheie (substantiv);
2. Al doilea vers este format din două adjective care descrie ceva;
3. Al treilea vers este format din trei verbe ( de obicei la gerunziu);
4. Al patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă păreri, sentimente faţă de
subiectul în cauză;
5. Al cincilea vers este un cuvânt care exprimă esenţa problemei.

Diamantul
Este o strategie moderna de instruire care are la baza impletirea activitatii
individuale cu cea de cooperare in grup.
Prin aplicarea acestei metode se urmareste antrenarea in activitate a fiecarui
elev astfel incat sa participe la solutionarea sarcinilor de lucru date.
Este o metoda care stimuleaza interactiunea intre elevi,dezvolta abilitatile de
comunicare si gandirea critica a elevilor.
Structura:
1.Expunerea datelor problemei;
2.Anuntarea temei;
3.Impartirea elevilor in grup.

Brainstorming (asaltul de idei)

 Reprezinta formularea a cat mai multor idei formularea a cat mai multor idei oricat
de fanteziste ar putea parea acestea-ca raspuns la o situatie enuntata,
dupa principiul cantitatea genereaza calitatea.
Etape:
1.Alegerea temei si a sarcinii de lucru;
2.Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara
cenzura, a tuturor ideilor legate de rezolvarea unei situatii-problema conturate.
Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart).
3.Reluarea ideilor emise pe rand si gruparea lor pe categorii,simboluri, cuvinte
cheie, imagini care reprezinta diferite criterii.
4. Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise
anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mici.

5. Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru
problema supusă atenţiei. În această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi
contradicţiile care apar.
6. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Reguli ce trebuiesc respectate pentru desfasurarea optima a acestei
metode:
1.solicitarea de exprimare a ideilor rapid în fraze, propoziţii sau cuvinte
scurte si concrete fara cenzura;
2. sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice manifestare de acest
gen care inhiba imaginatia participantilor;
3.sunt incurajate asociatiile neobisnuite de idei, combinarile si ameliorarile
solutiilor propuse de ceilalti;
4.imaginatia trebuie sa fie libera, exprimandu-se orice idee ii vine elevului in
minte, care este acceptata fara cenzura;
5.toti elevii trebuie sa comunice o idee.

Floarea de lotus
Este o tehnica ce presupune identificarea conexiunilor dintre concepte si
idei, pornind de la o tema ce genereaza opt (sau un numar la alegere) idei secundare.
Fiecare idee secundara va genera alte opt idei s.a.m.d.
Strategii:
a)anuntarea temei centrale;
b)constituirea grupului central din opt elevi care vor stabili opt idei secundare ale
temei centrale;
c)fiecare din cei opt elevi isi constituie un grup de lucru;
d)fiecare grup va elabora alte opt idei secundare;
e)comunicarea ideilor eleaborate;
f)evaluarea activitatii.

Harta povestirii
Este o forma de organizare si sintetizare a continutului informational al unui
text.
Structura:
1.Localizarea evenimentului (spatiu geografic,cultural, social);
2.Problema, motivul, aspectul generativ;
3.Evenimentele, etapele, fragmentele;
4.Personajele;
5.Solutiile;
6.Concluziile.

Ghidurile de studiu
Sarcini:
- citirea de către elevi a unui text;
- orientarea lecturii cu ajutorul unor întrebări astfel formulate încât răspunsurile să
nu fie oferite de-a gata, ci să fie descoperite de către elevi prin studierea atentă a
textului.

Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat

Este o strategie de constientizare de catre elevia ceea ce stiu, sau cred ca stiu,
referitor la un subiect si totodata a ceea ce nu stiu,sau nu sunt siguri ca stiu, si
ar dori sa stie sau sa invete.
Metoda poate fi folosita in prima parte a unei lectii- actualizarea vechilor
cunostinte-evocarea.
Activeaza elevii si ii face constienti de procesul invatarii si ofera elevilor
posibilitatea de a-si verifica nivelul cunostintelor.
Aplicarea modelului presupune parcurgerea a trei pasi: accesarea a ceea ce stim,
determinarea a ceea ce dorim sa invatam si reactualizarea a ceea ce am invatat.
Metoda consta in completarea unei fise de lucru, prin activitati de grup sau
individual.

