Sunteți pe pagina 1din 14

PROIECT DE LECȚIE

DATA:
CLASA: a X-a
OBIECTUL: Psihologie
SUBIECTUL LECŢIEI: Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității
OBIECTIVUL FUNDAMENTAL: să înţeleagă, din punct de vedere psihologic relațiile interpersonale

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

- să explice rolul contextului social în formarea personalitatății

- să identifice componentele personalității văzută ca și construcție socială

- să recunoască elementele asociate motivației de afiliere

- să explice distincția dintre nevoia de afiliere și nevoia de intimitate

- să diferențieze solitudinea de singurătate, respectiv tipurile de singurătate

- să definească atracția interpersonală

- să descrie predictorii atracției fizice

- să argumenteze rolul de predictor al proximității în atracția interpersonală

- să identifice principalele tipuri de relații interpersonale

- să sintetizeze elementele implicate în relația de prietenie

1
STRATEGII DIDACTICE :
a) metode şi procedee: expunere, explicaţia, conversatia, învăţarea prin
cooperare, studiul de caz, exerciţiul
b) resurse materiale: fişe de lucru, calculator, videoproiector, clipuri video.
TIPUL LECŢIEI: predare- învăţare- evaluare

2
Etapele Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare Metode şi
lectiei procedee/
forme de
organizare
1.Organizarea Se asigură condiţii necesare desfăşurării orei. observaţia
clasei (1 min) conversaţia
2.Actualizarea Personalitatea Întrebări ( vezi anexa 1 ) - conversaţia
informaţiilor frontală
anterioare
3.Discuţii Personalitatea ca set Elevilor li se amintește rolul socialului în construirea și dezvoltarea - conversaţia
pregătitoare de trăsături și Personalității, introducând conceptul de relații interpersonale. frontală
manifestarea sa în - explicaţia
relațiile
interpersonale
4.Anunţarea Relațiile Se comunică titlul lecţiei noi (Relațiile interpersonale) și se prezintă - expunerea
temei noi interpersonale schema informațiilor (Anexa 1) . - explicația
(schema inf.)

5.Predare- 1. Personalitatea din Elevilor li se prezintă un filmuleț despre conceptul de construcție socială.
învăţare- perspectivă socială Mai apoi, vor fi rugați să extragă ideea principală și să încerce să o - vizionare de
evaluare transpună în contextul personalității. film
 Componentele Ulterior, elevilor li se explică cele trei componente ale personalității - expunere
personalității ca văzută drept construcție socială în ordinea în care se succed.
construcție socială În cele din urmă, elevii sunt invitați să se gândească la un comportament
și ordinea în care se pe care l-au făcut recent față de un prieten și să îl analizeze prin prisma
succed (actorul, actorul modelului prezentat anterior. - conversaţie
auto-observator și Se lucrează individual apoi se verifică prin conversatie frontală. frontală
actorul obervat)

3
2.Motivația de afiliere Elevilor le vor fi prezentate definițiile nevoii de afiliere și intimitate, iar -expunere
mai apoi fiecare va primi un bilețel cu o situație care ilustrează una dintre -studiu de caz
2.1.Definiția nevoii de cele două nevoi. Ulterior vor fi rugați să identifice tipul de nevoie la care -conversație
afiliere se referă situația prezentată pe bilet (Anexa 2). Vor fi verificați prin frontală
 Nevoia de afiliere – conversație frontală.
nevoia oamenilor de
a avea contacte
relativ frecvente cu
alte persoane.

2.2. Definiția nevoii de


intimitate
 Nevoia de
intimitate-preferința
pentru relațiile calde
și apropiate

2.3.Singurătatea Elevii se împart în grupuri de câte cinci. Vor fi rugați să discute în echipă pe
baza următoarelor două întrebări :
2.3.1 Solitudine= termen
1. Credeți că există vreo diferență între solitudine și singurătate? Dacă da,
obiectiv care?
2.3.2 Singurătate= emoție 2. V-ați simțit vreodată singuri? În ce împrejurări? - învăţare prin
subiectivă Ulterior discuțiilor de echipă, vor fi invitați să prezinte concluziile la care au cooperare
2.3.2.1 Singurătate socială= ajuns în fața clasei. Pe baza concluziilor vom construi împreună cele patru -conversaţia
deficit cantitativ în relațiile definiții, prin conversație frontală. frontală
interpersonale -expunere
2.3.2.2 Singurătate Pentru a fixa noțiunile învățate, vom împărți tabla în cadrane (Anexa 3) , vom - exerciţiul
emoțională= deficit calitativ ruga echipele să își desemneze câte un reprezentant, iar ulterior reprezentantul didactic
în relațiile interpersonale va fi invitat să noteze o situație semnificativă pentru fiecare categorie dintre
cele ilustrate în cadrane.

