Planul de reconstrucție

ecologică a satului
Geamăna, jud. Alba
 Cuprins

1. Descrierea situației existente în satului Geamăna, jud. Alba ......................................................... 3

2. Analiza SWOT ............................................................................................................................... 9
3. Prezentarea factorilor ..................................................................................................................... 9
3.1. Factori sociali .......................................................................................................................... 9
3.2. Factori economici .................................................................................................................... 9
3.3. Factori de mediu .................................................................................................................... 10
4. Etapele sistemului de reconstrucție ecologică .............................................................................. 11
5. Finanțarea proiectului de reconstrucție ecologică ........................................................................ 11
6. Evaluarea impactului proiectului de reconstrucție ecologică ....................................................... 11
7. Evaluarea de risc .......................................................................................................................... 12
7.1. Identificarea și evaluarea riscului .......................................................................................... 12
8. Bibliografie .................................................................................................................................. 13

2
 1. Descrierea situației existente în satului Geamăna, jud. Alba

Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis
să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme era cea mai mare din
Europa. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat, că se vor îmbogăţi,
însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste
300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi [2].

Fig. 1: Satul Geamăna înaintea deversării de steril [6]

În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane.
Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care
ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiec 20 de suflete [2].

Fig. 2: Casele oamenilor care nu au vrut să se mute [6]

3
 După aproape 30 de ani, la fața locului, situația este dramatică: a dispărut un sat, a
apărut un lac de decantare cu un baraj – din pâmânt și piatră – de 60 de metri care este
înălțat de la an la an, un lac plin de steril deversat prin conducte și plin de ape toxice
deversate pe versanți [1].
Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului,
pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica, le-a înghiţit cimitirul
[2].

Fig. 3: Satul Geamăna atunci și acum [6]

Până şi biserică Trei Ierarhi, aflată la o înălţime de peste 100 de metri de vatră
satului, a fost înghiţită de apele roşiatice cu miros înţepător scurse din carieră. Astăzi, se
mai poate vedea doar turnul bisericii, care se înaltă din lacul de steril [3].
În total au fost acaparate aproximativ 360 de hectare, terenuri care în prezent sunt
acoperite cu steril. Iazul de decantare Valea Şesei, cum îl ştiu localnicii, este amenajat între
doi versanţi şi are peste 150 de hectare [3].

4
 Fig. 4: Lacul artificial fotografiat din satelit cu satele care ar
putea să dispară în următorii ani [6]

Lacul creşte pe an ce trece, iar deşeurile aduse de la exploatarea de cupru a

companiei Cupru Min Abrud se scurg neîntrerupt printr-o ţeavă imensă. În prezent, se mai
vede doar turla bisericii, lacul întinzându-se până în apropierea unui alt lăcaş de cult în
satul Vinţa. Biserica de lemn de aici va fi înghiţită de steril dacă autorităţile nu vor lua o
decizie privind strămutarea [3].

Fig.5,6: Iazul de steril care a acoperit satul Geamăna [6]

Liniştea din peisajul ce înconjoară iazul este tulburată doar de „vuietul” unor
conducte groase pe care este adus sterilul cale de mai mulţi kilometri de la combinatul din
Roşia Poieni. Ironia sorţii face ca închiderea sau oprirea activităţii la combinat să fie

5
echivalentă cu un veritabil accident ecologic. Sterilul de pe conducte conţine şi var,
substanţa necesară pentru diluarea acţiunii metalelor grele din iaz. La Geamăna mai există
doar câteva căsuţe care par părăsite şi o biserică nouă ridicată pe deal. Restul este acoperit
de sterilul care creşte e la an la an [4].
Apele extrem de acide, dar şi cele bazice curg prin afluenţi în râul Arieş şi afectează
întreaga zonă. Pe lângă acest fenomen, în zonă mai produce efecte şi leşierea sterilului,
prin care acidul sulfuric şi sulfaţii de metale grele ajung, la rândul lor, în apă şi sol,
generând poluarea intensă a bazinului hidrografic [4].