Copacul ideilor
Tehnica numita “copacul ideilor” presupune munca in grup.Este o metoda
grafica in care cuvantul cheie este scris intr-un dreptunghi la baza paginii, in
partea centrala.
De la acest dreptunghi se ramifica asemenea crengilor unui copac toate
cunostintele evocate.
Aceasta forma de activitate in grup este avantajoasa deoarece le propune
elevilor o noua forma de organizare si sistematizare a cunostintelor.

Cubul
Este o strategie care faciliteaza analiza unui subiect din diferite puncte de
vedere.Metoda poate fi folosita in orice moment al lectiei.
Ofera elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari
complexe.
Poate fi folosita cu orice tip de subiect sau orice grupa de varsta.
Pe feţele unui cub sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază,
Aplică, Argumentează.
Elevii sunt împărţiţi în şase grupe, fiecare grupă examinând tema pusă în discuţie,
din perspectiva unei cerinţe de pe o faţă a cubului. Participarea la completarea fisei
comune va fi dirijata de profesor, care tebuie sa incurajeza implicarea tuturor elevilor din
grupurile constituite.
 La finalul exercitiului se va comenta si se va completa intreaga structura cu
explicatiile de rigoare.
Forma finala a continuturilor realizata de fiecare grupa este impartasita intregii
clase (6 minute-cate 1 minut pentru fiecare fata a cubului).
Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla.
Lucrul individual, in echipe, sau participarea intregii clase la realizarea cerintelor
cubului este o provocare ce determina o intrecere in a demonstra asimilarea corecta si
completa a cunostintelor.

Mozaicul
Este o strategie bazată pe învăţarea în echipă.Fiecare elev are o sarcină de
studiu în care trebuie să devină expert.El are în acelaşi timp şi responsabilitatea
transmiterii informaţiilor asimilate celorlalţi colegi.Strategia Mozaicului este
focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultare,vorbire,cooperare,gândire
creativă.În cazul copiilor cu CES,aceştia trebuie să răspundă fiecare în parte la
câte o întrebare din cadrul unei teme comune,iar la final pe baza răspunsurilor,
se vor afla şi asimila informaţii utile despre tema respectivă.
Etape:
1.Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă
de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere.
2. Prezentarea succintă a subiectului tratat.
3. Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere.
4. Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi:
toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt
grup s.a.m.d. În cazul în care se lucrează cu toată clasa se vor forma două
grupuri pentru fiecare număr.

Jurnalul cu dublă intrare

Este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi
propria lor curiozitate şi experienţă.
Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai
lungi, în afara clasei.
În clasă e util în faza de reflecţie.
Etape:
Elevii împart pagina în două, trăgând pe mijloc o linie verticală.
În partea stângă vor nota pe rând câte un pasaj care i-a impresionat în mod
deosebit, amintindu-le de o experienţă personală, unul care i-a impresionat în
mod neplăcut, nefiind de acord cu ce s-a prezentat, unul care le pare relevant
pentru text.
În partea dreaptă vor nota argumentele , justificând alegerea făcută.

Sinelg (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii)

Este o metodă prin care cel care învaţă, citeşte şi codifică un text pentru a-l înţelege
în mod activ şi pragmatic.Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului.
Cunoştinţele anterioare ale elevilor sunt folosite ca bază de plecare pentru
lectură/ascultarea textului.
Etape:
 1)În timpul lecturii, elevii marchează în text cunoştinţele confirmate de lectură,
folosind semnul , cunoştinţele infirmate / contrazise de text prin semnul -, cunoştinţele
noi, neîntâlnite până acum prin +, iar cele incerte, confuze, care merită să fie cercetate se
notează cu ?
2) După lectură, informaţiile se trec fie folosind semnele, în mod liniar, fie într-un
tabel.

√ – + ?

3) rezultatele obţinute se discută pe grupuri şi se comunică profesorului,

care le centralizează într-un tabel similar la tablă sau pe o planşă ce va rămâne
apoi afişată în clasă;
4) cunoştinţele incerte se vor discuta în clasă, sau pot fi o temă pentru
acasa,de stimulare a cercetarii.

Metoda este eficienta in etapa de realizare a sensului, de invatare si

intelegere a cunostintelor.Se poate utiliza cu succes la orice tip de lectie, fiind
extrem de eficienta in lectiile de recapitulare, fixare si consolidare, cand se
redimensioneaza continuturile si se pot introduce informatii noi, mai atractive,
mai spectaculoase.