4
Folosind conversația frontală, elevii vor fi întrebați:
3.Definiția atracției 1. Ce reprezintă atracția interpersonală?
interpersonale- 2. Care sunt factorii care determină atracția/ respingerea dintre două
dorința de a avea persoane?
relații cu o anumită - conversaţia
persoană frontală
Elevilor li se expune definiția atracției interpersonale și li se explică
- expunere
3.1. Predictorii care sunt predictorii principali ai acesteia. Apoi li se oferă o fişă de
- exercițiul
atracției lucru cu 5 experimente rezumate, fiecare făcând referire la câte un
didactic
interpersonale predictor (includem în cadrul proximității alte două experimente care
țin de anticiparea interacțiunii și simpla expunere).
3.1.1 Proximitatea Elevilor li se va cere să pună în corespondenţă fiecare experiment cu
 Anticiparea predictorul său. Elevii primesc fişe individual iar modul în care a fost
interacțiunii rezolvat exercitiul se investighează prin conversaţie frontală. (Anexa 4)

 Simpla
expunere
3.1.2 Similaritatea
3.1.3 Reciprocitatea
4. Tipuri de relații
Elevii sunt întrebați care sunt relațiile interpersonale semnificative din -conversația
interpersonale
viața lor, și sunt îndemnați să numească motivele care le fac pe acestea să frontală
(prietenie, dragoste și -reflecția
fie importante pentru ei.
căsătorie, relațiile -vizionare de
dintre părinți și copii)
Ulterior, li se prezintă un filmuleț (Anexa 6) care ilustrează tematica film
 Prietenia- prieteniei, mai exact rolul relațiilor de prietenie în viața unui om. Mai -explicația
caracteristici apoi, aceștia vor fi rugați să extragă ideile principale și le coreleze cu
(sursă de situații din viața lor, provocându-i să reflecte la modul în care relațiile de
satisfacție, prietenie apropiate au un impact în viața lor.
voluntară, se În încheiere, se explică din punct de vedere psihologic, motivul pentru
dezvoltă în care prietenia este o sursă de satisfacție.
timp)

5
6.Consolidare Relațiile interpersonale Completarea unei fişe care cuprinde rezumatul lecţiei cu principalele - exerciţiul
concepte studiate (Anexa 5). didactic

7.Temă de Relațiile interpersonale Analizându-vă experiențele anterioare, desprindeți 5 valori formate în - reflecție
casă cadrul relațiilor de prietenie pe care le apreciați. De ce sunt ele individuală
importante pentru voi?
Realizați această cerință într-un referat de maxim 1 pagină.

8.Feedback Elevii sunt întrebaţi dacă mai au nelămuriri; li se cere să evalueze -conversaţia;
final calitativ lecția profesorului. -reflecție
Sunt notați elevii care au participat activ la oră. individuală