Fig. 7, 8: Iazul de steril [6]

Localnicii din Vinţa, un sat din Apuseni amplasat la marginea barajului de steril de
pe Valea Şesii, trăiesc de câţiva ani o adevărată dramă: apa verde, cu metale grele, se
apropie tot mai mult de locuinţele lor [5].
De altfel, sătenii se tem să nu treacă prin experienţa foştilor lor vecini din Geamăna,
satul dispărut în urmă cu 30 de ani sub milioanele de tone de steril. Este vorba despre cea
mai mare exploatare de cupru din România, care dă de lucru la circa 500 de oameni, dar
care, în acelaşi timp, a creat în Apuseni o adevărată „bombă ecologică“, iazul de decantare
[5].
În decursul anilor, suprafaţa barajului s-a extins foarte mult, astfel încât a ajuns şi la
satele din apropiere. Apa reziduală de la „coada“ lacului a ajuns în lunca din faţa bisericii
şi va acoperi în curând singurul drum de acces la biserică. Nu departe se află primele
locuinţe din Vinţa. Biserica va ajunge, în final, în situaţia lăcaşului de cult din Geamăna,
devenit celebru datorită faptul că turla acestuia se vede în continuare din iazul de steril [5].
Alte două sate de la marginea lacului au aceeaşi soartă. La Saşa şi Valea Holhorii
situaţia este aceeaşi ca şi la Vinţa [5].

6
 Apa care trece pe sub haldă și ajunge în iaz are pH între 1,5 – 2, iar culorile sunt de
la metale (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.) O substanță toxică gasită în barajul de decantare de
la Geamăna este cadmiul care depășește și de zece ori valorile normale. Cadmiul este
posibil cancerigen, poate provoca mutaţii, dăunează atât plantelor cât şi animalelor, la om
afectează ficatul, rinichii şi plămânii [5].

Fig. 9: Iazul de steril, iarna [6]

În perioada 2005-2006, în cadrul unui proiect de investigații în vederea refacerii

zonei, se punea problema închiderii minei; între timp, prețul cuprului a crescut, mina s-a
privatizat și activitatea s-a reluat, deci proiectul de refacere s-a pus în sertar [5].
Acolo nu exista niciun fel de tratare a apelor, și după simpla decantare, apa se duce
printr-un sistem de sonde inverse direct în Arieș, unde la confluență efectul e vizibil și cu
ochiul liber. Practic, apa meteorică în contact cu sutele de milioane de tone de sulfuri
metalice din halde și iazuri le descompune în principal în acid sulfuric și metale grele. Apa
care trece pe sub haldă și ajunge în iaz are pH intre 1,5 – 2, culorile sunt de la metale (Cu,
Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.) [5].
Singurul tratament care se face, care ține aciditatea sub control, este la stația de
flotație a minei, unde se adaugă var, odată cu noroiul considerat steril, ce se depozitează în
iaz. Asta, alături de monitorizarea și alternarea zonelor de deversare (sistemul de sonde
inverse) ține barajul în picioare, care altfel, fiind construit din calcar, ar fi dizolvat și dus la
vale de apele acide. Paradoxal, iazul deși crește, atâta timp cât mina funcționează, este în

7
siguranță, însă dacă s-ar opri activitatea, ar trebui continuată cel puțin neutralizarea
acidității și operarea sondelor inverse care țin departe apa de baraj [5].

Fig. 10: Iazul de decantare de la Geamăna [6]

În Munţii Apuseni se găsesc 24 iazuri de decantare. Iazul Valea Şesei, împreună cu

alte două mai mici (Ştefăncei I şi II) și haldele Geamăna, constituie depozitele de steril ale
carierei Roșia Poieni. E cel mai mare iaz din Europa (peste 130 mil. tone steril) al celei mai
mari cariere europene [5].