Organizatorul grafic
Presupune esenţializarea unui material informativ care urmează să fie
exprimat sau scris, prin schematizarea, sistematizarea şi vizualizarea ideilor.
Organizatorii grafici pot fi structuraţi pe cinci domenii, care presupun
exersarea unor procese cognitive de niveluri diferite:
- descrierea;
- structurarea pe secvenţe / etape;
- comparaţia;
- relaţia cauză-efect;
- detectarea problemei şi găsirea soluţiei.

“Scaunul intervievatului”
Este o metodă care se potriveşte foarte bine la lecţiile de limba română, mai cu
seamă după citirea lecţiei noi şi explicarea cuvintelor şi a expresiilor noi, în locul şirului de
întrebări adresate de către învăţător.
La fel de bine, această metodă se poate folosi şi la sfârşitul lecţiei, pentru realizarea
feed-back-ului.
În mod practic, un elev ia loc pe un scaun în faţa clasei şi va juca rolul ales de el, de
învăţător sau de copii. Colegii vor juca rolul de “reporteri”şi vor pune întrebări din lecţie.
Trebuie adresate întrebări care necesită răspunsuri argumentative. Întrebările care au
răspunsul da sau nu trebuie evitate.
Această metodă oferă elevilor prilejul de a-şi dezvolta capacităţile de a pune întrebări
în legătură cu o problemă dată.
Explozia stelară
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, se bazează pe
formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.
Materialul necesar pentru aplicarea metodei: o stea mare,cinci steluţe mici
de culoare galbenă,cinci săgeţi roşii,jetoane.
Etape
1. Elevii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat.Pe steaua mare se scrie
sau se desenează ideea centrală.
2. Pe cele cinci steluţe se scrie câte o întrebare de tipul CE? CINE? UNDE? DE CE?
CÂND? ,iar cinci elevi din clasă extrag câte o întrebare, după care fiecare îşi va alege câte
trei, patru colegi organizându-se astfel în cinci grupuri.
Pentru elaborarea întrebărilor grupurile cooperează.
3. La expirarea timpului, elevii revin în semicerc în jurul steluţei mari iar fiecare
grup prezintă întrebările elaborate adresându-le celorlalţi.Elevii din celelalte grupe
răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
Se apreciază efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum şi modul de
cooperare şi interacţiune.

Turul galeriei
Este tehnica de invatare prin cooperare care stimuleaza “gandirea critica si
invatarea eficienta” , (Dulama 2002) incurajand copiii sa-si spuna opiniile cu
privire la solutiile propuse de colegii lor.
Descrierea metodei:
1) se formeaza grupe de 3-4 copii;
2) copiii organizati in grupuri rezolva sarcina de lucru care permite mai multe
perspective de abordare sau mai multe solutii;
3) produsele activitatii grupelor de copii – desene,colaje,postere;
4) se expun pe peretii clasei, care se transforma intr-o galerie;
5) la semnalul dat prin diferite procedee de cadrul didactic grupurile de copii
(in calitate de vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea
solutiile sau ideile propuse de colegi si isi inscriu pe poster (intr-un loc mai
interior de preferinta pe margine) comentariile critice, intrebarile;
6) dupa ce se incheie turul galeriei, grupurile revin la locul initial si citesc
comentariile, observatiile de pe lucrarea lor, reexaminandu-si produsul dupa
criticile acestora.
Turul galeriei este o metodă activă în care elevii sunt încurajaţi
să înveţe prin colaborare.Poate fi folosită într-un exerciţiu de
dezgheţ, combinându-se adeseori cu un exerciţiu de evaluare.
De exemplu pentru a anunţa subiectul lecţiei noi „Rapsodii de
primăvară” de George Topîrceanu li se poate cere elevilor să
realizeze un desen în care să reprezinte anotimpul primăvara, cerându-le să scrie
pe o foaie o definiţie originală a primăverii, o propoziţie despre acest anotimp
sau doar un cuvânt ce le sugerează primăvara.Produsele sunt expuse în
clasă, lipite pe un panou sau pe tablă, alcătuind o galerie.Grupurile vizitează
galeria ,trecând ,pe rând, prin faţa tuturor produselor , făcând observaţii,
comentând,eventual notând pe o foaie părerile unor colegi.Clasamentul final se
stabileşte prin însumarea punctelor, câştigând produsul care are cel mai mare
punctaj.
Metoda R.A.I. (raspunde,arunca,intreaba)
Este o metoda ce poate fi utilizata in lectiile de fixare a cunostintelor care
urmareste realizarea feedback-ului printr-un joc didactic.
Se poate folosi o minge usoara.
Elevul care arunca mingea trebuie sa formuleze o intrebare din lectia predata,
elevului care o prinde.Cel care prinde mingea raspunde la intrebare, apoi o
arunca mai departe altui coleg,punand o noua intrebare.Elevul care nu stie raspunsul iese
din joc, la fel si cel care nu formuleaza corect o intrebare, o repeta
sau nu cunoaste raspunsul propriei intrebari.