6
Anexa 1
Relațiile interpersonale
-schema infomaţiilor-

1. Personalitatea din perspectivă socială

1.1 Formularea unei idei principale


1.2 Componentele personalității ca construcție socială

2. Motivația de afiliere

2.1 Nevoia de afiliere

2.2 Nevoia de intimitate

2.3 Singurătatea

2.3.1 Solitudine/singurătate

2.3.2 Singurătatea socială/ singurătatea emoțională

3. Atracția interpersonală
3.1. Proximitatea

3.1.1 Anticiparea interacțiunii

3.1.2 Simpla expunere


7
3.2. Similaritate

3.3. Recprocitate

4. Relații interpersonale
4.1Prietenia

8
Anexa 2
Citiţi cu atenţie următorul studiu de caz:
Diana este o persoană caldă și zâmbitoare. Lucrează de aproape 5 ani, în cadrul unui birou mare de arhitectură, fiind
primul job la care a aplicat dupa absolvirea facultății. Îi place locul unde muncește, și își cunoaște majoritatea
colegilor, însă nu a urmărit niciodată se apropie prea mult de ei, exceptându-le pe cele 2 colege de la biroul alăturat.
Se simte bine să poată avea conversații normale și plăcute cu orice persoană, însă relațiile superficiale i se par
obositoare, așa că a preferat mereu să investească în mai puține relații, pentru a le putea aprofunda mai mult pe cele
care i se par semnificative. Cele două colege de la birou îi sunt foarte bune prietene, pe una dintre ele cunoscând-o
chiar din timpul liceului, când au hotărât amândouă să urmeze Facultatea de Arhitectură și au frecventat aceleași
meditații ale profesorului de desen. În timpul liber cele 3 colege fac cumpărături împreună și organizează seri de film
în casa Dianei, precum și ieșiri în oraș sau întâlniri în care să se poată destăinui una alteia legat de diferite întâmplări
din viața lor. Când nu este alături de cele două prietene, Dianei îi place să își petreacă timpul alături de iubitul ei, pe
care îl cunoaște de 6 ani. Are o relație foarte apropiată de acesta, pe care o cultivă cu multă atenție și care reprezintă
un sprijin pentru ea în momentele dificile. De asemenea, și ea a fost mereu alături de el, și a urmărit să îl facă să simtă
în siguranță și confortabil în această relație. Întrebată dacă simte nevoia de a-și face prieteni noi, Diana spune cu
multă seninătate că este mai mult decât mulțumită cu situația a vieții ei relaționale.

Paul este un tânăr energic. Acesta lucrează într-o multinațională de 2 ani și adoră mediul de lucru. Este implicat în
foarte multe proiecte din companie, și își asumă voluntar sarcini suplimentare. De asemenea, profită de toate
oportunitățile de activități de petrecere a timpului liber lansate de firma sa, precum excursii la munte, activități
caritabile sau petreceri tematice. Interacțiunile cu oamenii îi oferă multă energie și este mereu dornic să inițieze noi
relații, fapt pentru urmărește să ducă majoritatea discuțiilor cu oamenii la nivelul următor. Conversațiile scurte în lift
sunt printre preferatele sale, pentru faptul că ulterior le poate continua pe aplicația de corespondență online a firmei.
În timpul liber îi place să frecventeze cluburi alături de șase prieteni buni ai săi din liceu, dar și să organizeze seri de
boardgames sau petreceri la cabană cu grupuri mai extinse. Deocamdată nu are o relație de dragoste stabilă, întrucât
nu dorește să aprofundeze o relație de genul acesta. Îi place să discute cu mai multe fete, dar fără să se simtă obligat să
aibă o relație serioasă. În facultate a fost ales drept Mister Popularitate la Balul Bobocilor, având încă de pe atunci o
listă impresionantă de contacte la care poate apela oricând vrea să întreprindă activități profesională sau de
divertisment. Întrebat dacă simte nevoia de a-și face prieteni noi, Paul afirmă cu zâmbetul până la urechi că este
mereu dornic să cunoască persoane noi.
1
Anexa 3

Solitudine Singurătate socială Singurătate emoțională

1
1
Anexa 4
Asociaţi următoarele exemple de experimente cu predictorii corespondenți:
Un psiholog a cerut studenților de la o Academie de poliție sã numeascã trei dintre colegii lor care le erau cei mai
apropiați prieteni. El a constatat cã, în foarte multe cazuri, inițiala numelui de familie a subiectului era aceeași cu
inițialele numelor de familie ale prietenilor sãi. John Smith, de pildã, îi putea avea drept prieteni pe Michael Stevens Reciprocitae
și pe David Samuels. Explicația pentru acest fenomen curios era simplã: camerele de cãmin și locurile în clasã
fuseserã atribuite dupã criteriul alfabetic, ceea ce întãrea probabilitatea ca studenții sã-i aibã mereu în imediata
apropiere pe cei ce aveau aceeași inițialã a numelui ca și ei.

Într-o cercetare, experimentatorii își invitau subiecții (de sex masculin) sã priveascã o înregistrare cu o fatã. Despre
aceastã fatã li se spunea cã urmeazã sã-i întâlneascã. Un alt grup de subiecți ce urmãreau aceeași înregistrare erau Similaritate
fãcuți sã creadã cã nu vor întâlni niciodatã persoana din film. În acord cu ipoteza anticipãrii interacțiunii, subiecții
din primul grup erau atrași într-o mãsurã mai mare de fata filmatã.