8
 2. Analiza SWOT

Tabelul 1: Analiza SWOT a satului Geamăna

Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses)
- condițiile naturale favorizează creșterea - numărul localnicilor care au rămas în sat
bovinelor și ovinelor este mic
- ponderea suprafețelor împădurite este - mare parte a suprafețelor arabile se află în
mare, exploatația pădurilor oferă resurse zone nefavorabile
suplimentare - lipsa resurselor financiare
- posibilități și resurse agricole foarte bune - numărul ridicate de pensionari
pentru creșterea pomilor fructiferi - esistența unei întreprinderi puternic
- disponibilitatea forței de muncă ieftine poluante
- dorința localnicilor de a participa la
dezvoltarea economică și socială a comunei
prin muncă voluntară
Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats)
- pornirea agroturismului, turismului rural - creșterea poluării, a lacului de steril

3. Prezentarea factorilor

3.1. Factori sociali

În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane.
Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care
ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiec 20 de suflete [2].

3.2. Factori economici

Zona a devenit atracţie turistică. Pe lângă turiştii obişnuiţi, Geamăna este şi o

destinaţie preferată de fotografi şi producători de film. Şi din acest motiv, zona a ajuns una
dintre cele mai vizibile din România pe internet. Mii de fotografii care ilustrează dezastrul
ecologic de aici sunt publicate şi pot fi vizualizate online [3].

9
 3.3. Factori de mediu

Sterilul de pe conducte conţine şi var, substanţa necesară pentru diluarea acţiunii

metalelor grele din iaz. La Geamăna mai există doar câteva căsuţe care par părăsite şi o
biserică nouă ridicată pe deal. Restul este acoperit de sterilul care creşte e la an la an [4].
Apele extrem de acide, dar şi cele bazice curg prin afluenţi în râul Arieş şi afectează
întreaga zonă. Pe lângă acest fenomen, în zonă mai produce efecte şi leşierea sterilului,
prin care acidul sulfuric şi sulfaţii de metale grele ajung, la rândul lor, în apă şi sol,
generând poluarea intensă a bazinului hidrografic [4].
Dar poluarea din Geamăna nu rămâne doar acolo, ci se prelinge către oraşul Turda
printr-un pârâu albicios şi fără viaţă pe fundul căruia s-a depus o gelatină albă, groasă ca
smântâna. Pârâul îşi trage apa direct din iazul de decantare, după care se varsă în Arieş.
Studii recente realizate la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj au arătat că acest pârâu duce
cu el cantităţi de metale grele care, uneori, depăşesc şi de o mie de ori limitele admisibile
[7].

Fig. 11: Râul Arieș [7]

Arieşul a fost un râu undeva al treilea în Europa ca potenţial piscicol. Și e un ciclu

la patru ani în care toţi peştii mor prin poluare mecanică, poluare chimică. Ultima dată
când s-au speriat pescarii a fost în anul 2018, în mai. Atunci, pe o lungime de 40 km s-au
găsit tone de peşti morţi. Principalii suspecţi au fost găsiţi atunci cei de la Cuprumin, care
fuseseră găsiţi vinovaţi în 2008 pentru un accident ecologic cu efecte similare. [7]

10
 4. Etapele sistemului de reconstrucție ecologică

 Construirea unui nou baraj, pentru a împiedica extinderea lacului de steril către
satele vecine.
 Ecologizarea apelor din iaz