Bulgarele de zapada
Numita si metoda piramidei, metoda este o imbinare armonioasa intre
activitatea individuala si cea a grupurilor de elevi si presupune reducerea
numărului de elemente, aspecte, faţete ale uneiprobleme/situaţii pentru
focalizarea asupra celor esentiale.
Are rolul de a incorpora activitatea fiecarui elev intr-un demers amplu menit
sa rezolve o problema complexa.
Se recomandă următoarele etape:
• Împărţiţi grupul în echipe de 7-8 persoane
• Enunţaţi tema
• Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune pe centrul mesei
• Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se vor reţine
primele 2-3.
• Se reuneşte tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul,
astfel se vor reţine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consideră relevante.
Metoda Frisco
Este o metoda activ-participativa in masura sa solicite plenar, dar sa si
valorifice maximal si pe multiple planuri potentialul uman de cunoastere, de simtire si de
actiune cu care un elev sau altul vine la scoala.
Aceasta metoda seamana cu metoda palariilor ganditoare, deoarece
presupune ca si aceasta, interpretarea unor roluri, de data aceasta in numar de
patru: conservatorul, exuberantul, pesimistul si optimistul.
a)Conservatorul apreciază meritul soluţiilor vechi, le punctează neajunsurile
şi se pronunţă pentru menţinerea lor fără a exclude eventualele îmbunătăţiri;
b)Exuberantul emite idei originale, imposibil de aplicat în practică, asigurând prin
aceasta o atmosferă imaginativ-creativă;
c)Pesimistul este cenzorul care neagă oportunitatea oricărei îmbunătăţiri a
soluţiilor originale;
d)Optimistul critică poziţia pesimistului şi susţine, în mod realist, soluţiile
propuse de exuberant.
Metoda Frisco a fost concepută să folosească două procedee:
1.aplicarea listei de control(check list);
2.brainstorming-ul regizat (staget brainstorming).
Lista de control reprezintă un chestionar alcătuit dintr-o succesiune
de întrebări care să permită formularea unor concluzii clare şi care lămureşte conţinutul
problemei propuse spre rezolvare.
Chestionarul (lista de control) trebuie să respecte o serie de
condiţii:
-să conţină întrebări simple, fără echivoc , formulate clar, fără a lăsa
loc interpretărilor ;
-întrebările să fie ordonate după o scară psihologică;
 -să solicite un număr mic de informaţii;
-să ceară informaţiile pe care elevii le pot da;
-să presupună răspunsuri simple de tipul : da/nu.
Etapele de desfăşurare a Metodei Frisco:
Momentele principale ale unei lecţii care include Metoda Frisco, corespund, după
Ana Stoica, unor etape bine definite:
-profesorul împarte clasa în două echipe : prima echipă, numită şi echipa de
investigaţie (investigation team ), este alcătuită din zece-cincisprezece elevi; a
doua echipă, echipa de concluzionare (inference team ), are în componenţă de
cinci-şase membri;
-profesorul aplică lista de control membrilor echipei de investigaţie;
-elevii formulează răspunsuri scrise;
-echipa de concluzionare identifică problemele, le comentează critic şi
propune rezolvări obişnuite, clasice;
-profesorul distribuie membrilor echipei de concluzionare roluri care definesc
anumite structuri psihologice : conservatorul, exuberantul, pesimistul,
optimistul:
-la sfârşitul discuţiilor, profesorul sistematizează ideile şi invită pe elevi să
formuleze concluziile necesare;
-profesorul realizează evaluarea pe baza răspunsurilor la chestionar şi a
ideilor exprimate de participanţi.

Acvariul
Este o tehnică ce evaluează comportamentul şcolarului în timpul unei activităţi de
învăţare organizată în grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup.
Descrierea metodei:
-Aranjarea mobilierului in două cercuri concentrice;
-Organizarea copiilor în două grupuri : grupul peştilor (cercul interior) şi
grupul observatorilor ( cercul exterior);
-Realizarea activităţii propuse în cercul interior.
Beneficiile metodei:
Rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluarea comportamentelor
individuale si de grup.