În cadrul unor discuții de grup, autorii unui experiment îi fac pe subiecți, prin intermediul unor evaluãri scrise, sã
creadã cã ceilalți membri ai grupului îi simpatizeazã ori îi antipatizeazã. Așa cum se prezisese, cei ce aveau Anticiparea interacțiunii
convingerea cã sunt agreați de grup se simțeau mai atrași de acesta decât cei ce se știau respinși.

Zajonc a prezentat unor grupuri de subiecți, studenți la o universitate americanã, presupuse cuvinte turcești, ca
nansoma, saricik, afworbu, iktitaf, biwojni etc., și a constatat cã subiecții manifestau preferințã pentru cuvintele la
care fuseserã expuși cel mai frecvent. În 1970, psihologul social american a repetat acest studiu, folosind idiograme
chinezești. Cu cât subiecții sãi vedeau mai des o anumitã idiogramã, cu atât erau mai înclinați sã considere cã ea
Proximitate
semnificã ceva pozitiv. Zajonc a ales aceste obiecte (cuvintele turcești și literele chinezești) pentru a fi sigur cã
subiecții nu aveau atitudini anterioare fațã de ele- e puțin probabil ca un student american sã fi auzit înainte de
experiment cuvinte turcești.

Laura, o fatã de 20 de ani, discutã la o petrecere cu Dan și Eugen despre religie și politicã. Ea descoperã
cã are foarte multe opinii comune cu Dan și foarte puține cu Eugen. La urmã, fata se gândește: Dan e într-
adevãr inteligent. și e atât de simpatic! Sper sã-l mai întâlnesc” . Efectul simplei expuneri

1
Anexa 5
Completaţi spaţiile libere cu conceptele corespunzătoare din lista de mai jos.

Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității

Personalitatea este o ................ Prin interacțiune cu alții, omul ajunge să se cunoască mai bine. Relațiile cu alții presupun o țesătură de
ambivalențe, basculând între identificare și opoziție. Relațiile interpersonale instituie valori, norme de conduită, modele de comportare,
stiluri de ................ Trăirea împreună a evenimentelor joacă un rol important în dezvoltarea relațiilor umane, are un caracter ”contagios”,
sistematic cultivat și canalizat de practicile sociale. Cele trei componente ale personalității văzută drept construcție socială sunt:.................,
actorul ca auto-obervator și ..........................
Motivația de afiliere cuprinde mai multe aspecte:
................................este nevoia oamenilor de a avea contacte relativ frecvete cu ceilalți – cei mai mulți dintre noi au nevoie să fie și să
interacționeze cu ceilalți
................................este preferința pentru relații calde și apropiate. Indivizii cu o mare nevoie de intimitate se preocupă de calitatea relațiilor
cu ceilalți; ei au mai mulă încredere în partenerii lor și sunt mai satisfăcuți de relațiile lor sociale.
Din punct de vedere psihologic ..................... este o stare emoțională a persoanei. Există o distincție între solitudine și singurătate.
..................... este un termen obiectiv ( absența altora din mediul persoanei și poate sau nu să fie resimțită ca neplăcută).
Singurătatea poate să fie de două tipuri: Persoanele care au foarte puțini prieteni apropiați se pot simți singure pentru cã-și doresc mai mulți
prieteni; acest tip de singurãtate se numește ………………... Pe de altã parte, o persoană care are foarte mulți prieteni poate resimți
singurãtatea din cauzã cã are impresia cã relațiile ei cu ceilalți sunt superficiale; în acest caz, avem de-a face cu ……………………..
În ceea ce privește atracția interpersonală, termenul atracție interpersonalã denumește dorința unui individ de a întreține relații pozitive cu
alt individ. Unul dintre predictorii cei mai puternici ai atracției interpersonale este apropierea în spațiu a celor doi parteneri- proximitatea.

1
Explicații pentru efectele proximității sunt ……………………..și simpla expunere. Pe lângă proximitate, similaritatea și ………………..se
află printre principalii predictori ai atracției interpersonale.
Principalele tipuri de relații interpersonale sunt ………….., dragostea și căsătoria și relațiile dintre părinți și copii. Nu există prietenie în
lipsa auto-dezvăluirilor

1. Solitudinea

2. construcție socială

3. Nevoia de afiliere

4. actorul observat

5. singurãtatea emoționalã

6. Nevoia de intimitate

7. interacțiune

8. Singurătatea

9. reciprocitatea

10. prietenia

11. actorul

12. anticiparea interacțiunii

13. singurãtate socialã

S-ar putea să vă placă și