5. Finanțarea proiectului de reconstrucție ecologică

În iazul de Valea Şesii, cum îl ştiu localnicii, ajung rezidurile de la cariera de cupru
de la Roşia Poieni. Lacul artificial este unul de decantare de vale, deschis, amenajat între
doi versanţi. Mai exact are un singur baraj. Ultimele estimări arată că ar avea peste 130 de
hectare. Riscul ar fi enorm, dacă nu s-ar putea face ecologizarea apelor din iaz. Şi, asta
pentru că barajul este o fabrică naturală de acid sulfuric. Pericolul creşte de fiecare dată
când plouă abundent în zonă. Licenţa pentru exploatarea cuprului de la Roşia Poieni
aparţine companiei Cupumin Abrud [2].
Cele mai recente evaluarări ale Ministrului Mediului arată că în zonă ar fi nevoie de
investiţii de mediu în valoare de 15 milioane de euro. Autorizaţia integrată de mediu emisă
de Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Sibiu pentru iazurile de decantare şi haldele
de steril rezultate din procesul de extracţie-procesare a expirat la sfârşitul anului 2011.
Înainte de Revoluţie, mina de cupru de la Roşia Poieni lucrau 3.000 de salariaţi.
Acum, au rămas 200. S-a încercat şi o privatizare a societăţii din Apuseni, în martie 2012,
finalizată cu un eşec [2]

6. Evaluarea impactului proiectului de reconstrucție ecologică

Construirea unui baraj ar avea un impact benefic deoarece ar împiedica

extinderea apei contaminate și ar împiedica apa să ajungă la satele vecine.

11
 7. Evaluarea de risc

Apa care trece pe sub haldă și ajunge în iaz are pH între 1,5 – 2, iar culorile sunt de
la metale (Cu, Fe, Cr, Zn, As, Mn etc.) O substanță toxică gasită în barajul de decantare de
la Geamăna este cadmiul care depășește și de zece ori valorile normale. Cadmiul este
posibil cancerigen, poate provoca mutaţii, dăunează atât plantelor cât şi animalelor, la om
afectează ficatul, rinichii şi plămânii [5].

7.1. Identificarea și evaluarea riscului

Localnicii din Vinţa, un sat din Apuseni amplasat la marginea barajului de steril de
pe Valea Şesii, trăiesc de câţiva ani o adevărată dramă: apa verde, cu metale grele, se
apropie tot mai mult de locuinţele lor [5].
În decursul anilor, suprafaţa barajului s-a extins foarte mult, astfel încât a ajuns şi la
satele din apropiere. Apa reziduală de la „coada“ lacului a ajuns în lunca din faţa bisericii
şi va acoperi în curând singurul drum de acces la biserică. Nu departe se află primele
locuinţe din Vinţa. Biserica va ajunge, în final, în situaţia lăcaşului de cult din Geamăna,
devenit celebru datorită faptul că turla acestuia se vede în continuare din iazul de steril [5].
Alte două sate de la marginea lacului au aceeaşi soartă. La Saşa şi Valea Holhorii
situaţia este aceeaşi ca şi la Vinţa [5].

12
 8. Bibliografie

1. http://adrianciubotaru.ro/dezastrul-ecologic-din-fostul-sat-geamana/

2.https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/geamana-satul-din-apuseni-furat-de-
sterilul-de-la-mina-de-cupru-din-rosia-poieni

3.https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/foto-imagini-rare-geamana-satul-apuseni-disparut-
muntele-steril-exploatarii-miniere-cupru-min-1_5ab7a118df52022f7500a8bb/index.html

4.https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/turism-extrem-geamana-apuseni-arata-dezastrul-
ecologic-devenit-atractie-mii-oameni-1_58a03eb75ab6550cb865cd6d/index.html

5.https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/moartea-verde-satul-apuseni-scufunda-zi-zi-apa-
otravitoare-localnic-am-facut-nenumarate-petitii-rezultat 1_570e3acb8f16c8d/index.html

6.https://www.google.com/search?q=sat+geamana+jud+alba&source=lnms&tbm=isch&sa
=X&ved=0ahUKEwinv4rfsazhAhXJyKYKHdjBA6EQ_AUIDygC&biw=1366&bih=576#
imgrc=_

7. https://www.scribd.com/document/349996630/Inainte-de-Dezastru-Geamana

13