Blazonul
Această metodă poate să fie considerată ca un corolar al unei lecţii sau unităţi de
învăţare.
Forma de organizare poate fi : individual, în perechi, în echipă, pe grupe.
Unitatea ,,Ca un roi de fluturi albi…’’ – Limba şi literatura română
• Crinul reprezintă albul pur ca şi iarna cu zăpada ei, dar şi aşa cum frigul iernii îţi
poate face rău şi mirosul crinului te poate îmbolnăvi.
• Sania se foloseşte numai iarna, aduce bucurie în sufletele copiilor.
• Fluturele trăieşte un sezon, atât cât durează şi iarna, simbolizează veselie şi
încântare şi de multe ori spunem despre fulgi că sunt ca ,,un roi de fluturi albi.’’
• Peisajul de iarnă este decorul specific al textelor despre iarnă.

Ciorchinele
 Este o tehnică de predare-învăţare care încurajează elevii să gândească liber şi
deschis.Poate fi utilizat in activitatile de invatare, de fixare a cunostintelor si la evaluarea
sumativa a uneia sau a mai multor unitati de invatare
Etape:
• Se scrie un cuvânt sau o propoziţie nucleu în mijlocul tablei sau a unei foi (de
exemplu: părţi de vorbire).Pe masura ce vin ideile, se formeaza “ramuri” care se
trec in cercuri mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii.Aceste
“subiecte-ramura” pot avea,la randul, “subiecte-mladite”.Un subiect poate avea
numeroase ramuri, iar o ramura numeroase mladite
• Elevii vor spune rapid cuvinte legate de tema propusă.
• Învăţătorul va trage linii între cuvintele care derivă unele din altele
• Se scriu toate cuvintele propuse de elevi fără nicio evaluare a acestora până la
expirarea timpului alocat activităţii sau până la epuizarea ideilor ce apar.
• Produsele finale pot rămâne afişate în clasă, iar cele individuale se vor păstra în
Portofoliul elevului. „Ciorchinele” se poate utiliza cu succes la toate clasele, gradul
de complexitate al acestuia se organizează în funcţie de particularităţile de vârstă
ale elevilor.

Scheletul de recenzie
Scheletul de recenzie este o modalitate de esentializare gradată a conţinutului
informational a unor texte indeosebi literare si de dimensiuni variate. De asemenea , este o
modalitate de intarire a invatarii prin asocierea acestor informatii cu desene, simboluri si
culori induse de lectura. Se recomanda urmatorii pasi pentru realizarea unui schelet de
recenzie:
1) Spuneti/scrieti intr-o propozitie continutul esential al textului;
2) Spuneti/scrieti intr-o expresie, eventual preluata din text, care sa
sintetizeze acest continut;
3)Spuneti/scrieti intr-un cuvant esenta acestui continut;
4) Redati printr-un desen sau simbol problematica textului lecturat;
5) Asociati continutului o culoare;
6) Spuneti/ scrieti cel mai important lucru, aspect, idee pe care il contine
textul.

Harta predictiilor
• metodă aplicată în cadrul lecturii predictive.
SCOPUL – confruntarea evenimentelor relatate de text cu ipotezele relatate anterior .

Metoda „Schimbă perechea”

Are la bază munca elevilor în perechi astfel:
1. Se împarte clasa în două grupe egale,formându-se două cercuri concentrice,elevii
fiind faţă în faţă , pe perechi.
2. Fiecare pereche primeşte o sarcină de lucru sau o întrebare, discută şi apoi
comunică ideile.
3. Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic,realizându-se astfel
schimbarea partenerilor în pereche.Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare coleg din
clasă.
Jocul se continuă până se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină întrebările.
Delphi
Activitatea are un caracter pronostic, se iau in considerare aspecte interdisciplinare
pentru a se gasi o solutie de viitor.Ca mod de organizare, Delphi se poate desfasura pe
microgrupuri, ale caror idei vor fi sistematizate frontal. Se poate incepe si cu reflectia
individuala, urmata de discutii in pereche, grup si valorificare frontala.
Exemplu: Vor supravietui basmele in lumea jocurilor pe calculator?

Fisele de analiza
Se da o propozitie in care este selectat, spre exemplu, un substantiv.
Elevul din banca intai completeaza felul substantivului, cel din banca a doua genul
si se continua pana se epuizeaza toate categoriile gramaticale specifice.
Astfel elevii trebuie sa-si ordoneze gandurile, dar si sa verifice corectitudinea
celor scrise pe fisa de colegi.

Metoda horoscopului
Se formeaza grupe de cate 4 elevi care citesc individual un text care are mai
multe personaje.Se alege un personaj asupra caruia se va concentra discutia,
pentru a-l caracteriza mai bine.Separat se citesc trasaturile descriptorii fiecarui
semn zodiacal, date elevilor pe o foaie.
Are loc luarea deciziei privind incadrarea personajului ales intr-un semn
zodiacal prin gasirea a trei sinonime pe fiecare descriptor al zodiei careia
apartine personajul ales, prin identificare in textul povestirii a unui citat relevant
care sustine incadrarea personajului in zodia respectiva si prin explicarea in
cuvinte proprii a felului in care citatul ales ilustreaza descriptorul zodiei
respective.
Exemplu:Personajele unor texte, in special din lectura suplimentara pot fi
incadrate in functie de caracteristicile zodiilor: “Amintiri din copilarie”, de Ion
Creanga, “Aventurile lui Tom Sawyer”, de Mark Twain, “Legendele Olimpului”
de Alexandru Mitru.
Caracteristicile zodiilor:
Berbec: persoană dinamică, curajoasă, se plictiseşte uşor, curioasă, încăpăţânată,
lipsită de tact, orgolioasă.
Taur: persoană frumoasă fizic, prudentă, încăpăţânată, poate deveni violent, are
umor,răbdare.
Gemeni: persoana are un vocabular bogat, comunică mult, mereu agita, preocupat,
nehotărât, capricios.
Rac: persoană sensibilă, generoasă, amabilă, romantică, diplomată.
Leu: persoană mândră, orgolioasă, romantică, amabilă, generoasă, dinamică,
energică, cinstită, loială.
Fecioară: persoană pretenţioasă, meticuloasă, critică mult, capricioasă, veşnic
nemulţumită, ordonată.
Balanţă: persoană romantică, caută armonia, echilibrată, rafinată, amabilă, plină
de farmec,cu maniere frumoase, elegante, diplomată, inventivă, leneşă, inteligentă.
Scorpion: persoană pătimaşă, dificilă, îi place să critice, încăpăţânată, orgolioasă,
dominatoare.
 Săgetător: persoană care iubeşte viaţa şi distracţia, sporturile, călătoriile, amabilă,
nehotărâtă, nerăbdătoare, impulsivă.
Capricorn: persoană tenace, perseverentă, prudentă, ambiţioasă, pretenţioasă,
serioasă, zgârcită.
Vărsător: persoană originală, comunicativă, darnică, atrasă de aventură,
încăpăţânată.
Peşti: persoană romantică, sensibilă, visătoare, atrasă de lumea spirituală,
generoasă.

Dezbaterea
• discuţii cu clasa în sensul găsirii unor argumente pro sau contra.
SCOPUL – curajul de a afla un adevăr prin argumentarea propriilor opinii.

Pălăriile gânditoare
Este o tehnică care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria
aleasă.Sunt 6 pălării gânditoare,fiecare având câte o culoare:alb, roşu, galben, verde,
albastru şi negru.Membrii grupului îşi aleg pălăriile, iar după ce îşi interpretează rolurile
,acestea se pot inversa.Această metodă stimulează gândirea colectivă şi individuală şi
dezvoltă capacităţile de respect pentru opinia celuilalt.

Diagrama Venn-Euler
Presupune compararea de catre elevi a doua elemente: idei, concepte,
evenimente, obiecte s.a. Sunt evidentiate atat elementele comune, cat si cele
care le diferentiaza.Se reprezinta sub forma a doua cercuri care se intersecteaza.
In primul cerc se noteaza elementele specifice primului obiect, in al doilea cerc
cele ale celuilalt obiect, iar in zona de intersectie elementele comune celor doi
termeni.
Metoda se poate aplica in etapa de consolidare a cunostintelor sau chiar in
cea de evaluare.Elevii identifica asemanarile si deosebirile dintre doi termeni in
functie de criteriile cunoscute sau elaborate de ei.
Este folosita pentru a-i ajuta pe elevi sa-si sistematizeze cunostintele, sa
diferentieze informatii asemanatoare.Cunostintele elevilor sunt mai precise si se
pastreaza astfel in timp.

Metoda cadranelor
Metoda este o modalitate de sintetizare a unui conţinut informaţional solicitând
participarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. Această metodă de lucru presupune
trasarea a două axe principale una pe cealaltă, în urma căreia rezultă patru cadrane.In
fiecare cadran se propune cate o sarcina de lucru.
Metoda urmareste implicarea elevilor in realizarea unei intelegeri cat mai
adecvate a unui continut informational.
Caracteristici:
1) Stimulează atenţia şi gândirea;
2) Caută căi de acces spre propriile cunoştinţe, credinţe şi convingeri;
3) Conştientizează elevul asupra propriului nivel al cunoştinţelor.
 Lucrul individual, în echipe sau participarea întregii clase la realizarea
“cadranului” este o provocare si determina o intrecere in a demonstra asimilarea corecta si
completa a cunostintelor noi, conexiuni legate de termenul propus.
Metoda poate fi folosita cu succes la evaluarea unei unitati de continut, dar si
in vederea consolidarii, facandu-se apel la cunostintele dobandite de elevi.

Metoda R.A.F.T. (Rol, Auditoriu, Forma, Tema)

Metoda solicita antrenarea elevilor in activitati de invatare bazate pe scrierea
dirijata, orientata spre un anumit scop.A scrie pentru a invata este o modalitate
de stimulare a gandirii prin exersarea ei, fapt care conduce la asimilarea activa
eficienta a unor cunostinte, la invatarea autentica.
Este o metoda de redactare a unui text si este utilizabila in activitatea de
predare-invatare desfasurata la orice disciplina de invatamant si la orice varsta.
Ea poate fi folosita atat in faza de evocare (ca modalitate de scriere rapida) , dar
mai ales, in faza de reflectie cand se solicita elevilor formularea in scris, a unui
punct de vedere personal referitor la o problema.

Linia valorilor
Este un exercitiu de exprimare a opiniilor si de investigatie independenta, o metoda
care promoveaza invatarea prin cooperare.Discutiile cu colegii ii provoaca pe elevi sa isi
exprime opiniile in legatura cu faptele personajelor, sa analizeze, sa interpreteze, sa
evalueze opiniile celorlalti, sa sustina o idee, sa gaseasca argumente cat mai relevante
pentru a-si pune in valoare opinia.
Intregul demers presupune participare activa si efort de gandire din partea
elevilor.
Etape:
1)Profesorul pune o intrebare la care raspunsurile pot fi gradate;
2)Elevii se gandesc la raspunsuri singuri si pot sa si-l noteze pe o hartie;
3)Elevii se aliniaza apoi, alegandu-si o pozitie care reflecta punctul lor de
vedere;
4)Elevii pot continua sa discute raspunsul cu vecinii din stanga si din dreapta
lor;
5)Optional, dupa ce s-a constituit linia, ea se poate indoi la mijloc, pentru ca
elevii cu vederi divergente sa poata sta de vorba.

Acrostihul
Metoda presupune clarificarea unei notiuni, prin evidentierea notelor
definitorii.
Exemplu:Conflictul
-Explicarea notiunii de conflict prin analiza experientelor personale.
Concepte-cheie: Conflict
-analiza;
-nevoi;
-incredere in sine;
-rezolvare de probleme.
Scenariul activitatii: Participantii la program se impart in grupe, si fiecare
grup are sarcina sa gaseasca acrostihul conflictului, cuvinte cheie care ii ajuta
la intelegerea notiunii de conflict.
C
 O
N
F
L
I
C
T

Concluzii

Elementul cheie în educaţie îl reprezintă elevul care trebuie să realizeze o serie de

procese pentru a putea cunoaşte şi utiliza practic informaţiile însuşite.O învăţare eficientă
presupune mai întâi înţelegerea faptelor, analizarea acestora, formularea unor idei pe baza
cunoştinţelor dobândite ulterior, generalizarea şi abstractizarea lor.Profesorul nu mai este
cel care ţine o prelegere în faţa elevilor ci e mediator şi îndrumător în activitatea de
învăţare pe care aceştia o parcurg.Predarea se realizează prin utilizarea unor metode activ
– participative care să solicite interesul, creativitatea,imaginaţia,implicarea şi participarea
elevului,în scopul însuşirii unor cunoştinţe care să–i folosească.